Fenomene optice din natură care se produc

din cauza reflexiei, refracţiei şi dispersiei luminii

Capitolul IV

1.1. Formarea curcubeului

Curcubeul primar este
un fenomen optic şi me-
teorologic manifestat prin
apariţia spectrului luminos
atunci când lumina se re-
fractă prin atmosfera, de
cele mai multe ori apărând
după ploaie.

Curcubeul ia forma unui arc multicolor, cu roşu la
exterior şi violet la interior. Secvenţa de culori cea mai
acceptată este aceeaşi cu cea a spectrului luminii albe, adică:
roşu, portocaliu (orange), galben, verde, albastru, indigo şi
violet.

Curcubeiele se pot ob-
serva oriunde sunt picături de
apă în aer şi soarele străluceşte
în spatele observatorului la o
mică altitudine sau la vedere.
Cele mai interesante apariţii ale
curcubeului sunt când jumătate
din cer este în continuare negru,
cu nori ce se risipesc şi obser-
vatorul este într-un punct cu cer
senin deasupra.
Efectul curcubeului este de asemenea văzut în mod
frecvent lângă fântâni arteziene sau cascade. Efectul poate fi
creat şi în mod artificial pe picăturile de apa din aer în timpul
unei zile însorite.

Dacă soarele este mai jos şi poziţia punctului antisolar este mai mare de 42º sub nivelul orizontului. Un curcubeu este vizibil doar atunci când soarele străluceşte în timp ce plouă. atunci curcubeul nu se înalţă deasupra orizontului. Un curcubeu primar este o parte a unui cerc cu raza de 42º în jurul punctului antisolar. Mai mult decât atât. . nivelul de înălţare al soarelui trebuie să fie mai mic de 42º.

Acest lucru este vizibil cu ochiul liber printr-o nealiniere a picăturilor. Efectul total este că lumina primită este refractată într-un şir larg de unghiuri. cu cea mai mare intensitate într-un unghi de 40-42 grade. Unghiul este independent de mărimea picăturii. Apariţia curcubeului este cauzată de dispersia razelor de soare. Lumina este prima dată refractată la intrarea în interiorul picăturii de ploaie şi refractată din nou când părăseşte picătura. aşa că raza curcubeului în picăturile mării este mai mic decât a curcubeului adevărat. . dar depinde de indicele refracţiei. Apa mării are un indice de refracţie mai mare decât al picăturii de ploaie.

deoarece lumina roşie este reflectată sub un unghi mai mic decât lumina albastră. însă. razele roşii se refractă sub unghi mai mic decât razele albastre. La ieşirea din picătură. producându-se curcubeul. Lumina albă se descompune în culori diferite la intrarea în picătura de ploaie. de către un observator de pe Pământ. O parte din lumina solară ce pătrunde prin astfel de picături trece direct. Unele fascicole de lumină. nedeviată. dar razele care se refractă sub un unghi cuprins între 40 şi 42 de grade vor fi observate ca făcând parte din curcubeu. . sunt refractate.

violetul în partea inferioară. Celelalte culori sunt reflectate sub un unghi cuprins între cele ale culorilor roşu şi violet. Toate picăturile reflectă lumina roşie la un unghi de 42 de grade. iar celelalte culori apar la mijloc. . este vizibilă numai dacă provine de la stropi de ploaie de la 40 de grade deasupra orizontului. reflectată sub un unghi de 40 de grade. Lumina violetă. De aceea roşu este mereu în partea superioară a curcubeului primar. aşa că un observator nu va putea vedea decât lumina roşie de la picăturile suspendate la altitudinea aceea.

Toate picăturile de ploaie reflectate îşi refractă razele de lumină în acelaşi mod. dar numai lumina din unele picături de ploaie ajung la ochii observatorului. O anumită picătură trimite doar o culoare la obsevator. Curcubeul primar rezultă dintr-o dublă refracţie şi o reflexie internă totală înăuntrul picăturii de ploaie. El este un fenomen a cărui poziţie aparentă depinde de locaţia observatorului şi de poziţia soarelui. . Un curcubeu nu există într-un anume loc pe cer. Această lumină este cea ce formează curcubeul pentru acel observator.

. Un curcubeu poa- te fi generat folosind o stropitoare de grădină. apărând la un unghi de 40-42 grade de la linia dintre capul observatorului şi umbra sa. Curcubeul este centrat în umbra capului observatorului sau. Excepţii au loc atunci când observatorul este cu mult deasupra pământului. în punctul antisolar (care este sub orizont în timpul zilei). dar pentru a avea sufi- ciente picături. dacă soarele este mai sus de 42 grade. curcubeul este sub orizont şi nu poate fi văzut. mai exact. Ca un rezultat. pe varful muntelui sau deasupra unei cascade. ca de exem- plu într-un avion. ele trebu- ie sa fie foarte mici.

.

Tipuri Tipuri de de curcubeie curcubeie 1. Strălucirea curcubeului de ordinul zero este redusă. 1.2. Din această cauză curcubeul de ordinul zero nu se prezintă ca un curcubeu obişnuit.1.22. . Curcubeul de grad zero Marea majoritate a razelor ies din picăturile de apă fără a suferi o reflexie internă. 1. dar nu prezintă un unghi maxim de deviere ca în cazul în care există cel puţin o reflexie internă.. putând fi acoperit de curcubeiele de ordinul 3 şi 4. ci are aceleaşi culori ca şi razele solare incidente.

.

2.1.2. Curcubeul primar .

Curcubeul secundar Curcubeul secundar este cauzat de o dublă refracţie a razelor de lumină în interiorul picăturilor de ploaie şi apare la un unghi de 50-53 grade. cu violet în exterior şi roşu în interior. după Alexander of Aphrodisias care a descris-o primul. Zona întunecată a cerului neluminat ce se întinde între arcul primar şi cel secundar este numit «dunga Alexander». Ca un rezultat al celei de-a doua refracţii.3. culorile curcubeului secundar sunt aranjate invers faţă de cele din arcul primar. 1.2. .

aceasta poate fi văzută ca un curcubeu secundar la 50-53 grade. Când raza incidentă este foarte strălucitoare. . Intensitatea luminii e redusă mai mult la a doua reflexie. Unele raze se reflectă de două ori în interiorul picăturilor de ploaie înainte să fie văzute de privitor. De aceea curcubeiele secundare nu sunt la fel de viu colorate precum cele primare. Un curcubeu secundar apare în afara primului curcubeu şi se atenuează atunci când lumina care pătrunde prin picătura de ploaie trece prin două reflexii interne în loc de una (precum în cazul primului curcubeu).

făcându-le greu de recunoscut.4. 1. Curcubeiele de grade superioare Un al treilea curcubeu sau curcubeul triplu poate fi văzut în ocazii rare şi doar câţiva observatori au reportat că au văzut un curcubeu cvadublu. Aceste curcubeie vor apărea în aceeaşi parte a cerului în care este şi soarele. Soarele Simularea pentru curcubeiele de gradul 3 şi 4 .2.

1. un alt frumos şi izbitor curcubeu poate fi observat. constituit din curcubeie slabe pe interiorul curcu- beului primar şi. foarte rar.5. Ele sunt mai puţin luminoase şi au o culoare pastelată care nu se potriveşte cu tiparul obişnuit. Ele sunt cunoscute sub numele de curcubeie supranumerare şi nu este posibil să explici exis- tenţa lor folosind optica geometrică clasică.2. în exteriorul curcubeului secundar. . Curcubeiele supranumerare Ocazional. Curcubeiele supra- numerare sunt mai vizibile atunci când picăturile de ploaie sunt mici şi cam de aceeaşi dimensiune.

în foarte puţine situaţii. în exteriorul celui de-al doilea. Ele se datorează interferenţei razelor refractate şi reflectate în picături. . Curcubeiele supranumerare sunt benzi irizate supli- mentare în interiorul primului curcubeu şi.

centrul curcubeului (punctul antisolar) este la orizont. Soarele la 20˚ deasupra orizontului Soarele la 40˚ deasupra Soarele la orizont. iar curcubeul se observă ca un arc de cerc poziţionat foarte aproape de pământ.2. la 0˚ orizontului . Dacă soarele se ridică pe cer. 0˚. curcubeul se observa chiar deasupra orizontului. Atunci când soarele se ridică la 42˚ deasupra orizontului. centrul curcubeului coboară sub linia orizontului. Curcubeul jos La răsăritul şi apusul soarelui. 1. Curcubeul se observă ca un semicerc.6.

.

2. durează de la câteva secunde la câteva minute. poate fi observată o dublare a părţii superioare a curcubeului care. Curcubeiele pereche (îngemănate) În timpul unei ploi abundente. de obicei.7. 1. .

Pentru că până acum ceva timp fuseseră făcute foarte puţine observaţii în legătura cu acest fenomen. . această „îngemânare” a putut fi înregistrată mai des prin observaţii continue şi. datorită unor descrieri detaliate. Datorită elasticităţii suprafeţei. au putut fi înaintate noi teorii. cu atât este mai mic indicele lor de refracţie. picăturile mici de ploaie îşi schimbă foarte rar forma când cad. dar cele mai multe pot fi turtite de către rezistenţa aerului atmosferic. Este cel mai probabil ca picături de ploaie care nu au formă sferică să producă unul din aceste curcubeie sau chiar pe ambele. refexia luminii pe particule de gheaţă e eliminată. Dar în ultimii ani. nu se puteau face decât speculaţii în legătură cu originea lor. Cu cât devin mai turtite. Deoarece în toate observaţiile ambele curcubee au aceeaşi intensitate a culorilor.

o mare parte a curcubeului fiind acoperită de nori.2. în zilele în care sunt mulţi nori pe cer. exceptând baza. Curcubeul are culori roşiatice deoarece apare în timpul soarelui roşu al zilei.8. Curcubeul scurt Curcubeul scurt apare în partea estică a cerului în timpul zilei. . 1.

Lungimile de undă mai scurte precum albastru şi verde sunt puternic împrăştiate de către atmosferă şi doar roşul rămâne astfel vizibil. mai puţin roşul. Uneori poate fi vizibil pe o durată de 10 minute după apus. Culoarea roşie vine din spectrul razelor de soare de la apus.9. Curcubeul roşu La apusul soarelui toate culorile dispar din curcubeu. .2. 1.

Curcubeul lunar O lună plină e suficient de strălucitoare încât să i se refracte lumina de către picăturile de ploaie la fel ca şi în cazul soarelui. 1.2. Curcubeiele lunii au fost observate încă de pe vremea lui Aristotel.10. de aceea curcu- beul lunii nu e nici pe departe la fel de colorat ca cel produs de soare. Lumina lunii este mult mai palidă şi. .

2. nu numai cel primar şi cel secundar. . 1. are loc fenomenul de reflectare a arcelor şi pot fi observate mai multe arce. Curcubeiele reflectate Când lumina soarelui se reflectă într-o piscină cu apă sau într-o suprafaţă asemănătoare înainte de a produce curcubeul.11.

.

Curcubeul produs în cascadă .1.12.2.

1.2.13. Curcubeul produs de gheizer .

Curcubeul produs în valurile marine Curcubeu pe nisip .1.14.2.

Curcubeul artificial Curcubeul artificial poate fi produs cu ajutorul unui furtun de grădină.15. 1. Fenomenul nu poate fi complet reprodus când soarele dispare în spatele unui nor mare.2. .

.

.

Administraţia brăileană a fost contactată de un grup de fizicieni interesaţi să realizeze o instalaţie care produce un cur- cubeu artificial. O astfel de fântâna există în Viena. a declarat unul dintre fizicieni. Propunerea ar putea fi pusă în practică pe esplanada Dunării. o noutate absolută pentru Romania. simplă şi ieftină. creează un curcubeu perma- nent prin eliberarea apei sub presiune dintr-o retea de furtunuri dispuse de-a lungul unei fântani arteziene". . "Instalaţia.

1.16.2. Curcubeul produs de fulger Curcubeul produs de către fulger poate avea şi o formă liniară. . forma curcubeului fiind dependentă de forma fulgerului.

1. care a scris în “Opus Majus” din 1268 despre experimente cu lumina strălucind pe cristale şi pe picăturile de apă arătând culorile curcubeului.33. 1.. sau mai degrabă. Istoria Istoria ştiinţei ştiinţei curcubeului curcubeului Astronomul Persian Qutb al-Din al-Shirazi. studentul său Kamal al-din al-Farisi. Lucrarea lui Robert Grosseteste despre lumină a fost continuată de Roger Bacon. . este considerat a fi dat pentru prima dată explicaţia corectă pentru fenomenul curcubeului.

Măsurând unghiurile pe care razele le-au făcut. el a experimentat trecând raze de lumină printr-un pahar mare. în 1637. umplut cu apă. El a explicat curcubeul primar. a suplimentat cu mult succes această explicaţie. El a fost în stare să descopere aceste lucruri prin derivarea legii refracţiei şi să calculeze corect unghiurile pentru amândouă curcubeiele. razele trec prin două refracţii şi o reflexie (la spatele picăturii) înaintea transmiterii în ochii observatorului». . în formă de sferă. Theodoric os Freiberg este de asemenea cunoscut deoarece a dat o explicaţie teoretică corectă pentru curcubeul primar şi cel secundar în 1307. El a explicat curcubeul secundar printr-o analiză similară implicând 2 refracţii şi 2 reflexii. Ştiind că mărimea picăturii de ploaie nu părea a afecta curcubeul observat. el a concluzionat: curcubeul principal era produs de o singură reflexie în interiorul picăturii de ploaie şi curcubeul secundar poate fi produs de 2 reflexii interne. Descartes. subliniind că «atunci când razele de soare cad pe picături individuale de umezeală.

ce duce la prima explicaţie ştiinţifică a trăsăturilor majore ale curcubeului. Explicaţia lui despre culori. . respingând teoria prin care se presupunea că aceste culori erau produse de o modificare a luminii albe. în care aceste culori erau produse de o modificare a luminii albe. Lucrarea lui Young a fost completată în 1820 de către George Biddell Airy. era bazată pe o versiune mecanică a tradiţionalei teorii. care a explicat dependenţa intensităţii culorilor curcubeului de dimensiunea picăturilor de apă. cu toate acestea. El a arătat de asemenea că lumina roşie se refractă mai puţin decât cea albastră. iar o explicaţie satisfăcătoare nu a fost găsită decât atunci când Thomas Young a realizat că lumina se comportă ca o undă în anumite condiţii şi poate interfera cu ea însăşi. pe care o prismă le poate separa în întregul spectru al culorilor. Teoria corpusculară a lui Newton despre lumină nu a putut să explice curcubeele supranumerare. Isaac Newton a fost primul care a demonstrat că lumina albă era compusă din lumina tuturor culorilor curcubeului.

Nussenzweig a furnizat o expunere modernă. Ca de exemplu. lucrare publicată de Gustav Mie în 1908. Descrierea fizică modernă a curcubeului este bazată pe “Împrăştierea Mie”. Progresul în metodele computerizate şi teoriile optice continuă să ducă la o înţelegere completă a curcubeielor. .

.

Micile pi- cături reflectă lumina soa- relui precum cele de ploaie. Un arc de rouă nu este altceva decât un curcubeu orizontal. se pot observa frag- mente de arcuri de cur- cubeu pe picăturile de rouă din pânzele de paianjen aproape de sol. Dimineaţa. Picăturile din acel arc reflectă foarte mult lumina soarelui. Benzile roşii şi bleu ale primului arc se observă în mijlocul imaginii. Roua dimineţii prezintă schiţa unei pânze invizibile. . exact ca şi în cazul curcubeului. dar picăturile din exteriorul său nu le reflectă. când pa- jiştea străluceşte în mii de culori.

Pierderea unor culori se poate datora şi aparatului de fotografiat. Dacă razele de soare vin sub unghi potrivit. se adaugă mai multă culoare acestei pânze. acolo unde picăturile sunt suficient de mici încât să nu-şi piardă forma. De asemenea. Sunt evidenţiate clar două arce figurate deasupra primului arc. . mişcând capul. Dar este foarte scurt intervalul de timp în care razele calde ale soarelui evaporă picăturile şi curcu- beul de pe pânza de paianjen devine invizibil. se poate găsi poziţia pentru care arcul devine mai evident. dar. aceste arcuri de rouă pot fi observate şi pe frunze.

. dar marginea portocalie poate fi observată mişcând ochiul într-un plan vertical. Culorile nu sunt puternice.

weather-photography.wisc.edu/rainbows  http://cyberzoide.ro/braila .htm  http://optics.usna.developpez.asu.htm  http://www.net/Antarctica/AntarSky.htm  http://atmospherical.htm  http://www.se/matsm/  http://la.edu/Users/oceano/raylee/RainbowBridge/Chapter_8.org/phenomen/arc-ciel.htm  http://optics.edu/wxwise/class/optics.stirilocale.html  http://webexhibits.lsc.html  http://www.fr/pheno-optique/optique1.lochlyn.org/chap13.blogspot.fr/arc_en_ciel.html  http://en.climatologie.swipnet.com/pourquoi/index.htm  http://www.kulgun.php3?page=ciel  http://fr.php  http://www.com/  http://www.co.ldi5.uk/  http://cimss.com/CoolStuff/cool25.wikipedia.htm  http://www.edu/PiN/info/toc_topics.vsc.meteolafleche.ssec.atoptics.de/indexe.edu/classes/met130/notes/chapter19/index.free.gdargaud.ne.wikipedia.com/arc.kulgun.com/gallery. Bibliografie  http://acept.org/wiki/Optical_phenomen  http://eo.org/wiki/Ph%C3%A9nom%C3%A8ne_optique  http://www.jp/asahi/stellar/scenes/english/aop.la.html  http://www.org/causesofcolor/moved.shtml  http://apollo.com/ovni/natconf.html  http://home.html  http://arborsci.net/  http://pfz.meteoros.meteo.php?cat=index  http://www.net/  http://www.free.ucar.

completarea informaţiilor şi a imaginilor. traducerea şi tehnoredactarea iniţială: Bucşă Oana Humă Mădălina Iordache Mihai Zaharia Alina clasa a XI-a B Coordonarea. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul Naţional Unirea 2007 .Documentarea. corectura textului şi tehnoredactarea finală: prof.