SÂNGELE

CURS 1 – componente, hematocrit, funcții, proprietăți
Obiective educationale
 enumerati și explicați în ce constă funcţiile sângelui
 identificati componentele majore ale sângelui şi procentul aproximativ al fiecăruia
 definiti hematocritul, identificati valorile normale ale acestuia
 identificati factorii de variaţie fiziologică ale hematocritului, precizati situaţiile clinice în care
se modifică hematocritul
 definiti noţiunea de volemie
 precizati principalele metode indirecte de măsurare ale volumul plasmatic si globular,
descrieti condiţiile bazale si intelegeti importanţa respectării lor în măsurarea unor parametrii
fiziologici
 Precizati valorile fiziologice ale volemiei în funcţie suprafaţa corporală
 Identificați factorii de variaţie fiziologică ale volemiei, enumerati si explicati situaţiile clinice în
care se modifică volemia
 Enumerati si explicati mecanismele fiziologice de reglare ale volumului plasmatic
 argumentati rolul variaţiei presiunii parţiale a oxigenului în ţesuturi asupra volumului
globular şi asupra dinamicii eritropoiezei (vezi cap. Eritrocite- eritropoieza)
 definiti noţiunea de sânge circulant şi stagnant
 Precizati valorile normale ale densitatii sangelui; constientizati diferenta de densitate intre
plasma si eritrocite
 Precizați factorii de care depinde vâscozitatea sângelui, identificati condiţiile patologice
posibile care determină creşterea sau scăderea vâscozităţii sângelui
 Menționați importanta clinică a vâscozității sângelui
 definiti presiunea osmotică şi presiunea coloid-osmotică
 identificati condiţiile patologice posibile care determină creşterea sau scăderea presiunii
osmotice şi presiunii coloid-osmotice a plasmei

Sângele = plasma + elemente figurate pot fi separate prin centrifugare sau sedimentare

Funcțiile sângelui
1. Apărare
2. Hemostaza
3. Transport de - gaze respiratorii
- Substanțe nutritive
- Substanțe deșeu
4. Termoreglare
5. Menținerea homeostaziei hidro-electrolitice și acvido-bazice
6. Coordonarev și reglare, integrare a organelor și sistemelor
7.

Hematocritul
Definitie
Hematocrit/volum compact de eritrocite = fracțiunea procentuală dintr-un volum de sânge ocupată
exclusiv de eritroctie
! hematocritul exprima raportul eritrocite/plasmă
Valori normale
Barbați = 43-45%
Femei = 41-45%

Cantitatea de lipide din organism (țesut adipos m ai mult-volum sanguin mai mic) . Acestea sunt ● repaus fizic.locul recoltării (VN sunt date pentru sângele venos) . 99Tc Volumulm sanguin se măsoară în condiții bazale. plexuri subpapilare) = 35 % din Vol sanguin Raportul sânge circulant/stagnant se poate modifica rapid. Poziția corpului (mai mic in ortostatism.Trasori pentru volumnul eritrocitar: eritrocite marcate cu 51Cr.Variații fiziologice -sex -vârstă -altitudine -persoane antrenate pentru efort . 77 ml/kg corp la bărbați/ 4. Ingestie masivă de lichide (creștere tranzitorie) . Temperatura ambiantă (crește la temperatură ridicată. Graviditate(crește vol plasmatic) . după distribuția acestuia în volumul care se dorește a fi determinat Volumul eritrocitar și volumul plasmatic se măsoară separat: .sunt date de variația volumului plasmatic sau a celui eritrocitar ! Desi in practica clinica. 24 ore pentru proteine) ● temperatură de confort Valori normale Volemia = 3000-3100 ml/m2 suprafață corporală (66 ml/kg corp la femei . realizând redistribuția masei sanguine Măsurare Metode – directe (istorice) .trecerea clino-ortostatism Variații patologice . coloranți (roșu Congo). administrat in cantitate cunoscută. Altitudine . macromolecule (polivinilpirolidona. Gradul de antrenament . oate să nu fie proporțional cu acesta Proprietatile sangelui Volumul sanguin Volemie = volumul sângelui din arborele circulator Volum sanguin circulant = volumul de sânge care circulă efectiv prin arborele circulator = 65% din Vol sanguin Volum sanguin de rezervă = volumul de sânge care circulă cu viteză foarte mică sau stagneaza în anumite sectoare (ficat.Trasori pentru volumul plasmatic: trasori radioactivi (RISA) – preferat.. Sex (mai mare la bărbați) .indirecte – metoda diluției. 5 l la bărbați) Variații fiziologice . hematocritul este utilizat ca un indicator al numarului de eritrocite. dextrani) . care are la bază măsurarea concentrației unui anumit trasor. Vârstă (100 ml/kg corp la nou născut) . scade la temperatura joasă) . clinostatism ● repaus psihic ●repaus alimentar 9inaniție cu 12 ore înainte. splină. mai mare in clinostatism prelungit) .5 l la femei.

061 Plasmă – 1. rețin apa în arborele vascular și contribuie la menținerea volumului sanguin Densitatea = raportul dintre un volum de sânge și un volum egal de apă la 4 OC. arsuri intinse. transpirații. anemii marcate. Reglarea volumului globular – prin tensiunea oxigenului în țesuturi hipoxia crește producția de eritrocite în măduva roșie hematoformatoare Reglarea volumului plasmatic Mecanismele reflexe sunt declanșate de stimularea:  Voloreceptorilor – creșterea volumului sanguin stimulează voloreceptorii din atrii și. retenție hidrosalină Hipovolemii: hemoragii. Aceasta stimulează baroreceptorii vasculari și produce reflex ●creșterea frecvenței cardiace și a forței de contracție a miocardului. de scurtă durată.masurarea densitatii sangelui si plasmei) Vâscozitatea sângelui Vâscozitate = proprietatea sângelui de a-și modifica cu încetineală forma sub acțiunea factorilor exteriori . hemoragii la câteva ore de la producere Utilitatea practica a determinarii densitatii sangelui si plasmei: tulburari ale echilibrului hidrosalin.i/sau creșterea osmolarității cu 1-2%. cu refacerea volemiei  Proteinele plasmatice – prin presiunea coloid-osmotică pe care o generează. practica chirurgicala ( a se vedea lucrarile practice. volumul sanguin se poate menține constant. cu alterarea hematocritului (ex: scăderea volumului globular poate fi compensată prin mărirea volumului plasmatic). ca urmare ●este inhibată sinteza și eliberarea de hormon antidiuretic.027 Variații fiziologice Creșteri ale densității sângelui altitudine.067 Femei .Variații patologice În stări patologice pot apărea variații discordante ale volumului plasmatic sau globular. sunt de a crește excreția de Na și apă și de a scădea tonusul simpatic. Sub acțiunea ADH asupra tubului colector renal. graviditate Scăderi ale densității sângelui poliglobulii. Valori normale Bărbați – 1. așa încât mai puțină apă trece în țesuturi. urmat de vasodilatație și pierdere de volum plasmatic în țesuturi Scăderea volumului sanguin are efecte inverse  baro-receptorilor scăderea volumului sanguin are drept efect scăderea presiunii arteriale. diureza scade.057-1. Efectele sale.051-1. Hipervolemii (pletora sanguină): poliglobulii. cu restabilirea volumului sanguin și a presiunii arteriale Mecanisme umorale  ADH – eliberat de hipofiza posterioară prin scăderea volumului sanguin cu 10-15% . Când aceste variații sunt mici.  Factorul natriuretic atrial – produs si eliberat de fibrele miocardului atrial la creșteri ale volemiei . pierderi de plasmă Reglarea volemiei Mecanismele de reglare sunt complexe și presupun reglarea independentă a volumului plasmatic și globular. șoc. cu cresterea volumului sanguin si a presiunii arteriale. cu creșterea diurezei și restabilirea volumului sanguin ●scade tonusul simpatic. urmată de creșterea reabsorbției de Cl și apă. efort fizic. anemii. cu refacerea volumului sanguin (feed-back negativ)  Aldosteronul – eliberat de corticosuprarenală ca răspuns la scăderea presiunii arteriale acționează pe tubii urinari distalui și colectori și crește reabsorbția de Na. cu creșterea debitului cardiac (a se vedea cursul Debit cardiac) ●vasoconstricție.1.

deformabilitate)  Plasma – concentrația de proteine  Temperatură – creșterea temperaturii scade vâscozitatea sângelui  Gradul de oxigenare a sângelui – sângele oxigenatare o vâscozitate mai mică Importanța clinică a vâscozității vâscozitatea sângelui este unul dintre factorii care transformă curgerea intermitentă a sângelui în curgere continuă și. Din cei 5300 mm Hg de presiune osmotica a plasmei. soluțiile hipertone au o presiune osmotică mai mare. presiunea coloidosmotica este importanta in schimburile dintre sange si tesuturi de la nivel capilar si in filtrarea glomerulara. Factori de care depinde vâscozitatea sângelui:  Elementele figurate – mai ales eritrocite (număr. . Desi mica. iar cele hipotone mai mică decât cea a fluidelor organismului. Soluție izotonă – are aceeași presiune osmotică cu a fluidelor organismului. Principalul contributor la presiunea osmotică a plasmei este Na+ Presiunea osmotică a fluidelor organismului = 290-310 mOsm/l Presiunea coloid-osmotica a plasmie este partea din presiunea osmotica generat de prezenta macromoleculelor proteice. pe de altă parte. doar 25-35 mm Hg sunt dati de proteine. de care depinde rezistența periferică ( a se vedea cursurile de hemodinamică) Presiunea osmotică PO = presiunea care se opune migrării osmotice a apei PO depinde de numărul de particule din soluție și nu de mărimea lor.