MINISTERUL ȘTIIN Ţ EI ȘI INVᾸŢAMῘNTULUI AL R.S.S.

MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Catedra de Analiză Matematică

Gheorghe I.Rusu

ANALIZA FUNC Ţ IONALĂ I

( SPAŢII METRICE, SPAŢII NORMATE ȘI SPAŢII HILBERT )

Lucrare didactică

Aprobată

de Consiliul facultăţii de

matematică si cibernetică a

Universităţii de Stat din Moldova

Chişinău - 1991

Gheorghe I.Rusu. Analiza funcţionala I (Spaţii metrice,spaţii normate şi spaţii
Hilbert) : Lucrare didactica . – Chisinau : U.S.M.,1991

Recomandata de catedra de analiza matematica.

Redactor responsabil - M.A.BARCARI, conferenţiar universitar

Recenzenţi : A.E.BARBAROSIE, candidat in stiinţe fizico-matematice;

A.A.SEMENŢUL, conferenţiar universitar

© Universitatea de stat din Moldova,1991

CUPRINS

I. SPAŢII METRICE

§ 1. Spaţii metrice. Exemple 7

§ 2. Inegalităţile Young, Hölder şi Minkowski 11

§ 3. Spaţiile metrice Cm, Rm, lp(m), l(m). lp, Cp[a, b] 15

§ 4. Convergenţa într-un spaţiu metric 17

§ 5. Mulţimi deschise şi mulţimi închise 23

§ 6. Spaţii metrice separabile 27

§ 7. Şiruri fundamentale 34

§ 8. Spații metrice complete 36

§ 9. Completatul unui spaţiu metric 41

§ 10. Teorema Cantor despre un şir descrescător de mulţimi închise 45

§ 11. Mulţimi rare. Teorema Baire 48

§ 12. Aplicaţii de contracţie. Principiul aplicatiilor de

contractie 50

§ 13. Aplicaţii generalizate de contracţie 53

§ 14. Aplicaţii ale piincipiului de contracţie 54

§ 15. Mulţimi compacte 60

§ 16. Teorema Hausdorff şi unele consecinţe 64

§ 17. Criteriul de compacitate în spaţiul C[a, b] 68

Serii în spaţii normate 86 § 23. Exemple 112 § 30. Spaţii liniare normate. Spaţiile Lp(T. Sume directe de subspaţii 84 § 22. Σ. Definiţii. Σ. Spaţii cît 92 § 25. Sisteme ortonormate complete 132 § 35. Spaţiul L(T. SPATII HILBERT § 29. Compacitatea şi spaţiile finit dimensionale 101 § 27. Izomorfismul spaţiilor normate finit dimensionale 96 § 26.§ 18. ) 110 III. Proiecţia unul vector pe un subspaţiu 129 § 34. Subspaţii. Serii Fourier în spaţii Hilbert 136 . Teorema Borel 71 § 19. Funcţii continue pe mulţimi compacte 73 II. ) (1  p <) 103 § 28. Acoperiri. Proprietatea caracteristică a spaţiilor prehilbertiene 117 § 31. Exemple 76 § 21. Distanţa de la un punct la o mulţime convexă 125 § 33. 0rtogonalitate în spaţiile prehilbertiene 122 § 32. Spaţii Banach cu bază 89 § 24. SPAȚII LINIARE NORMATE § 20. Spaţii Hilbert.

§ 36. . cursul de prelegeri susţnut de autor in decursul mai multor ani la facultatea de matematică si cibernetică a Universitaţii de Stat din Moldova. de fapt. Conţinutul lucrării corespunde acelui compartiment al programei de analiză functională ce prevede studierea spaţtiilor metrice. Baze ortonormate în unele spații concrete 144 Bibliografie 148 Prezenta lucrare este adresată studenţilor care studiază analiza funcţională la facultăţile de matematică. spaţiilor normate şi spaţiilor Hilbert şi reprezintă. Izomorfismul spaţiilor Hilbert separabile 141 § 37.

contribuind la imbunătăţirea acesteia. limita unui şir uniform convergent de funcţii.Semenţul care au luat cunostinţă de lucrare. Exemple. limita unui şir de vectori n-dimensionali.Barcari si A. Autorul aduce sincere mulţămiri docentilor M. observăm. ea poate fi folosită si in cadrul studierii cursurilor de analiză matematică şi de topologie. \ I. Spaţii metrice. etc.SPAŢII METRICE § 1. In lucrare se examinează un şir de exemple in vederea ilustrarii aplicaţiilor şi aprofundării materiei teoretice. Deşi lucrarea este adresata nemijlocit studenţilor ce studiază analiza functională. că toate au ceva .A. Un numar suficient de astfel de exemple cititorul poate găsi in [8].A. În analiza matematică se studiază cîteva definiţii a noţiunii de limită: limita unui şir de numere reale. Dacă analizăm atent aceste definiţii.

y) + ? (y. Prin urmare. y) + ? (y. Observaţie. 0 = ? (x. y) = ? (y. dacă „distanţa" dintre xn şi x tinde către zero.y). y. conform căreia se cere că funcţia ? : X  X  R să fie nenegativă. Pentru orice două mulţimi nevide X şi Y vom nota prin X  Y produsul cartezian al acestor mulţimi. y  Y} Definiţia 1. . Elementele unui spaţiu metric se mai numesc şi puncte. vectori n-dimensionali. x) = 2 ? (x. Această situaţie ne sugerează ideea de a introduce pentru elementele unor mulţimi o definiţie generală a distanţei care ar generaliza cazurile particulare menţionate mai sus şi încă multe altele. despre ce metrică este vorba. poate fi omisă. şi anume: şirul {?? }1∞ (de numere. adică mulţimea X  Y = { (x. 3) ? (x. Se numeşte distanţă (sau metrică) într-o mulţime X orice funcţie nenegativă ? : X  X  R ce posedă următoarele proprietăţi (axiomele distanţei): 1) ? (x. z  X (inegalitatea triunghiului). x)  ? (x. atunci. Definiţia 2. Dacă este clar. y) = 0 dacă şi numai dacă x = y. obţinem un spaţiu metric nou (Y. 2) ? (x. considerînd pe Y aceeaşi distanţa între elementele ei ca şi în X. Spaţiul metric se notează prin (X. că funcţia ? : X  X  R este nenegativă. y) : x  X. ?). ?) care se numeşte subspaţiu al spaţiului metric (X. În dependenţă de natura elementelor şi de faptul cum înţelegem „distanţa" dintre elemente obţinem definiţia noţiunii de limită sub diferite forme. în definiţia distanţei condiţia.comun. funcţii) converge către x. ?) un spaţiu metric oarecare. Într-adevăr. ?) sau ?? . y  X. x) oricare ar fi x. Fie (X. Din axiomele 1-3 rezultă. vom scrie simplu X. z) pentru orice x. Se numeşte spaţiu metric orice mulţime nevidă în care este definită o distanţă. Dacă Y este o submulţime nevidă a mulţimii X. z)  ? (x.

y) sau− (? (x. y) (2) În mod analog obţinem ? (x. Exemple.y| (x. sau ? (x. xn)   ? (x1. x') +? (y. numită inegalitatea poligonului (prin analogie cu axioma triunghiului). y) = |x . Să arătăm că funcţia 1. ?(?. 1) Pentru orice {xk }1n ⊂ X (n  ℕ ) are loc inegalitatea ? (x1. ?) = { 0. y) ? (x. x) +? (y. utilizînd metoda inducţiei matematice. y) −? (x. y))  ? (x. Menţionăm cîteva proprietăţi ale distanţei. y) . y) (3) Din (2) şi (3) rezultă (1). Funcţia ? (x. y  X) defineşte o distanţă în X. Conform proprietăţii 1) avem ? (x. x3) + … +? (xn-1. ? = ? defineşte o distanţă pe X. sau X = Q mulţimea numerelor raţionale. y)−? (x'. x. x) + ? (x. xn). ?) este un spaţiu metric. 2) Pentru orice x. Această proprietate se obţine direct din 3). y) ? (x. ? ≠ ?. iar Q este un subspaţiu al spaţiului metric R şi al spaţiului metric C. (1) numită inegalitatea patrulaterului. 2. y). y') +? (y. y) ? (x. y) −? (x. Fie X = C mulţimea numerelor complexe. y')|  ? (x. sau X = R mulţimea numerelor reale. y  X este adevărată inegalitatea |? (x. y. . y) −? (x. 1. x2) + ? (x2. x) +? (y. Fie X o mulţime nevidă arbitrară. Axiomele 1 -3 ale metricii se verifică nemijlocit şi deci (X. x) +? (y. Spaţiul metric R este un subspaţiu al spaţiului metric C.

Să demonstrăm proprietatea 3). Spaţiul metric obţinut se numeşte spaţiu metric discret sau spaţiu metric al punctelor izolate.Fie S mulţimea tuturor şirurilor numerice. Axiomele 1) şi 2) evident sînt satisfăcute. Astfel este satisfăcută şi 3). y  z. Vom demonstra că este satisfăcută şi axioma 3). prin urmare. Relaţiile x = y şi y = z implică x = z şi deci în cazul x  z are loc cel puţin una dintre relaţiile x  y. De aici rezultă că partea dreaptă a inegalităţii triunghiului este egală cu 1 sau 2. (4) 2? 1+|?? −?? | Proprietăţile metricii 1) şi 2) sunt evidente. Dacă ? = (ζ? )1∞ . În S distanţa poate fi definită prin formula: 1 |?? −?? | ?(?. în timp ce partea stîngă este egală cu 1. ?) = ∑∞ ?=1 ∙ (? = (?? )1∞ . ? Pentru aceasta observăm că funcţia ?(?) = (t  0) este crescătoare (?(?) = 1+? 1 = 1− ) . atunci 1+? |?? − ?? | = |(?? − ζ? ) + (ζ? − ?? )| ≤ |?? − ζ? | + |ζ? − ?? | şi deci |?? − ?? | = ?(|?? − ?? |) ≤ ?(|?? − ζ? | + |ζ? − ?? |) = 1 + |?? − ?? | |?? − ζ? | + |ζ? − ?? | |?? − ζ? | = = + 1 + |?? − ζ? | + |ζ? − ?? | 1 + |?? − ζ? | + |ζ? − ?? | |ζ? − ?? | |?? − ζ? | |ζ? − ?? | +  + . ? = (?? )1∞ ). orice mulţime nevidă poate fi organizată ca spaţiu metric. 1 + |?? − ζ? | + |ζ? − ?? | 1 + |?? − ζ? | 1 + |ζ? − ?? | De aici . Este suficient să considerăm cazul x  z. Acest exemplu ne arată că metrica poate fi definită pe orice mulţime nevidă şi. 3 .

z trei elemente din X. ?). ∞ ∞ 1 |?? − ?? | 1 |?? − ζ? | |ζ? − ?? | ?(?. b] sau x(t) = y(t) pentru orice t  [a. ?) = sup|?? − ?? | ( (? = (?? )1∞ . Aşadar. ?≤?≤? Spaţiul metric obţinut se notează prin C[a. ?). ?) ?≤?≤? ?≤?≤? şi deci ?(?. Să demonstrăm ultima proprietate. ?) + ?(?. ?) = max |?(?) − ?(?)| ≤ ?(?. ?) = max |?(?) − ?(?)| = 0 dacă şi numai dacă x(t) . Să arătăm că prin formula ?(?. Fie x. ?) = max |?(?) − ?(?)| ?≤?≤? se defineşte o distanţă în X. ?) + ?(?. Avem ∶ ?(?.y(t) = 0 ?≤?≤? pentru orice t  [a. Avem: |?(?) − ?(?)| ≤ |?(?) − ?(?)| + |?(?) − ?(?)| ≤ ≤ max |?(?) − ?(?)| + max |?(?) − ?(?)| = ?(?. 5. mulţimea tuturor şirurilor numerice S cu distanţa definită prin formula (4) . b]. Funcţia ?(?. b]. ?) = ∑ ? ∙ ≤ ∑ ?∙( + )= 2 1 + |?? − ?? | 2 1 + |?? − ζ? | 1 + |ζ? − ?? | ?=1 ?=1 = ?(?. 4. Fie X mulţimea tuturor funcţiilor continue pe segmentul [a. ?) + ?(?. . într-adevăr formează un spaţiu metric. y. adică x = y. ? = (?? )1∞ ) ) (5) ? defineşte o distanţă în l şi deci l este un spaţiu metric cu distanţa (5). Proprietatea a doua a distanţei este evidentă. Fie l mulţimea tuturor şirurilor mărginite de numere reale sau complexe. b].

Inegalităţile Young. ? = (?? )1∞ ) ) ? Spaţiul c0 este un subspaţiu al spaţiului metric l. convergente la zero. (2) ? ? Punem în această inegalitate ? = |?| × |?|1−? şi obţinem |?|? ×|?|?−?? 1 ? = |?| × |?|1−? ≤ + (3) ? ? .Proprietăţile distanţei l) − 3) se verifică fără dificultate. dacă a = 0 sau b = 0. ? ? ? De aici ?? 1 ?≤ + (? ≥ 0). Spaţiul metric c0 este format din toate şirurile de numere reale sau complexe. Derivata acestei funcţii ? ́(?) = xp-1 – ? –1 ia valoarea zero numai în punctul x = 1. Distanţa în c0 se defineşte prin formula ?(?. ? Inegalitatea Young: Pentru orice numere reale sau complexe a şi b are loc inegalitatea |?|? |?|? |??| ≤ + (1) ? ? Demonstraţie. Considerăm funcţia ?(?) = − ?. Admitem că ?? ab  0. Hölder şi Minkowski 1 1 Fie p > 1 un număr real şi q . Punctul x = 1 este un punct de minim al funcţiei f (deoarece f (1) = p – 1 > 0) şi deci ?? 1 1 ?(?) = − ? ≥ ?(1) = − 1 = − . § 2. ? ≥ 0) . ( (? = (?? )1∞ . 6. ?) = ???|?? − ?? |. Inegalitatea (1) este evidentă .numărul real adjunct al lui p. adică + ? = 1.

Fie l < p < . ?? ??? ??? ??? ??? ? ? ?=1 ?=1 ?=1 De aici ? ∑|?? ?? | ≤ ? ∙ ? . dacă A = 0 sau B = 0. Pentru orice două sisteme de ? ? numere reale sau complexe {?? }1 . ? ? |?? ?? | |?? | |?? | ≤ + . Avem ? ? ? ? |??′ | |??′ | |??′ ??′ | ≤ ? + ? . Deoarece inegalitatea (2) devine o egalitate dacă şi numai dacă x = l. devine o egalitate dacă şi numai dacă |?|? × |?|?−?? = 1 sau |?|? = |?|? . ?? ?? Aplicăm inegalitatea Young numerelor ??′ = . (5) ?? ?? ? ??? Adunăm aceste inegalităţi şi obţinem ? ? ? ? ? |?? ?? | |?? | |?? | 1 ? 1 ? 1 1 ∑ ≤∑ + ∑ = ∙ ? + ∙ ? = + = 1. ajungem la inegalitatea (1). ?=1 ?=1 Inegalitatea (4) este evidentă. p-1 + q-1 = 1. {?? }1 are loc inegalitatea 1 1 ? ? ? ? ? ? ? ∑|?? ?? | ≤ (∑|?? | ) ∙ (∑|?? | ) . (4) ?=1 ?=1 ?=1 Demonstraţie. şi deci şi (1). Inegalitatea Hölder. ??′ = . ?=1 . Înmulţind ambele părţi ale ultimei inegalităţi cu |?|? (ţinînd cont de relaţia p + q = =p  q) . Vom presupune deci că AB  0. rezultă că inegalitatea (3). Fie 1/? 1/? ? ? ? ? ? = (∑|?? | ) ş? ? = (∑|?? | ) .

atunci este convergentă şi seria din partea stîngă a ei. … ). Fără dificultate se constată că inegalităţile (4) şi (6) se transformă în egalităţi.2. adică ? ? ? ? |?? | |?? | |??′ | = |??′ | . Notă. ? ? ? Să demonstrăm în continuare inegalităţile Minkowski 1 1 ? 1/? ? ? (∑??=1|?? + ?? | ) ≤ (∑??=1|?? | )? + (∑??=1|?? | )? (? ≥ 1). p-1 + q-1 = 1.ceea ce trebuia de demonstrat. p > 1. ? = ? (? = 1. dacă şi numai dacă inegalităţile (5) se transform în egalităţi. Prin raţionamente similare se stabileşte şi inegalitatea Holder pentru funcţii. b. atunci ? ? 1/? ? 1/? ∫|?(?) ∙ ?(?)|?? ≤ (∫|?(?)? |??) ∙ (∫|?(?)|? ??) . Demonstraţia o lăsăm pe seama cititorului. obţinem inegalitatea Holder pentru şiruri de numere (reale sau complexe) 1 1 ? ? ? ? ∑??=1|?? ?? | ≤ (∑∞ ?=1|?? | ) ∙ (∑∞ ?=1|?? | ) (6) E bine să observăm că dacă seriile din partea dreaptă a inegalităţii (6) sînt convergente.2. (8) . (7) 1 1 ? 1/? ? ? ? ? (∑∞ ?=1|?? + ?? | ) ≤ ( ∑∞ ?=1|?? | ) + ( ∑∞ ?=1|?? | ) (? ≥ 1). Trecînd în ultima inegalitate la limita cu n  . … ) ? ? ? ? sau |?? | = |?? | (? = 1. y  Ca. Dacă x.

? 1/? ? 1/? ? 1/? (∫|?(?) + ?(?)|? ??) ≤ (∫|?(?)|? ??) + (∫|?(?)|? ??) (? ≥ 1). y  Ca. b. Dacă p > 1. (9) Inegalităţile (7)-(9) sunt evidente pentru p = 1. atunci în virtutea inegalităţii Hölder avem ? ? ? ?−1 ∑|?? + ?? | = ∑|?? + ?? | ∙ |?? + ?? | ?=1 ?=1 ? ? ?−1 ?−1 ≤ ∑|?? | ∙ |?? + ?? | + ∑|?? | ∙ |?? + ?? | ≤ ?=1 ?=1 1/? 1/? 1/? 1/? ? ? ? ? ? (?−1)? ? (?−1)? ≤ (∑|?? | ) ∙ (∑|?? + ?? | ) + (∑|?? | ) ∙ (∑|?? + ?? | ) = ?=1 ?=1 ?=1 ?=1 1/? 1/? 1/? ? ? ? ? ? ? = (∑|?? + ?? | ) ∙ ((∑|?? | ) + (∑|?? | ) ). ? ? ? x. ?=1 ?=1 ?=1 1 ? ? ? 1 1 Împărţim acum prin (∑|?? + ?? | ) şi obţinem (ţinînd cont de egalitatea + = 1) ? ? ?=1 1/? 1/? 1/? ? ? ? ? ? ? (∑|?? + ?? | ) ≤ (∑|?? | ) + (∑|?? | ) (? ≥ 1) ?=1 ?=1 ?=1 .

? = (?? )1? )│. ?=1 ?=1 2. ? = (?? )1? ). ?) + ?(?. Vom demonstra proprietatea triunghiului. Spaţiul metric Rm este format din mulţimea sistemelor ? = (?? )1? de m numere reale cu distanţa 1/2 ?(?. Spaţiile metrice Cm. 2. . ?) = (∑? ? ?=1|?? − ?? | ) (? = (?? )1? . ?) = (∑|?? − ?? |2 ) = (∑|(?? − ?? ) + (?? − ?? )|2 ) ≤ ?=1 ?=1 1/2 1/2 ? ? ≤ (∑|?? − ?? |2 ) + (∑|?? − ?? |2 ) = ?(?. m) de m numere complexe cu distanţa ?(?. § 3. b] 1. l(m).Fie X mulţimea tuturor sistemelor ? = (?? )1? de m numere reale sau complexe şi p  1. În mod analog se stabileşte şi inegalitatea (9). lp(m). Fie ? = (?? )1? . Rm. ?). Este evident că spaţiul Rm este un subspaţiu al spaţiului metric Cm. lp. Proprietăţile 1) −2) ale distanţei sînt evidente. În mulţimea X definim distanţa astfel 1/? ?(?. Cp[a. Prin trecere la limită în inegalitatea (7) obţinem inegalitatea (8). 3. Menţionăm că convergenţa seriilor din partea dreaptă a inegalităţii (8) implică convergenţa seriei din partea stîngă. ?) = (∑? 2 1/2 (? ?=1|?? − ?? | ) = (?? )1? . Utilizăm inegalitatea Minkowski şi obţinem 1/2 1/2 ? ? ?(?. ? = (?? )1? ) (1) Să arătăm că formula (1) într-adevăr defineşte o distanţă. ?) = (∑? 2 ?=1|?? − ?? | ) (? = (?? )1? . …. Spaţiul metric Cm este format din mulţimea tuturor sistemelor x = (1.

?) = (∑ |?? − ?? |? ) = (∑ |(?? − ?? ) + (?? − ?? )|? ) ≤ ?=1 ?=1 ? 1/? ? 1/? ≤ (∑ |?? − ?? |? ) + (∑|?? − ?? |? ) = ?(?. . 3. Fie l  p  . ?) + ?(?. În mulţimea X a tuturor sistemelor de m numere reale sau complexe definim distanţa prin formula ?(?. pentru care seria ∞ ∑ |?? |? ?=1 este convergentă. ? = (?? )1∞ ) (2) ?=1 Convergenţa seriei (2) rezultă imediat din inegalitatea Minkowski. 5. Avem ? 1/? ? 1/? ?(?. ? = (?? )1? ) ?≤?≤? Axiomele distanţei se verifică nemijlocit. Spaţiul metric obţinut se va nota cu l(m). ?) = (∑ |?? − ?? |? ) (? = (?? )1∞ . ?=1 ?=1 Spaţiul metric obţinut se notează prin lp(m). Proprietatea 3) se obţine cu ajutorul inegalităţii Minkowski. Proprietăţile 1) −2) ale distanţei sînt evidente. ?) = ??? |?? − ?? | (? = (?? )1? . ?). Vom nota cu lp mulţimea tuturor şirurilor de numere reale sau complexe ? = (?? )1∞ . Distanţa în lp se va defini prin formula ∞ 1/? ?(?. Fie ? = (?? )1? .

Dacă şirul {?? }1∞ este convergent şi . Prin urmare: ?(?. iar proprietatea 3) rezultă din inegalitatea Minkowski pentru funcţii (utilizăm procedeul din exemplul 3). 6. Din această definiţie imediat rezultă Teorema 1. Spaţiul Cp[a. iar proprietatea 3) se deduce utilizînd inegalitatea Minkowski. astfel încît ?(?? . Proprietatea 2) este evidentă. y  Cpa. § 4. b). ?) = 0 dacă şi numai dacă ? = ?. ?⟶∞ adică pentru orice  > 0 există n0 = n0()  N . b] (l  p  ) este format din mulţimea tuturor funcţiilor continue pe segmentul [a. dacă există un punct a  X cu propretatea lim ?(?? . integrala definită a ei este egală cu zero. ?) = 0. Proprietăţile 1) şi 2) ale distanţei sînt evidente. Şirul {?? }1∞ de puncte ale spaţiului metric X se numeşte convergent. dacă şi numai dacă această funcţie este egală cu zero. Punctul a în acest caz se numeşte limita şirului {?? }1∞ şi se scrie lim ?? = ? ?⟶∞ sau xn  a. Convergenţa într-un spaţiu metric Definiţia 1. b] cu distanţa ? 1/? ?(?. ?) = (∫? |?(?) − ?(?)|? ??) (x. Deoarece funcţia |?(?) − ?(?)|? este continuă şi nenegativă. ?) < ? pentru orice n ≥n0.

r) atunci pentru orice b  X există un număr pozitiv  astfel încît M  S(b. Demonstraţie. ?) → 0 şi deci (a. Se numeşte sferă (sau sferă deschisă) cu centrul a şi de rază r în spaţiul metric X mulţimea S(a. ?⟶∞ Teorema 2. Orice sferă cu centrul în punctul a se numeşte vecinătate a acestui punct. lim ?? = ?. a) < r}. Definiţia 2. Dacă mulţimea M este mărginită şi M  S(a. ) . b) = 0. ?⟶∞ ?⟶∞ Utilizînd inegalitatea triunghiului. atunci (x. dacă x  M. Observaţie. Într-adevăr. ?? ) + ?(?? . E suficient să punem  = r + (a. r) = {x  X: (x. ?) ≤ ?(?. Definiţia 3. Fie lim ?? = ?. a) < r şi deci . ceea ce implică b = a. Utilizînd noţiunea de vecinătate. Limita oricărui şir convergent este unică. putem afirma că şirul {?? }1∞ converge către punctul a  X. b). Mulţimea M  X se numeşte mărginită. dacă există o sferă S(a. dacă orice vecinătate a acestui punct conţine termenii şirului {?? }1∞ cu excepţia unui număr finit de termeni. r) care conţine mulţimea M. obţinem 0 ≤ ?(?. lim ?? = ?. ?⟶∞ ∞ atunci orice subşir {??? } al acestui şir de asemenea este convergent şi 1 lim ??? = ?.

?? ) = ?(?. Afirmaţia reciprocă acestei teoreme nu este adevărată. ?2 → ?2 . a2. r). De exemplu. ?? ) − ?(?. ?? ) = ?(?. ?⟶∞ Să ne oprim mai amănunţit la studiul convergenţei în unele spaţii metrice concrete. Fie lim ?? = ? ş? ? = 1. a). Orice şir convergent este mărginit. Dacă r = l + max{(x1. b ) = . ?) < ? (n =1. … . b) < r + (a. În orice spaţiu metric distanţa este o funcţie continuă. …. ). ?? = (?1 . (x. (??0 . adică relaţiile lim ?? = ?. evident. ?⟶∞ Demonstraţie. 2. ?)| ≤ ?(?? . b)  (x. Din inegalitatea patrulaterului imediat rezultă: |?(?? . adică şirul {?? }1∞ . însă nu este convergent. a) + (a. am) dacă şi numai dacă ?1 → ?1 . ?) + ?(?? . ?? → ?? . Teorema 3. ?). şirul {(−1)? }1∞ este mărginit în spaţiul metric R. . lim ?? = ? ?⟶∞ ?⟶∞ implică lim ?(?? . ?) < l pentru orice n  n0. 1} atunci. ?). ?2 . Convergenţa în spaţiul metric Rm (Cm) este echivalentă cu convergenţa (?) (?) (?) în coordonare. Teorema 4. adică x  S(b. ?⟶∞ Există n0  N astfel încît ?(?? . ?? ) converge în Rm(Cm) la (?) (?) (?) a = (a1. ?) → 0 şi deci lim ?(?? . …) şi deci {?? }1∞  S(a. ?(?? . Teorema 5. … . a). …. Demonstraţie.

(?) ∞ Demonstraţie. ceea ce implică inegalitatea 1/2 ? 2 ??? |?? | ≤ (∑|?? | ) . m . 2. Teorema 6.. 1≤?≤? 1≤?≤? ?=1 ?=1 Din inegalitatea (1) obţinem 1/2 ? (?) (?) 2 (?) ??? |?? − ?? | ≤ (∑ |?? − ?? | ) = ?(?? .. 1≤?≤? 1≤?≤? ?=1 ceea ce în mod evident implică afirmaţia teoremei.. şi xn  a în spaţiul lp. Pentru început demonstrăm inegalităţile 1/2 ? 2 ??? |?? | ≤ (∑|?? | ) ≤ √? ∙ ??? |?? |. . Fie xn = (?? )1∞ . Convergenţa în spaţiul lp implică convergenţa în coordinate (către acelaşi element). 1≤?≤? ?=1 Pe de altă parte 1/2 1/2 ? ? 2 2 (∑|?? | ) ≤ (∑ ( ??? |?? |) ) = √? ∙ ??? |?? |. Demonstraţie. Vom demonstra teorema pentru spaţiul Cm. Este evident că . ?) ≤ √? ??? |?? − ?? | . ? = (?? )1 ∈ ?? . (1) 1≤?≤? 1≤?≤? ?=1 Avem 1/2 ? 2 (∑|?? | ) ≥ (0 + ⋯ + 0 + |?? |2 + 0 + ⋯ 0)1/2 = |?? | ?=1 pentru orice k = l.

şirul {?? }1∞ converge către x în spaţiul C[a. .0. l. 0. avem ?? → ?? (k=l. (2) În spaţiul C[a.. b]. b]. ?) (k = l. …).)) converge în coordonate către 0 = (0. . şirul {?? }1∞ converge către x. dacă şi numai dacă pentru orice  > 0 există n0 (?)  N . ?) < ? oricare ar fi n ≥ n0. ceea ce coincide cu convergenţa uniformă a şirului de funcţii {?? (?)}1∞ către x(t)..). b] inegalitatea (2) ia forma ??? |?? (?) − ?(?)| < ?.. ?≤?≤? Această inegalitate. …. Teorema 7. astfel încît |?? (?) − ?(?)| < ? (? ≥ ?0 . evident .. Prin urmare. . Demonstraţie. ?=1 (?) Întrucît ?(?? . Conform definiţiei convergenţei într-un spaţiu metric. Afirmaţia reciprocă nu este adevărată. Convergenţa în spaţiul C[a. a ≤ t ≤ b). Este suficient să observăm că şirul {?? }1∞ (en = (0. dacă şi numai dacă pentru orice  > 0 există n0= n0 (?)  N . 0. b] este echivalentă cu convergenţa uniformă a şirului respectiv de funcţii. 0) = 1 pentru orice n  N şi deci şirul {?? }1∞ nu converge la 0 în lp.. . În acelaşi timp  (en. xn  C[a. . Fie x. iar afirmaţia reciprocă nu este adevărată.este echivalentă cu inegalitatea |?? (?) − ?(?)| < ? (a ≤ t ≤ b). ?) → 0. 2. În mod analog se demonstrează că convergenţa în spaţiile l şi c0 implică convergenţa în coordonate. 2. astfel încît ?(?? . 1 ∞ ? (?) (?) ? |?? − ?? | ≤ (∑ |?? − ?? | ) = ?(?? . ).

am găsit de cuviinţă să amintim proprietăţile principale ale acestor clase de mulţimi. precum şi unele proprietăţi ale lor. însă în C [0.1] converge către 0. b]. Fie X un spaţiu metric şi M o mulţime din X. Convergenţa şirului {?? }1∞ în spaţiul C [a. ? Ultima inegalitate se demonstrează astfel: ? 1/? ? 1/? ??? (?? . Teorema 8. b] către x implică convergenţa şirului {?? }1∞ către acelaşi punct în spaţiul Cp[a. § 5. ? Afirmaţia reciprocă acestei teoreme nu este adevărată. În mod direct se demonstrează că în spaţiul S convergenţa este echivalentă cu convergenţa în coordonate. ?) ≤ (? − ?) ∙ ?? (?? . Mulţimi deschise şi mulţimi închise Noţiunile de mulţime deschisă şi de mulţime închisă într-un spaţiu metric. Avînd în vedere însă importanţa lor. Demonstraţia rezultă imediat din inegalitatea: 1 ??? (?? . Iată exemplul respectiv: şirul ({?? }1∞ (?? = ? ? ) în Cp[0. ?). . ?) = (∫|?? (?) − ?(?)|? ??) ≤ (∫ ??? |?? (?) − ?(?)|? ??) = ?≤?≤? ? ? ? 1/? 1 = (∫|?? (?? . ?)|? ??) = (? − ?)? ∙ ?? (?? . 1] nu converge către 0 ( este diverjent !). sînt cunoscute din cursul de analiză matematică. ?).

Definiţia 1. Se zice că punctul x  M este punct interior al mulţimii M, dacă există o
vecinătate S(x, ) a acestui punct , astfel încît S(x, )  M.

Definiţia 2. Mulţimea M se numeşte deschisă dacă ea este formată numai din
puncte interioare, adică pentru orice x  M există S(x, )  M.

Exemple:

a) În spaţiul metric R mulţimea M =(a, b) este deschisă, iar M1 = [a, b) nu este
deschisă (punctul a nu este punct interior al mulţimii M).
b) Într-un spaţiu metric arbitrar X orice sferă S(a, r) este o mulţime deschisă. Într-
adevăr, fie x0 S(a, r). Punem r1 = r -− (x0, a) > 0 şi vom arăta că S(x0, r1) 
S(a, r). Dacă x  S(x0, r1), atunci (x, a)  (x, x0) + (x0, a) < r1 + (x0, a) = r,
adică x  S(a, r). Prin urmare, sfera S(a, r) împreună cu orice punct x0 conţine şi o
vecinătate a acestui punct şi deci mulţimea este deschisă.
c) Orice spaţiu metric X este, evident, o mulţime deschisă.

Teorema 1. Reuniunea oricărei familii de mulţimi deschise este o mulţime deschisă.
Intersecţia unui număr finit de mulţimi deschise este o mulţime deschisă.

Demonstraţie. Fie {G}A un sistem de mulţimi deschise şi

? = ⋃ ?? .
?

Dacă x0  G, atunci x0 aparţine cel puţin unei mulţimi ??0 . Mulţimea ??0 , fiind
deschisă, conţine o sferă S(x0, r). Însă G  ??0  S(x0, r) şi deci mulţimea G este deschisă.
Fie acum

? = ⋂?
?=1 ?? ,

unde Gj sînt mulţimi deschise.

Dacă x0  G, atunci x0  Gj şi deci există j > 0, astfel încît Gj  S(x0, j), j = l, 2, ..., m.
Pentru

? = min ?? > 0
?≤?≤?

avem: S(x0, )  S(x0, j)  Gj (j = l, 2, ..., m) şi deci

?

?(?0 , ?)  ⋂ ?? = ?.
?=1

Aşadar, mulţimea G conţine punctul x0 împreună cu o vecinătate S(x0, ) şi deci
orice x0  G este un punct interior al acestei mulţimi, adică G este deschisă.

Definiţia 3. Se zice că punctul x0  X este punct de aderenţă al mulţimii M  X,
dacă S(x0, )  M   oricare ar fi  > 0.

Definiţia 4. Mulţimea tuturor punctelor de aderentă ale mulţimii M se numeşte
̅.
închiderea mulţimii M şi se notează ?

Este evident că pentru orice mulţime M  X avem M  ?
̅.

Teorema 2. Punctul x  X este un punct de aderenţă al mulţimii M (adică x  ?
̅ ),

dacă şi numai dacă există un şir {?? }1∞  M , convergent către x.

Demonstraţie. Dacă x este un punct de aderenţă al mulţimii M,atunci

1
? (?, ) ∩ ? ≠ ∅ (? = 1,2, … , ).
?
1
Alegem cîte un punct ?? ∈ ? (?, ) ∩ ? ≠ ∅ şi obţinem şirul {?? }1∞  M cu
?
1
?(?? , ?) < → 0, adică xn  x.
?

Reciproc, fie xn  M, xn  x. Din definiţia limitei unui şir de puncte ale spaţiului
metric rezultă că pentru orice  > 0 toţi termenii şirului {?? }1∞  M , cu excepţia unui
număr finit de termeni, aparţin sferei S(x, ). Prin urmare S(x, )  M  0 şi deci x este un
punct de aderenţă al mulţimii M.

̅ = M.
Definiţia 5. Se zice că mulţimea M este închisă dacă ?

Teorema 3. Mulţimea M este închisă dacă şi numai dacă pentru orice şir {?? }1  ? ,
xn  x implică x  M.

Demonstraţie. Fie M o mulţime închisă şi {?? }1  ? , xn  x. Conform teoremei 2,
punctul x este un punct de aderenţă al mulţimii M, adică x  ? ̅ = M şi deci x  M.
̅ .Însă ?

Reciproc, fie că M posedă proprietatea: {?? }1  ? , xn  x implică x  M. Aceasta
̅  M.
înseamnă că M conţine toate punctele de aderenţă şi deci ?

Deoarece incluziunea M  ?
̅ este evidentă, rezultă că M = ?
̅ , adică M este
mulţime închisă.

Consecinţă. Orice sferă închisă

?̅(?, ?) = {? ∈ ?: ?(?, ?) ≤ ?}

este o mulţime închisă în spaţiul metric X.

Într-adevăr, fie ?? ∈ ?̅(?, ?), ?? → ?. Utilizînd continuitatea distanţei obţinem

?(?, ?) = lim ?(?? , ?) ≤ ?
?→∞

şi deci ? ∈ ?̅(?, ?).

Teorema 4. În orice spaţiu metric X complementara oricărei mulţimi deschise
(închise) este o mulţime închisă (deschisă).

Demonstraţie. Fie mulţimea G deschisă, xn  F = X | G, ?? → ?. Admitem că
x  F. Atunci x  X | F =G şi deci există o sferă S(x, )  G. Însă ?? → ? şi deci
xn  S(x, ) (n ≥ n0). Prin urmare xn  G (n ≥ n0) , ceea ce este imposibil. Rezultă că
x  F. Conform teoremei 3 mulţimea F este închisă.

Fie acum F o mulţime închisă. Să demonstrăm că G = X \ F este deschisă. Admitem
contrariul. Atunci nu orice punct al mulţimii G este interior şi deci există a  G , astfel
încît orice vecinătate S(a, ) nu se include în G. Prin urmare , S(a, )  F  0 (  0),

Utilizînd principiul de dualitate şi teoremele 1. ̅̅̅̅̅ d) (?̅ ) = ?. Intersecţia oricărei familii de mulţimi închise este o mulţime închisă.. 2. . j=1 De aici imediat rezulta partea a doua a teoremei. dacă Fj (j = 1. Contradicţie. În continuare menţionăm cîteva proprietăţi ale operaţiei de închidere.. Pentru orice mulţimi din spaţiul metric X avem a) ?1 ⊂ ?2 ⟹ ̅̅̅̅ ̅̅̅̅2 . Însă atunci mulţimea ? = ? \(?\ ?) este închisă. Fie {?? }?∈? un sistem de mulţimi închise şi ? = ⋂?∈? ?? ..ceea ce arată că a  ?̅ . Reuniunea unui număr finit de mulţimi închise este o mulţime închisă. Însă ?̅ = F şi deci a  F. adică punctul a aparţine atît mulţimii G cît şi complementarei F a acestei mulţimi. . Avem ?\ ? = ?\(⋂?∈? ?? ) = ⋃? (?\ ?? ) Mulţimile ?\?? sunt deschise şi deci ?\? este deschisă. În mod analog. Teorema 6. ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅ c) ? ̅̅̅̅ ̅̅̅̅ 1 ∩ ?2 ⊂ ?1 ∪ ?2 . ?1 ⊂ ? ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅ b) ? ̅̅̅̅ ̅̅̅̅ 1 ∪ ?2 = ?1 ⊂ ?2 . Deci mulţimea G este deschisă. ?=1 atunci m F = X\ (⋂(?\?? )). Demonstraţie. m) sunt mulţimi închise şi ? ? = ⋃ ?? . 4 obţinem Teorema 5.

?1 ) ∩ ? ≠ ∅. În particular. fiind o mulţime deschisă. dacă în acest spaţiu există o mulţime finită sau numărabilă M ={x} şi peste tot densă. ?). ?) ∩ ? ̅ şi deci ?(?0 . atunci el este separabil. Vom demonstra proprietatea d). că dacă spaţiul metric X este format dintr-un număr finit sau numărabil de puncte. dacă ? Este evident că mulţimea M este peste tot densă. Demonstraţie. Chiar din definiţie rezultă. a) Spaţiul metric R este separabil. În acest spaţiu mulţimea Q este peste tot densă şi numărabilă. spaţiul metric Q este separabil. Fie ?0 ∈ ?(?. adică pentru orice x  X şi orice  > 0 există y M . Dăm exemple de spaţii metrice separabile şi spaţii metrice neseparabile. Închiderea oricărei mulţimi este o mulţime închisă. Spaţii metrice separabile Definiţia 1. Avem ̅ ≠∅ ?(?. ?1 ) ⊂ ?(?. peste tot densă. . ?) rezultă că ?(?. Se zice că spaţiul metric X este separabil. Numărul r > 0 este arbitrar şi deci ? ∈ ? ̅̅̅̅̅ Prin urmare (?̅) = ? ̅. Mulţimea M1 se ?1  M2. Fie M1 şi M2 două mulţimi din spaţiul metric X. y) < . De aici şi din incluziunea ?(?0 . ?). Incluziunea ? ̅̅̅̅̅ ̅ ⊂ (?̅ ) este evidentă. astfel încît (x. dacă ̅̅̅̅ ̅ = X. Să demonstrăm incluziunea inversă. Mulţimea M  X se numeşte densă în spaţiul X sau numeşte densă în M2 . ?(?0 . § 6. ?) ∩ ? ̅ . )  M   oricare ar fi  > 0. ̅̅̅̅̅ Fie a  (?̅ ). Sfera ?(?. există oricare ar fi r > 0. Definiţia 2. Consecinţă. dacă pentru orice x  X avem S(x.c) se verifică fără dificultate. Proprietăţile a) . Însă ?0 ∈ ? ̅. ?) ∩ ? ≠ ∅. ?1 ) ⊂ ?(?.

 Fie ? = (?? )1 ∈ ?? .. ∈ ?}. 2. Alegem ζ? ∈ ? (j = l. …. Peste tot densă în Rm este mulţimea ? ? = {? = (ζ? )1 . 3. Alegea n0  N astfel ca: . ?). ?? . ?? . ζ 2. ? ?=1 ?=1 Mulţimea M este numărabilă şi deci Rm este un spaţiu separabil. c) Se vede uşor că în spaţiul Cm peste tot densă este mulţimea ? ? = {? = (ζ? )1 . ζ? ∈ ?}. m) astfel încît (0) ? |?? − ζ? | < (? = l.). 3. ζ? = ?? + ??? . ? (0) Întradevăr. Pentru simplitate vom considera spaţiul lp real. 2. b) Spaţiul metric Rm este separabil. d) Spaţiul lp (l < p < ) este separabil..  > 0. 0. Această mulţime este numărabilă şi deci Cm este spaţiu separabil. 0. … . ζ i  Q}. fie ? = (?? )1 ∈ ?? . Această mulţime este numărabilă şi deci numărabilă este şi mulţimea ∞ ? = ⋃ ?? ?=1 a tuturor şirurilor de rang finit de numere raţionale. √? (0) ? Punctul ?0 = (ζ? ) ∈ ? şi 1 1/2 1/2 ? ? 2 (0) 2 ? ?(?. ?0 ) = (∑ (?? − ζ? ) ) < (∑ ) =?. Să arătăm că M este peste tot densă.  > 0.ζ? . …. . Să notăm prin Mn mulţimea: Mn = {z = (ζ1.

Conform teoremei Weierstrass. …. Relaţia : z  (r0. e) Spaţiul C[a. 0. ?0 ) = (∑ |?? − ζ? |? + ∑ |?? |? ) < (∑ + ) =?. … .0. Notăm prin Mn mulţimea polinoamelor de gradul n cu coeficienţi raţionali. Este clar că z0  M şi 1/? 1/? ?0  ?0 ? ? (0) ? ? ?(?. ζ?0 . … ). pentru orice x  lp şi orice  > 0. Fie x  C[a. Acelaşi raţionament ne permite să demonstrăm că spaţiul c0 este separabil. Însă ? = ⋃∞ ?=1 ?? şi deci M este numărabilă. ?0 ) < < ? şi deci mulţimea M este densă în lp. rezultă ca şi spatiul lp complex este separabil. (2?0 )? (0) (0) Fie ?0 = (ζ1 . r1. partea reală şi partea imaginară a cărora sînt numere raţionale. Mulţimea M . rezultă că spaţiul lp este separabil. numărabilă va fi şi mulţimea Mn .  > 0. b] este separabil. 2?0 2 ?=1 ?=?0 +1 ?=1 Prin urmare. există z0  M . ∞ ??? ∑ |?? | ≤ . În spaţiul lp complex peste tot densă este mulţimea şirurilor de rang finit de numere complexe. Această mulţime fiind numărabilă. 2 ?=?0 +1 (0) ?0 Avînd numărul n0 alegem numerele raţionale (ζ? ) cu proprietatea 1 (0) ? |?? − ζ? | < 1 . astfel încît ?(?. există un polinom . atunci ?(?) = ?0 + ?1 ? + ⋯ + ?? ? ? ( ?? Q ). b]. Dacă z Mn . rn) este o bijecţie a mulţimii Mn pe mulţimea sistemelor de n + 1 numere raţionale şi deoarece ultima mulţime este numărabilă. Vom demonstra că în C[a. b] peste tot densă şi numărabilă este mulţimea M a tuturor polinoamelor cu coeficienţi raţionali. fiind şi numărabilă.

?0 ). ?) ≤ ?(?. 2?(?0 + 1) Punem ?(?) = ?0 + ?1 ? + ⋯ + ??0 ? ?0 Avem ?0 ?0 ?0 |?(?) − ?(?)| = | ∑ ?? ? ? − ∑ ?? ? ? | ≤ ∑|?? − ?? | ∙ |?|? ?=0 ?=0 ?=0 ?0 ? ? <∑ ∙? = . că mulţimea M este densă în C[a. alegem numerele rationale ?? asfel ca ? |?? − ?? | < (? = 0. astfel încît ? ?(?. 0≤?≤?0 ?≤?≤? Avînd numerele ?0 şi  . ?) + ?(?. ?≤?≤? 2 Fie ? = ??? ??? |?|? . ?) < + . 2. ?) = ??? |?(?) − ?(?)| < . . fiind şi numărabilă. Mulţimea M . ?) = ??? |?(?) − ?(?)| < ?≤?≤? 2 şi prin urmare ? ? ?(?. 2 2 De aici rezultă. l. b]. ?(?) = ?0 + ?1 ? + ⋯ + ??0 ? ?0 (?? ∈ ?). 2?(?0 + 1) 2 ?=0 Deci ? ?(?. b] este separabil. spaţiul C[a. … .

fiind numărabilă. b]  > 0. Într-adevăr. ?? ≥0 (?) (?) Avem ?(?? . ?? <0 ?? = { (?) . În acest spaţiu peste tot densă este mulţimea M a polinoamelor cu coeficienţi raţionali. Din p. (? − ?) ? Avem ? 1/? ? 1/? ? 1 ??? (?. 1  Definim ? = (?? )1 ∈ ? în modul următor: (?) 1. g) Spaţiul l nu este separabil. fie x  Cp[a.2. Ne vom limita la cazul spaţiului real. în spaţiul l nu există mulţimi numărabile şi peste tot dense. ?) =sup |?? − ?? | ≥ |?? − ?? |≥ 1 (? = 1. adică l este un spaţiu metric neseparabil. ?  ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅  De aici imediat rezultă că ? ∉ ? = {?? }1 şi deci mulţimea M ={?? }1 nu este densă în l . −1. Aceasta rezultă imediat din e). … ). . e) rezultă existenţa polinomului z  M astfel încît ? ?? (?. b] este separabil. b] este separabil. Fie deci (?)  ?? = (?? ) ∈ ? (? = 1. ?) < 1 . ?) = (∫|?(?) − ?(?)|? ??) ≤ (∫|?? (?. Să demonstrăm că orice mulţime numărabilă în l nu este peste tot densă. ?)|? ??) < 1 ∙ (? − ?) ? ? ? (? − ?)? =? Mulţimea M .2. Prin urmare. Orice subspaţiu Y al unui spaţiu metric separabil X este de asemenea separabil. f) Spaţiul Cp[a. spaţiul Cp[a. … ). Teorema 1.

?→∞ ? că există n0  N cu proprietatea ?0 < . ?∈? În particular ?(?? .  > 0. ?) = ??? ?(?. … . convergent către zero. Din inegalitatea triunghiului şi (1) avem 3 ? 2 ?(?. ?1 = (??? ) ?. 3 3 . ?∈? Conform definiţiei marginii inferioare . Fie y  Y. ?) = ??? ?(?? . Ca de obicei. ??0 ) + ?(??0 . ??? ) < ?(?? .?=1 este densă în Y. Y) vom nota distanţa de la punctul x pînă la mulţimea Y în spaţiul X. ? ∈ ?) (1) Să arătăm că mulţimea M1  Y . ?). ?). Fie mulţimea ? = {?? } 1 densă în X. ??0 ) < . (? )1 − un şir de numere pozitive. pentru orice ? > 0 există ???  Y astfel încît ?(?? . ? Deoarece M este densă în X. rezultă că există ??0 astfel încît ?(?.2. ?) < . Demonstraţie. ?) + ??0 < ? + ?(??0 . 3 De aici şi din (2) avem 2 ? ?(?. ?) ≤ ?(??0 . ?). adică ?(?. 3 3 Însă e clar că distanţa de la ??0 la mulţimea Y nu întrece distanţa de la ??0 la un punct arbitrar al acestei mulţimi şi deci ? ?(??0 . ?) + ? (? = 1. ??0?0 ) ≤ ?(?. iar din 3 lim ? = 0. ??0?0 ) < ? + = ?. prin (x. ??0 ?0 ) ≤ + ?(??0 .

rezultă că Y este spaţiu metric separabil. ?? ≠ ?? . Considerăm numărul ? = . Deosebit de utilă în problema stabilirii neseparabilităţii unor spaţii metrice este teorema 2. Fie X un spaţiu metric. fiind nenumărabilă. x)  . 3 În acest caz avem: ? ? 2? ? ≤ ?(?? . ). Teorema 2. Dacă există o mulţime nenumărabilă Г  Х şi un număr  > 0. de unde şi rezultă afirmaţia teoremei. Admitem contrariul. ) ∩ Γ. x Г. 3 3 ?=1 Prin urmare ∞  ? = ⋃ ? (?? . ?? ) + ?(?? . Demonstraţie. ?? ) ≤ ?(?? . Pentru orice x  X există ??0 cu ?(?. 3 Fie  ?? . adică X este separabil şi ? = {?? } 1 o mulţime  peste tot densă. 3 ?=1 Mulţimea Г. ) care conţine nu mai puţin de două puncte ale mulţimii Г. atunci spaţiul metric X este neseparabil. deoarece M1 este numărabilă. ?? ∈ ? (?? . 3 3 3 Am obţinut o contradicţie . . există o  sferă ? (?? . ?? ) < + = . )  ⋃ ? (?? . ). astfel încît pentru x. x  x avem ( x. 3 adică ∞   ? ∈ ? (??0 . Ne-am convins că M1 este densă în X şi. iar mulţimea sferelor cel mult numărabilă. ??0 ) < ?.

E suficient să observăm că mulţimea Г a tuturor şirurilor (?? )1 cu ?? = 0 sau ?? = 1 este nenumarabilă şi dacă ?? . În particular. atunci ?(?? . astfel încît n. ?(?? . ??? ) < δk pentru orice n  nk (k = l. xm) <  oricare ar fi n. Dacă ? = max ?(?? . 2 . …). obţinem: . Orice şir fundamental este mărginit. ?(?? . m  n2 implică ?(?? . Demonstraţie. Există un subşir  {??? } astfel încît ?(???+1 . există n1  N. xm) < 1 (n. în particular. Fie {?? }1 un şir fundamental şi k > 0 (k = l. Pentru  = 1 există n0  N astfel încît (xn. Teorema 2. ?(?? . În mod analog există n2 > n1 . m > n0.un şir fundamental. astfel încît n. … ). Şiruri fundamentale Definiţie: Se spune că şirul {?? }1∞ de puncte din spaţiul metric X este şir fundamental (sau şir Cauchy). m  n1 implică ?(?? . (xn. În particular . ?? ≠ ?? . 1 Demonstraţie. Să demonstrăm cîteva proprietăţi simple ale şirurilor fundamentale. dacă pentru orice număr  > 0 există un număr natural n0 = =n0(). … ) şi deci {?? }1∞ ⊂ ?(??0 . § 7. (n  n2). în particular. ??? ) < δk (? = 1. ? + 1 ).2. ??2 ) < δ2 .2. … ). ??0 ) < ? + 1 (? = 1. obţinem încă o demonstraţie a neseparabilităţii spaţiului  l. ??1 ) < δ1 (n  n1). 2. ?? ∈ Γ. dacă în ultima inegalitate punem ? = ??+1 . m  n0). ?? ) = 1. vom obţine şirul (?? )1 de numere naturale cu proprietăţile: nk+1 > nk . ?? ) < δ1 şi. Fie {?? }1∞ . ??0 ) 1≤?<?0 atunci ?(?? . ??0 ) < l (n  n0). Utilizînd această teoremă. Teorema 1. Prelungind acest procedeu. ?? ) < δ2 şi. astfel încît (xn. Şirul (?? )1 fiind fundamental.

Este suficient să punem in teoremă δk = ? – 2 . ?? ) < (n. astfel încît 1 seria ∞ ∑ ?(???+1 . ?(???+1 . ?→∞ . ??? ) < δk  Consecinţă. ??? ) ?=1 este convergentă. atunci şirul {?? }1 este convergent şi ??  ?. Fie lim ?? = ?. Orice şir fundamental {?? }1 conţine un subşir {??? } . ?) < + = ?. ?) < .  Teorema 3. Dacă şirul fundamental {?? }1 conţine un subşir convergent {??? } 1 şi ???  ?. m  n0). Demonstraţie. ?) ≤ ? (?? . 2 2 Prin urmare şirul {?? }1 este convergent şi lim ?? = ?. ? (??? . 2 Fie acum n  n0 . Avem ? ? ?(?? . ?→∞ Teorema 4. ??? ) + ? (??? . 2 Deoarece ???  ?. ? Demonstraţie. Există n0  N astfel încît ?(?? . există j0  N astfel încît pentru orice j ≥ j0 sînt adevărate inegalităţile ? ?? ≥ ?0 . Orice şir convergent este fundamental. Fie  > 0.

În legătură cu aceasta introducem următoarea definiție. m  n0. Admitem că acest şir este convergent în Q. atunci ? ? ?(?? . însă nu este convergent în ? 1 acest spaţiu. ?) < . Definiţie. Spaţiul metric X se numeşte complet. Aceasta rezultă din criteriul general Cauchy de convergenţă al şirurilor de numere reale. Dacă 2 n. ?? ) < + = ?. 1. Există atunci a  Q astfel încît 1 ? lim (1 + ) = ? ?→∞ ? . 2. Spaţiul metric R este complet. Alegem n0  N astfel ca pentru orice n ≥ n0 să avem ?(?? . Afirmaţia reciprocă în caz general nu este adevărată. ?) + ?(?. Spații metrice complete În paragraful precedent ne-am convins că într. dacă în acest spaţiu orice şir fundamental este convergent. ?? ) ≤ ?(?? . ? şi   0. Spaţiul ? 1 1 ∞ 1 ∞ Q este un subspaţiu al spaţiului R. Spaţiul metric Q nu este complet. Şirul dat este convergent în R şi 1 ? lim (1 + ) = ?. ?→∞ ? 1 ∞ Orice şir convergent este şi fundamental şi deci {(1 + )} este fundamental în R. ∞ 1 ? Să arătăm că şirul {(1 + ) } este fundamental în Q.un spaţiu metric orice şir convergent este fundamental. şirul {(1 + )}  Q şi deci {(1 + )} este ? 1 ? 1 fundamental în Q. 2 2 § 8.

fiind fundamental în Q . Fie {?? }1 − un şir fundamental în Rm. ?  ?0 . 1 ∞ Prin urmare şirul {(1 + )} . 2. ?? ). … . Fie (?) lim ?? = ?? . ?? = (?1 . …. Contradicţia obţinută arată că şirul dat nu este convergent în Q. ?? ) < ? (?. lp(m). ?2 . Spaţiul metric C este complet. (?) (?) (?) 5. În cursul de analiză matematică însă se demonstrează că numărul e  Q. . Din proprietatea de unicitate a limitei unui şir convergent obţinem e = a  Q . 4. … . Pentru orice  > 0 există n0  N.în spaţiul Q şi deci 1 ? lim (1 + ) = ? ?→∞ ? în R. 3. Spaţiul Rm este complet. astfel încît ?(?? . 2 . în acelaşi timp nu este ? 1 convergent în acest spaţiu şi deci spatiul Q nu este complet. ?=1 (?) ∞ De aici rezultă că şirurile numerice {?? } (j = l. ?→∞ Deoarece convergența în spaţiul Rm este echivalentă cu convergenţa în coordonate. ?). … . l(m). Rezultă nemijlocit din criteriul general Cauchy de convergenţă al şirurilor de numere complexe. În mod analog se demonstrează completitudinea spaţiilor Cm. ?2 . ? = 1. rezultă că ?? → ? = (?1 . k  n0) şi deci 1 ? 2 (?) (?) (?) (?) 2 |?? − ?? | ≤ (∑ (?? − ?? ) ) = ?(?? . ?? ) < ? (n. m) sînt fundamentale şi ?=1 deci convergente. ?? ) ∈ ?? .

?→∞ Din inegalitatea (1) avem 1/? (?) (?) ? (∑? ?=1 |?? − ?? | ) <? (n. Trecînd în ultima inegalitate la limita cu k  . obținem 1/? ? (?) ? (∑ |?? − ?? | ) ≤? (? ≥ ?0 ). … ) (1) (?) ∞ (?) ∞ şi deci şirul numeric {?? } este fundamental. 2 . ?→∞ ?=1 adică 1/? ∞ (?) ? (∑ |?? − ?? | ) ≤? ( ? ≥ ?0 ) (2) ?=1 . … ). ?? ) < ? (? = 1. k  n0). k  n0) pentru orice număr natural M. 2 . 6. ?=1 De aici 1/? ? (?) ? lim (∑ |?? − ?? | ) ≤? (? ≥ ?0 ). astfel încît ?(?? . Există n0  N. Fie {?? }1 − un şir fundamental în lp . Spaţiul lp (1 ≤ p < ) este complet. Fie (?) lim ?? = ?? (? = 1. ?? = (?)  = (?? ) și  > 0. Prin urmare şirul {?? } este ?=1 ?=1 convergent. Însă 1 1 (?) (?) (?) (?) ? ? |?? − ?? | ≤ (∑∞ ?=1 |?? − ?? | ) = ?(?? . ?? ) < ? (n.

Deoarece  > 0 este arbitrar. că ?(?? . 8. Avem |?? (?) − ?? (?)| ≤ max |?? (?) − ?? (?)| = ?(?? . b] coincide cu convergenţa uniformă al şirului respectiv de funcţii. b] este complet. Spaţiul C[a. Prin urmare orice şir fundamental {?? }1 este convergent în C[a. E suficient să arătăm că în acest spaţiu există un şir fundamental care nu converge. urmează că şirul {?? }1 converge în spaţiul lp şi lim ?? = ?. Inegalitatea (2) afirmă. m  n0). ? ≥ ?0 . ?) ≤ ? (n  n0). Fie {?? }1 − un şir fundamental . ?→∞ Prin urmare spaţiul lp este complet. 7. În acest scop considerăm şirul . Întrucît convergenţa în spaţiul C[a. rezultă că şirul {?? }1 converge în C[a. ?2 . Spaţiul Cp[a. Pentru orice  > 0 există n0= n0 (?)  N. b] către x. ?? ) < ? (n. b] este complet. ?≤?≤? Aplicăm criteriul Cauchy de convergenţă uniformă al şirului fundamental de funcţii {?? (?)}1 şi obţinem că şirul {?? (?)}1∞ converge uniform către o funcţie continuă x(t). ? ∈ [?. ?? ) < ? (?. b] şi deci spaţiul C[a. … ). b] nu este complet. Notăm ? = (?1 . Din inegalitatea Minkowski avem 1 1 1 ∞ ? ∞ ? ∞ ? ? (?0 ) (?0 ) ? (?0 ) ? (∑|?? | ) = (∑ |(?? − ?? ) + ?? | ) ≤ (∑ |?? − ?? | ) + ?=1 ?=1 ?=1 1/? 1/? ∞ ∞ (? ) ? (? ) ? + (∑ |?? 0 | ) <?+ (∑ |?? 0 | ) <∞ ?=1 ?=1 şi deci x  lp. ?]). astfel încît ?(?? .

?≤?≤ − . Fie < ? ≤ ?. 2 ?+? ?+? ?− ? Alegem n0 N astfel ca < + < ? pentru n  n0. ?+? ?− ? 1. ?+? ?− ? + ? 2 4? ?? (?? . − <?< + 2 2 4? 2 4? Acest şir este fundamental. b. fiind continuă şi nenegativă. ??+? ) < ? oricare ar fi k  N și deci șirul {?? }1 este fundamental. Într-adevăr.iar inegalitatea ?→∞ (4) în acest caz implică ? ∫? |1 − ?(?)|? ?? = 0 (5) Funcţia |1 − ?(?)|? . avem 2 2 4? 1 1 ? ? ? ? ? ? ? ?(?? . evident. Atunci. ). 2 . ?+? Admitem că șirul {?? }1 converge către x în spațiul Cpa. Aceasta însă este imposibil. + ≤?≤? 2 4? ?+? ?− ? ?? (?) = −1. Punctul  a fost luat arbitrar pe ( . În mod analog obţinem x(t) = − 1 pe [a. 2 4? 4? ?+? ?+? ?− ? ?+? ?− ? {? − ? (? − ). ?) = (∫? |?? (?) − ?(?)| ??) ≥ (∫? |?? (?) − ?(?)| ??) = (∫? |1 − 1 ? − ?(?)|? ??) (4) Din convergenţa şirului {?? }1 către x rezultă că lim ?(?? . Dacă n  ? . ?] și deci x(t) = l pe acest 2 ?+? interval. ?) = 0. din egalitatea (5) deducem că ?+? x(t) = 1 (  t  b). ??+? ) = ∫|?? (?) − ??+? (?)|? ?? = ∫ |?? (?) − ??+? (?)|? ?? ≤ ? ?+? ?− ? − 2 4? ?+? ?− ? ?+? ?− ? + + ?− ? ≤∫ 2 ?+? ?− ? 4? (|?? (?)| + |??+? (?)|)? ?? ≤ ∫ 2 ?+? ?− ? 4? (1 + 1)? ?? = 2? ∙ (3) − − 2? 2 4? 2 4? 1 ?− ? ? Pentru orice  > 0 alegem ?  N astfel ca 2∙ ( 2? ) < ?. atunci din (3) rezultă că ?(?? .

Completatul unui spaţiu metric Definiţie: Fie X și Y două spaţii metrice. utilizînd inegalitatea patrulaterului. ?? ′ ). 2 2 . b]. atunci există lim ?(?? . Fie X un spaţiu metric. Dacă {?? }1 şi {??′ }1 sînt două şiruri fundamentale în X.deoarece funcţia x(t) este continuă pe [a. f(x')) oricare ar fi x. § 9. 9. Există un spaţiu metric complet Y cu proprietăţile: 1. x'  X. În acest spaţiu şirul {?? }1 este fundamental. Dacă spaţiile metrice X şi Y sînt izometrice. dacă există o aplicaţie bijectivă f de la X la Y care păstrează distanţa. X este izometric cu un subspaţiu Y1  Y. dacă şi numai dacă există un număr n0  N astfel încît xn = ??0 pentru orice ?  n0 . adică x(x. Aplicaţia f în acest caz se numeşte izometrie. Şirurile {?? }1 şi {??′ }1 fiind fundamentale. care nu este complet. 2. ?? ′ ) < (?. ??′ ). De aici imediat rezultă că orice șir fundamental în acest spaţiu este convergent. x') = = y (f(x). Teorema Hausdorff. Y1 este dens în Y. Demonstraţie. obţinem |?(?? . ?(??′ . Prin urmare. Spaţiul metric discret este complet. diferită poate fi doar natura elementelor spaţiilor X şi Y . atunci relaţiile metrice între punctele ambelor spaţii sînt aceleaşi . ?→∞ Într-adevăr. există n0  N astfel încît ? ? ?(?? . ?? ) < . şirul {?? }1 nu este convergent. Se zice că spaţiile X şi Y sînt izometrice. ??′ ) − ?(?? . ? ≥ ?0 ). ?? ) + ?(??′ . ?? ′ )| ≤ ?(?? .

??′ ) − ?(?? . 2. Mulţimea Y devine un spaţiu metric. ??′ )| ≤ ?(?? . {?? }1 ~ {??′ }1 implică {??′ }1 ~ {?? }1 (simetrie). ceea ce implică lim ?(?? . {?? }1 ~ {?? }1∞ (reflexivitate). ? ≥ ?0 ). adică ea posedă proprietăţile: 1.ceea ce la rîndul său implică |?(?? . ??′ ))1∞ este fundamental şi deci convergent. dacă {??′ }1 ∈ ?̂. ??′ ) + ?(?? . Vom nota prin Y mulţimea tuturor claselor de echivalenţă. ??′ ) → 0 . {?? }1 ~ {?′? }1 şi deci |?(?? . ?? ′ )| < ? (?. {?′? }1 ∈ ?̂ . Să considerăm mulţimea (X) a tuturor şirurilor fundamentale de elemente din X. astfel încît două elemente {?? }1 şi {??′ }1 aparţin aceleaşi clase. ?→∞ ?→∞ . ?? ) − ?(?′? . Într-adevăr. iar {?? }1 − din ?̂ . Prin urmare această relaţie împarte mulţimea (X) în clase de echivalenţă . ?̂ ) este corectă. dacă şi numai dacă {?? }1 ~ {??′ }1 . 3. ?̂ . ?→∞ Relaţia ~ într-adevăr este o relaţie de echivalenţă. etc. ?? ) = lim ?(?′? . ?̂. ) = lim ?(?? . adică şirul numeric( ?(?? . dacă definim distanţa în modul următor: ?(?̂ . ??′ ) = 0. {?? }1 ~ {?? }1 implică {?? }1 ~ {?? }1 (tranzitivitate). ?̂. (1) ?→∞ unde {?? }1 este un element arbitrar din ?̂. ?? ) . iar elementele mulţimii (adică clasele de echivalenţă) − prin ?̂. {?? }1 ~ {?? }1 . Partea dreaptă în (1) nu depinde de alegerea reprezentanţilor din ?̂ şi ?̂ şi deci definiţia numărului ?(?̂. atunci {?? }1 ~ {??′ }1 . ??′ ). . Vom spune că două şiruri fundamentale {?? }1 şi {??′ }1 sînt echivalente şi vom scrie {?? }1 ~ {??′ }1 dacă lim ?(?? .

?? ) = 0. ?? ) + ?(?? . x. ?̂). xn. atunci pentru {?? }1 ∈ ?̂.  > 0 şi {?? }1 ∈ ?̂. ?? ) ≤ lim (?(?? . ?→∞ ?→∞ În sfîrşit. ?̂ ) = 0 şi {?? }1 ∈ ?̂. Să notam cu Y1 submultimea lui Y . astfel încît ?(?? . .. ceea ce implică ?̂ = ?̂ .} şi {y. ?? ) + lim ?(?? . Atunci ?(?̂. ?). fie {?? }1 ∈ ?̂ . ?̂ ) = lim ?(?. ?̂ ) + ?(?̂ . ?̂ ) ?→∞ ?→∞ Deci mulţimea Y . ?? ) = lim ?(?? .}.... în virtutea egalităţii (2). ?? ) = ?(?̂. că relaţia (1) într-adevăr defineşte o distanţă pe mulţimea Y. Fie ?̂ ?. ?? ) = ?(?̂ . ?? ) < ? (m. în adevăr formează un spaţiu metric cu distanţa definită prin relaţia (1)...). ?̂ ) = lim ?(?? . ?̂ ) = lim ?(?? .. ?) = ?(?.. {?? }1 ∈ ?̂ avem ?(?̂. Proprietatea 2) a distanţei rezultă din şirul de egalităţi ?(?̂. o izometrie a spaţiilor X şi Y1. ?→∞ Reciproc . n ≥ n0). Prin ?̂? aici vom nota clasa reprezentată de şirul constant (xn. Dacă ?̂ = ?̂. y. ?̂ sînt reprezentate respectiv de şirurile {x. (2) ?→∞ Aplicaţia f: X  Y1 definită prin formula f(x) = ?̂ este. Să ne convingem. Şirul {?? }1 fiind fundamental. ?̂ ) = lim ?(?? . ?? )) = ?→∞ ?→∞ = lim ?(?? .. Atunci lim ?(?? . există n0  N . {?? }1 ∈ ?̂ . Să arătăm acum că mulţimea Y1 este densă în Y. Dacă ?̂. atunci ?(?̂. fie ?(?̂. avînd ca elemente clasele care au ca reprezentanţi şirurile constante. ?? ) = 0 ?→∞ şi deci {?? }1 ~ {?? }1 .

?̂? ) ≤ ?(?̂? . ?̂? ) = lim ?(?? . ?̂? ) < 1 1 < + + ?(?̂ ? . ?̂ ? ) < (? = 1.. ?̂? ) + ?(?̂? . ? > ?0 . Subspaţiul Y1 fiind dens în Y. ?̂ ? ) < . xn. ?→∞ Însă ?̂?  Y1 şi deci ?̅1 = Y. Din (3) avem ?0 4 3 ?(?? . atunci utilizînd (4). ?̂ ? ) (3) ? ? De aici.) ?̂? şi deci f (?? ) = ?̂? . astfel încît ?(?̂ ? . De aici obţinem ?(?̂. ?̂ ? ) ≤ ?(?̂. ?̂ ? ) + ?(?̂ ? .2. Este clar că 4 1  numărul n0 poate fi luat astfel ca < . … ). Fie {?̂ ? }1 un şir fundamental în Y. avînd în vedere că şirul {?̂ ? }1 este fundamental. ?→∞ ? 4 4 Deci şirul {?̂ ? }1 este convergent. În sfirşit vom demonstra că spaţiul metric Y este complet. obţinem : pentru orice   > 0 există n0  N . Avem ?(?? . . (4) 4 adică şirul {?? }1 este fundamental. ?? ) = ?(?̂? . ?? ) < < (?.. Prin urmare spaţiul metric Y este complet. obţinem 1 3  ?(?̂. ?? ) ≤ ? ( ? > ?0 ). ?̂ ? ) + ?(?̂ ? . ?? ) + <  + = . Dacă ? > ?0 . există ?̂?  Y1 astfel încît 1 ?(?̂? . ? Fie (xn. ?→∞ adică lim ?̂? = ?̂.. ? > ?0 ) . oricare ar fi ?. Acest şir defineşte un element ?̂ Y. ?̂ ? ) < lim ?(?? .

?∈? Se vede uşor că diametrul sferei ?̅(?0 . xn) < diam Fn  0 şi. § 10. ? ∈ ?̅(?0 .  Fn  …) de mulţimi închise şi nevide. Rezultă că ( xm. Demonstraţie. ?0 ) + ?(?0 . X spaţiul metric discret ce conţine cel puţin două puncte. ?) este mai mic sau egal cu 2r. ?) ≤ ?(?. (Cantor).de exemplu. Se numeşte diametrul mulţimii M numărul ???? ? = sup ?(?. Fie M . 1) = 1 în timp ce 2r = 2. Spaţiul metric Y cu proprietăţile a) şi b) din teoremă se numeşte completatul spaţiului metric X. Se poate demonstra că dacă Z este un alt spaţiu metric complet ce conţine un subspaţiu Z1 dens în Z şi care este izometric cu X. Fie. Teorema Cantor despre un şir descrescător de mulţimi închise Definiţie.. Dacă m > n atunci Fm  Fn şi deci xm. 1) < 2. xn  Fn. atunci ???? ?̅(?. Pentru orice n  N fie xn  Fn . Într-adevăr. dacă ?. ?) ≤ 2?. prin urmare. ?). Avem deci ???? ?̅(?.o mulţime nevidă şi mărginită în spaţiul metric X. atunci Z este izometric cu Y. completatul unui spaţiu metric se determină cu precizie de izometrie. Fie X un spaţiu metric complet şi {?? }1 şir descrescător (adică F1  F2  . ?) ≤ ? + ? = 2?. Dacă lim ???? ?? = 0. ?) atunci ?(?. pentru orice  > 0 .. Teorema 1. ?. De aici avem ???? ?̅(?0 . Cu alte cuvinte. ?→∞ atunci există un punct care aparţine tuturor mulţimilor Fn şi un astfel de punct este unic. Diametrul sferei de rază r > 0 poate fi strict mai mic ca 2r. Dacă x  X. Observaţie.

Fie X un spaţiu metric complet şi ?̅(?? .). y0) = 0 şi deci x0 = y0. din şirul ∞ dat putem extrage un subşir {??? } astfel ca ?(???+1 . E suficient să observăm că ???? ?̅(?? . xn) < diam Fn   (m > n  n0) . ??? ) ≤ ?(?.. ??? ) ≤ 2−?−1 (k = l. Fie x0. …). Conform teoremei 2 §6. ???+1 ) ≤ 2−?−1 şi deci ?(?. Într-adevăr. razele cărora tind la zero.. De aici ( x0. ???+1 ) + ?(???+1 . Să demonstrăm acum unicitatea punctului comun tuturor mulţimilor Fm. Este adevărată şi afirmaţia reciprocă acestei teoreme. adică ? ∈ ?̅(??? . y0) ≤ diam Fm  0. adică şirul {?? }1 este fundamental. Teorema 3. xm+1. Fie {?? }1∞ un şir fundamental în X.. 2−?−1 ) . ?? ) şi un asfel de punct este unic.  x0 . ?? ) este o mulţime închisă. rezultă că există lim ?? = ?0 . 2. y0  Fm (m = 1. ?? ) ≤ 2?? → 0 şi că sfera ?̅(?? . Spaţiul X fiind complet. 2−? ). 2. atunci ?(?. Numărul m  N a fost luat arbitrar şi deci x0  Fm (m = 1. 2. dacă ? ∈ ?̅(???+1 . …). există un punct ?0 . ??? ) ≤ 2−?−1 + 2−?−1 = 2−? . există un punct ce aparţine tuturor acestor sfere.există n0  N astfel încît ( xm. Demonstraţie. atunci X este complet.. ?? ) un şir descrescător de sfere închise. astfel încît ?0 ∈ . Dacă în spaţiul metric X pentru orice şir descrescător de sfere închise. . ?→∞ Deoarece {?? } ?=?  Fm şi xm. Din teorema 1 rezultă Teorema 2. iar Fm este o mulţime închisă. 2−?−1 ) ⊂ ?̅(??? . Avem 0  ( x0. Dacă rn  0 . atunci există un punct comun tuturor sferelor ?̅(?? .. avem x0  Fm. Prin ipoteză. De 1 aici urmează că ?̅(???+1 . 2−? ).

Exemplele respective se construiesc fără dificultate. 2−? ) (k = 1. ?) = { 1 1 + + 1. Condiţiile teoremei 2 sunt esenţiale. ?0 ) ≤ 2−?  0 şi prin urmare subşirul {??? } este 1 convergent. Considerăm sferele închise 2 2 ?̅ (?. Ele formează un şir descrescător. ?) ≤ 1 + } ?+1 ?+1 1 1 2 = {? ∈ ?: + +1≤1+ }= |?| + 1 ? + 1 ?+1 = {? ∈ ?: |?| ≥ ?}. Aşadar X este spaţiu metric complet. Deci ?(??? . 2. nu există un punct comun tuturor acestor 2 sfere. ? ≠ ?. Mulţimi rare. Fie X = R cu metrica 0. ? = ?. 1 + ) = {? ∈ ?: ?(?. În acest exemplu ?? = 1 + nu tinde la 0. …). convergent este şi şirul {?? }1∞ . Conform teoremei 3 §6. Vom prezenta aici doar un exemplu. Teorema Baire . ?+1 § 11. ?(?. |?| + 1 |?| + 1 Spaţiul X este complet. Observaţie. ∞ ?̅(??? . Evident.

Exemplul 1. Spaţiul metric X se numeşte spaţiu de prima categorie Baire. Exemplul 2. r)  X conţine o sferă S(b. adică ∞ ? = ⋃ ?? . r1). ?) în care nu există nici un punct din M. r1)  X1 = . Observăm că spaţiul Q nu este complet. Fie S(a. Putem evident admite (în caz de 1 necesitate micşorăm raza sferei S(x1. ?=1 unde Xn = {?? } şi Xn . dacă el poate fi reprezentat ca reuniunea unei familii numărările de mulţimi rare. Z sînt rare. r2)) astfel încît ?̅(x2. r1)  S(a. Deoarece X1 este mulţime rară. În spaţiul metric R submulţimile N. ?)  M = . Într-adevăr. Admitem contrariul. 1) o sferă oarecare în X. evident. r1)  X1 = 2 . Definiţia 1. r1  şi ?̅(x1. rn)} de sfere închise cu proprietăţile: . că ?̅(x1. Orice spaţiu metric complet aste de categoria a doua Baire. r2)  X2 = . Fie X un spaţiu metric complet. r1)). există o sferă S(x2. Prin inducţie. este mulţime rară. există o sferă S(x1. 1). În caz contrar X se numeşte spaţiu de categoria a doua Baire. iar Q nu este rară. Deoarece X2 este o mulţime rară. Q este o mulţime numărabilă şi deci Q = {?? }1∞ . Mulţimea M din spaţiul metric X se numeşte rară dacă orice sferă S(a. Definiţia 2. obţinem un şir descrescător 2 {?̅(xn. Nu este rară în acest spaţiu nici mulţimea N  [0. r1)  S(a. Rezultă că ∞ ? = ⋃ ?? . Demonstraţie. 1). r2  r1 şi ?̅ (x2. r2)  1 ?̅ (x1. Spaţiul Q este de primă categorie Baire. Pentru spațiile complete este adevărată: Teorema Baire. adică S(b. ?=1 unde fiecare mulţime Xn este rară. 1]. astfel încît S(x1.

Aplicaţii de contracţie. Prin urmare orice punct y  S(x0. rn) nu conţine puncte din Xn şi deci b  Xn (n = l. r0) este un punct de aderenţi al mulţimii ??0 . r0) astfel încît orice sferă din S(x0. r0)  ̅̅̅̅ ??0 = ??0 . Fie această mulţime ??0 .Contradicţie. rn)  Xn = . rn).. ?=1 atunci cel puţin una din mulţimile Fn conţine o sferă S(x0. din teorema Baire rezultă că cel puţin una din mulţimile Fn nu este rară. 2. n  1).). Consecinţă. 1 ?̅(xn. există un punct 2? b  X ce aparţine tuturor sferelor ?̅(xn.. § 12. Principiul aplicatiilor de contractie . Fie X un spaţiu metric complet şi {?? }1∞ un şir de mulţimi închise în X. r). Din această teoremă obţinem o consecinţa importantă. Conform teoremei Cantor. Dacă ∞ ? = ⋃ ?? . adică S(x0. 2 1 De aici rn  (n  N) şi deci rn  0. Într-adevăr. Atunci există o sferă S(x0. Însă fiecare sferă ?̅(xn. ?=1 Aşadar avem simultan b  X şi b  ?. rn  rn-1 (n  N. r0) conţine puncte ale mulţimii ??0 . De aici rezultă că ∞ ? ⋃ ?? = ?. .

?0 ) < ? (? > ?0 . y).. xn+p-1) + (xn+p-1. xn+p-2) + … + (xn+1. Teorema Banach (principiul aplicaţiilor de contracţie). x2 = Ax1.+qn) (x1. ?? ) ≤ ∙ ?(?1 . astfel încît ?? ?(??+? . … Avem : (xn+1. xn = Axn-1. obţinem ( xn+1. Aplicaţia A se numeşte aplicaţie de contracţie.. De aici avem ? ? −? ?+? ?(??+? . Formăm şirul x1 = Ax0. xn)  qn (x1. x0). y  X avem ( Ax. dacă Ax* = x*. Punctul x*  X se numeşte punct fix al aplicaţiei A: X  X. Definiţia 1. Ax n-1)  q(xn.. Ay)  q (x. Definiţia 2. De aici. ? ∈ ℕ). xn) = ( Axn. 2. ?? ) ≤ ∙ ?(?1 . aplicînd metoda inducţiei matematice. ?0 ) (2) 1−? Numărul q < l şi deci pentru orice  > 0 există n0  N . Aplicăm inegalitatea poligonului şi inegalităţile (1) şi obţinem ( xn+p. Demonstraţie. Într-un spaţiu metric complet orice aplicaţie de contracţie posedă un punct fix şi numai unul. x0) (n = 1. …). . Fie x0 un punct arbitrar din X. dacă există un număr q < l astfel încît pentru orice pereche de puncte x. Fie X un spaţiu metric şi A: X  X o aplicaţie a spaţiului X în X. xn)  (xn+p.. 1−? .. (1) Să arătăm că şirul {?? }1∞ este fundamental. xn-1). xn)   (qn+p-1 + qn+p-2 +.

?? ) ≤ ∙ ?(?1 . pornind de la un punct oarecare al spaţiului. ?  ) = ?(??  . ??? ) + ?(??+1 . Observaţia 1. ?  ) = 0 (deoarece l – q > 0). ??  = ?  . Dacă ??  = ?  . adică ?  = ?  . ?  ) = ?(??  . ?0 ). ?  ) ≤ 0. 1−? . Dacă în inegalitatea (2) trecem la limită cu p  . Spaţiul X fiind complet. şirul {?? }1∞ este convergent. Să demonstrăm acum unicitatea lui.ceea ce arată că şirul {?? }1∞ într-adevăr este fundamental. atunci ?(?  . ?  ) ≤ ?(??  . ??+1 ) + ?(??+1 . ?  ) ≤ ≤ ??(?  . obţinem o evaluare a preciziei aproximaţiei:  ?? ?(? . Din înseşi demonstraţia teoremei Banach rezultă că punctul fix ?  al aplicaţiei de contracţie se obţine prin metoda aproximaţiilor succesive. Această observaţie indică un procedeu practic pentru determinarea prin aproximaţie a punctului fix. ??  ) ≤ ??(?  . ?  ) = 0 şi. ?→∞ Avem 0 ≤ ?(??  . De aici rezultă. prin urmare. ?? ) + ?(??+1 . ?  ) → 0. Fie lim ?? = ?  . ?  ) sau (1 − ?)?(?  . că ?(??  . Existenţa punctului fix este demonstrată. ceea ce este posibil numai dacă ?(?  . ??  = ?  .

b]  [a. ?] ) converge către unica pe segmentul [a. X este un spaţiu 1 metric complet. ?]). ?1 = ?(?0 ). Dacă l < 1 şi f: [a. y) = x . . este aplicație de contracție cu ? = . Dacă x  y atunci ? 1 1 1 ?(??. X= [1. Observaţia 2. condiţia Lipschitz cu l < 1 este satisfăcută. Funcția 2 1 1 1 ?? = − ? 2 + ? + aplică X în X. însă nu posedă 2 4 2 un punct fix (verificați). Să ne amintim. Condiţia (Ax. b] și |?′(?)| ≤ ? < 1 (? ∈ [?. de exemplu. ? Observaţia 3. ?]). … ( ?0 ∈ [?. de exemplu. Observaţia 4. Fie. y) nu este suficientă pentru existenţa punctului fix. Fie. ?? = ?(??−1 ) . astfel încît |?(?2 ) − ?(?1 )| ≤ ? ?2 − ?1  (?1 . … . Într-un spațiu metric incomplet aplicația de contracție poate să nu 1 posede un punct fix. ?2 ∈ [?. ?). Ay) < (x. 1] ∩ ? cu distanța (x. atunci f este o aplicaţie de contracţie şi deci şirul ?0 . b] satisface condiţia Lipschitz dacă există un număr l . ??) = |? + − ? − | = |? − ?| ∙ |1 − | < |? − ?| = ?(?. b]. În particular. b] rădăcină a ecuaţiei f(t) = t. y) = | x− y |. Considerăm în X aplicaţia ?? = ? + . că o funcţie f definită pe segmentul [a. ?2 = ?(?1 ). dacă f este derivabilă pe segmentul [a. deoarece pentru orice x  X avem 1 ?+ ≠ ?. ? ? ?? Aplicaţia A însă nu posedă un punct fix.y. ? = [ . ) cu distanţa (x.

?)? ? = 0≤?≤1 0≤?≤1 0 0 ?2 1 = ?(?. y(t) = 0 avem (Ax)(t) = t. …. adică aplicaţiile definite prin formulele ?2 ? = ?(??). (Ay)(t) = 0 şi deci (x. … Definiţie. este în acelaşi timp şi aplicaţie generalizată de contracţie. ?? ? = ?(??−1 ?). § 13. dacă există n0  N astfel încît ??0 este aplicaţie de contracţie. An. Fie aplicaţia A: C[0. Să arătăm că A2 este aplicaţie de contracţie. Afirmaţia reciprocă nu este adevărată. ?2 ?) = max |(?2 ?)(?) − (?2 ?)(?)| = max |∫(? − ?)(?(?) − ?(?))? ?| ≤ 0≤?≤1 0≤?≤1 0 ? ? ≤ max ∫(? − ?)|?(?) − ?(?)|? ? ≤ max ∫(? − ?)?(?.1] definită prin relaţia ? ??(?) = ∫ ?(?)??. 0≤?≤1 2 2 .y) = l = ( ??. Ay). A3. Prin urmare A nu este aplicaţie de contracţie. ?).Aplicaţia A: X  X se numeşte aplicaţie generalizată de contracţie. …vom nota puterile aplicaţiei A. Avem ? ? ? ? ? (?2 ?)(?) = ∫ (∫ ?(?)??) ?? = ∫ (∫ ??) ?(?)?? = ∫(? − ?)?(?)? ?. Ca de obicei prin A2. … . Aplicaţii generalizate de contracţie Fie A o aplicaţie a spaţiului metric X în X. evident. 0 0 0 ? 0 ? ?(?2 ?. 0 Pentru x(t) = l.1]  C[0. Orice aplicaţie de contracţie. ?) max = ?(?. ?3 ? = ?(?2 ?). Sa dăm un exemplu.

Mai mult decît atît. Deci aplicaţia A posedă un unic punct fix. a) Ecuaţii integrale Fie k(t. există un unic punct fix al aplicaţiei B. b]. (1) unde x. iar x(t) este funcţia necunoscută. Conform teoremei Banach . y  C[a. Pentru aplicaţiile generalizate de contracţie este adevărată următoarea teoremă. …. . § 14. Se constată fără dificultate. Din unicitatea punctului fix al aplicaţiei B = ??0 rezultă că y* = x*. Considerăm în spaţiul C[a. iar formula (3) din §12. Ne vom limita aici doar la aplicarea rezultatelor obţinute în §12-13 la ecuaţii integrale şi la ecuaţii diferenţiale. adică Ax* este de asemenea un punct fix al aplicaţiei B. ??0 y*= y* . Fie Bx* = x*. Prin urmare punctul x* este punct fix şi al aplicaţiei A. adică Ay* = y*. b] ecuaţia Fredholm de speţa a doua ? ?(?) − ? ∫? ?(?. − să evaluăm precizia aproximării. Demonstraţia teoremei Banach ne permite să afirmăm că aceste soluţii pot fi obţinute prin metoda aproximărilor succesive. Orice aplicaţie generalizată de contracţie într-un spaţiu metric complet posedă un punct fix şi numai unul. b]. b]  [a. Insă punctul fix al aplicatiei ? este unic şi deci Ax* = x*. Fie ??0 = ? − aplicaţie de contracţie. Teoremă. ?)?(?)?? = ?(?). Aplicaţii ale piincipiului de contracţie Aplicaţiile de contracţie pot fi utilizate la demonstrarea existenţei şi unicităţii soluţiilor diverselor tipuri de ecuaţii. că dacă y* este un punct fix al aplicaţiei A. atunci ?2 y* = y*. y(t) este o funcţie dată. s) o funcţie continuă pe pătratul [a.   R. Demonstraţie. Avem B(Ax*) = ??0 (Ax*) = ??0+1 x* = A(??0 x*) = A(Bx*) = Ax*.

? Se vede uşor că orice punct fix al acestei aplicaţii este o soluţie a ecuaţiei (1) şi reciproc. Din demonstraţia teoremei Banach rezultă că. |?| < ecuaţia (1) are soluţie unică x  C[a. unde x0(t) este o funcţie continua arbitrară . Observaţie. ?). ?)|. Fie ? = max |?(?. ??) = max |(??)(?) − (??)(?)| ≤ ??(?. ?)?(?)?? + ?(?) − ? ∫ ?(?. Din condiţia teoremei q < l şi deci A este o aplicaţie de contracţie. Considerăm în C[a. adică 1 ecuaţia (1) posedă o soluţie unică în C[a. |?| < și ?(?−?) y  C[a. b] oricare ?(?−?) ar fi y  C[a. în condiţiile teoremei. ?)?? = |?| ∙ ?(? − ?)?(?. ?)?(?)?? + ?(?). b] al şirului {?? }1∞ . conform teoremei Banach. ?)||?(?) − ?(?)|?? ≤ |?| ∙ ∫ ??(?. iar . Prin urmare. ?≤?. A posedă un unic punct fix. Teorema 1. ?). b]. Demonstraţie. Avem ? ? |(??)(?) − (??)(?)| = |? ∫ ?(?. soluţia ecuaţiei (1) este limita în spaţiul C[a. b]. ?)?(?)?? − ?(?)| ≤ ? ? ? ? ≤ |?| ∙ ∫|?(?. b] aplicaţia ? (??)(?) = ? ∫ ?(?. ? ? De aici ?(??.?≤? 1 Pentru orice   R. b] oricare ar fi   R . ?≤?≤? unde ? = |?| ∙ ?(? − ?) .

? ? ?2 (?) = (??1 )(?) = ? ∫ ?(?. ?)?1 (?)?? + ?(?). ? Este clar că B: C[a. ?)||?(?) − ?(?)|?? ? Dacă punem . Teorema 2. b] considerăm aplicaţia ? definită astfel: ? (??)(?) = ? ∫ ?(?. Ca şi în teorema precedentă vom utiliza aplicaţiile de contracţie. aici limita superioară în integrală este variabilă. ?)?(?)?? = ?(?) (2) Spre deosebire de ecuaţia Fredholm. Să considerăm acum în C[a. ?)?0 (?)?? + ?(?). ? …………………………………………………. Să demonstrăm la început că B este o aplicaţie generalizată de contracţie. b] oricare ar fi y  C[a. Pentru orice   R ecuaţia (2) posedă o soluţie unică x  C[a. ? ?1 (?) = (??0 )(?) = ? ∫ ?(?. b]  C[a. ?)(?(?) − ?(?))??| ? ? ≤ |?| ∙ ∫|?(?. Avem ? |(??)(?) − (??)(?)| = |?| ∙ |∫ ?(?. dacă şi numai dacă x este un punct fix al aplicaţiei B. b] şi x(t) este soluţia ecuaţiei (2). În spaţiul C[a. b] ecuaţia integrală Volterra de speţa a doua ? ?(?) − ? ∫? ?(?. Demonstraţie.. ?)?(?)?? + ?(?). b].

? ?) = max |(?? ?)(?) − (?? ?)(?)| ≤ ? ? ?(?. ?). (4) ?! Această inegalitate este adevărată pentru n = l (inegalitatea (3)). ?). ?)?? = ?! ? ? ? (? − ?)? (? − ?)?+1 = |?|?+1 ∙? ?+1 ?(?. ?)(?? ?)(?)?? + ?(?) − ? ∫ ?(?. ?)(?? ?)(?)?? − ?(?)| ≤ ? ? ? ? (? − ?)? ≤ |?| ∙ ∫|?(?. ?). Conform principiului inducţiei matematice. ?≤?. ? = max |?(?. ?)||(?? ?)(?) − (?? ?)(?)|?? ≤ |?| ∙ ∫ ?|?|? ∙ ?? ?(?. Avem: |(??+1 ?)(?) − (??+1 ?)(?)| = |?(?? ?)(?) − ?(?? ?)(?)| = ? ? = |? ∫ ?(?. (5) ?≤?≤? ?! Din cursul de analiză matematică se ştie. Fie (4) adevărată pentru n = k. că pentru orice c  R are loc relaţia . ?) ∫ ?? = |?| ?+1 ∙? ?+1 ?(?. inegalitatea (4) este adevărată pentru orice n  N. ?)|. (3) Prin inducţie uşor stabilim că (?−?)? |(?? ?)(?) − (?? ?)(?)| ≤ |?|? ∙ ?? ?(?.?≤? atunci din ultima inegalitate obţinem |(??)(?) − (??)(?)| ≤ |?| ∙ ?(? − ?)?(?. Din (4) obţinem |?|? ∙ ?? (? − ?)? ?(? ?. Vom demonstra că (4) este adevărată şi pentru n = k + l. ?). ?! (? + 1)! ? adică inegalitatea (4) este adevărată şi pentru n = k + l.

3! 3! 5! 0 . y(t) = t. b] şi deci ecuaţia (2) − o soluţie unică în C[a. 0 Fie x0(t) = 0. Să dăm un exemplu de aplicaţie a teoremei de mai sus. (6) ?0 ! Din inegalităţile (5) şi (6) avem ?(??0 ?. ?) ( ?<1) şi deci B este aplicaţie generalizată de contracţie. 1] ecuaţia ? ?(?) − ∫(? − ?)?(?)?? = ?. Conform teoremei din §13. B posedă un unic punct fix în C[a. ? (??)(?) = ∫(? − ?)?(?)?? + ?. 0 Aici k(t. b]. Atunci ? ?1 (?) = (??0 )(?) = ∫(? − ?)?0 (?)?? + ? = ?. ?? lim = 0. 3! 0 0 ? ?3 ?3 ?5 ?3 (?) = (??2 )(?) = ∫ (? − ) (? − ?)?? + ? = ? − + . astfel încît |?|?0 ∙??0 (?−?)?0 ?= < 1. ??0 ?) ≤ ??(?. Considerăm în C[0. ?→∞ ?! De aici (dacă punem c= |?| ∙ ?(? − ?) rezultă existenţa numărului n0  N . s) = ? − ?. 0 ? ? ?3 ?2 (?) = (??1 )(?) = ∫(? − ?)?1 (?)?? + ? = ∫(? − ?)??? + ? = ? − .

deci există M astfel încît |?(?. |? − ?0 | ≤ ?? implică (?. Funcţia f fiind continuă în ?̅(P. astfel încît pentru orice (x. ?(?))?? (10) 0 Considerarăm o sferă ?̅(P. Pe de altă parte. Deci unica soluţie a ecuaţiei (7) este x(t) = sin t. ?). ?0 + ?]. 1] către x. ?)| ≤ ? pentru orice (x. 2) |? − ?0 | ≤ ?. În spațiul ?[?0 − ?. b) Ecuații diferențiale Fie f(x. este mărginită. Considerăm aplicaţia . y)  ?̅ (P. adică către soluţia ecuaţiei (7). (9) Se vede uşor că ecuaţia (8) cu condiţia (9) este echivalentă cu ecuaţia integrală ?(?) = ?0 + ? ∫? ?(?. Fie P(x0. ?0 + ?] mulţimea ? = {?: |?(?) − ?0 | ≤ ??} este închisă şi. y1). din demonstraţia teoremei Banach despre punctul fix rezultă că xn converge către punctul fix al aplicaţiei B.Se vede uşor că ?3 ?5 ?−1 ? 2?−1 ?? (?) = ? − + − ⋯ + (−1) . Să alegem d > 0 cu proprietăţile: 1) Ld < l. ?) (8) ?? are o soluţie unică şi care satisface condiţia iniţială y(x0) = y0. adică există L > 0. ?1 ) − ?(?. ?2 )| ≤ ?|?1 − ?2 |. r). ?) ∈ ?(?. y) o funcţie continuă într-un domeniu G şi care satisface în acest domeniu condiţia Lipchitz în raport cu y. r). unde x(t) = sin t . (x. rezultă că F este de asemenea un spaţiu metric complet cu metrica din ?[?0 − ?. y2) din G avem |?(?. y0)  G. Vom demonstra că într-o vecinătate a punctului x0 ecuaţia diferenţială ?? = ?(?. ?0 + ?] este spaţiu complet. 3! 5! (2? − 1)! Însă xn converge în C[0. deoarece ?[?0 − ?. r)  G.

…. 1 (en = (0. din ultima inegalitate conchidem că A este aplicaţie de contracţie a spaţiului complet F în F şi deci A posedă în F un unic punct fix. ?2 ). ?(?))??| ≤ ??. În spaţiile metrice arbitrare astfel de posibilitate nu este. ?0 Cum însă ? |(??1 )(?) − (??2 )(?)| ≤ | ∫|?(?. [?0 −?. deoarece ? |(??)(?) − ?0 | = | ∫ ?(?. 0. De exemplu. ? (??)(?) = ?0 + ∫ ?(?.?0 +?] Întrucît q = Ld  1. 0 avem ?(??1 . ?2 (?))|??| ≤ ?0 ? ≤ |∫? ?|?1 (?) − ?2 (?)|??| ≤ ??(?1 . ?2 ) ∙ |? − ?0 | . § 15. prin urmare. însă (ei . 0)) evident este mărginită. adică există mulţimi mărginite ce nu conţin subşiruri convergente. ?(?))?? (? ∈ ?. 1. nu este nici convergent. Mulţimi compacte În analiza matematică un rol important îi revine teoremei Bolzano-Weierstrass despre posibilitatea extragerii unui subşir convergent din orice şir numeric mărginit. ? ∈ [?0 − ?. Acest punct fix este unica soluţie a ecuaţiei integrale (10) şi deci unica soluţie a ecuaţiei diferenţiale (8) cu condiţia iniţială (9). ??2 ) = max |(??1 )(?) − (??2 )(?)| ≤ ???(?1 . ej) = 2? şi deci orice subşir al şirului {?? }1∞ nu este fundamental şi. ?0 + ?]). ?0 Ea aplică F în F. . ?1 (?)) − ?(?. în spaţiul lp (l  p < ) mulţimea ? = {?? }1∞ .

?→∞ . Admitem că M nu este mărginită. 1 Definiţia 2. ?→∞ Din continuitatea distanţei în spaţiul metric avem lim ?(??? . ?)  ?? (k = l. ?). adică ? (a. dacă şi numai dacă ea este relativ compactă şi închisă. Atunci pentru orice n  N şi a  X mulţimea M nu se conţine în sfera S(a. ?) = ?(?0 .. ?→∞ Pe de altă parte ?(??? . însă nu este compactă. Şirul {?? }1∞ ∞ conţine un subşir convergent {??? } . . Mulţimea M din spaţiul metric X se numeşte relativ compactă. b) este relativ compactă. xn)  n (n = 1. Mulţimea M se numeşte compactă. …).. Teorema 1. ?) = ∞. Exemple. dacă din orice şir {?? }1∞  M se ∞ poate extrage un subşir {??? } convergent la un punct x0  M. c) M = N nu este relativ compactă (şirul {?? }1∞ . În legătură cu aceasta. Demonstraţie. Fie 1 lim ??? = ?0 . Fie M o mulţime relativ compactă în spaţiul metric X. n).) şi deci lim ?(??? . 2. b) M = [a. în spaţiile metrice se introduce noţiunea de mulţime relativ compactă. Deci există xn  M. n). 2. În spaţiul metric X = R: a) mulţimea M = (a. Definiţia 1. xn = n nu conţine subşiruri convergente). 1 Se vede uşor că mulţimea M este compactă. b] este mulţime compactă. Orice mulţime relativ compactă este mărginită. x  S(a. dacă din ∞ orice şir {?? }1∞  M se poate extrage un subşir convergent {??? } .

). Contradicţie. Fie 1 (?? ) lim ?1 = ?1 . ?? = (?1 . Mulţimea M fiind mărginită.. Avem ??  S (0. 2. există o sferă ce contine această mulţime.2) (1). Exemplul de la începutul paragrafului ne arată că afirmaţia reciprocă teoremei 1 nu este adevărată în cazul spaţiilor metrice arbitrare. dacă şi numai dacă ea este mărginită. care de fapt este cunoscută din analiza matematică (teorema Bolzano-Weierstass pentru spaţiul Rm). Observaţie. Mulţimea M  Rm (sau M  Cm) este relativ compactă. ?2 ). de unde obţinem (?) (?) 2 (?) 2 |?? | ≤ √(?1 − 0) + (?2 − 0) = ?(?? . şirul numeric {?1 } este mărginit şi deci conţine un 1 (?? ) ∞ subşir {ξ1 } convergent. Fără a restrînge generalitatea. r).2. Demonstraţie. (?) ∞ Conform inegalităţii (1). … . ? = 1. Fie deci M o mulţime mărginită în (?) (?) R2 şi xn  M (n = l. Pentru spaţiile Rm şi Cm este adevărată : Teorema 2.. În virtutea inegalităţii (1) el este de asemenea 1 ∞ (??? ) mărginit şi deci conţine un subşir {ξ2 } convergent. ?→∞ . Să demonstrăm suficienţa . r).Fie 1 (??? ) lim ξ2 = ?2 . putem presupune că centrul sferei este punctul O(0. 0) ≤ ? (? = 1. 0) şi deci M  S(0. Necesitatea rezultă din teorema 1. . Pentru simplitate vom examina cazul spaţiului R2. ?→∞ (?? ) ∞ Considerăm acum şirul numeric {ξ2 } .ceea ce este imposibil.

este convergent de 1 1 ∞ (??? ) (??? ) asemenea către ?1 . Cazul general se examinează în mod analog. fiind un subşir al şirului convergent {ξ1 } . Teorema 3. Fie {?? }1∞ un şir descrescător de mulţimi compacte din spaţiul X. Aceasta ne arată că ?=? ∞ ?0 ∈ ⋂ ?? . Deoarece convergenţa în R2 este echivalentă cu ∞ convergenţa în coordonate. Dacă . Demonstraţie. De aici obţinem: şirul {??? } (??? = (?1 . iar ?1 este o mulţime compactă. deoarece {??? } ⊂ ??? ⊂ ?? . rezultă că şirul {??? } este convergent în spaţiul R2 şi deci ? 1 mulţimea M este relativ compactă. Intersecţia mulţimilor închise ⋂∞ ?=1 ?? = F este o mulţime închisă şi întrucît F ⊂ ?1 . intersecţia lor se reduce la un punct. ?2 )) converge ? 1 ? în coordonate către ? = (?1 . Obţinem astfel succesiv ∞ x0  Fj (j  N). Luăm în fiecare Fn un element xn. Însă şirul {??? } este 1 ?=2 situat în Fn2  F2 şi deci x0  F2. rezultă că F = ⋂∞ ?=1 ?? este mulţime compactă. ?2 ). Obţinem şirul {?? }1∞ situat în F1. ∞ (??? ) (?? ) ∞ Şirul {ξ1 } . Intersecţia unui şir descrescător de mulţimi compacte nevide {?? }1∞ este o mulţime compactă nevidă. putem extrage un subşir {??? } convergent la x0  F1. Mulţimea F1 fiind ∞ ∞ compactă. ?=1 ∞ Deci intersecţia şirului de mulţimi {?? }1 nu este vidă. Dacă diametrul mulţimilor Fn tinde la zero.

reţea pentru mulţimea M. Avem ? ? ⊂ ⋃ ?(?? . Mulţimea A din spaţiul metric X se numeşte  . ?) ?=1 . atunci 0 ≤ ?(?. Cu alte cuvinte. lim ???? ?? = 0 ?→∞ şi x. Se spune că mulţimea M  X este total mărginită. Fie  > 0 un număr pozitiv arbitrar. adică x = y. ?) ≤ ???? ?? → 0 şi deci ?(?. § 16.reţea pentru mulţimea M  X. astfel ca (x.reţea finită pentru această mulţime. există numai un punct comun tuturor mulţimilor ?? . …). xn din M. mulţimea A este o  . astfel încît ? ? ⊂ ⋃ ?(?? . Mulţimea M  X este total mărginită. ?). Definiţia 2. Necesitatea. Fie mulţimea M total mărginită şi  > 0. …. Teorema Hausdorff şi unele consecinţe Definiţia 1. Prin urmare. dacă pentru orice  > 0 există un număr finit de puncte x1. Demonstraţie. 2. x2. dacă orice element x din M poate fi aproximat cu elemente din A cu precizie de > 0 . y) < . dacă pentru orice x  M există y  A . ?=1 Se vede uşor că este adevărată : Teorema 1. y  ?? (n = 1. ?) = 0. dacă şi numai dacă pentru orice  > 0 există o  .

?).şi deci pentru orice x  M există o sferă ?(??0 . ceea ce implică ? ? ∈ ?(?? . Demonstraţie. care conţine x. Notăm această -reţea prin ? = {?? }1? . ?). Dacă 2 ? ⊄ ⋃ ?(?? . ??0 ) < ? şi. atunci există x2  M. Necesitatea. ca M să fie total mărginită. ?=1 atunci există 2 ?3  ⋃ ?(?? . De aici ?(?. ?=1 .reţea finită pentru mulţimea M. ?). prin urmare. Teorema 2. atunci şi suficient. Fie că pentru orice  > 0 există o  . ?=1 adică M este total mărginită. x2  ?(?1 . Pentru ca mulţimea M din spaţiul metric X să fie relativ compactă este necesar. (Hausdorff). Fie mulţimea M relativ compactă şi  > 0. ?) . ?). Deci pentru orice x  M există xj  A astfel încît ?(?. mulţimea ? = {?? }1? este o  . ?) şi deci ?(?1 . ?). ?? ) < ?. iar dacă spaţiul X este complet. ?=1 De aici ? ? ⊂ ⋃ ?(?? . ?2 ) ≥ ?. Dacă ? ⊄ ?(?1 . Luăm un x1  M.reţea finită pentru mulţimea M. Suficienţa. ?) ⊂ ⋃ ?(?? .

x3  M şi deci ?(?1 . ?2 ) conţine un subşir al şirului {?? } . Notăm acest subşir (1) ∞ (2) ?2 prin {?? } . ?=1 ?=1 . ??? ) < ? (?.. . iar {?? }1∞  M. Fie că putem extrage o mulţime infinită de astfel de elemente diferite {?? }1∞  ?.. ?2 ) ?=1 (2) (1) ∞ şi deci măcar una din sferele ? (?? . Să luăm un şir de numeric n > 0.) cu proprietăţile: (?+1) ∞ (?) ∞ 1. că există un sistem finit {?? }1? cu proprietatea ? ? ⊂ ⋃ ?(?? . ? ≥ ?0 ). există {?? }  ? astfel încît 1 1 ?2 (2) ? ⊂ ⋃ ? (?? . ?=1 Suficienţa. De aici rezultă. Prelungim acest proces la nesfîrşit şi obţinem şirurile {?? } 1 ?=1 (i = l. Fiecare şir {?? } este un subşir al şirului {?? } . Notăm acest 1 (2) ∞ (?) ∞ subşir prin {?? } . ?(?2 . Mulţimea M fiind total mărginită. astfel încît ?(??? . ?). Prin urmare. ?1 ) ?=1 şi deci măcar una din aceste sfere conţine un subşir al şirului {?? }1∞ . pentru orice  >0 există ?0  N. 2. Fie spaţiul X complet şi mulţimea M  X total mărginită. există un subşir {??? } convergent şi deci 1 fundamental. ?3 ) ≥ ?. Atunci ?(?? . ceea ce este în contradicţie cu inegalitatea (1). avem ?1 (1) ? ⊂ ⋃ ? (?? . n  0. ?3 ) ≥ ? . (1) ∞ Mulţimea M fiind relativ compactă . Prelungim acest proces de extragere din mulţimea M a elementelor xk. ?? ) ≥ ? > 0 (? ≠ ?). Deoarece M este total mărginită.

?) < . rezultă că {?? } este convergent. {??+? } ⊂ ? (?? . ? Fie  > 0 şi B .m. Din teoremele 1 şi 2 rezultă ca M este relativ compactă. ?) + ?(?. ??+? ) < 2?? < ? . ?) ≤ ?(?. Ne-a mai rămas să observăm . Pentru orice ?  M 2 ? ? există y  B cu ?(?. adică primul element din primul şir. (?) ∞ (?) 2. Prin urmare. 1 Consecinţa 1. al doilea 1 element din al doilea şir ş.a. 2 2 Prin urmare mulţimea A formează o  . este suficient ca pentru orice  > 0 să existe o  . rezultă că 1 1 ?=1 (?) ∞ (?+?) ∞ (?) (?) (?+?) {?? } .reţea finită A pentru 2 2 ? mulţimea B şi deci există z  A astfel încît ?(?. . ?→∞ ? rezultă că există i0  N astfel încît ?? < (? ≥ ?0 ) şi deci pentru orice ? ≥ ?0 şi orice 2 (?) (?+?) (?) ∞ k  N avem ? (?? . ?=1 (?) ∞ Formăm şirul „diagonal" {?? } . 1 (?) ∞ că {?? } este un subşir al şirului {?? }1∞ . ??+? ) < 2?? (k  N). ?? ). Din teorema Hausdorff există o . ?) < . Pentru ca mulţimea M din spaţiul metric complet X să fie relativ compactă. 1 1 Întrucît lim ?? = 0. {?? } ⊂ ? (?? . 1 (?) ∞ Spaţiul X fiind complet. Avem 2 ? ? ?(?. Să arătăm că acest şir este fundamental. Fie   0.reţea relativ compactă a mulţimii M.o – reţea relativ compactă a mulţimii M. ?) < + = ?.d. (?) ∞ (?+?) ∞ (?) ∞ Deoarece {?? } şi {??+? } (k  N) sînt elemente din şirul {?? } . şirul {?? } este fundamental.reţea finită pentru mulţimea M. ?? ) şi deci ? (?? .

? = ⋃ ?? . Funcţiile mulţimii M  C[a. Consecinţa 2. Criteriul de compacitate în spaţiul C[a. astfel ?=1 încît ?(?) (?) ? = ⋃ ? (?? . ??0 ) ?=1 (? ) (? ) avem: există o sferă ? (??0 0 . ?=1 Notăm ∞ (?) ?(?) ?? = {?? } . Din teorema Hausdoff rezultă existenţa elementelor {?? } . fie x  X. Alegem ??0 < ? şi deoarece ?(?0 ) (?0 ) ? = ⋃ ? (?? . Într-adevăr. dacă pentru orice număr  > 0 există un număr  > 0 astfel încît relaţiile t. Ea este şi peste tot densă. 1. Exemple . n  0. ??0 0 ) < ??0 < ?. Conform teoremei . ??0 ) ce conține x . Dacă mulţimea M  C[a. b] este finită. Orice spaţiu metric compact X este separabil. (?) ?(?) Fie n > 0. t  [a. Într-adevăr.t| <  implică | x(t) . § 17. Prin urmare ? ∈ ?̅ și deci A este peste tot densă. atunci funcţiile acestei mulţimi ? sînt egal continue. deci ? (?. fie ? = {?? }1  ?[?.x(t) | <  oricare ar fi funcţia x  M. b] se numesc egal continue (sau echicontinue). ?? ). b] Definiţia 1. ?] şi  > 0. |t . b]. ?=1 ?=1 Mulţimea A este cel mult numărabilă (ca reuniunea unei mulţimi numărabile de mulţimi finite).  > 0.

Pentru 3 3 ? ′ . De aici | x(t) |   (t  [a. b]. |? ′ − ?′′| < ? avem |?(? ′ ) − ?(? ′′ )| ≤ |?(? ′ ) − ?? (? ′ )| + |?? (? ′ ) − ?? (? ′′ )| + |?? (? ′′ ) − ?(? ′′ )| ≤ ? ? ? ? ≤ ?(?. Pentru orice x  M 3 ? ? există xk (1  k  m) cu ?(?. dacă şi numai dacă ea este uniform mărginită şi funcţiile acestei mulţimi sînt egal continue. adică există  > 0 astfel încît (x. dacă există o constantă > 0 . atunci ea este uniform mărginită şi funcţiile acestei mulţimi sunt egal continue. Mulţimea M  ?[?.Cantor fiecare din funcţiile ?? este uniform continuă pe [a. Se vede uşor că ? = min ?? > 0 1≤?≤? satisface condiţiei din definiţia mulţimii de funcţii egal continue. ?? ) < . x  M) . |t . ?]. 0)   (x  M) . Mulţimea M  ?[?.?? (t) | < . b] şi deci există j > 0. Fie  > 0 şi {?? }1  M o - 3 reţea finită a mulţimii M (existenţa unei astfel de reţea rezultă din teorema Hausdorff). t= . ?? ) + + ?(?. 2. ?]. . ?′′ ∈ [?. 2? 2 Definiţia 2. ? Conform exemplului l.1]nu sint egal conttinue (punem. de exemplu. Necesitatea.t| < j implică | ?? (t) . b]. funcţiile {?? }1  M sînt egal continue şi deci există  > 0 astfel ? încît ? ′ . ?] o mulţime relativ compactă şi deci mărginită în spaţiul metric ?[?. Fără dificultate se constată că funcţiile mulţimii ?= ? 1 {??? ??}1∞  ?[0. ?] se numeşte uniform mărginită. adică |?(?) − ?? (?)| < (? ≤ ? ≤ ?). Fie M  ?[?. astfel încît pentru orice x  M şi orice t  [a. Demonstraţie. |? ′ − ?′′| < ? implică |?? (? ′ ) − ?? (? ′′ )| < . ? ′′ ∈ [?. b] avem | x(t) |  . ?] este relativ compactă. ? = 0. dacă mulţimea M este relativ compactă. ?]. = ). Teorema Arzelà-Ascoli. Să ? ? demonstrăm că funcţiile mulţimii M sînt egal continue. ?? ) < + + = ?. t  [a. astfel încît t. 3 3 3 3 Aşadar. adică mulţimea M est mărginită uniform.

În virtutea inegalităţii (1). 1 (1) ∞ Considerăm acum subşirul {?? } al şirului {?? }1∞ . Avînd numărul  > 0.. ?′′ ∈ [?. Din a) şi b) rezultă că şirul numeric {?? (?? )} 1 1 este convergent pentru orice j  N . Funcţiile mulţimii M fiind egal continue . 3 Pentru ? ≥ ?0 . ∞ Considerăm un şir arbitrar {?? }1∞  M. astfel încît |?(? ′ ) − ?(? ′′ )| < oricare ar fi 3 ? ′ . Şirul 1 (?) ∞ {?? } este convergent în orice punct ?? (1 ≤ ? ≤ ?) şi deci există n0  N astfel încît 1 (?+?) (?) ? |??+? (?? ) − ?? (?? )| < (? ≥ ?0 . 2. b]).2. pentru orice ?  > 0 există un număr  > 0. adică |?(?)| ≤ ? (? ∈ [?. ? = 1. Q  [a. b să existe ?? : |? − ?? | < ?. Notăm prin {?? }1 o mulţime densă în [a. . Fie M  ?[?.) cu ?=1 proprietăţile: (?+1) ∞ (?) ∞ a) {?? } este un subşir al şirului {?? } . ?] o mulţime uniform mărginită. (1) funcţiile căreia sunt egal continue. 1 (?) ∞ (?) ∞ Formăm şirul „diagonal" {?? } . alegem o submulţime finită ∞ {?? }1? a şirului {?? } astfel ca pentru orice t  a. |? ′ − ?′′| < ? şi x  M. ? ∈ ? avem . Din (1) avem că şirul 1 (1) ∞ (2) ∞ {?? (?2 )} este mărginit şi deci conţine un subşir convergent {?? (?2 )} . şirul numeric {?? (?1 )}1∞ este (1) ∞ mărginit şi deci conţine un subşir convergent {?? (?1 )} . ?]. 1 1 (?) ∞ Continuăm acest proces la nesfîrşit şi obţinem şirurile {?? } (k = l. ? ∈ ? ) . … ? ).. b] (de exemplu. ?]. Suficienţa. ?=1 ?=1 (?) ∞ b) şirul numeric {?? (?? )} este convergent. ? ∈ ?.

Teorema Borel. b] şi. ?∈Γ Dacă Г este o mulţime finită. se numeşte acoperire deschisă. O mulţime închisă F din spaţiul metric X este compactă. se zice că acoperirea este finită. ?? ) = max |??+? (?) − ?? (?)| < ? ( ? ≥ ?0 . 3 3 3 De aici: (?+?) (?) (?+?) (?) ? (??+? . Admitem că această acoperire nu conţine o subacoperire finită şi fie {? }1∞ . ?=1 ?=1 . aşa ca ? ⊂ ⋃ ?? . ?≤?≤? (?) ∞ adică şirul {?? } este fundamental în C[a. deci convergent. ? ∈ ?). Necesitatea. (?+?) (?) (?+?) (?+?) (?+?) (?) |??+? (?) − ?? (?)| ≤ |??+? (?) − ??+? (?? )| + |??+? (?? ) − ?? (?? )| + (?) (?) ? ? ? + |?? (?? ) − ?? (?)| < + + = ?. Demonstraţie. 1 ). 1 ) ⊂ ⋃ ?̅ (?? . Teorema Borel Definiţie. Conform teoremei Hausdorff . 1 § 18. dacă şi numai dacă din orice acoperire deschisă a ei se poate extrage o subacoperire finită. Acoperiri. O acoperire formată din mulţimi deschise . ?  0 − un şir convergent la zero. (1) ?1 mulţimea F este total mărginită şi deci există {?? } astfel încît 1 ?1 ?1 (1) (1) ? ⊂ ⋃ ? (?? . pe scurt. Fie F o mulţime compactă şi {?? }?∈Γ o acoperire deschisă oarecare a mulţimii F. Fie X un spaţiu metric şi M o mulţime din X. Se numeşte acoperire a mulţimii M orice familie {?? }?∈Γ de submultimi ale lui X .

2..). Din a). rezultă că ??1 ?2…??0  ?(?0 . astfel încît diam ??1?2  22 şi ea nu poate fi acoperită cu un număr finit de mulţimi din familia {?? }?∈Γ . ?1 ) posedă aceeaşi proprietate. Repetăm acelaşi raţionament cu mulţimea compactă ??1 şi numărul 2 > 0 şi obţinem mulţimea compactă ??1?2  ??1 . Prin urmare măcar una din mulţimile ?? (i = l. ?)???? ??1?2 …??  2? . …. Atunci din b) avem: diam ??1?2…??0 < 2 ??0 < . Sfera ?(?0 . astfel încît ?0 ∈ ??0 . Aceasta însă contrazice condiţiei c). Prin urmare. diam ??  21 şi ?1 ? = ⋃ ?? . rezultă existenţa unui punct ?0 ∈ ??1 ?2…?? (n = l. nu poate fi acoperită cu un număr finit de mulţimi {?? }?∈Γ . Fie {?? }1∞ un şir arbitrar din F. după cum am presupus. ?=1 Mulţimea M. conform teoremei 3. §15. ) se include în ??0 şi deci ??1?2…??0  ??0 . astfel ca ? ??0 < . mulţimile ?? = ? ∩ ?̅ (?? . Mulţimea ??0 este deschisă şi prin urmare în ea se conţine o sferă ?(?0 . Aşadar. mulţimea ??1?2…??0 este acoperită cu o singură mulţime din familia {?? }?∈Γ . există 0. presupunerea este falsă şi deci familia {?? }?∈Γ conţine o subacoperire finită a mulţimii F. .. ). Alegem ?0 ∈ ?.. Considerăm 2 cazuri: . Fie această mulţime ??1 . Întrucît ?0 ∈ ? ⊂ ⋃?∈Γ ?? . m) sînt compacte. 2. c) fiecare ?=1 din mulţimile ??1?2…?? in nu poate fi acoperită cu un număr finit de mulţimi din familia {?? }?∈Γ . 1 ) (i = l. Prelungim acest proces la nesfirşit şi obţinem şirul de mulţimi compacte ∞ {??1?2…?? } cu proprietăţile: a) ??1?2…??+1  ??1?2…?? . . Suficienţa. (1) Evident. Fie F o mulţime închisă ce posedă proprietatea : orice acoperire deschisă a mulţimii F conţine o subacoperire finită. ?).. Întrucît ?0 ∈ ??1?2…??0 şi 2 diametrul acestei mulţimi este mai mic decît  . Vom demonstra că F este compactă.

?0 ) <  implică ?(?(?). 2. Funcţii continue pe mulţimi compacte Fie X şi Y două spaţii metrice şi f: X  Y o funcţie definită în X cu valori în Y. adică mulţimea {?(?. prin urmare. ∞ a) şirul {?? }1∞ conţine un subşir constant {??? } . Atunci orice z  F nu este limită a unui subşir al şirului {?? }1∞ şi. § 19. (Cauchy). . În acest caz el conţine o infinitate de elemente diferite. mulţimea ? este compactă. z) şi deci şirul {?? }1∞ conţine cel puţin un subşir convergent. şirul imagine {?(?? )}1∞ este convergent la ?(?0 ). Fie {?? }1∞ subşirul elementelor diferite (două cîte două) ale şirului {?? }1∞ . există o sferă S(z. Deci există {?? }1 .. . ??? ) şi . prin ipoteză ? există o subacoperire finită. ??? ) conţine o infinitate de elemente ale şirului {?? }1∞ . ?? ). prin urmare. convergent la ?0 . prin urmare. În acest caz 1 ∞ avem subşirul convergent {??? } . ?? )}?∈? formează o acoperire deschisă a mulţimii ? şi.). cel puţin una din sferele ? (?? . Definiţia 1. 1 b) şirul{?? }1∞ nu conţine un subşir constant. cu excepţia poate a punctului z (deci conţine cel mult un element al şirului {?? }1∞ ). Funcţia f : X  Y se numeşte continuă în punctul ?0 ∈ ? dacă pentru orice şir {?? }1∞ de puncte din X. Este evident însă că ? ⊂ ⋃?∈? ?(?. ??? = x (k = l. Funcţia f : X  Y se numeşte continuă în punctul ?0 ∈ ?. ??? ). (Heine). dacă pentru orice  > 0 există  > 0. astfel încît ?(?. rezultă că {?? }1∞ conţine un subşir convergent şi. ?(?0 )) < ?. astfel încît ? ⊂ ⋃? ?=1 ?(?? . Şirul {?? }1∞ fiind un subşir al şirului {?? }1∞ . De aici avem : {?? }1∞ ⊂ ? ⊂ ⋃? ?=1 ?(?? .. Aceasta însă contrazice alegerii sferelor S(z. care nu conţine nici un punct din şirul {?? }1∞ . Admitem că {?? }1∞ nu conţine nici un subşir convergent. z). Definiţia 2.

Prin ipoteză. cunoscute din cursul de analiză matematică. ??? → ?0 ∈ 1 ∈ ?. Echivalenţa se stabileşte în mod analog celei din analiza matematică referitor la funcţii numerice de argument numeric. Imaginea unei mulţimi compacte printr-o aplicaţie continuă este o mulţime mărginită şi închisă. În viitor prin f(M) vom nota imaginea mulţimii M prin aplicaţia f . Întrucît {??? } este un subşir al şirului {?? }1∞ . Observaţie. astfel încît f(xn) = yn. Funcţia f este continuă pe mulţimea relativ compactă X. Întrucît {?? }1∞  f(M) . Aceste două definiţii ale continuităţii unei funcţii într-un punct sînt echivalente. De exemplu. dacă ea este continuă în orice punct al acestei mulţimi. există {?? }1∞  ?. Vom demonstra că f(M) este de asemenea compactă. avem: ?(??? ) → ?(?0 ). adică ??? → ?0 = ∞ ?(?0 ) ∈ ?(?) . M este o ∞ mulţime compactă şi deci şirul {?? }1∞ conţine un subşir convergent {??? } . Pentru funcţiile continue pe mulţimi compacte sînt adevărate un şir de teoreme similare teoremelor Bolsano-Weierstrass şi Cantor. Fie {?? }1∞ un şir arbitrar din f(M). fie X = (0. Teorema 1. f : X  Y − o funcţie continuă pe M. Consecinţă. că funcţia f este continuă pe mulţimea M  X. adică f(M) = {y  Y: x  M. Imaginea unei mulţimi relativ compacte printr-o aplicaţie continuă poate să nu fie relativ compactă. Însă imaginea ? f(X) = [l. mulţimea f(M) este 1 compactă. Demonstraţie. Imaginea unei mulţimi compacte printr-o aplicaţie continuă este o mulţime compactă. . f(x) = y}. De obicei se zice. l] şi f : X  Y = R definită prin 1 formula ?(?) = . Fie mulţimea M  X compactă. Deoarece f este continuă pe ?. ) nu este relativ compactă.

Fie X şi Y două spaţii metrice oarecare şi M  X. ? ̅̅̅̅̅̅̅. Atunci: a) f este mărginită pe M. Fie M o mulţime compactă din spaţiul metric X şi f : M  R o funcţie continuă pe M. ? ∈ ?. adică există ?0 ∈ ?. ?(?′′)) ≥ ?0 . ̃) Demonstraţie. ?′′) < ?. ∞ astfel încît ?(??′ . dacă pentru orice  > 0 există un număr  > 0. Admitem că f nu este uniform continuă pe M. astfel încît ?(?0 ) = ?. ?(?0 = . Teorema 2. ?′ ∈ ? cu proprietăţile ?(?′. ?(?(?′). Există atunci 0 > 0. ? ̃0 ∈ ? astfel încît ?(?0 ) = ?. ?′′) < ? implică ?(?(?′). Pentru orice n există ??′ . Şirul {??′ }1∞ conţine un subşir {??′ ? } 1 convergent la ?0 ∈ ? (mulţimea M este compactă !). Însă mulţimea ?(?) este închisă De aici obţinem că ?(?? ) → ? şi deci ? ∈ ?(?) şi prin urmare ? ∈ ?(?). 2.. Fie M − o mulţime compactă în spaţiul metric X şi f : M  Y −o funcţie continuă pe mulţimea M. . astfel încît 1 ? ≤ ?(?? ) < ? + . ?(?′.. Să demonstrăm afirmaţia b). pentru orice număr natural n există ?? ∈ ?. b) dacă ? = inf ?(?) . ??′′ ∈ ?. ?(?′′)) < . 0 Definiţia 2. ? = sup ?(?). ??′′ ) < ?? . Orice funcţie continuă pe o mulţime compactă este uniform continuă pe această mulţime. În mod analog se demonstrează existenţa punctului ? ̃. ? ′′ ∈ ?. Demonstraţie. ?(??′′ )) ≥ ?0 . ?∈? ?∈? atunci există ?0 . Funcţia f : M  Y se numeşte uniform continuă pe mulţimea M. Teorema 3. Conform definiţiei marginii inferioare. Afirmaţia a) rezultă din consecinţă. Fie n > 0 (n = l. ?(?(??′ ). astfel încît relaţiile ? ′ . astfel încît pentru orice  > 0 există ?′.) un şir convergent la zero. Din relaţiile .

o operaţie de adunare x + y a elementelor din E (adică o aplicaţie a mulţimii E  E în E) şi o operaţie x de înmulţire cu numere   K a elementelor x  E (adică o aplicaţie a mulţimii K  E în E). Spaţii liniare normate. . ?(??′′? ) → ?(?0 ) (? → ∞). Exemple O bună parte din materia acestui paragraf în principiu este cunoscută din cadrul algebrei liniare. ??′ ? ) + ?(??′ ? . ?→∞ ceea ce este în contradicție cu inegalitatea ?(?(??′ ). SPAȚII LINIARE NORMATE § 20. în care sînt definite două operaţii . Se numeşte spaţiu liniar (sau spaţiu vectorial) peste cîmpul K o mulţime E de elemente.. II.   K satisfac condiţiile: 1) x + y = y + x. Teorema este demonstrată. ?(??′′ )) ≥ ?0 (k = l. ?(?0 )) = 0. ?0 ) < ??? + ?(??′ ? . ?(??′′? )) = ?(?(?0 ). De aici şi din continuitatea distanţei avem: lim ?(?(??′ ? ). 2. . ?0 ) rezultă că ??′′? → ?0 (? → ∞). şi anume. 0 ≤ ?(??′′? . Vom nota prin K cîmpul numerelor reale R sau ale celor complexe C. Noi. y. z  E şi .). care pentru orice x.. însă. Definiţia 1. în mod conştient am găsit de cuviinţă să amintim şi pe alocuri întru-cîtva să completăm aici unele noţiuni deja cunoscute. Funcţia f este continuă pe M şi deci ?(??′ ? ) → → ?(?0 ). avînd în vedere importanţa acestei materii pentru studiul de mai departe al analizei funcţionale. Definiţii. precum şi din cadrul analizei matematice. ?0 ) ≤ ?(??′′? .

?? + ?? ). ??? ) ? ? (? = (?? )1 . b) elementul (−x) din proprietatea 4) este unic. d) (−l)x = −x pentru orice x  E. adică . astfel încît x + (−x) = 0. 2) x + (y + z) = (x + y) + z. 1. 8) (x + y) = x + y. c) 0x = 0 pentru orice x  E. Proprietăţile l)-8) implică următoarele: a) elementul 0 din proprietatea 3) este unic. Elementele spaţiului liniar se numesc vectori. ??2 . 7) ( + )x = x + x. Cele 8 condiţii din definiţia spaţiului liniar se verifică nemijlocit. Exemple. 2. cînd K = R spaţiul E se numeşte spaţiu liniar real. ? ∈ ?) formează un spaţiu liniar (real). … . e) 0 = 0 pentru orice   K. 6) (x) = ()x. ?? = (??1 . ?2 + ?2 . În Cm operaţiile de adunare şi înmulţire cu scalari din cîmpul K = C se definesc ca şi în Rm . iar în cazul K = C E se numeşte spaţiu liniar complex. … . 3) există un element 0  E (numit element nul) astfel încît x + 0 = x oricare ar fi x  E. 4) pentru orice element x  E există un element (−x)  E. Mulţimea Rm a sistemelor de m numere reale cu operaţiile de adunare şi înmulţire cu scalari definite prin formulele: ? + ? = (?1 + ?1 . ? = (?? )1 ∈ ?? . Aceste condiţii se numesc axiome ale spaţiului liniar. 5) 1x = x. În cazul .

3 ). b] cu operaţiile de adunare şi înmulţire cu scalarii din cîmpul K=R .. m). ?? = (??1 . ? ∈ ?. ? Definiţia 2. ? ? ? + ? = (?? + ?? )1 . . cînd ?? = 0 (j = l. Sistemul de vectori {?? }1 din spatiul liniar E se zice că este liniar independent. ?? = (??? )1 ? ? (? = (?? )1 . … . ??? . b] a funcţiilor continue pe segmentul [a. (x)(t) = x(t). 2. Definiţia 3. 4. … . dacă orice subsistem {?? }1 finit al acestui sistem este liniar independent. … ). ? ∈ ?) Cu aceste operaţii Cm este un spaţiu liniar (complex). Mulţimea C[a.. Cu aceste operaţii mulţimile lp (l ≤ p < ). atunci se spune că E este spaţiu liniar m- dimensional şi se scrie dim E = m. definite prin formulele (x + y)(t) = x(t) + y(t). Dacă în spaţiul liniar E există m (m  N) vectori liniar independenţi şi oricare m + 1 vectori sînt liniar dependenţi. ? = (?? )1 ∈ ?. … ). formează un spaţiu liniar. vom pune ? + ? = (?1 + ?1 . Se zice că sistemul  ? {?? }1 este liniar independent.. dacă ? ∑ ?? ?? = 0 ?=1 atunci şi numai atunci. ? = (?? )1 ∈ ? ? . ?? + ?? . 3. Fie E = lp (l ≤ p < ) sau l sau c0 (vezi definiţiile mulţimilor lp (l ≤p < ). l şi c0 se organizează ca spaţii liniare. Dacă ? = (?? )1 .   c0 în §l . . l . ? În caz contrar sistemul {?? }1 se numeşte liniar dependent.

0. m) . ‖?‖ = 0. Se vede uşor. . ‖?‖ ≥ 0 . Fie E un spaţiu liniar. dacă fiecărui vector x  E îi este pus în corespondenţă un număr real ‖?‖. că spaţiile Rm şi Cm sînt finit dimensionale: dim Rm = m = dim Cm. atunci se spune că E este un spaţiu liniar infinit dimensional şi se scrie dim E = . asfel încît sînt satisfăcute condiţiile (axiomele normei): 1. b] – sistemul {? ? } 0 Dacă ??  E. ? Definiţia 5. atunci. dacă orice x  E poate fi reprezentat sub formă de combinaţie liniară a vectorilor xj ? ? = ∑ ?? ?? ?=1 şi această reprezentare este unică. …. j  K (j = l. Se zice că în spaţiul liniar E este definită o normă. Orice bază a acestui spaţiu este formată din m vectori. Dacă spaţiul liniar este finit dimensional şi dim E = m. atunci elementul ? ? = ∑ ?? ?? ?=1 se numeşte combinaţie liniară de elemente xj . Sistemul {?? }1 se numeşte bază a acestui spaţiu. Dacă în spaţiul liniar E pentru orice m  N există m vectori liniar independenţi. b] − infinit dimensionale. iar spaţiile lp (l ≤ p ≤ ). 0. Definiţia 6. ⏟ … . În spaţiile lp şi c0 liniar independent este sistemul {?? }1 : ?? = (0. evident . … ) ? iar în C[a. dacă şi numai dacă x = 0. 2. orice sistem liniar independent din m vectori formează o bază.1 . c0 şi C[a. Definiţia 4.

2.   K). se numeşte spaţiu liniar normat. Un spaţiu normat devine spaţiu metric. astfel încît ‖?? − ?‖ < ? (n  n0). în acest spaţiu au sens toate definiţiile şi sînt adevărate toate propoziţiile demonstrate pentru spaţiile metrice. ‖??‖ = |?| ∙ ‖?‖ (x  E. Convergenţa definită astfel se numeşte convergenţă în normă. y  E) (inegalitatea triunghiului). Un spaţiu liniar E. De aici rezultă. Se scrie lim ?? = ? ?→∞ sau ?? → ?. dacă pentru orice  > 0 există n0  N . Faptul că formula aceasta defineşte o distanţă se verifică în mod direct. În particular. dacă definim distanţa dintre două elemente prin formula ?(?. ‖? + ?‖ ≤ ‖?‖ + ‖?‖ (x. astfel încît ‖?? − ?? ‖ < ? (n. 3. ?) = {? ∈ ?: ‖? − ?0 ‖ ≤ ?}. ?) = {? ∈ ?: ‖? − ?0 ‖ < ?}. dacă lim ‖?? − ?‖ = 0. . că spaţiul normat este un caz particular al spaţiului metric şi. iar sfera închisă − mulţimea ?̅(?0 . ?) = ‖? − ?‖. m  n0). prin urmare. Şirul {?? }1∞  ? se numeşte şir fundamental. ?→∞ sau echivalent: pentru orice  > 0 există n0  N . Şirul {?? }1∞  ? se zice convergent către x. în care este definită o normă. sau mai simplu . spaţiu normat si se noteza ? . în spaţiul normat ? sfera cu centrul în x0 şi de rază r> 0 este mulţimea ?(?0 .

Acest spaţiu este complet şi deci lp (l ≤ p < ) este un spaţiu Banach. atunci el se numeşte spaţiu Banach. 2. Spaţiul liniar l este un spaţiu Banach cu norma ‖?‖ = sup|?? |. pe cît priveşte completitudinea spaţiului l . Conform §8. Aici iarăşi inegalitatea triunghiului coincide cu inegalitatea Minkowski pentru serii. 4. ? Axiomele normei se verifică în mod direct. 3. Dacă un spaţiu liniar normat este complet în sensul convergenţei în normă. Spaţiul Banach se va nota de obicei prin ?. menţionăm că ea a fost stabilită în §8. Exemple: 1. spaţiul Rm (respectiv Cm) este spaţiu Banach. iar axioma 3) rezultă imediat din inegalitatea Minkowski (§2). ?=1 Axiomele normei l) − 2) se verifică direct. ? . spaţiul liniar normat în care orice şir fundamental este convergent se numeşte spaţiu Banach. Spaţiul liniar Rm (respectiv Cm) este un spaţiu normat cu norma 1 ? 2 2 ‖?‖ = (∑|?? | ) . Spaţiul liniar c0 este un spaţiu Banach cu norma ‖?‖ = max|?? |. Cu alte cuvinte. Spaţiul liniar lp (l ≤ p < ) cu norma 1  ? ? ‖?‖ = (∑|?? | ) ?=1 este un spaţiu normat.

Avem 1. 5. Dacă ? ∫? ?(?)?? = 0. atunci ?(?) = 0. 2. . ‖?1 ?1 + ?2 ?2 ‖ ≤ |?1 |‖?1 ‖ + |?2 |‖?2 ‖. Fie  o funcţie nenegativă şi continuă pe [a. precum şi a integralelor definite şi e lăsată pe seama cititorului. spaţiul normat Cp[a. ? Axioma a treia a normei coincide cu inegalitatea Minkowski stabilită în §2 pentru funcţiile continue pe [a. 0≤?≤? 6. b] . b] nu este complet şi deci nu este spaţiu Banach. Conform §8 . ‖? − ?‖ = ‖? + (−1)?‖ ≤ ‖?‖ + ‖−?‖ = ‖?‖ + ‖?‖. Pentru a demonstra că este satisfăcută şi prima axiomă a normei este necesară următoarea: Lemă. b] (l ≤p < ) este un spaţiu liniar normat cu norma 1 ? ? ‖?‖ = (∫|?(?)|? ??) . 3. axioma a doua este evidentă. Spaţiul Cp[a. Fie ? un spaţiu normat oarecare. În continuare menţionăm doar cîteva proprietăţi dintre cele mai simple ale normei. b] . precum şi ale convergenţei într-un spaţiu normat. Într-adevăr ‖−?‖ = ‖(−1)?‖ = |−1| ∙ ‖?‖ = ‖?‖. Într-adevăr. b] este un spaţiu Banach cu norma ‖?‖ = max |?(?)|. Spaţiul C[a. Demonstraţia acestei leme se bazează pe proprietăţile funcţiilor continue. ‖−?‖ = ‖?‖ pentru orice x  ?. ‖? − ?‖ ≤ ‖?‖ + ‖?‖ .

Această afirmaţie rezultă imediat din inegalitatea│‖?? ‖ − ‖?‖│ ≤ ‖?? − ?‖. Operaţiile de adunare şi înmulţire cu scalari într-un spaţiu normat sînt continue . 5. lim ?? ?? = ??. Utilizînd metoda inducţiei matematice. Norma în orice spaţiu normat este o funcţie continuă. (1) Avem ‖?‖ = ‖? + (? − ?)‖ ≤ ‖?‖ + ‖? − ?‖ ‖?‖ − ‖?‖ ≤ ‖? − ?‖ (2) Schimbînd cu locurile x şi y. obţinem ‖?‖ − ‖?‖ ≤ ‖? − ?‖ = ‖? − ?‖ . 6. ?→∞ ?→∞ Într-adevăr. adică dacă lim ?? = ?. (3) Din (2) şi (3) rezultă (1). obţinem ? ? ‖∑ ?? ?? ‖ ≤ ∑|?? | ∙ ‖?? ‖. lim ?? = ? ( în ? ) și lim ?? = ? (în ?). ‖?1 ?1 + ?2 ?2 ‖ ≤ ‖?1 ?1 ‖ +‖?2 ?2 ‖ =|?1 |‖?1 ‖ + |?2 |‖?2 ‖.Într-adevăr. . ?→∞ ?→∞ ?→∞ atunci lim (?? + ?? ) = ? + ?. ?=1 ?=1 4│‖?‖ − ‖?‖│ ≤ ‖? − ?‖ . care se obţine nemijlocit din inegalitatea (1) pentru x = xn şi y = x. adică xn  ? implică ‖?? ‖ → ‖?‖.

Însă ℒ̅ = C[a. Dacă M  ?. Mulţimea ℒ a tuturor polinoamelor formează. Din (4) avem ‖?? ?? − ??‖ ≤ ? ∙ ‖?? − ?‖ + |?? − ?| ∙ ‖?‖ → 0. Mulţimea ℒ  ? se numeşte varietate liniară. y  ℒ. Mulţimea M = {x  C[a. o mulţime este mărginită în spaţiul metric. În cazul unui spaţiu normat drept centrul sferei e comod să se ia vectorul 0 şi obţinem : mulţimea M din spaţiul normat ? este mărginită în acest spaţiu. b].   K elementele x + y  ℒ. Conform definiţiei. dacă ea se conţine într-o sferă. § 21. este mărginit şi deci există c> 0 . Fie ? un spaţiu liniar normat. x  ℒ. evident. Varietatea liniară închisă se numeşte subspaţiu al spaţiului normat ? . dacă există un număr > 0. astfel încăît |?? | ≤ ? (n  N). dacă pentru orice x. atunci mulţimea tuturor combinaţiilor liniare de elemente din M formează o varietate liniară ce se notează de obicei prin ℒ (M). Orice şir convergent este mărginit. ‖(?? + ?? ) − (? − ?)‖ = ‖(?? − ?) + (?? − ?)‖ ≤ ‖?? − ?‖ + ‖?? − ?‖ → 0 şi ‖?? ?? − ??‖ = ‖(?? ?? − ?? ?) + (?? ? − ??)‖ ≤ |?? | ∙ ‖?? − ?‖ + |?? − ?| ∙ ‖?‖. (4) Şirul numeric {?? }1∞ fiind convergent. Aşadar . De aici şi din 5 rezultă 7. b]. b]: x(a) = x(b) = 0} formează un subspaţiu al spaţiului C[a. b] (a se vedea §6) şi deci ℒ  ℒ̅ . Sume directe de subspaţii Definiţia 1. o varietate liniară în C[a. adică ℒ nu este subspaţiu. Subspaţii. astfel încît ‖?‖ ≤ ( ??).

Avem ? − ?1 = ?1 − ? ∈ ?1 ∩ ?2 şi deci ? − ?1 = 0. Într- adevăr. Unicitatea reprezentării (1) este echivalentă afirmaţiei că ?1 ∩ ?2 = {0}. Subspaţiul ℒ(?) ̅̅̅̅̅̅̅̅ este cel mai mic subspaţiu (în raport cu operaţia de incluziune) ce mulţimea M. dacă ?1 ∩ ?2 ≠ {0}. de asemenea. ??  ?. Ea se numeşte varietate liniară generată de mulţimea M. rezultă că sistemul {? ? } 0 este complet în spaţiul C[a. atunci avem. Definiţia 2. Se spune că sistemul de vectori M  ? este complet în spaţiul ?. ? ≠ 0 . b]. ℒ(?) Deoarece mulţimea tuturor polinoamelor este densă în C[a. dacă ̅̅̅̅̅̅̅̅ = ?. atunci reprezentarea (1) nu este unică. Definiţia 3. Uşor se demonstrează că închiderea oricărei varietăţi liniare este o varietate liniară ̅̅̅̅̅̅̅̅ se zice că este subspaţiu generat de închisă. Fie ?1 şi ?2 . sau înveliş liniar al mulţimii M. z?2 ). z1  ?2 ). b]. ?? ∈ ?}. z  ?2 ) (1) şi această reprezentare este unică. reprezentarea (1) este unică. dacă orice element x  ? poate fi reprezentat sub forma x=y+z (? ∈ ?1 . adică un subspaţiu. . sau acoperire liniară a mulţimii M. adică ? = ?1 . Dacă x = y + z ( ? ∈ ?1 . x = (y+u) +(z-u) (? + ? ∈ ?1 . Se zice că spaţiul ? este suma directă a subspaţiilor ?1 şi ?2 şi se scrie ? = ?1 +̇ ?2 . Fie acum ?1 ∩ ?2 ≠ {0} şi ? ∈ ?1 ∩ ?2 . ℒ(?) conţine mulţimea M. ?1 ∈ ?1 . fie ?1 ∩ ?2 = {0} şi x = y + z. ?1 − ? = 0.două subspaţii ale spaţiului liniar normat ? . x = y1 + z1 (?. Prin urmare. z. Prin urmare. z-u  ?2 ). ?=1 Se vede uşor că ℒ(?) reprezintă cea mai mică (în raport cu operaţia de incluziune) varietate liniară ce conţine mulţimea M. ? = ?1 . ? ℒ(?) = {∑ ?? ?? : ? ∈ ?.

…. rezulta ca spaţiul lp este suma directă a subspaţiilor ?1 şi ?2 § 22.0.  ?1 ={? = (?? )1 ∈ ?? ∶ ?2? = 0. unde ? = =(1. ? ∈ ? }. …. 2n. ? ∈ ? }.. . 2n-1. 2. 3. Se spune că seria definită de un şir {?? }1∞ de elemente ale spaţiului normat ? este convergentă în ? şi are drept sumă elementul s. se spune că seria ∑∞ ?=1 ?? (1) este divergentă. Din egalitatea xn = sn – sn-1 (n = 2.  Întrucît orice ? = (?? )1 ∈ ?? poate fi reprezentat sub forma x = y + z . ?=1 Dacă şirul {?? }1∞ nu este convergent. În acest caz se scrie ∞ ∑ ?? = ?. Se vede uşor că ?1 şi ?2 sint subspaţii ale spaţiului lp şi ?1 ∩ ?2 = {0}. Exemplu. 4 .. Fie ? = lp (l ≤ p < ) . . dacă şirul {?? }1∞ ale sumelor parţiale ? ?? = ∑ ?? ?=1 converge către ?. 0. Serii în spaţii normate Definiţia 1.…) ∈ ?1 şi ? =(0. 3. 0.) urmează că termenul general al unei serii convergente tinde la zero.  ?2 = {? = (?? )1 ∈ ?? ∶ ?2?−1 = 0.…)  ?2 .

În teoria seriilor numerice un rol important îi revine criteriului Cauchy de
convergenţă. Un asemenea criteriu este adevărat şi în spaţiile Banach.

Teorema 1. Pentru ca seria (1) să fie convergentă în spaţiul Banach ?, este necesar
şi suficient să existe, pentru fiecare număr real  > 0, un număr natural n0 , astfel încît

?+?
‖∑?=?+1 ?? ‖ < ? (2)

oricare ar fi n  n0 (n  N) şi p  N.

Demonstraţie. Conform definiţiei, seria (1) este convergentă, dacă şi numai dacă
este convergent şirul sumelor parţiale {?? }1∞ . Spaţiul ? fiind complet, şirul {?? }1∞ este
convergent, dacă şi numai dacă el este fundamental, adică pentru orice  > 0 există n0 
N ,astfel încît

?+?

‖??+? − ?? ‖ = ‖ ∑ ?? ‖ < ? ( ?  ?0 ; ?  ?).
?=?+1

Observaţie. Se vede uşor că necesitatea condiţiei (2) pentru convergenţa seriei (1)
este adevărată în orice spaţiu normat (nu neapărat complet). Dacă spaţiul normat ? nu este
complet, atunci fără dificultate se poate construi o serie ce satisface condiţia (2), dar care
însă este divergentă.

Definiţia 2. Seria (1) se numeşte absolut convergentă dacă este convergentă seria
numerică

∑∞
?=1‖?? ‖ (3)

Teorema 2. Spaţiul liniar normat ? este complet, dacă şi numai dacă în acest spaţiu
orice serie absolut convergentă este convergentă.

Demonstraţie. Necesitatea. Fie ? un spaţiu Banach şi seria

∑ ?? (??  ? )
?=1

absolut convergentă, adică converge seria (3). Conform criteriului Cauchy pentru seriile
numerice avem: pentru orice  > 0 există n0  N, astfel încît

∑?+?
?=?+1‖?? ‖ < ? ( ?  ?0 ; ?  ?).

De aici obţinem

?+? ?+?
‖∑?=?+1 ?? ‖ ≤ ∑?=?+1‖?? ‖ < ? ( ?  ?0 ; ?  ?),

ceea ce, în virtutea teoremei 1, implică convergenţa seriei (1).

Suficienţa. Fie ? un spaţiu liniar normat în care orice serie absolut convergentă este
convergentă. Vom demonstra că ? este complet. Fie {?? }1∞ un șir fundamental în ?.

Conform consecinţei din teorema 2 §7, din {?? }1∞ putem extrage un subșir {??? } astfel
1
încît seria

‖??1 ‖ + ∑ ‖???+1 − ??? ‖
?=1

este convergentă. Prin urmare , seria

??1 + ∑ ???+1 − ???
?=1

este absolut convergentă. Conform ipotezei ultima serie este convergentă și deci este

convergent șirul sumelor parțiale {?? }1 ale ei. Însă

?−1

?? = ??1 + ∑(???+1 − ??? ) = ??? .
?=1

Astfel am obținut, că șirul fundamental {?? }1∞ conține un subșir {??? } convergent, ceea
1
ce conform teoremei 3 §7 arată, că șirul {?? }1∞ este convergent. Prin urmare , orice șir
fundamental în ? este convergentsi şi deci spațiul ? este complet.

§ 23. Spaţii Banach cu bază

Definiţie. Fie ? un spaţiu Banach infinit dimensional. Se zice că şirul {?? }1∞ este o
bază (sau baza Schauder) a acestui spaţiu, dacă orice element x  ? poate fi reprezentat
sub forma

?=1 ?? ?? (??  ? ; ? ∈ ?)
? = ∑∞ (1)

şi această reprezentare este unică.

Se vede uşor că unicitatea reprezentării oricărui x  ? sub forma (1) este
echivalentă afirmaţiei:

∑ ?? ?? = 0
?=1

dacă şi numai dacă ?? = 0 (j  N). De aici, în particular, rezultă că xn  0 (n  N).

Exemple. Fie ? = lp (l  p < ∞) şi ?? = (0,
⏟ … 0,1 , 0, … ). Pentru orice
?

? = {?? }1 ∈ ?? seria

?
∑∞
?=1|?? |

converge şi deci restul acestei serii


?
∑ |?? | → 0 (? → ∞).
?=?+1

De aici rezultă că

?2 . de unde ?? = 0 (j  N). ??+2 . ?=1 Dacă ∞ ∑ ?? ?? = 0. ∞ Demonstraţie. ??+1 . 1 ? ∞ ? ? ‖? − ∑ ?? ?? ‖ = ‖(0. Pentru orice n  N notăm prin Mn mulţimile combinaţiilor ? liniare de elemente {?? }1 cu coeficienţi raţionali. Orice spaţiu Banach cu bază este separabil. Prin urmare.2. aplicația ? ?: ∑ ?? ?? → (?1 . … ?}. Teoremă. ?? ) ?=1 . ?=1 Evident. iar M –mulţimea tuturor combinaţiilor liniare de elemente ?? cu coeficienţi raţionali. În mod analog se stabileşte că acelaşi sistem {?? }1∞ formează o bază a spaţiului c0. ? = 1. Fie {?? }1 o bază a spaţiului ?. ?=1 atunci (?1 . … )‖ = ( ∑ |?? | ) → 0 ?=1 ?=?+1 şi deci ∞ ? = ∑ ?? ?? . Vom demonstra că M este o mulţime numărabilă şi peste tot densă în ?. adică ? ?? = {∑ ?? ?? : ?? ∈ ?. Vom considera cazul spaţiului real. ceea ce implică separabilitatea spaţiului ?. şirul {?? }1∞ formează o bază a spaţiului lp (l  p < ). … 0. … ) = 0. … .

(2) 2 Avînd numărul ?0 . Prin urmare. 2 2 spatiul ? este separabil. ?=1 Pentru orice  > 0 alegem n0  N astfel ca 0 ? ? ‖? − ∑?=1 ?? ?? ‖ < . Întrucît este o bijecție a mulțimii Mn pe mulţimea ? ̃? este numărabilă. numărabilă va fi şi mulţimea Mn. y  M. 2.. Fie x  ? . Fiind şi numarabila. Evident . .. mulţimea M este peste tot densă. ?0 ). Din acastă teoremă rezultă . ̃? a sistemelor din n numere raţionale. 2. l ) nu admite o bază Schauder . alegem numerele rj  Q (j = l. ?0 ) astfel ca ? |?? − ?? | < (? = l. . că orice spaţiu Banach neseparabil ( în particular. . Însă ? ∞ ? = ⋃ ?? ?=1 şi deci M este de asemenea numărabilă. . . ∞ ? = ∑ ?? ?? . .. (3) 2?0 ‖?? ‖ ? Considerăm vectorul 0 ? = ∑?=1 ?? ?? . Din (2) − (3) avem ?0 ?0 ‖? − ?‖ = ‖(? − ∑?=1 ?? ?? ) + ∑?=1(?? − ?? )?? ‖ ≤ ‖? − ? ? ? 0 − ∑?=1 ?? ?? ‖ + ∑??=1 0 │?? − ?? │‖?? ‖ < + ∑??=1 0 ‖?? ‖ = 2 2? 0 ‖?? ‖ ? ? = + =.

x ~ x1 (  K).Enflo a arătat că există spaţii Banach separabile care nu admit bază Schauder. adică relaţia ~ este reflexivă. ?0 ∈ ℒ} şi deci ?̂ = ?̂. ̂ atunci ?̂ = {? + ?0 . atunci ?̂ = {? + ?0 . Vom defini în mulţimea E următoarea relaţie: x ~ y dacă x – y  ℒ. Prin urmare x ~ x1. Două clase de echivalenţă sau sînt disjuncte. Într-adevăr: (x + y) – (x1 + y1) = (x –x1) + (y –y1)  ℒ. c) x ~ y. y ~ z implică x ~ z. ̂ = ?? ?? ̂1 (1) . ?0 ∈ ℒ}. Spaţii cît Fie E un spaţiu liniar peste cîmpul K şi ℒ o varietate liniară în E. y ~ y1 implică ?̂ + ? = ?1̂ + ?1 . În adevăr. dacă x este un element din ?. În anul 1972. x – x1 = (x –x1)  ℒ. § 24. Se vede uşor că. ̂ u  ?̂. atunci x + y ~ x1 + y1. adică x – x1  ℒ. Se verifică uşor că relaţia ~ posedă proprietăţile: a) x ~ x. Să observam că dacă x ~ x1. dacă u  ?. sau coincid. y ~ y1. ?0 ∈ ℒ}. Afirmaţia reciprocă teoremei . adică relaţia ~ este tranzitivă. dacă şi numai dacă x ~ x1. P. b) x ~ y implică y ~ x. nu este adevărată. ?̂ = {? + ?0 . Vom nota prin ?̂ clasa de echivalenţă care conţine elementul x. demonstrate mai sus. adică relaţia ~ este simetrică. Prin urmare relaţia ~ este o relaţie de echivalentă şi deci spaţiul E se descompune în clase de echivalenţă în modul următor: două elemente x şi x1 aparţin aceleiaşi clase. Se scrie ?̂ = ? + ℒ.

Să verificăm axiomele normei. Fie ? un spaţiu liniar normat. Rolul elementului nul în acest spaţiu îl joacă clasa ce conţine elementul 0 ∈ E: 0̂ = {0 + ?0 . (2) Relaţiile (1) arată că definiţia adunării şi înmulţirii cu un număr din K prin egalităţile (2) este corectă.   ?). numit spaţiu cît al lui E prin ℒ ( sau spaţiu cît al lui E relativ la ℒ ) şi se notează E │ℒ. atunci în spaţiul cît poate fi definită o normă. . iar −?̂ = (−1)?̂. ? ∈ ?̂. ?0 ∈ ℒ} = ℒ.Formula ‖?̂‖ = inf ‖?‖ (= inf ‖? + ?0 ‖ . ?̂ + (−1)?̂ = ? +̂ (− ?) = 0̂. ?? → ?. atunci lim (?? − ?? ) = ?? − ?. Demonstraţie. ??̂ nu depind de alegerea elementelor. ? ∈ ?̂. ??̂ = ? ?̂ + ?̂ = ?̂ ̂ (? ∈ ?̂. că mulţimea claselor de echivalenţă cu operaţiile de adunare şi înmulţire definite de relaţiile (2). ℒ un subspaţiu al lui ? . ?? − ?? ∈ ℒ ?→∞ şi deci ?? − ? ∈ ℒ. Este adevărată Teorema 1. Acest fapt ne permite să introducem în mulţimea claselor de echivalenţă operaţiile de adunare şi de înmulţire cu un număr în mod natural : + ?. Într-adevăr. Să observăm că mulţimea ?̂ este închisă în ?. dacă ?? ∈ ?̂ . ? ∈ ?̂) ?∈?̂̂ ?0 ∈ℒ defineşte o normă în ? │ℒ. Dacă spaţiul E este normat. de unde rezultă ? = ?? − (?? − ?) ∈ ?̂ . deoarece clasele ?̂ + ?̂. Într-adevăr. ? ∈ ̂? . formează un spaţiu liniar. ?̂ + 0̂ = ?̂ + 0 = ?̂. Se verifică fără dificultate.

̂ ?∈?+? Numărul   0 fiind arbitrar. Însă atunci 0 ∈ ?̂. Demonstraţie. Dacă ? este spaţiu Banach şi ℒ un subspaţiu al spaţiului ?. 3) Fie ?̂. atunci.) şi deci ?? → 0. şirul {?̂? }1∞ conţine un subşir {?̂?? } astfel încît 1 ∞ ∑‖?̂??+1 − ?̂?? ‖ < ∞. ?̂  E │ℒ şi   0. astfel încît ‖?‖ < ‖?̂‖ + ? ‖?‖ < < ‖?̂‖ + ?. ?∈?̂̂ Reciproc. Alegem ? ∈ ?̂ .. fie ‖?̂‖ = 0. 2.. Conform consecinţei din ∞ teorema 2 §7. ?│ℒ este spaţiu Banach. Fie {?̂? }1∞ un şir fundamental în ?│ℒ . Avem ‖?̂ + ?̂‖ = ‖?̂ + ?‖ = inf ‖?‖ ≤ ‖? + ?‖ ≤ ‖?‖ + ‖?‖ ≤ ‖?̂‖ + ‖?̂‖ + 2?. ceea ce implică ?̂ = 0̂. există ?? ∈ ?̂ . l) Dacă ?̂ = 0̂. Alegem ??2 ∈ ?̂?2 astfel ca 1 ‖??2 − ??1 ‖ < ‖?̂?2 − ?̂?1 ‖ + . . ?=1 Fie ??1 un element arbitrar din ?̂?1 . Conform definiţiei marginii inferioare. obţinem ‖?̂ + ?̂‖ ≤ ‖?̂‖ + ‖?̂‖. Teorema 2. astfel 1 încît ‖?̂‖ < 0 + (n = l. 2 apoi ??3 ∈ ?̂?3 astfel ca . ? ̂ ‖ = inf ‖?‖ = inf ‖?? + ?0 ‖ = inf ‖?? + ??‖ = |?| inf ‖? + ?‖ 2) ‖??̂‖ = ‖?? ̂̂ ?∈?? ?0 ∈ℒ ?∈ℒ ?∈ℒ = |?|‖?̂‖. ? ∈ ?̂. atunci ‖?̂‖ = inf ‖?‖ ≤ ‖0‖ = 0.

Conform 1 teoremei 3. ∞ Prin urmare . seria (3) este convergentă. Cu aceasta. ??? ∈ ?̂?? ce 1 1 satisface condiţia : ‖???+1 − ??? ‖ < ‖?̂??+1 − ?̂?? ‖ + ? (? = 1.2. §7 şirul {?̂? }1∞ este convergent. 22 ∞ Prelungim acest proces la nesfîrşit şi obţinem şirul {??? }  ? . şirul fundamental {?̂? }1∞ conţine un subşir convergent{?̂?? } . … ). Întrucît spaţiul ? este complet. Deci lim ??? = ?. Avem 2 1 ‖??1 ‖+∑∞ ∞ ̂??+1 − ?̂?? ‖+ ∑∞ ?=1‖???+1 − ??? ‖ < ‖??1 ‖+ ∑?=1‖? ?=1 2? < ∞. . 1 ‖??3 − ??2 ‖ < ‖?̂?3 − ?̂?2 ‖ + . Fie ?−1 suma seriei (3) egală cu ?. seria ??1 + ∑∞ ?=1 ( ???+1 − ??? ) (3) este absolut convergentă. Sumele parţiale ?? = ??1 + ∑?=1 ( ???+1 − ??? ) =??? . Însă atunci ‖?̂?? − ?̂ ‖= inf ‖?‖= inf ‖??? − ? + ?‖ ≤ ?→∞ ? ?̂?? −?̂ ?∈ℒ ≤ ‖??? − ?‖ → 0. Prin urmare. completitudinea spaţiului cît ?│ℒ este demonstrată.

Teoremă. (1) unde ?̅ = (?1 . Fie ? un spaţiu liniar normat real. Orice spaţiu liniar normat real (complex) finit dimensional de dimensiunea m este izomorf cu spaţiul Rm(Cm). Se zice că aceste spaţii sînt izomorfe. 25. f(x) = f(x). y  ?. dim ? = m. Evident. Izomorfismul spaţiilor normate finit dimensionale Definiţia 1. Fixăm o bază {?? }1 a spaţiului ?. ?? ) Rm. ?=1 Considerăm aplicaţia f : ?  Rm definită astfel: ? = ∑? ?=1 ?? ?? → (?1 . adică păstrează operaţiile algebrice : pentru orice x. 2) aplicaţiile f şi f -1 sînt continue. atunci adică dacă ? = ∑? f(x) = ?̅ . … . deoarece dacă ? ? = ∑ ?? ?? . astfel încît: l) f este liniară. Fie ? 1 şi ? 2 − două spaţii liniare normate peste acelaşi cîmp K. ? Demonstraţie. ?=1 atunci . dacă există o aplicaţie bijectivă f a spaţiului ? 1 pe ? 2 .   K avem f(x+ y) = f(x) + f(y). Atunci fiecare x  ? admite o reprezentare unică ? ? = ∑ ?? ?? . f este o bijecţie a spaţiului ? pe tot spaţiul Rm. ?? ) = ?̅ . … . Ea este liniară. ?=1 ?? ??  ? .

… . f(?x) =(??1 . că aplicaţiile f și ? −1 : Rm ? . ?? + ?? ) = (?1 . ??? ) = ?(?1 . ?? ) = ??̅ = ??(?). … . adică ‖?‖ ≤ ?‖?̅ ‖. Pentru orice x  ? avem 1 1 2 2 2 2 ‖?‖ = ‖ ∑? ?=1 ?? ?? ‖ ≤ ∑? ?=1 │?? │ ‖?? ‖ ≤ (∑? ?=1|?? | ) . (2) unde 1 ? 2 2 ? = (∑‖?? ‖ ) . ? ? ? + ? = ∑(?? + ?? )?? . Pe suprafața sferei din spațiul Rm 1 ? 2 ??(0. în particular. . … . ‖? − ?‖ ≤ ?‖? ̅̅̅̅̅̅̅‖ − ? = ?‖?̅ − ?̅‖. ?? = ∑(??? )?? ?=1 ?=1 și f(x + y) = ̅̅̅̅̅̅̅ ? + ? = (?1 + ?1 . ? −1 (?̅ ) = ? sînt continue. … . (3) ‖? −1 (?̅ ) − ? −1 (?̅)‖ ≤ ?‖?̅ − ?̅‖ ceea ce implică continuitatea aplicației ? −1 . Vom demonstra acum. ?? ) + (?1 .1) = ?̅ ∈ ?? : ‖?̅ ‖ = (∑ ?? 2 ) = 1 ?=1 { } considerăm funcția ?(?̅ ) = ‖?‖ = ‖?1 ?1 + ⋯ + ?? ?? ‖. ?? ) = ?̅ + ?̅ = f(x) + f(y) . ?=1 De aici. … . ( ∑ ? ?=1‖?? ‖ ) = ?‖?̅ ‖ .

Utilizînd inegalitatea (2). Mulţimea ??(0. ‖?̅ ‖=1 Dacă ?̅ este un vector arbitrar din Rm diferit de vectorul nul. Cazul spaţiului complex se examinează în mod analog. de unde rezultă 1 ‖?̅ ‖ ≤ ‖?‖ (4) ? 1 De aici. atunci ?̅ ∈ ??(0. 1 . ceea ce implică continuitatea funcţiei . astfel încît inf (?̅ ) = (?̅0 ) = α > 0. ‖?̅ − ?̅‖ = ‖? − ? ≤ ‖? − ?‖ ̅̅̅̅̅̅̅‖ (5) ? sau 1 ‖?(?)– ?(?)‖ ≤ ‖? − ?‖. §15). 1) avem x  0 şi deci (?̅ ) > 0. funcţia  − continuă pe această mulţime şi deci există ?̅0 ∈ ??(0. . 1) este compactă (teorema 2. în particular. Este suficient să observăm că ambele spaţii sînt izomorfe cu Rm (Cm) şi deci sînt izomorfe între ele. Consecinţa 1. Pentru orice ?̅ ∈ ??(0. obținem |?(?̅ ) − ?(?̅)| = │‖?‖ − ‖?‖│ ≤ ‖? − ?‖ ≤ ?‖?̅ − ?̅‖. 1) ‖?̅ ‖ ?̅ ? ‖?‖ şi deci α ≤ ?( ‖?̅ ‖ ) =‖‖?̅ ‖‖=‖?̅ ‖ . ? ceea ce implică continuitatea funcţiei ?. Orice două spaţii liniare normate reale (complexe) finit dimensionale de aceeaşi dimensiune sînt izomorfe.

Orice două norme. Convergenţa într-un spaţiu liniar normat finit dimensional este echivalentă cu convergenţa în coordonate. obţinem inegalităţile: ?1 ‖?̅ ‖ ≤ ‖?‖1 ≤ ?1 ‖?̅ ‖. Din (3) şi (5) avem ?‖? ? − ?̅ ‖ ≤ ‖?? − ?‖ ≤ ?‖? ̅̅̅ ? − ?̅ ‖ ̅̅̅ De aici rezultă că şirul {?? }1∞ converge în spaţiul ? către ∞ (?) (?) (?) ?. fie {?? }1 – o bază a spaţiului normat ? . În spaţiul Rm (Cm) convergenţa este echivalentă cu convergenţa în coordonate şi deci obţinem ? ? (?) ?? = ∑ ?? ?? → ? = ∑ ?? ?? . definite pe un spaţiu liniar finit dimensional. ?2 ‖?̅ ‖ ≤ ‖?‖2 ≤ ?2 ‖?̅ ‖ . ? = ∑? ?=1 ?? ?? . ?? ) în spaţiul Rm (Cm). 2) sînt anumite numere pozitive. (?) ?? = ∑? ?=1 ?? ?? . ?2 . . ?=1 ?=1 (?) dacă şi numai dacă ?? → ?? (j = l. c2 > 0 . Se spune că două norme ‖∙‖1 şi ‖∙‖2 definite pe un spaţiu liniar E. m). ?1 ?1 Consecinţa 3. ?2 . Consecinţa 2. … . Definiţia 2. Utilizind inegalităţile (2) şi (4). ?? (j = l. ? Într-adevăr. sînt echivalente Într-adevăr. … . sînt echivalente. .. asfetfel încît ?2 ‖?‖1 ≤ ‖?‖2 ≤ ?1 ‖?‖1 oricare ar fi ?  E. De aici ?2 ?2 ‖?‖1 ≤ ‖?‖2 ≤ ‖?‖1 . fie ‖∙‖1 şi ‖∙‖2 două norme definite pe spaţiul liniar E. 2.. în care ?? . ?? )) converge către ?̅ = (?1 .. dacă și numai dacă șirul {? ̅̅̅} ? 1 ̅̅̅ (? ? = (?1 . dacă există două numere reale c1.

este şi fundamental. ?=1 Atunci y  ℒ şi ‖?? − ?‖ ≤ ?‖?̅? − ?̅‖ → 0. ?=1 Şirul {?? }1∞ . Orice varietate liniară finit dimensională într-un spaţiu normat este închisă şi prin urmare este un subspaţiu. Deci x = y  ℒ. dim ℒ = m şi {?? }1∞ un şir din ℒ . fiind convergent. . Punem ? ? = ∑ ?? ?? . ? ? de unde rezultă că {?̅? }1∞ este fundamental în Rm şi deci convergent. Fie ℒ o varietate liniară în spaţiul normat ? . Consecinţa 4. Fie ?̅? → ?̅ = (?1 . ?? ). Fie {?? }1? − o bază în ℒ şi ? (?) ?? = ∑ ?? ?? . Din relaţia (5) avem: 1 ‖?̅? − ?̅? ‖ ≤ ‖? − ?? ‖. convergent în ? către un element oarecare x. … . Avem: xn  y  ℒ şi xn  x. Vom demonstra că x  ℒ.

Fie ℒ un subspaţiu al spaţiului liniar normat ?. (2) ‖?−?0 ‖ ‖?−?0 ‖ Elementul ? = ?0 + ?‖? − ?0 ‖ ℒ şi deci ‖? − ?‖ ≥ ?. astfel ca ? ≤ ‖? − ?0 ‖ < ? + ?? (1) şi notăm ? − ?0 ?0 = . § 26. astfel încît ‖?0 ‖ = 1. Lema Riesz. ‖? − ?0 ‖ ‖? − ?0 ‖ ? + ?? 1 + ? . Riesz. ℒ  ?. De aici şi din relaţiile (1) şi (2) rezultă ‖? − ?‖ ? ? 1 ‖?0 − ?‖ = ≥ > = > 1 − ?. privind caracterizarea spaţiilor normate finit dimensionale. Pentru orice  > 0 există un element ?0  ? . ℒ) = inf ‖? − ?‖. ‖?0 ‖ = 1 şi pentru orice y  ℒ avem ?−?0 ‖?−(?0 +?‖?−?0 ‖)‖ ‖?0 − ?‖ = ‖ − ?‖ = . numărul ? > 0. ‖? − ?0 ‖ Evident. Alegem un element ?0  ℒ . Compacitatea şi spaţiile finit dimensionale Scopul acestui paragraf este de a demonstra teorema F. Fie x ? \ℒ și ? − distanţa de la x la ℒ. care în analiza funcţională are şi multe alte aplicaţii. ?∈ℒ Întrucît ℒ este o mulţime închisă şi x  ℒ. adică ? = ?(x. ‖?0 − ?‖ > 1 − ? (? ℒ) Demonstraţie. În demonstraţie vom utiliza următoarea lemă.

Reciproc. Conform relaţiilor (2) şi (4) ale aceluiaşi paragraf. Fie acum ? un spaţiu liniar normat infinit dimenţional. Dacă {?? }1∞ este un şir arbitrar din M. Demonstraţie. atunci mulţimea f(M) fiind relative compactă. ? ? Deci mulţimea f(M) este mărginită în Rm şi prin urmare este relativ compactă (teorema 2. Din (3) rezultă: ‖??? − ?‖ ≤ ?‖?(??? − ?)‖ = ?‖?(??? ) − ?(?)‖ = ?‖?(??? ) − ?‖ → 0. Considerăm aplicaţia f : ?  Rm definită în paragraful precedent prin formula (1). Vom considera cazul spaţiului real. Fie lim ?(??? ) = ? ∈ ?? . dar care nu este relativ compactă. orice şir {?? }1∞  M conţine un subşir convergent şi deci mulţimea M este relativ compactă. 1 ?→∞ Aplicaţia f este surjectivă şi deci există x ?. astfel încît f(x) = y. dacă şi numai dacă orice mulţime mărginită din ? este relativ compactă. Prin urmare. Spaţiul liniar normat ? este finit dimensional. §15). Fie ? un spaţiu normat cu dim ? = m < . . (4) Din (3) şi (4) rezultă că 1 ? ‖?(?)‖ ≤ ‖?‖ ≤ (? ∈ ?). Teorema Riesz. astfel încît ‖?‖ ≤ ? (? ∈ ?). Vom demonstra că în acest spaţiu există o mulţime mărginită. avem 1 1 ‖?‖ ≤ ‖?(?)‖ ≤ ‖?‖ (? ∈ ?) (3) ? ? Fie M o mulţime mărginită în ? şi deci există ? > 0. ∞ şirul {?(?? )}1∞ conţine un subşir convergent {?(??? )} .

o măsură σ . Conform lemei Riesz există ?3  ?. ) (1  p <) Fie (T. ‖?? − ?? ‖ > ½ (? ≠ ?). Fie. mulţimea M={?? }1 este mărginită. 2 2 1 În particular. Σ. dim ℒ 1 = 1 şi deci ℒ 1  ?. O funcţie măsurabilă x : T  K (K  R sau K  C) se zice p .algebră cu unitatea T şi  . 1 . p un număr real p  l. 2 2 1 În particular. Cea de a doua ∞ proprietate arată. ∞ Conform primei proprietaţi. § 27. insă nu este relativ compactă. Σ. dacă funcţia |x(t)|p este integrabilă Lebesgue pe această mulţime. Conform lemei Riesz. 2  R}. ‖?2 ‖ = 1. avem ‖?2 − ?1 ‖ > . Prin urmare. există ? 2  ?. că mulţimea M={?? }1 nu conţine subşiruri convergente. Pentru orice . 1 1 ‖?3 − ?‖ > 1 − = ( y ℒ2 ).o σ. Spaţiile Lp(T. 1  R}. avem . ‖?3 − ?1 ‖ > ½ . Σ .aditivă completă. ‖?1 ‖ = 1 şi considerăm varietatea liniară ℒ 1 generată de vectorul x1 : ℒ 1 = {1 x1. Este clar că dim dim ℒ2 ≤ 2 şi deci ℒ 2  ? . adică: ℒ 2 = {1x1 + 2x2. Luăm în ? un element arbitrar x1. Notam prin ℒ 2 varietatea liniară generată de 2 vectorii x1 şi x2 . ) un spaţiu cu măsură. mulţimea M este mărginită .   K. în continuare. 1 1 ‖?2 − ?‖ > 1 − = ( ? ℒ1 ). ‖?3 − ?2 ‖ > . Continuăm acest proces la nesfîrşit şi 2 ∞ obţinem şirul {?? }1 cu proprietaţile: ‖?? ‖ = 1 (? N). ‖?3 ‖ = 1. Evident. definită pe Σ.integrabilă pe T. adică T este o mulţime oarecare nevidă .

) mulţimea tuturor claselor de echivalenţă. Σ. Clasa ?̂ depinde de clasele ?̂ şi ?̂ şi nu depinde de reprezentanţii concreţi x şi y din aceste clase. Este evident că. ceea ce implică x + y ~ x1 + y1. Σ.integrabile x : T  K şi vom introduce următoarea relaţie de echivalenţă: x~ y dacă x(t) = y(t) aproape peste tot (a. Vom conveni în viitor să notăm cu x clasa ?̂ determinată de funcţia x.t. |? + ?|? ≤ (|?| + |?|)? ≤ (2 max(|?|.integrabile este o funcţie p . y ~ y1. atunci şi x este p - integrabilă. adică x(t) = x1(t).p. Σ. ?Lq(T. y p . Într-adevăr. x  Lp(T. atunci ?̂ va fi clasa care conţine elementul x (prin definiţie) Cu aceste operaţii. Σ.t). x.integrabilă. Dacă x şi y sînt funcţii aparţinînd la clase diferite ?̂ şi ?̂.integrabilă. atunci z aparţine unei clase ?̂ . dacă x1 şi y1 sînt alţi doi reprezentanţi ai claselor ?̂ şi ?̂. ) devine un spaţiu liniar.p. atunci x ~ x1. ). De aici imediat rezultă că suma x + y a două funcţii x. y  Lp(T. mulţimea Lp(T. iar z(t) = x(t) + y(t). ) implică .p. dacă x este p . y(t) = y1(t) a. Σ. ) implică x ? ?1 (T. Σ. şi deci x(t) + y(t) = x1(t) + y1(t) a. |?|))? = 2? max(|?|? . ) şi 1 1 ? ? ∫|?(?)?(?)|?? ≤ (∫|?(?)|? ??) (∫|?(?)|? ??) . Să notăm cu Lp(T. Prin definiţie punem: clasa ?̂ este suma claselor ?̂ şi ?̂. |?|? ) ≤ 2? (|?|? + +|?|? ). Dacă   K şi ?̂ este o clasă oarecare de echivalentă. p-1 + q-1 = 1. Ca şi pentru funcţiile continue se demonstrează: a) inegalitatea Holder: 1 < p < .. ? ? ? b) inegalitatea Minkowski: 1 ≤p < . Vom considera mulţimea tuturor funcţiilor p .t.

obţinem . deşi elementele lui sînt clase de funcţii.integrabile (sau p - sumabile). Σ. Demonstraţie. Σ. ) se mai numeşte şi convergenţă în medie de ordinul p. punînd 1 ? ‖?‖ = (∫|?(?)|? ??) . ) este spaţiu Banach. Teorema 1. || x || = 0. b]. În cazul cînd T = [a. Σ. ? ? ? Spaţiul liniar Lp(T. Σ. Spaţiul liniar normat Lp(T. Spaţiul Lp(T. ) se numeşte spaţiul funcţiilor p . b) || x || = | |  || x || rezultă din proprietăţile integralei Lebesgue. Vom demonstra completitudinea acestui spaţiu. 1 1 1 ? ? ? (∫|?(?) + ?(?)|? ??) ≤ (∫|?(?)|? ??) + (∫|?(?)|? ??) . ) poate fi organizat ca spaţiu liniar normat. Convergenţa în normă în spaţiul Lp(T. ? Proprietăţile normei a) || x || ≥ 0. ) Din consecinţa teoremei 3. iar  este măsura Lebesque. Fie {?? }1∞ un şir fundamental de elemente ale lui Lp(T. Proprietatea a treia a normei (inegalitatea triunghiului) coincide cu inegalitatea Minkowski. Σ. scriem Lp[a. b]. dacă şi numai dacă x = 0. §7 rezultă că putem extrage un subşir astfel încît ∞ ∑‖???+1 − ??? ‖ < ∞. ?=1 Aplicînd inegalitatea Holder.

în care şirul ?⟶∞ ∞ Punem ?(?) = { {??? (?) } este convergent. 1 1 ? ? ? ∫|???+1 (?) − ??? (?)|?? ≤ (∫|???+1 (?) − ??? (?)| ??) (∫ 1? ??) = ? ? ? 1 = (?(?)) ‖???+1 − ??? ‖ ? și deci seria ∞ ∑ ∫|???+1 (?) − ??? (?)|?? ?=1 ? este convergentă. Vom demonstra că ? Lp(T.t. astfel ca pentru orice n. . De aici și din teorema Levi. în celelalte puncte ale mulţimii ?. ? .t. rezultă că seria ∞ ∑|???+1 (?) − ??? (?)| ?=1 converge a. pe T şirul ∞ {??? (?) } este convergent. 1 lim ??? (?) în punctele ??. Σ. a.p.p. m  n0 să avem ‖?? − ?? ‖? = ∫|?? (?) − ?? (?)|? ?? < ? ? . și seria ∞ ??1 (?) + ∑ (???+1 (?) − ??? (?)). 1 0.p. prin urmare. ?=1 Sumele parțiale ale ultimei serii coincid cu ??? (?) și .t. privind trecerea la limită sub semnul integrală Lebesque. Fie   0 și ?0  ? un ?⟶∞ număr. și deci converge a. ) şi lim ‖?? − ?‖ = 0.

Însă ? = ?? + (? − ?? ) şi deci x  Lp(T. Teorema 2. ?=1 ?=?0 +1 .t.p. Σ. ceea ce împreună cu relaţia ‖?? − ?‖ ≤ ? (? ≥ ?0 ) implică: şirul {?? }1∞ converge către x în Lp(T. Fie x  Lp(T. ?? ≥ ?0 . obţinem∫?|?? (?) − ?(?)|? ?? ≤ ? ? (? ≥ ?0 ). Σ. Σ. Dacă n. An = {t  T : n – l  | x(t) | < n}. ) Demonstraţie. ). ) . Σ. . ? Deoarece lim|?? (?) − ??? (?)| = |?? (?) − ?(?)| a. atunci ? ? ‖?? − ??? ‖ = ∫|?? (?) − ??? (?)| ?? < ? ? . adică şi xn – x  Lp(T. ) şi ‖?? − ?‖ ≤ ? (? ≥ ?0 ). ? = ⋃ ?? .   0. Σ. ) . ?→∞ aplicînd teorema Fatou. Avem ∞ ? = ⋃ ?? ?=1 şi ∞ ∫|? (?)|? ?? = ∑ ∫|? (?)|? ?? < ∞ ? ?=1 ?? Deci există n0  N astfel încît ∑∞ ? ?=?0 +1 ∫? |? (?)| ?? < ? ? (1) ? Notăm ?0 ∞ ? = ⋃ ?? . Mulţimea funcţiilor măsurabile şi mărginite este densă în Lp(T.

Conform teoremei 2. Fie x  Lp(T. Atunci T = A  B şi din (1) avem ∫|?(?)|? ?? < ? ? . mărginită y .  . ? În cele ce urmează spaţiul Lp(T. Avem ‖? − ?‖? = ∫|?(?) − ?(?)|? ?? = ∫|?(?) − ?(?)|? ?? ≤ ∫(|?(?)| + |?(?)|)? ?? ? ? ? ≤ ∫(? + ?)? ?? = ? . ) se va presupune real. Fie T un paralelipiped în Rm. ) Demonstraţie. Σ. Σ. ) şi  > 0. ?(?) < ( ) . Mulţimea funcţiilor continue pe T este densă în spaţiul Lp(T. Teorema 3. Σ. 4? unde B ={t  T : z(t)  y(t)}. există o funcţie măsurabilă. ? Punem ?(?). ? ∈ ? ?(?) = { 0. astfel încît |?(?)| ≤ ? (t  T) şi ? ‖? − ?‖ < .măsura Lebesgue. 2 Aplicînd teorema Luzin. mărginită (|?(?)| ≤ ?0 ) şi‖? − ?‖ = 1 1 ? |?(?)|? = (∫?|?(?) − ?(?)| ??) = (∫? ? ??) < ?. ? ∈ ? Este evident că funcţia y(t) este măsurabilă. obţinem o funcţie continuă z(t) pe T cu proprietăţile: ? ? |?(?)| ≤ ? (t  T).

În spaţiul Lp ⌈?. astfel încît ? ‖? − ?‖ < . Spaţiul Lp⌈?. ?⌉ (1  p < ) este separabil. 2 2 2 Teorema 4.  > 0. 4? 2 În consecinţă ? ? ? ‖? − ?‖ < . Din teorema 3 rezultă existenţa funcţiei ? continue z cu ‖? − ?‖ < . În §6 am stabilit că mulţimea P este densă în C[a. ?⌉. Fie x  Lp⌈?. b]. Fie x  Lp ⌈?. Demonstraţie. ‖? − ?‖ ≤ ‖? − ?‖ + ‖? − ?‖ < + = ?. ?≤?≤? 2(? − ?) ? Avem 1 1 ? ? ? ? ? ? ? ‖? − ?‖ = (∫|?(?) − ?(?)|? ??) ≤ (∫ ( 1 ) ?? ) = 2 ? ? 2(? − ?)? şi deci ‖? − ?‖ ≤ ‖? − ?‖ + ‖? − ?‖< . Conform teoremei 3. Consecinţă. Teorema 5. În spaţiul Lp ⌈?. există z  C[a. ? ? ? ? = (2?)? ?(?) < (2?)? ( ) ≤( ) . b] şi deci 2 există un polinom ?(?) P . astfel încît ? max |?(?) − ?(?)| < 1 . ?⌉. Demonstraţie. ?⌉ (b – a = 2) este densă mulţimea polinoamelor trigonometrice ?0 + ?1 ??? ? + ?1 ??? ? + ⋯ + ?? ??? ?? + ?? ??? ??. 2 . > 0. ?⌉este densă mulţimea P a tuturor polinoamelor cu coeficienţi raţionali.

Să considerăm mulţimea tuturor funcţiilor x : T  R măsurabile şi mărginite a. ?(?) = { ?(?). Σ. liniară pe [?. Spaţiul L(T.algebră Σ cu unitatea T. definită pe o σ .p. ?≤?≤? 4(? − ?) ? Avem 1 1 ? ?+ ?+ − ?(?)| ??)  (∫? ? ? ? ? ‖? − ?‖ = (∫? |?(?) − ?(?)| ??) = (∫? |?(?) (|?(?)| + 1 1 ? ? +|?(?)|) ??)  2 M ? ? < 2 M ? ? = .p. 8? 4 1 1 ? ? ? ? ‖? − ℎ‖=(∫? |?(?) − ℎ(t) |? ??) < 1 .. adică există o constantă Cx  0 astfel încît | x(t) |  Cx a.t. Punem 8? ?(?). astfel încît ? max |?(?) − ℎ(t) | < 1 . 2 4 4 § 28. | ?(?)|  M (a  t  b) şi această funcţie poate fi prelungită prin periodicitate pe toată axa reală. ? ? Fie | z(t) |  M (a  t  b) şi 0 < ? < ( ) . ?]. ) Fie  o măsură σ . ? = ?. ? + ]. există un polinom trigonometric h(t) .t. ?  [? + . Conform teoremei Weierstrass. Vom introduce în această mulţime . Evident .aditivă completă. (? − ?) = ? 4 4(?−?)? şi deci ? ? ? ‖? − ℎ‖‖? − ?‖ + ‖? − ?‖ + ‖? − ℎ‖ < + + =. funcţia ?(?) este continuă.

t. dacă x(t) = y(t) a. pe T. Teoremă. Multimea L(T. spatiul L∞ ⌈?.p.?] . ?? ) = ‖?? − ?? ‖ = ??? sup |?? ( ?) − ?? ( ?)| =1 (?≠ ?) ?∈[?. ?⌉ nu este separabil. ?] (?  ? ?).p. ?(?. ) mulţimea tuturor claselor de echivalenţă. ?∈? mărimea inf sup ?(?). Spre deosebire de spaţiile Lp⌈?. ) Fie x o funcţie măsurabilă şi mărginită a.relaţia de echivalenţă în modul următor: x ~ y. Vom nota cu L(T. Σ. ?∈? Demonstraţia acestei teoreme se face în mod direct şi de aceea o lăsăm pe seama cititorului. Σ. ?] ?? ( ?) = { 0. Intr- adevăr. ?⌉ . Se numeşte suprem essenţial sau suprem adevărat al lui x(t) pe T şi se notează prin ???? sup ?(?) ?∈? sau ??? sup ?(?). Σ. Multimea {?? }?[?.?] este nenumărabilă şi ?(?? . ?(?)=0 ?∈?\? Aici marginea inferioară se ia în raport cu toate submulţimile de măsură zero.t. ) formează un spaţiu Banach cu norma ‖?‖ =??? sup │?(?)│. Introducem operaţiile de adunare a două clase şi de înmulţire a unei clase printr-un număr ca şi în Lp(T. ?[?.fie 1.

Se zice că pe E este definit un produs scalar. ? = (y. numit produsul scalar al elementelor x şi y . dacă şi numai dacă x = 0. ̅̅̅̅̅) 2. dacă fiecărei perechi ordonate de elemente x. ?=1 Se vede uşor că această formulă într-adevăr defineşte un produs scalar. y) = (x. (x. (x. 4. x). y  E îi este pus în corespondenţă un anumit număr din K. x) = 0. III. 3. y). ? = (?? )1 ). astfel încît pentru orice x. În spaţiul Rm produsul scalar poate fi definit prin formula ? (?. x)  0. y). evident. z  E. Este suficient acum să aplicăm teorema 2. SPATII HILBERT § 29.   K sînt îndeplinite următoarele condiţii (axiome ale produsului scalar): l. ?) = ∑ ?? ?? . Exemple. l . y) = (y . z) + (y. Spaţii Hilbert. ce se notează de regulă prin (x. z). 2. Exemple Definiţia 1. În cazul spaţiului real (K  R) axioma 2. În spaţiul C m produsul scalar îl vom defini în felul următor: ? ? ? (?. (?.§6. (x + y. x) . Fie E un spaţiu liniar peste cîmpul K (real sau complex). ?=1 . adică sînt îndeplinite condiţiile 1) −4). y. (x. z) = (x. ia forma (x. ?) = ∑ ?? ?̅? (? = (?? )1 .

În spaţiul L2(T. (0. ) vom defini produsul scalar prin formula ̅̅̅̅̅̅??. (?. y) + (x. b) (x. ?=1 ?=1 ?=1 ?=1 . (1) 1 ?=1 Convergenţa absolută a seriei (1) rezultă din inegalitatea Holder (§2). În spaţiul l2 produsul scalar îl vom defini prin formula ∞ ∞ ∞ (?. ∑ ?? ?? ) = ∑ ∑ ?? ??̅ (?? . x) = 0(y. ?) = ∫ ?(?)?(?)??. În spaţiul C[a. ?) = ?̅ (?. ̅̅̅̅̅̅̅ ?) = ?̅ (?. x) = 0. Proprietăţile l)-4) rezultă din proprietăţile integralei Lebesque. b] definim produsul scalar prin formula ? (?. ̅̅̅̅̅̅̅̅̅ ?) = ?(?. Întradevăr. ?) = ∑ ?? ?̅? (? = (?? ) . 5. ?) = (?. ?) + (?. ? + ?) = ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅ (? + ?. ? În continuare menţionăm cîteva din cele mai simple proprietăţi ale produsului scalar ce rezultă direct din definiţie. ??) = (??. x) = (0y. Avem (?. x) = (x. ̅̅̅̅̅̅̅̅̅ c) (?. 0) = 0. Σ. Din b) şi c) imediat rezultă ? ? ? ? (∑ ?? ?? . ? = (?? )1 ). ?). ?). ̅̅̅̅̅̅̅ ?) + (?. y + z) = (x. a) (0. ?) + ̅̅̅̅̅̅̅ (?. z). 4. ?? ). ?) = ∫? ?(?)?(?) (2) Existenţa integralei (2) rezultă din inegalitatea Holder (§27). 6. ?) = (?. ?) = (?.

? = ??. ?) (?. ?) ̅̅̅̅̅̅̅ (?. Dacă (x. ?) (?. Demonstraţie. ?) (3) oricare ar fi x .?) ≤ (?. ?) − ̅̅̅̅̅̅̅ (?.?) avem 0 ≤ (? − ??. definit într-un spaţiu liniar E . ? ). ?) + (?. Se vede uşor că dacă x = y sau y = x .?)|2 (?. ?) − ?(?. ?) (?. atunci are loc inegalitatea |(?.atunci |(?. ?)|2 = (?. Demonstraţie. ?)| = √(?. Fie y  0. ?)√(?. y E numită inegalitatea Cauchy-Buniakovski-Schwartz. ?) = (?. ? − ??) = (?. ?)| ≤ √(?. atunci relaţia (3) devine o egalitate şi y = x cu  = 0. ?)√(?. Să ne convigem că prin forma (4) se defineşte o normă în E. ?) − (?. Teorema 1. ?) ̅̅̅̅̅̅̅ (?. ?) + ??̅(?. ?) (4) este o normă în E. Dacă y = 0. (?. y) este un produs scalar. ?) − ?̅(?. atunci funcţia ‖?‖ = √(?. ?) − (?. ?) (?. ?) sau |(?. ceea ce implică (3). ?). Teorema 2. Avem . În inegalitatea (3) semnul egalităţii are loc . ?) = (?. Dacă în 3) are loc semnul egalității. Dacă E este un spaţiu liniar înzestrat cu un produs scalar. atunci (? − ??. dacă şi numai dacă există   K astfel încît x = y sau y = x. ?) |(?. ?) (?.?) Atunci cu ? = (?. ? − ??) = 0 deci ? − ?? = 0.

?) + ‖?‖2 . atunci ‖? + ?‖ = ‖?‖ + ‖?‖. ceea ce implică   0. y). ?) + (?. Avem ‖? + ?‖ = ‖? + ?‖ = |1 + |‖?‖ ‖?‖ + ‖?‖ = ‖?‖ + ||‖?‖ = (1 + ||)‖?‖. ?) + +(?. ?) + (?. fie ‖? + ?‖ = ‖?‖ + ‖?‖.Buniakovski –Schwartz . |?? (?. Utilizînd inegalitatea Cauchy. partea reală a numărului complex (x. ?) = 0 şi deci ? = 0. dacă y = x cu   0 atunci ‖?‖ = ‖?‖ și ‖? + ?‖ = ‖? + ?‖ = ‖(1 + )?‖ = (1 + )‖?‖ = ‖?‖ + ‖?‖ = ‖?‖ + ‖?‖.1) ‖?‖ = √(?. ca de obicei. ?)| + ‖?‖2 ≤ ≤ ‖?‖2 + 2√(?. atunci şi y = 0 şi drept  se poate lua orice număr nenegativ. ?)| ≤ │(?. 2) ‖??‖ = √(??. ? + ?) = (?. ?)√(?.Buniakovski –Schwartz este o egalitate şi deci x = y sau y= x. 3) ‖? + ?‖2 = (? + ?. ??) = √??̅(?. că în acest caz inegalitatea Cauchy. Din demonstratia teoremei 2 rezultă. De aici rezultă inegalitatea triunghiului ‖? + ?‖ ≤ ‖?‖ + ‖?‖. ?). Reciproc. obţinem ‖? + ?‖2 ≤ ‖?‖2 + 2|?? (?. Fie y= x . Pentru x  0 de aici obţinem |1 + | = 1 + ||. ?) = ‖?‖2 + (?. ?)│. ? + ‖?‖2 = ‖?‖2 + 2 ??(?. ?) = |?|‖?‖. ̅̅̅̅̅) Aici prin Re(x. Dacă norma în E este definită de un produs scalar ‖?‖ ≤ √(?. ?) + ‖?‖2 = ‖?‖2 + 2|‖?‖‖?‖| + ‖?‖2 = (‖?‖ + ‖?‖)2 . . y) am notat. ‖?‖ = 0 dacă şi numai dacă (?. Evident. ?) ≥ 0. ?) = √|?|2 (?. ?) + (?. ?)| + ‖?‖2 ≤ ‖?‖2 + 2|(?. Într-adevăr. Observație. dacă și numai dacă x = y sau y = x cu   0. Dacă însă x = 0.

?? − ?) + (?? − ?. ?? ) → (?.Cm. ?? ) − (?? . y). astfel încît ‖?‖ = √(?. Inegalitatea Cauchy-Buniakovski-Schwartz într-un spaţiu prehilbertian se scrie asfel |(?. ?). exemplul 6). Σ. ?)| ≤ ‖?? ‖‖?? − ?‖ + ‖?? − ?‖‖?‖. ?) = ∫ ?(?)?(?)?? ? este un spaţiu prehilbertian.2. Se numeşte spaţiu prehilbertian un spaţiu liniar normat ℋ. . în care norma este definită de un produs scalar pin formula ‖?‖ = √(?. Fie ?? → ? şi ?? → ?. un spaţiu hilbertian este un spaţiu prehilbertian care este şi complet ca spaţiu normat. l2. Spaţiile Rm. ?) + (?? . ?)| ≤ ?‖?? − ?‖ + ‖?? − ?‖‖?‖ → 0 și deci (?? . Definiţia 2. ) din exemplele 1-4 sînt spaţii Hilbert. Demonstraţie. ?)| ≤ ‖?‖‖?‖ Definiţia 3. b] cu produsul scalar ? (?. ?? ) − (?. Se numeşte spaţiu hilbertian (sau spaţiu Hilbert) orice spaţiu Banach. este și mărginit. adică din ?? → ? şi ?? → ? rezultă (?? . Într-un spaţiu prehilbertian produsul scalar este continuu faţă de convergenţa în normă. . b] nu este complet. iar spaţiul C[a. Șirul {?? }1∞ fiind convergent. ). Teorema 3. ?? ) → (?. în care norma este definită de un anumit produs scalar. deci există o constantă ? . ?)| = |(?? . Avem |(?? . Avem |(?? . §20. ?). ?). L2(T. adică în ℋ este definit un produs scalar (x. Cu alte cuvinte. dar care nu este spaţiu Hilbert (C2[a. astfel încît ‖?? ‖ ≤ ? (? = 1. ?) − (?. ?). ?)| = |(?? . … . ?? ) − (?.

?) + (?. ? − ?) = = (?. Proprietatea caracteristică a spaţiilor prehilbertiene Fie ℋ un spaţiu prehilbertian. ? + ?) + (? − ?. ?) = 2‖?‖2 + 2‖?‖2 . Fie că în spaţiul liniar normat ℋ pentru orice elemente x. ?) − (?. § 30.Vom demonstra că în ℋ poate fi definit un produs scalar (x. y  ℋ să fie adevărată identitatea paralelogramului. . ?) + (?. ?) + (?. Vom considera cazul spaţiului real. Teoremă. ?) = (‖? + ?‖2 − ‖? − ?‖2 ). astfel încît ‖?‖2 = (?. Pentru orice x. y). Demonstraţie. y  ℋ avem ‖? + ?‖2 + ‖? − ?‖2 = (? + ?. Să demonstrăm suficienţa. ?) + (?. John von Neumann şi Iordan în anul 1935 au demonstrat că identitatea paralelogramului este o proprietate caracteristică a spaţiilor prehilbertiene. ?) + (?. y este adevărată egalitatea (1). (2) 4 Vom arăta că formula (2) defineşte un produs scalar care generează norma din spaţiul ℋ. Necesitatea condiţiei acestei teoreme a fost stabilită mai sus. Pentru ca un spaţiu liniar normat ℋ să fie spaţiu prehilbertian este necesar şi suficient ca pentru orice x. În acest caz punem 1 (?. ?) − (?. ?) pentru orice x  ℋ. Identitatea obţinută ‖? + ?‖2 + ‖? − ?‖2 = 2‖?‖2 + 2‖?‖2 (1) se numeşte identitatea paralelogramului.

?) = (?. Utilizînd metoda inducţiei matematice. ?)=0 dacă şi numai dacă ‖?‖2 = 0 şi deci ? =0 . 1 1 (?. 4 4 Deci primele două axiome ale produsului scalar sunt adevărate. Trecem la a treia. ?). ?). Avem 1 1 (?. 4 4 (?. ?) = 2(?. . ?) = (? + ?. ?) − (?. ?) + (?. De aici rezultă justeţea celei de-a treia proprietăţi a produsului scalar: (? + ?. ?) = ?(?. ?) − (?. Din această egalitate avem (2?. ?). stabilim că (??. ?) = (‖? + ?‖2 − ‖? − ?‖2 ) = ‖2?‖2 = ‖?‖2 ≥ 0. pentru orice n  N. ?). ?) + (?. Utilizînd formula (2) şi identitatea paralelogramului.. ?)) = ‖? + ? + ?‖2 − ‖? + ? − ?‖2 − −‖? + ?‖2 + ‖? − ?‖2 − ‖? + ?‖2 + ‖? − ?‖2 = ‖(? + ?) + ?‖2 + +‖(? + ?) − ?‖2 − ‖? + (? − ?)‖2 − ‖? − (? − ?)‖2 − ‖? + ?‖2 + +‖? − ?‖2 − ‖? + ?‖2 + ‖? − ?‖2 = 2‖? + ?‖2 + 2‖?‖2 − 2‖?‖2 − −2‖? − ?‖2 − ‖? + ?‖2 + ‖? − ?‖2 − ‖? + ?‖2 + ‖? − ?‖2 = = ‖? + ?‖2 + ‖? − ?‖2 − ‖? − ?‖2 − ‖? + ?‖2 + +2‖?‖2 − 2‖?‖2 = 2‖?‖2 + 2‖?‖2 − 2‖?‖2 − 2‖?‖2 + 2‖?‖2 − 2‖?‖2 = 0. obţinem 4((? + ?. ?) = (?. ?) = (‖? + ?‖2 − ‖? − ?‖2 ) = (‖? + ?‖2 − ‖? − ?‖2 ) = (?.

1
Înlocuind pe x cu x, obţinem
?

1 1
(?, ?) = (? ∙ ?, ?) = ? ( ?, ?),
? ?

sau

1 1
( ?, ?) = (?, ?).
? ?

În consecinţă pentru orice m  N avem

? 1 1 ?
( ?, ?) = (? ∙ ?, ?) = ? ( ?, ?) = (?, ?). (3)
? ? ? ?

Din (2) rezultă că

1
(0, ?) = (‖0 + ?‖2 − ‖0 − ?‖2 ) = 0
4

şi deci 0 = (? + (−?), ?) = (?, ?) + (−?, ?) sau (−?, ?) = −(?, ?).

De aici şi din (3) obţinem

? ? ?
(− ? ?, ?) = (−?, ?) = − (?, ?). (4)
? ?

Prin urmare, ţinînd cont de (3) şi (4), pentru orice număr raţional r  Q avem

(??, ?) = ?(?, ?) (5)

Fie acum   R un număr real arbitrar. Dacă rn  Q, rn → ? atunci, utilizînd
continuitatea operaţiilor algebrice şi a normei într-un spaţiu normat, obţinem

1 1
(?? ?, ?) = (‖?? ? + ?‖2 − ‖?? ? − ?‖2 ) → (‖?? + ?‖2 − ‖?? − ?‖2 ) = (??, ?).
4 4

Pe de altă parte, din (5) avem

(?? ?, ?) = ?? (?, ?) → ?(?, ?).

Conform unicităţii limitei unui şir convergent, avem

(??, ?) = ?(?, ?),

adică şi cea de-a patra axiomă a produsului scalar este satisfăcută. Aşadar, pentru cazul
spaţiului real teorema este demonstrată.

Dacă spaţiul normat este complex, considerăm expresia

1
(?, ?)1 = (‖? + ?‖2 − ‖? − ?‖2 + ?‖? + ??‖2 − ?‖? − ??‖2 ) (6)
4

Utilizînd (2), constatăm că relaţia (6) se poate scrie sub forma

(?, ?)1 = (?, ?) − ?(??, ?).

Din cele demonstrate mai sus rezultă, că

(? + ?, ?)1 = (? + ?, ?) − ?(?? + ??, ?) = (?, ?) + (?, ?) −

−?(??, ?) − ?(??, ?) = (?, ?)1 + (?, ?)1 , (7)

(?, ?)1 = (?, ?) − ?(??, ?) = (?, ?) − ?(??, ?) = (?, ?)1 (  ? )

Pe de altă parte, pentru numărul imaginar i avem

1
(??, ?)1 = (‖?? + ?‖2 − ‖?? − ?‖2 + ?‖?? + ??‖2 − ?‖?? − ??‖2 ) =
4

1
= (‖?? + ?‖2 − ‖?? − ?‖2 + ?‖? + ?‖2 − ?‖? − ?‖2 ) =
4

?
= (‖? + ?‖2 − ‖? − ?‖2 + ?‖?(? + ??)‖2 − ?‖?(? − ??)‖2 ) = ?(?, ?)1 .
4

Pentru orice număr complex  + i acum obţinem

((? + ??)?, ?)1 = (?? + ???, ?)1 = (?, ?)1 + (???, ?)1 = ?(?, ?)1 + ??(?, ?)1 =

= (? + ??)(?, ?)1 (8)

Proprietăţile 1) − 2) ale produsului scalar rezultă direct din (6):

1
(?, ?)1 = (‖2?‖2 + ?‖(1 + ?)?‖2 − ?‖(1 − ?)?‖2 ) =.
4

1 1
= ‖?‖2 + ?‖?‖2 − ?‖?‖2 = ‖?‖2 ≥ 0, (9)
2 2

1
(?, ?)1 = (‖? + ?‖2 − ‖? − ?‖2 + ?‖? + ??‖2 − ?‖? − ??‖2 ) =
4

1
= (‖? + ?‖2 − ‖? − ?‖2 + ?‖?? − ?‖2 − ?‖?? + ?‖2 ) =
4
1 ̅̅̅̅̅̅̅
= (‖? + ?‖2 − ‖? − ?‖2 − ?‖? + ??‖2 + ?‖? − ??‖2 ) = (?, ?)1 . (10)
4

Relaţiile (7) − (10) arată, că formula (6) defineşte un produs scalar în spaţiul
normat complex ℋ, astfel încît ‖?‖2 = (?, ?)1 pentru orice x  ℋ. Teorema este
demonstrată.

Exemple.

1. Din paragraful precedent cunoaştem că spaţiul l2 este spaţiu Hilbert. Fierşte
apare întrebarea : mai sînt oare printre spaţiile lp (1≤ p ≤) spaţii Hilbert ? Să
arătăm că nu sînt. În adevăr, fie lp − spaţiu Hilbert. Atunci pentru
? = (1,0,0, … ), ? = (0,1,0, … ) avem
1 1
‖? + ?‖ = 2? , ‖? − ?‖ = 2? , ‖?‖ = ‖?‖ = 1

şi deci, conform identităţii paralelogramului, avem

2 2 2
2 + 2 = 2 + 2, 2 = 2,
? ? ? ? = 2.

2. În spatiul C[0, 1] să luăm ? = 1, ? = ?. Avem ‖? + ?‖ =2, ‖? − ?‖ =1 şi
deci ‖? + ?‖2 + ‖? − ?‖2 = 5 ≠ 4= 2‖?‖2 + 2‖?‖2 . Prin urmare spatiul
C[0, 1] nu este spatiu Hilbert.

Este evident că x  yk (k = l. ?=1 ?=1 În particular. Se notează x  y. ceea ce implică 2 ? ? ? ? ? ? ? 2 ‖∑ ?? ‖ = (∑ ?? . y  ℋ se numesc ortogonali. 2. (Pitagora). dacă ? ⊥ y atunci ‖? + ?‖2 = ‖?‖2 + ‖?‖2 . ? Demonstraţie. Dacă vectorii {?? }1 din spaţiul prehilbertian sînt ortogonali doi cîte doi. Desigur. …. n) implică ? ? ⊥ ∑ ?? ?? (?? ∈ ?). Doi vectori x. ∑ ?? ) = ∑ ∑(?? . ?? ) = 0 (j  k). în acest caz trebuie să asigurăm convergenţa seriilor respective. Definiţia 1. atunci 2 ? ? 2 ‖∑ ?? ‖ = ∑‖?? ‖ . ?? ) = ∑‖?? ‖ . dacă (x. Este adevărată . y) = 0. § 31. ?=1 ? Teorema 1. ?=1 ?=1 ?=1 ?=1 ?=1 ?=1 ?=1 Această teoremă se generalizează pentru o mulţime numărabilă de vectori. Vectorii {?? }1 sînt ortogonali doi cîte doi şi deci (?? . ?? ) = ∑(?? . 0rtogonalitate în spaţiile prehilbertiene Fie ℋ − un spaţiu prehilbertian.

astfel încît ?+? ‖∑?=?+1 ?? ‖ < √? (3) oricare ar fi n ≥ n0 şi p  N. pentru orice   0 există n0  N . convergenţa seriei (1) în spaţiul Hilbert ℋ implică convergenţa seriei numerice (2). putem scrie . ∞ Teorema 2. obţinem că din convergenţa seriei (2) rezultă convergenţa seriei (1). Fie seria (1) convergentă. Fie {?? }1 − un şir de vectori ortogonali doi cîte doi în spaţiul Hilbert ℋ. ridicăm ambele părţi ale inegalităţii (3) la pătrat şi obţinem ∑?+? 2 ?=?+1‖?? ‖ < ? (4) oricare ar fi n ≥ n0 şi p  N. ?=1 ?=1 Demonstrație. dacă și numai dacă este convergentă seria numerică ∑∞ 2 ?=1‖?? ‖ . conform criteriului Cauchy de convergenţă al seriilor numerice. Repetînd acelaşi raţionament în ordine inversă. obţinem că seria (2) este convergentă. Conform criteriului de convergență al seriilor în spațiile Banach. Seria ∑∞ ?=1 ?? (1) converge în ℋ. De aici. utilizînd teorema 1. Să demonstrăm acum partea a doua a teoremei. avem ∞ 2 ∞ ‖∑ ?? ‖ = ∑ ‖?? ‖2 . Prin urmare. Dacă ? ?? = ∑ ?? ?=1 atunci. Ţinînd cont de teorema 1. (2) În cazul convergenței seriei (1).

?→∞ Trecem acum la limită în egalitatea (5) şi obţinem ∞ ‖?‖2 = ∑‖?? ‖2 . atunci există {?? }1∞ ⊂ ? cu lim ?? = ?. ?→∞ Produsul scalar fiind o funcție continuă. avem (?. evident. dacă şi numai dacă x este ortogonal pe închideria acestei mulţimi. . Teorema 3. ?? ) = lim 0 = 0. rezultă x  A. Vectorul x  ℋ este ortogonal pe mulţimia A  ℋ. Deoarece A  ?̅ . Dacă mulţimea A este densă în spaţiul ℋ şi x  A . ?) = lim (?. atunci x = 0. Se zice că vectorull x  ℋ este ortogonal pe mulţimea nevidă A  ℋ. ?=1 Definiţia 2. Reciproc. dacă x  y oricare ar fi y  A. din ?  ?̅. Consecinţă. . avem lim ‖?? ‖ = ‖?‖. Dacă ?  ?̅. ?→∞ ?→∞ Deci x  y pentru orice y  ?̅ şi prin urmare x  ?̅. Într-adevăr. Însă (x. în acest caz x  ?̅ = ℋ şi. în particular x  x. ‖?? ‖2 = ∑??=1‖?? ‖2 . x) = 0 implică x = 0. (5) Cum însă ∞ lim ?? = ? = ∑ ?? ?→∞ ?=1 şi norma este o funcţie continuă. Demonstraţie. Se notează x  A. fie x  A.

lim ?? = ?. deoarece dacă ??  ?⊥ . Definiţia 4. dacă x  y oricare ar fi x?1 . Fie A o mulţime nevidă din ℋ.  y) = ̅ (x. fie x. deoarece (x. y?2 . Fie E un spaţiu liniar şi x. y  S(a. Exemple. r). || y – a || < r şi deci . Ea este şi inchisă . Mulţimile ?1 şi ?2 din spatiul ℋ se numesc ortogonale. Se numeşte segment de extremităţi x şi y (se notează [x. y + z) = (x. Definiţia 3. z) = 0 şi deci (x. Mulţimea ?⊥ = {? ∈ ℋ: ? A} se numeşte complementul ortogonal al lui A. ?] = {(1 − ?)? + ??: 0 ≤ ? ≤ 1}. Orice sferă într-un spaţiu liniar normat este mulţime convexă. Atunci || x – a || < r. y) + (x. Se spune că o mulţime M din E este convexă. ?→∞ ?→∞ ?? )=0 . adică ?⊥ este varietate liniară. dacă pentru orice pereche de elemente x. y  E. Însă. 2. Pentru orice x  A avem (x. y) = 0. y + z ?⊥ . z) = 0. Prin urmare. (x. z  ?⊥ . y] aparţine mulţimii M. y  M tot segmentul [x. Orice varietate liniară într-un spaţiu liniar este mulţime convexă. atunci pentru orice x A avem lim (x. rezultă că (x. § 32. y ?⊥ . y). Demonstraţie. Teorema 4. Fie y. 1. ?? ) = (x.   K. Distanţa de la un punct la o mulţime convexă Definiţia 1. Mulţimea ?⊥ este un subspaţiu al spaţiului ℋ. y) =0 şi deci y ?⊥ . Într-adevăr. y) = (x. y]) mulţimea tuturor elementelor de forma [?. Se scrie ?1  ?2 .

există un şir {?? }1∞ ⊂ ?. Ţinînd cont de definiţia distanţei de la un punct la o mulţime într-un spaţiu metric e firesc să acceptăm următoarea definiţie. r) oricare ar fi : 0 ≤ ? ≤ 1. Avem deci ? = inf ‖? − ?‖. Se numeşte distanţă de la x la M numărul nenegativ ?(?. Prin urmare (1 − ?)? + ??  S(a.2. Fie ? un spaţiu liniar normat. ?∈? Conform definiţiei marginii inferioare. ‖(1 − ?)? + ?? − ?‖ = ‖(1 − ?)? + ?? − (1 − ?)? − ??‖ ≤ ≤ (1 − ?)‖? − ?‖ + ?‖? − ?‖ < (1 − ?)? + ?? = ?. M) = . Definiţia 2. … ) (1) ? Să arătăm că şirul {?? }1∞ este fundamental. (2) 2 . De aici rezultă egalitatea ?? +?? 2 ‖?? − ?? ‖2 = 2‖? − ?? ‖2 + 2‖? − ?? ‖2 − 4 ‖? − ‖ . Fie x  ℋ. M − o mulţime oarecare nevidă din ? şi x  ?. M) . Pentru orice x  ℋ există în M un element y. Aplicăm identitatea paralelogramului şi obţinem ‖(? − ?? ) + (? − ?? )‖2 + ‖(? − ?? ) − (? − ?? )‖2 = 2‖? − ?? ‖2 + 2‖? − ?? ‖2 . determinat în mod unic. pentru orice x  ℋ în mulţimea M există elementul de cea mai buna aproximare a lui x (elementul ce realizează distanţa de la x la M) şi un astfel de element este unic. ?) = inf ‖? − ?‖. M − o mulţime nevidă convexă şi închisă în ℋ. Demonstraţie. Fie ℋ un spaţiu Hilbert. astfel că 1 ? ≤ ‖? − ?? ‖ < ? + (? = 1. Cu alte cuvinte. astfel încît || x – y || = (x. ?∈? Teoremă. Pentru simplitate punem (x.

Să demonstrăm unicitatea elementului de cea mai buna aproximare din M. y1  M. rezultă că acest şir este convergent. astfel încît (? − ?) = ?(? − ?1 ). adică ‖? − ?‖ = ?. Prin urmare. Fie ‖? − ?‖ = ‖? − ?1 ‖ = ?. că mulţimea M este convexă. ‖(? − ?) + (? − ?1 )‖ = ‖? − ?‖ + ‖? − ?1 ‖ . 2 2 2 2 Prin urmare. avem ?+?1  M şi deci 2 ? + ?1 1 1 1 ? ≤ ‖? − ‖ = ‖(? − ?) + (? − ?1 )‖ ≤ ‖? − ?‖ + ‖? − ?1 ‖ = ?. adică în inegalitatea triunghiului are loc semnul “ egal “. Ţinînd cont. Trecem la limită în inegalităţile (1) şi obţinem : ? ≤ ‖? − ?‖ ≤ ?. ceea ce în orice spaţiu Hilbert implică existenţa unui număr   0. Fie lim ?? = ?. 2 ?? +?? ‖? − ‖≥?. Spaţiul ℋ fiind complet. avem ?? + ?? ∈? 2 1 (în definiţia segmentului punem ? = ). ?→∞ Mulţimea M este închisă şi deci y  M. unde y. . ?? ∈ ?. mulţimea M fiind convexă. (3) 2 Din (l) − (3) obţinem 1 2 1 2 4 4 2 2 ‖?? − ?? ‖2 < 2 (? + ) + 2 (? + ) − 4?2 = ( + ) ? + 2 + 2 → 0 ? ? ? ? ? ? (m.Întrucît elementele ?? . n  ) şi deci şirul {?? }1∞ este fundamental.

Observaţie. În spaţiul l1 considerăm mulţimea ∞ ∞ ? ? = {? = {?? }1 ∈ ?1 : ∑ ? = 0}. De aici ? = ‖? − ?‖ = ?‖? − ?1 ‖ = ?? . De aici ?(?0 . Să arătăm că pentru orice ? ∈ ?1 . Fie ∞ ? ∑ ? =?. Aici. ?? = (0. ?) = 1. l] în mulțimea L există o mulțime infinită de elemente de cea mai bună aproximare. considera. Într-un spaţiu Banach arbitrar o teoremă analogă nu este adevărată. ⏟ … . … ). În spaţiul C[0. 3. ?? − ∑ ? . Dăm exemplele respective. l] considerăm subspaţiul L = {x  C[0. ?+1 ? ?=1 Se vede ușor că mulțimea M este varietate liniară (și deci mulțime convexă) închisă în ?1 . ?) = inf ‖?0 − ?‖ = inf max |1 − ?(?)| ≥ inf |1 − ?(0)| = 1. 0. Egalitatea ? = ?? implică ? = 0 sau  = 1. ?∈? ?∈? 0≤?≤1 ?∈? Pe de altă parte. ?+1 ? ? ?=1 ∞ ?+1 ?+1 ? ?? = ? − ? ?? = (?1 . ? ? ? + 1 ? ?+1 ?=1 Elementele ??  ? și deci . y(t) = = sin t.1 . x  0 avem ?(?. adică în mulţimea M poate să nu existe elementul cel mai apropiat de elementul x sau pot că existe mai multe elemente ce realizează distanţa de la x la M. ?) ≤ ‖?0 − 0‖ = 1. În ambele cazuri ?1 = ?.0. 0    l). ?) < ‖?‖. de exemplu. ??−1 . … ). l] : x(0) = 0} şi elementul x0(t) = l. ?(?0 . … . l . că pentru orice y  ? cu proprietatea 0  y(t)  2 avem ‖?0 − ?‖ = 1 şi deci toate aceste funcţii realizează distanţa de la ?0 la L (putem. pentru elementul x0 C[0. Se constată fără dificultate. Atunci: ?(?0 . ? .

Admitem contrariul.?) Demonstraţie. egalitatea ?(?. ?). Avem ? ≠ 0 şi ?(?. ? − ?) = (? − ? − ??. ?+1 ? ?(?. Fie ? 0 ∈ ?. deşi mulţimea ? este convexă ( chiar este subspaţiu ). ?)= ‖?0 − ?0 ‖ . x0 ∉ ? în mulţimea ? nu există un element de cea mai bună aproximare. Evident. y  ? şi ‖? − ?‖ = (?. atunci x – y  ? (?−?. § 33. ?  ? şi 2 (?. Confonn teoremei din paragraful precedent (deoarece subspaţiul este un caz particular al mulţimii convexe şi închise) . x0 ∉ ? în mulțimea ? nu există un element de cea mai bun aproximare. pentru orice x  ℋ există un element unic determinat y  ? . Notăm ?0 − ?0 = ?. ?) = inf ‖? − ?‖ ≤ inf‖? − ?? ‖ = inf │? │ = │ ∑∞ ? │≤ ≤ ?∈? ? ? ? ?=1 ?+1 ? ? ∑∞ ?=1 │?? │< ∑∞ ?=1 │?? │= ‖?‖ . Proiecţia unul vector pe un subspaţiu Fie ? un subspaţiu al spaţiului Hilbert ℋ. Fie z  ?. deoarece ? ≠ 0. Acest element y posedă o proprietate importantă . ?) =‖?‖ este imposibilă . ? − ? − ??) = . ?) = =|| x – y ||. Aşadar pentru orice x0 ∈ ?1 . ?) = inf ‖? − ?∈? ?‖ = inf ‖?0 − ( ?0 + ?)‖ = inf ‖?0 − ?‖ = ?(?0 . Dacă x  ℋ. z  0. Punem ? = ‖?‖2 şi considerăm elementul ? = ? + ??. ?) = ‖?0 − −?0 ‖ = ‖?‖. ?+1 Să demonstrăm în continuare că pentru orice x0 ∈ ?1 . Conform ?∈? ?∈? celor demonstrate mai sus. ?(?0 . ceea ce rezultă din Teorema 1. ?) ≤ ‖x − ?‖2 = (? − ?. astfel încît (x.

?)│2 2 (?.?)│2 − ‖?‖2 + ‖?‖2 = 2 (?. ?) ≤ 2 (?. există un element y  ? încît x – y  ?. Fie x = y' + z'. Însă ?  este de asemenea un subspaţiu şi deci . Aplicam teorema Pitagora şi obţinem 2 ‖x − y1 ‖2 = ‖(x– ?) + (? − y1) ‖ =‖x − ?‖2 +‖? − y1 ‖2 ≥ ‖x − ?‖2 . Avem x + y = y' + z'. Teorema 2. z'  ? . ?)│2 ≤0 ‖?‖2 şi deci (? − ?. De aici rezultă │(? − ?. │(?−?. ?) = ‖? − ?‖2 − ‖?‖2 − │(?−?. ceea ce implică ? – ?  y − y1 . z  ? . y'  ?. ?)= 0. Prin urmare. z  ? .?)│2 │(?−?. Dacă ℋ este un spaţiu Hilbert. Întrucît elementul ? a fost luat arbitrar în ?. Demonstraţie. ‖x − y1 ‖ ≥ ‖x − y‖ ≥ (?. Elementul y − y1  ? . ?) = ‖x − y‖. Dacă pentru x  ℋ.?)│ 2 = (? − ?. în virtutea teoremei din paragraful precedent şi a teoremei 1. fie y1  ? − un element arbitrar din ?.?)│2 │(?−?. │(?−?. y  ?. De aici rezultă că ‖? − ?‖ = (?. ? − ?) − ?(?. ?) + ??̅(?. rezultă că ? – ?  ?. Să demonstrăm unicitatea reprezentării. ? − ?) − ?̅(? − ?. Observaţie. iar ? – ?  ?. atunci (?. ?). atunci orice element x  ℋ se reprezintă în mod unic sub forma x = y + z cu y  ?. y  ? avem x – y  ?. Într-adevăr. iar ? un subspaţiu al lui ℋ. y – y' = z' – z . ?) pentru orice y1  ?. ?) − ‖?‖2 . Pentru orice x  ℋ. Notăm x – y = z şi obţinem x = y + z. ?) − ‖?‖2 Prin urmare .

z  ?. Evident. unde y  ? . Consecinţa 1. De aici y–y' = z' – z  ?. astfel încît ‖?‖ = 1. Dacă spaţiul ℋ este suma directă a subspaţiilor ? şi ? cu ?  ?. Consecinţa 2. ? 1⊂ ? 2 .z' – z  ?  (sau z' – z  ?). ? 2 ≠ ? 1. Există în ? 2 un element e. e  ? 1. Fie ? un subspaţiu al spaţiului Hilbert ℋ. din teorema 2 obţinem Teorema 3. Este clar că în mod analog z = pr? x. Teorema 3 acum poate fi formulate astfel: Teorema 3'. e ? 2 . z  ? . z' = z. Definiţia 2. Fie ? o varietate liniară în spaţiul Hilbert ℋ. iar ?  – complementul ortogonal al subspaţiului ?. iar ?  – complementul ortogonal. Fie ? un subspaţiu al spaţiului Hilbert ℋ. Fie ? 1 şi ? 2 – două subspaţii ale spaţiului Hilbert ℋ . Într-adevăr. Din y – y'  ? şi y–y'  ? rezultă (y – y'. adică orice x  ℋ în mod unic se reprezintă sub forma x = y + z cu y  ?. Dacă x = y + z. y – y') = 0. Mulţimea ? este densă în ℋ. ceea ce la rîndul său implică y' = y. Subspaţiul ?  {0} şi deci există un vector e  ?. Spaţiul ℋ este suma directă a subspaţiilor ? şi ? : ℋ = ? +̇ ?  . ‖?‖ = 1. Avînd în vedere definiţia sumei directe a două subspaţii. din teorema 3 avem ? 2 = ? 1 ?. dacă şi numai dacă x  ? implică x = 0 (adică ?  = {0}). Ultima egalitate implică y – y' = 0. Spaţiul ℋ este suma ortogonală a subspaţiilor ? şi ?  : ℋ = ? ? . . e  ? 1 . atunci spunem că y este proiecţia vectorului x pe ? şi scriem y = pr? x. atunci spunem că ℋ este suma ortogonală a subspaţiilor ? şi ? şi scriem ℋ = ?  ?. Definiţia 1.

dacă şi numai dacă el este complet în ℋ. x=0. adică ̅̅̅̅̅̅̅ ?{?? }  ℋ. Fie {xj} un sistem complet. x  xj ( j) implică x = 0. Definiţia 2. Prin urmare. e  ?? ( j). ceea ce implică x  ̅̅̅̅̅̅̅ ?{?? } = ℋ. dacă ??  ?? (? ≠ ? ). ?) = 0. există în ℋ un vector e astfel încît ‖?‖ = 1 şi e  ?. ? = ? (?? . Într-adevăr. ̅̅̅̅̅̅̅} = ℋ. adică sistemul {?? } nu este total. Fie că {?? } nu este complet. ? ? ?? ) = 0 ?=1 ?=1 şi deci x  ?{?? }. dacă este ortogonal şi dacă ‖?? ‖ = 1 oricare ar fi j. x  x . Sisteme ortonormate complete Fie ℋ un spaţiu Hilbert. atunci conform consecintei 1. adică ?{? ? j atunci ? ? (?. Sistemul de elemente {xj}  ℋ se numeşte sistem ortogonal. Dacă x  x ( j) Demonstraţie. adică x = 0. atunci x  ℋ. În particular. Dacă însă ?̅ ≠ ℋ . ∑ ? ? ?? ) = ∑ ̅̅̅̅(?. adică (?. Definiţia 1. Sistemul {xj}  ℋ se numeşte ortonormat (sau ortonormal). ? ≠ ? . ceea ce implică x  x. § 34. Teorema 1. . Conform consecinţei 1 şi §33. Sistemul {xj}  ℋ este total. adică 1. Un sistem de vectori {xj} ⊂ ℋ se numeşte total. sistemul {xj} este total. dacă x  ℋ. există e  ℋ cu ‖?‖ = 1 şi e  ̅̅̅̅̅̅̅ ?{?? } În particular. dacă ?̅ = ℋ şi x  ?. ?? ) = ??? = { 0.

?2 = ??2 . m avem ? ? 0 = (0. atunci există un sistem finit sau numărabil de vectori {? ? } . ortonormat şi total în ℋ. Fie ? ∑ ?? ?? = 0. 2. 2. Dacă spaţiul Hilbert este separabil. prin n3 cel mai mic indice pentru care vectorii ??1 . 2... Dacă {?? } este un sistem ortogonal şi nu conţine elementul nul. Punem n1 = l. De ∞ ∞ ∞ aici imediat rezultă egalitatea ? ({?? }1 ) = ? ({?? }1 ) . ?=1 ?=1 Întrucit ?? ≠ 0. Demonstraţie.. …) ?? Fără dificultate se constată că dim ? k = k şi ? ({?? }1 ) = ? k (k = 1. ?? ) = (∑ ?? ?? . atunci elementele acestui sistem formează o mulţime liniar independentă. ?? ) = ?? ‖?? ‖2 . rezultă că ?? = 0 (k = l... . ?=1 Pentru orice k = l. … . Teorema 2. Fie {?? }1 o mulţime peste tot densă în ℋ şi ?1 ≠0. …). Notăm prin n2 cel mai mic indice pentru care vectorii ??1 şi ??2 sunt liniar independenţi. Prin inducţie obţinem şirul de vectori liniar independenţi {??? } . m ) şi deci sistemul este liniar independent. . ??2 . Vom considera cazul dim ℋ =  (în cazul dim ℋ   raţionamentul ∞ este mai simplu). ?? ) = ∑ ?? (?? . Să examinăm problema existenţei sistemelor ortonormate totale în spaţiile Hilbert. 2. Notăm 1 ?1 = ??1 . … ? şi ? k = ? ({? ? }1 ) (k = 1. Teorema 3. ??3 sînt liniar independenţi şi aşa mai ∞ departe. Demonstraţie. ?? = ??? . Întrucit mulţimea {?? }1 este ..

Alegem vectorul ?2 = ?2 − ?1 ?1 astfel ca 1 (z2. . Fie {?? } un sistem de vectori liniar independenţi în spaţiul Hilbert ℋ. 1 ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅ ∞ ∞ De aici ? ({?? }1 ) = ℋ şi deci {?? }1 este un sistem ortonormat şi complet în ℋ. Teorema 4. ? (2) Demonstraţie. Există un sistem ortonormat {?? } astfel încît ? ? ? ({?? }1 ) = ? ({?? }1 ) pentru orice n. deoarece vectorii ?1 şi ?2 sînt liniar ? independenţi. ej  ? j –1 (j = 2. ̅̅̅̅̅̅̅ ∞ ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅ ∞ ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅ ∞ peste tot densă. Atunci {?? }1 este un sistem ortonormat şi ? ({?? }1 ) = ? ({?? }1 ). e1) = 0. metoda de ortogonalizare Gram-Schmidt. Aşa cum ? 1  ? 2  …  ? k  …( ? k ≠ ?? ) . Din 2 ?1 ?1 = . din consecinţa 1 §33 avem: există ej  ? j ‖ ?? ‖ = 1. ‖?2 ‖ ‖?2 ‖ ∙ ‖?1 ‖ 1 . ?1 ) = (?2 . ?1 ) − ?1 (?1 . ? ∞ ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅ ∞ ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅ ∞ Punem ?1 = ‖?1‖. De aici avem: (2) (2) 0 = (?2 . ?2 = ‖?2 ‖ ∙ ?2 + ?1 ?1 . şi anume. Elementul z2  0.). avem ℋ = {?? }1  ? ({?? }1 ) = ? ({?? }1 ) . ?1 = ‖?1 ‖ ∙ ?1 . ?1 ) − ?1 . ceea ce arată că {?? }1 este un sistem complet. ?1 ) = (?2 . Să expunem încă o metodă de obţinere a unui sistem ortonomat complet.. ?1 ). de unde rezultă egalitatea ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅ ∞ ∞ ? ({?? }1 ) = ℋ. pornind de la un sistem complet de vectori liniar independenţi. Punem ?1 = ‖?1‖ . Evident ?2  ?1 . ‖?1 ‖ (2) 1 ?1 (2) ?2 = ∙ ?2 − ∙? . 3.. (2) de unde rezultă că ?1 = (?2 . Punem ?2 = ‖?2‖.

….imediat obţinem 2 2 ?({?1 }) = ?({?1 }). 2. 2. De aici şi din (1) −(2) . k). ?? cu proprietăţile ? ? ?? ⊥ ?? (? ≠ ?). Fie sistemul de elemente ?1 . Vectorii {?? } fiind liniar independent . …. ? ({?? }1 ) = ? ({?? }1 ). (2) ?+1 ‖ Avem 1 1 ??+1 = ‖? ∑??=1 ?? ?? + ??+1 . … . vom utiliza metoda inducţiei matematice. Punem ??+1 =‖??+1‖ şi obţinem ?+1 1 (??+1 . 2. ?? obţinut din ?1 . Pentru a demonstra teorema. Conform egalităţilor (1) avem ? (?+1) ? ? ∑ ?? ??  ? ({?? }1 ) = ? ({?? }1 ) ?=1 şi deci ? ? (?+1) ∑ ?? ?? = ∑ ?? ?? . ?? ) = 0 (j = l. (1) Vom construi elementul ??+1 în modul următor: alegem elementul ??+1 = ??+1 − (?+1) (?+1) − ∑??=1 ?? ?? . ?=1 ?=1 Prin urmare. k). ? rezultă că ??+1 ≠ 0 . astfel ca (??+1 . ?2 . ?? ) = ‖? (??+1 . …. … . De aici avem ?? = (??+1 . k). ?? ) (j = l. ?2 . ?+1 ‖ ‖??+1 ‖ (?+1) (?+1) ??+1 = ??+1 + ∑??=1 ?? ?? =∑??=1 ?? ?? + ‖??+1 ‖ ??+1 . ??+1 = − ∑??=1 ?? ?? + ??+1 . ?? ) =0 (j = l. ? ({?? }1 ) = ? ({?? }1 ) (? ≤ ?).

Este evident acum. ? ≤ k +1) . ? Fie {?? }1 un sistem ortonormat (finit sau numărabil) în spaţiul Hilbert ℋ. obţinem un sistem ortonormat complet în ℋ. … ) ? se numesc coeficienţii Fourier ai vectorului x în raport cu sistemul {?? }1 . atunci aplicînd metoda de ortogonalizare Gram-Schmidt. ?. Observaţie. iar " seria “ ∑? ? ?=1 ?? ?? = ∑?=1(?. ?? ) (? = 1. atunci seria Fourier se transformă într-o sumă finită de elemente ale spaţiului ℋ. Teorema 1. există un sistem ortonormat {? ? }. ? ({?? }1 ) = ? ({?? }1 ). ? +1 ? +1 rezultă ?? ⊥ ?? (? ≠ ?. Serii Fourier în spaţii Hilbert Prin  vom nota un număr natural n sau . Pentru orice x  ℋ numerele ?? = (?. ?? )?? (1) se numeşte seria Fourier a elementului x. Dacă = n N. Suma parţială .2. astfel încît ? ? ? ({?? }1 ) = ? ({?? }1 ) pentru orice n. § 35. Conform principiului inducţiei matemetice. că dacă sistemul de vectori {?? } este complet în spaţiul Hilbert ℋ . Teorema este demonstrată.

Evident. ?? ) = (?. Pentru orice ? ? = ∑ ?? ?? ℋ ?=1 avem ? ? ‖? − ∑(?. ? ceea ce implică ? − ??  ? ({?? }1 ) = ℋn . Pentru orice x  ℋ are loc inegalitatea 2 ∑? 2 ?=1|(?. Demonstraţie. ?? ) − (?? . . ?? ) = ?? − ∑??=1 ?? (?? .2. obținem . Într-adevăr (? − ?? . (2) numită inegalitatea Bessel. Din această teoremă şi observaţia din §33 imediat rezultă Consecinţa 1. ?=1 ?=1 adică suma parţială a seriei Fourier a elementului x reprezintă elementul de cea mai bună aproximație a lui x cu elemente din ℋ n. Să arătăm că ? − ??  ℋ n . Prin urmare ? = ?? + +(? − ?? ) cu ??  ℋ n . ? ?? = ∑ ?? ?? ?=1 ? a seriei (1) este proiecţia vectorului x pe subspaţiul ℋ n = ? ({?? }1 ). . ?? ) = ?? − ?? = 0( ? = 1. Într-adevăr. Consecința 2. aplicînd teorema Pitagora. ?? )?? ‖ ≤ ‖? − ∑ ?? ?? ‖. ? − ??  ℋn . ?? )| ≤ ‖?‖ . ??  ℋn . . ceea ce arată că ?? =prℋ ? x. ?).

Teorema 2. Seria Fourier (1) a oricărui element x  ℋ este convergentă. j  k. atunci se spune că pentru acest element x este adevărată egalitatea Parseval. Convergenţa seriei Fourier a elementului x rezultă imediat din inegalitatea Bessel şi teorema 2 §31. ?? )?? ‖ = |(?. Suma ? a acestei serii este proiecţia vectorului x pe subspaţiul ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅  ℋ0 = ? ({?? }1 ). Suma seriei Fourier a elementului x este egală cu x. ?? )| și ??  ?? . adică pentru  < . Trecînd la limită în (3) cu n  . Dacă pentru un element oarecare x  ℋ in inegalitatea Bessel are loc semnul “egal”. ?=1 Atunci din aceaşi teoremă avem . Demonstraţie. ? 2 ‖?‖2 = ‖?? + (? − ?? )‖2 = ‖?? ‖2 + ‖? − ?? ‖2 ≥ ‖?? ‖2 = ∑|(?. deoarece ‖(?. obţinem (2) şi pentru cazul  = . ?? )| ≤ ‖?‖2 (3) Aşadar inegalitatea (2) este demonstrată pentru orice număr natural n. Fie ? suma seriei Fourier  ? = ∑ ?? ?? . dacă şi numai dacă pentru elementul x este adevărată egalitatea Parseval. ?? )| ?=1 și deci 2 ∑??=1|(?.

Utilizînd continuitatea şi liniaritatea produsului scalar. ?? ) = ?? − ∑ ?? (?? . … ) .  2 ‖?‖2 = ∑|?? | . ?=1 ?=1 ? ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅  De aici ? − ? ?? (? = 1.2. obţinem ? ? (? − ?. ?=1 adică pentru elementul x este adevărată egalitatea Parseval. ?? ) − (?. ?=1 Este evident că ? ∈ ℋ0 . Rezumînd cele demonstrate aici şi în paragrafele precedente. ?=1 De aici obţinem : s = x . ? 2) sistemul {?? }1 este complet în ℋ. ?? ) = (?. Următoarele condiţii sînt echivalente: ? 1) sistemul {?? }1 este total în ℋ. Prin urmare ? = prℋ0 x. ajungem la ? Teorema 3. 3) pentru orice x  ℋ avem . ?? ) = ?? − (∑ ?? ?? . dacă şi numai dacă  2 ‖?‖2 = ∑|?? | . În continuare avem (aplicînd teorema Pitagora)  2 ‖?‖2 = ‖? + (? − ?)‖2 = ‖?‖2 + ‖? − ?‖2 = ∑|?? | + ‖? − ?‖2 . ?? ) = ?? − ?? = 0. Fie {?? }1 un sistem ortonormat în spaţiul Hilbert ℋ. Să arătăm că ? − ? ⊥ ℋ0 . ? − ?  ? ({?? }1 ) şi deci ? − ?  ? ({?? }1 ) = ℋ0 .

În demonstratia ? teoremei 2 a fost stabilit. adică sistemul {?? }1 este total. ? Să observăm . ? 2) sistemul {?? }1 este complet. ?=1 4) pentru orice x  ℋ este adevărată egalitatea Parseval 2 ‖?‖2 = ∑?=1|?? | . iar (3) şi (4) − conform teoremei 2. de aici rezultă egalitatea ? − ? = 0 şi deci ? = ∑?=1 ?? ?? . Teorema este demonstrată. atunci ?? =?? ( j). Demonstraţie. ? atunci ?? = (?. De aici şi din teorema 2 obţinem ? Teorema 4. Fie ? = ∑?=1 ?? ?? . 3) orice vector ?ℋ se poate reprezenta sub forma  ? = ∑ ? ?? . ?? = (?. ?? )) . Într-adevăr. Conditiile (1) şi (2) sînt echivalente conform teoremei 1 §34.  ? = ∑ ?? ?? (?? = (?. Întrucît sistemul {?? }1 este total. ?? ) = 0 şi din 3) rezultă ? = ∑?=1 ?? ?? =0. că dacă {?? }1 este un sistem ortonormat şi ? = ∑?=1 ? ?? . ca ? − ? ?? ( j). Dacă ? ?? ( j). ?? ) = = ∑? ?=1 ?? (?? . ?=1 . Sa demonstrăm implicaţia 1) → 3). ?? ) = (∑?=1 ? ?? . ?? ) = ?? . Pentru ca un sistem ortonormat {?? }1 să fie o bază ortonormată în spaţiul Hilbert ℋ este necesar şi suficient să fie îndeplinită una din următoarele condiţii echivalente: ? l) sistemul {?? }1 este total. Să demonstrăm implicaţia 3) → 1).

§ 36. Fie ℋ1 şi ℋ2 − două spaţii Hilbert separabile reale (complexe) cu ∞ ∞ ???ℋ1 = ???ℋ2 = ∞ şi {?? }1 . Demonstraţie. conform teoremei 2 § 31. {φ? }1 − două baze ortonormate ale acestor spaţii.4) pentru orice x  ℋ este adevarata egalitatea Parseval ? 2 ‖?‖2 = ∑|(?. ?=1 Să mai observăm. Izomorfismul spaţiilor Hilbert separabile Teoremă. Pentru orice ? ∈ ℋ1 avem  ? = ∑ ?? ?? (?? = (?. ?=1 Din egalitatea Parseval obţinem ‖?‖2 = ∑?=1|?? |2 . seria 1 ?=1 ?? ? ∑∞ (2) converge. adică baze ortonormate. ?? )). Orice două spaţii Hilbert separabile reale (complexe) infinit dimensionale sînt izomorfe şi izometrice. § 34). că orice spaţiu Hilbert separabil conţine sisteme ortonormate totale (conform teoremei 3. ?? )| . ?=1 . (1) ? Vectorii {?? ? } sunt ortogonali doi cîte doi şi deci. dacă şi numai dacă este convergentă seria ∞ 2 ∑‖?? ? ‖ .

… ) şi deci din convergenţa seriei (1) rezultă convergenţa seriei (2). Aplicaţia f este injectivă. ?̃ = ∑ ?? ?? .Însă ‖?? ? ‖ = |?? | ∙ ‖? ‖ = |?? | (? = 1. fie . … ). atunci ∞ ? = ∑ ? ? . ?=1 ?=1 ∞ Însă {? } este o bază ortonormată a spaţiului ℋ2 şi deci relaţia ?(?) = ?(?̃) 1 implică ? = ? (? = 1. Într-adevăr. ?=1 ?=1 atunci ∞ ∞ ?(?) = ∑ ? ? .2. Prin urmare. Fie ∞ ∑ ?? ? = ? ∈ ℋ2 . ?(??) = ??(?) pentru orice ?. unde ∞ ∞ ? = ∑ ?? ?? . ? = ∑ ?? ? ?=1 ?=1 Se vede uşor. ceea ce la rîndul său implică ? = ?̃. ?̃ ∈ ℋ1 și   R (respectiv   C) . Aplicaţia f este surjectivă. ?=1 Pentru vectorul ?=1 ? ?? ℋ1 ? = ∑∞ avem ?(?) = ?. ?(?̃) = ∑ ?? ? . că aplicaţia f este liniară: ?(? + ?̃) = ?(?) + ?(?̃). Dacă y ℋ2 . Să arătăm că f păstrează produsul scalar a oricăror doi vectori. ?=1 Considerăm acum aplicaţia ? ∶ ℋ1 ℋ2 definită de relaţia f(x) = y.2. aplicaţia f este bijectivă. fie ?(?) = ?(?̃). Dacă ∞ ∞ ? = ∑ ? ?? . În adevăr.

este şi continuă. ?̃). adică f este o aplicaţie izometrică. dacă ? = ?̃. ∑ ?? ?? ) = ∑ ̅̅̅ ?? ?=1 ?=1 ?=1 ∞ ∞ ∞ (?(?). spaţiul L2⌈?. ∞ ∞ ? = ∑ ? ?? . atunci obţinem ‖?(?)‖ = ‖?‖. ?̃) = (?. Dacă {?? }1 şi {φ? }1 sint două baze ortonormate ale spatiilor ℋ1 şi ℋ2 respectiv. ∑ ?? ? ) = ∑ ̅̅̅ ?? (?(?). ?=1 ?=1 Avem ∞ ∞ ∞ ?? (?. definită prin formula . Orice izometrie este continuă. În particular. Deci ? este o aplicaţie izomorfă şi izometrică a spaţiului ℋ1 pe spaţiul ℋ2 . ?̃ = ∑ ?? ?? . Orice spaţiu Hilbert separabil infinit dimensional real (complex) este izomorf şi izometric cu spaţiul l2 real (complex). Aplicaţia ? −1 : ℋ2 ℋ1 este de asemenea izometrică şi. ? ) = ∑ ? ̅̅̅ ?? ?=1 ?=1 ?=1 şi . Fie ℋ1 şi ℋ2 – două spaţii Hilbert finit dimensionale reale ? ? (complexe) de aceeaşi dimensiune ?. Observaţie. Deoarece aplicaţia f este liniară. Consecinţă. ?(?̃)) = (?. În particular. avem ‖?(?) − ?(?)‖ = ‖?(? − ?)‖ = ‖? − ?‖. (?(?). prin urmare. aplicaţia ? ∶ ℋ1 ℋ2 . ?⌉ este izomorf şi isometric cu spaţiul l2. ?=1 ?=1 şi deci ∞ ∞ ?(?) = ∑ ? ? . ?(?̃) = ∑ ?? ? . ?? ) = ∑ ? ̅̅̅ (?. prin urmare. atunci evident. ?(?̃)) = (?(?).

1 . § 37. … ). cos ?? . √? √? √? √? −? −? ? 1 2 ? 1 2 ? 1 2 ( ∫−? ? cos ??) ?? = ∫−? ( sin ??) ?? = ∫−? ( ) ?? = 1. sin ? . . … )) .0. ?? )= 0 (? = 1. acest sistem este şi complet şi deci formează o bază ortonormată a spaţiului L2[-. Prin urmare. 0.2. ?=1 ? ?? ) = ∑?=1 ? φ? . În spațiul L2[-. ?? )= ?? . § 27. El este şi total. În spațiul l2 considerăm sistemul de vectori {?? }1∞ (?? = ⏟ … . Într-adevăr. Întrucit (?. sin ?? . ]. ] considerăm sistemul trigonometric 1 1 1 1 1 . sistemul {?? }1∞ constitue o bază ortonormată a spațiului Hilbert l2. … √2? √? √? √? √? Se vede uşor că ? 1 1 ? 1 1 ? 1 1 ∫−? √2? cos ?? ?? = ∫−? ∙ sin ?? ?? = ∫−? cos ?? ∙ sin ?? ?? = 0. √? √2? √? √? √? ? ? 1 1 1 1 ∫ cos ?? ∙ cos ?? ?? = ∫ sin ?? ∙ sin ?? ?? = 0 (?  ?). Acest sistem este ortonormat . ?(∑? ? stabileşte un izomorfism isometric al spaţiului ℋ1 şi ℋ2 . (0. Conform teoremei 5. √ √? √ 2? ceea ce arată că sistemul trigonometric este ortonormat. obţinem ? = 0. ? fie ? = (?? )1∞ şi (?. Baze ortonormate în unele spații concrete 1. … . 2. teorema demonstrată mai sus este adevărată şi în cazul spaţiilor Hilbert finit dimensionale de aceeaşi dimensiune. Prin urmare. cos ? .

] se dezvoltă în seria Furier a ei în raport cu sistemul trigonometric: ?(?) = ?0 + ?1 cos ? + ?1 sin ? + ⋯ + ?? cos ?? + ?? sin ?? + ⋯. ]. ±2. atunci din cele de mai sus cu uşurinţă se deduce că sistemul 1 . (1) unde ? ? 1 1 ?0 = ∫ ?(?)?? . 0 Conform formulelor Euler. … } (2) Sistemul este ortonormat. Prin urmare. orice funcţie x  L2[-. cos ?? . 2? ? −? −? ? 1 ?? = ∫ ?(?) sin ?? ??. ? −? Seria (1) converge în spaţiul L2[-. … √2 constituie o bază ortonormată a acestui spaţiu. sin ?? . deoarece 1 0. avem ? 2???? + ? −2???? cos 2??? = 2 . sin ??? . 4) În spaţiul L2[0. ? = ?. cos ??? . ? = 0. ±1. ?? = ∫ ?(?) cos ?? ??. 1] considerăm sistemul {? 2???? . 1]. ? ≠ ? ∫ ? 2???? ∙ ̅̅̅̅̅̅̅̅̅ ? 2???? ?? = { 1. Dacă vom considera spaţiul L2[-1. … .

? ? . … este liniar independent. şi deci constitue o bază ortonormată a spaţiului L2[-1. 2 . … este complet în L2[0. Prin urmare. 2 ∙ ?! ∙ √2 ?? ? Polinoamele 1 ?? ?? (?) = ? ∙ ? ∙ (? 2 − 1)? (? = 0. 1] avem 1 ?(?) = ∑∞ ?=−∞ ?? ? 2???? (?? = ∫0 ?(?)? −2???? ??) (3) şi această serie converge în L2[0. cos 2?? . Utilizînd metoda Gram-Schmidt. şi deci complet este şi sistemul {?? (?)}∞ ∞ 0 . 1]. … } formează o mulţime peste tot densă în L2[0. Seria (3) se numeşte seria Fourier a elementului x în formă complexă.obtinem un sistem ortonormat {?? (?)}∞ 0 . cos 2??? . § 27) . ? 2 . ? 2???? − ? −2???? sin 2??? = .2.2. 1]. 1]. 1] sistemul 1. {?? (?)}0 este un sistem ortonormat şi complet în L2[-1. dar nu este ortogonal. Sistemul {? ? }∞ 0 este complet (teorema 4. … ) ?! ∙ 2 ?? se numesc polinoame Legendre. ?. pentru orice x  L2[0. 1]. 1]. sin 2??? . … . ±2. 5) În spaţiul L2[-1. 1]. 2? + 1 ?? (?) = √ ∙ ?? (?) . Prin urmare. Deci sistemul (2) este un sistem ortonormat şi complet în L2[0. … ). … . Prin urmare. Prin urmare combinaţiile liniare ale funcţiilor {? 2???? = 0. sin 2?? . combinaţiile liniare ale acestor funcţii formează o mulţime peste tot densă în L2[0.1. 1]. adică este o bază ortonormată a spaţiului L2[0. 2? Întrucît sistemul 1. 1].1. Se poate demonstra că √2? + 1 ?? ?? (?) = ∙ ? ∙ (? 2 − 1)? (? = 0. ±1.

De aici rezultă că orice funcţie x  L2[-1. 1]. . 2 −1 Seria (4) converge în L2[-1. 1] se reprezintă sub forma ?(?) = ∑∞ ?=0 ?? ?? (?) (4) cu 1 2? + 1 ?? = ∫ ?(?)?? (?)??.

– Bucureşti . 1975. 9..Б. Spaţii Hilbert. 1977.. Наука.П.И.А. Ionescu – Tulcea C.И. Gaşpar Dumitru. Соболев В.Н. – Bucureşti. Антоневич А. 1. 6. Соболев В. Кириллов А. Лабораторный практикум по функциональному анализу. – М. – Минск: Университетское. – Кишинев.А.– М.В... 1965 5. Элементы теории функций и функционального анализа. Радыно Я. 1978. Радыно Я. Крупник Н.1967.В.. 10. 1984. 11.Б.И. Люстерник Л. Задачи и упражнения по функциональному анализу– Минск: Вышэйшая школа. Elemente de analiză functională.В. Analiză functională. – Bucureşti .А. – Bucureşti . 1979. Теоремы и задачи функционального анализа. Tratat de analiză functională. Наука... Гвишиани А. Наука. 1989. Колмогоров А.. Молдавский госуниверситет. 1990.1970. Функциональный анализ и интегральные уравнения. Cristescu Romulus.. 7. 8.В. Ghica Alexandru. – М. . 4 Люстерник Л. 1982. BIBLIOGRAFIE 1... Фомин С.Я. Часть I. – Vol. – Timişoara. Акилов Г. Marinescu G. Analiză functională. 13..Антоневич А. Краткий курс функционального анализа. Руссу Г. Н. – М. Функциональный анализ.T. 1981.1956. 3... Наука. Элементы функционального анализа. 2. – М. Высшая школа.Д. Князев П. Канторович Л. 12.