Școala Postliceală Sanitară „Fundeni”

Biofizică
Sângele.
Biochimia sângelui

Nume elev: Halmaghi Euzefina-Carmen
Clasa: AMG 1C
An școlar: 2016-2017

1|Page

Astfel. vâscozitatea sângelui variază în funcție de mărimea hematocritului. Sângele este un lichid complex. vâscozitatea sângelui este de cca. poartă numele de hematocrit. acestea deformându-se datorită presiunii dintre ele. VÂSCOZITATEA SÂNGELUI La temperatura de 370C. de viteza de curgere și de raza tubului.). În consecință. mai precis o suspensie de elemente figurate (celulele) în plasmă (soluție apoasă de electroliți. sângele fiind un lichid nenewtonian. această dependență este aproape exponențială (Fig. Această variație bruscă a vascozității relativă se explică prin faptul că la valori de peste 58-60% a hematocritului. Dependența descrisă de ecuația lui Einstein pentru lichidele nenewtoniene este de tip liniar. fiind un sistem dispers heterogen. Procentul din volumul total al sângelui ocupat de elementele figurate. 4 ori mai mare decât a apei. 2|Page . imposibilitatea mișcării libere a hematiilor determină o creștere accentuată a vâscozității. în majoritate covârșitoare hematii. 6.2. apar aglomerări ale hematiilor. neelectroliți si macromoleculare). Însă. valoarea normală fiind cuprinsă între 45 și 50%. în cazul sângelui.

3.2.6. dp – diametrul particulelor (hematii) r – raza capilarului Fig. Variația vâscozității relative a sângelui cu raza capilarului. Variația coeficientului de vâscozitate relativă cu raza tubului și cu viteza de curgere se datorează acumulării și 3|Page .coeficientul de vâscozitate pentru un tub cu rază foarte mare. Dependența coeficientului de vâscozitate relativă de diametrul capilarului este cunoscută sub denumirea de fenomenul Fahraeus-Lindquist. această dependență este descrisă de relația: unde . 6. Matematic. Variatia vascozitatii relative cu hematocritul Măsuratorile pentru cele două curbe din figură au fost efectuate cu capilare diferite: curba (1) cu F1 > 1mm și curba (2) cu F2 < 1mm.Fig.

ceea ce favorizează curgerea în vasele sangvine mici. axfixie și scade la anemie. astfel încât vâscozitatea nu mai este influențată sensibil de variația vitezei în circuitul sangvin. astfel crește la hipertensiune. poliglobulie. ceea ce determină creșterea vâscozității. Modificări ale vâscozității apar în diferite stări patologice. 4|Page . sângele venos este mai vâscos decât cel arterial. Creșterea vâscozității cu scăderea temperaturii și conjugată cu vasoconstricția capilară determină stagnarea circulației periferice. ducând la apariția degerăturilor. deci o creștere a tensiunii arteriale. Vâscozitatea crește în urma consumului de alcool. Creșterea concentrației de CO2 în sânge duce la mărirea (umflarea) elementelor figurate. creșterea vâscozității determină o creștere a efortului inimii pentru menținerea unui debit normal. când raza tubului scade sub 0.aranjării hematiilor în zona axială a tubului și formării unui manșon plasmatic de vâscozitate mică la contactul cu pereții vasului. Procesul are loc la viteze de curgere mici. Vâscozitatea este mai mică la femei decât la bărbați și la copii decât la adulți. Așadar. În schimb. cafea și datorită existenței produșilor de dezasimilație acumulați în organism în perioada de oboseală.5 mm se constată o micșorare accentuată a vâscozității relative. De asemenea.

după distribuția acestuia în volumul care se dorește a fi determinat Volumul eritrocitar și volumul plasmatic se măsoară separat:  Trasori pentru volumul plasmatic: trasori radioactivi (RISA) – preferat. care are la bază măsurarea concentrației unui anumit trasor. dextrani)  Trasori pentru volumnul eritrocitar: eritrocite marcate cu 51Cr. VOLEMIA Volemie = volumul sângelui din arborele circulator Volum sanguin circulant = volumul de sânge care circulă efectiv prin arborele circulator = 65% din Vol sanguin Volum sanguin de rezervă = volumul de sânge care circulă cu viteză foarte mică sau stagneaza în anumite sectoare (ficat. macromolecule (polivinilpirolidona. splină. administrat in cantitate cunoscută. 99Tc 5|Page .indirecte – metoda diluției. coloranți (roșu Congo). plexuri subpapilare) = 35 % din Vol sanguin Raportul sânge circulant/stagnant se poate modifica rapid. realizând redistribuția masei sanguine Măsurare Metode – directe .

5 l la bărbați) Variații fiziologice  Sex (mai mare la bărbați)  Vârstă (100 ml/kg corp la nou născut)  Temperatura ambiantă (crește la temperatură ridicată. scade la temperatura joasă)  Graviditate(crește vol plasmatic)  Ingestie masivă de lichide (creștere tranzitorie)  Altitudine  Gradul de antrenament  Poziția corpului (mai mic in ortostatism.5 l la femei. 77 ml/kg corp la bărbați/ 4. Acestea sunt: ● repaus fizic. clinostatism ● repaus psihic ●repaus alimentar 9inaniție cu 12 ore înainte. 24 ore pentru proteine) ● temperatură de confort Valori normale Volemia = 3000-3100 ml/m2 suprafață corporală(66 ml/kg corp la femei . mai mare in clinostatism prelungit)  Cantitatea de lipide din organism (țesut adipos m ai mult- volum sanguin mai mic) Variații patologice 6|Page . Volumulm sanguin se măsoară în condiții bazale..

Reglarea volemiei Mecanismele de reglare sunt complexe și presupun reglarea independentă a volumului plasmatic și globular. Hipervolemii (pletora sanguină): poliglobulii. Scăderea volumului sanguin are efecte inverse  baro-receptorilor scăderea volumului sanguin are drept efect scăderea presiunii arteriale. cu creșterea diurezei și restabilirea volumului sanguin scade tonusul simpatic. pierderi de plasmă. ca urmare este inhibată sinteza și eliberarea de hormon antidiuretic. Aceasta 7|Page . retenție hidrosalină Hipovolemii: hemoragii. În stări patologice pot apărea variații discordante ale volumului plasmatic sau globular. Reglarea volumului globular – prin tensiunea oxigenului în țesuturi hipoxia crește producția de eritrocite în măduva roșie hematoformatoare Reglarea volumului plasmatic Mecanismele reflexe sunt declanșate de stimularea:  Voloreceptorilor – creșterea volumului sanguin stimulează voloreceptorii din atrii și. cu alterarea hematocritului (ex: scăderea volumului globular poate fi compensată prin mărirea volumului plasmatic). Când aceste variații sunt mici. volumul sanguin se poate menține constant. anemii marcate. urmat de vasodilatație și pierdere de volum plasmatic în țesuturi.

8|Page . așa încât mai puțină apă trece în țesuturi. Efectele sale. cu refacerea volumului sanguin (feed-back negativ)  Aldosteronul – eliberat de corticosuprarenală ca răspuns la scăderea presiunii arteriale acționează pe tubii urinari distalui și colectori și crește reabsorbția de Na. cu creșterea debitului cardiac (a se vedea cursul Debit cardiac) vasoconstricție. sunt de a crește excreția de Na și apă și de a scădea tonusul simpatic. cu cresterea volumului sanguin si a presiunii arteriale. diureza scade. de scurtă durată. cu restabilirea volumului sanguin și a presiunii arteriale Mecanisme umorale  ADH – eliberat de hipofiza posterioară prin scăderea volumului sanguin cu 10-15% . rețin apa în arborele vascular și contribuie la menținerea volumului sanguin. cu refacerea volemiei  Proteinele plasmatice – prin presiunea coloid- osmotică pe care o generează.i/sau creșterea osmolarității cu 1-2%. Sub acțiunea ADH asupra tubului colector renal.  Factorul natriuretic atrial – produs si eliberat de fibrele miocardului atrial la creșteri ale volemiei . stimulează baroreceptorii vasculari și produce reflex creșterea frecvenței cardiace și a forței de contracție a miocardului. urmată de creșterea reabsorbției de Cl și apă.

presiunea coloidosmotica este importanta in schimburile dintre sange si tesuturi de la nivel capilar si in filtrarea glomerulara. Principalul contributor la presiunea osmotică a plasmei este Na+ Presiunea osmotică a fluidelor organismului = 290-310 mOsm/l Presiunea coloid-osmotica a plasmie este partea din presiunea osmotica generat de prezenta macromoleculelor proteice. Din cei 5300 mm Hg de presiune osmotica a plasmei. soluțiile hipertone au o presiune osmotică mai mare. Soluție izotonă – are aceeași presiune osmotică cu a fluidelor organismului. 9|Page . PRESIUNE OSMOTICĂ PO = presiunea care se opune migrării osmotice a apei PO depinde de numărul de particule din soluție și nu de mărimea lor. Desi mica. iar cele hipotone mai mică decât cea a fluidelor organismului. doar 25-35 mm Hg sunt dati de proteine.

practică chirurgicală ( a se vedea lucrările practice. DENSITATEA SÂNGELUI Densitatea = raportul dintre un volum de sânge și un volum egal de apă la 4OC. anemii. Scăderi ale densității sângelui poliglobulii.051-1.061 Plasmă – 1. arsuri întinse. transpirații. efort fizic.067 Femei . Valori normale Bărbați – 1.măsurarea densității sângelui și plasmei). 10 | P a g e .1. hemoragii la câteva ore de la producere.057-1. Utilitatea practică a determinării densității sângelui și plasmei: tulburări ale echilibrului hidrosalin. graviditate. șoc.027 Variații fiziologice Creșteri ale densității sângelui altitudine.