GHID DE ETICHETARE ŞI CERTIFICARE

ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR

PARTEA A – SCENARIU EUROPEAN .

.

renovare.” Certificatul de performanţă energetică a unei clădiri este definit. resursele proprii de generare a energiei și alți complementar pentru a stabili acțiuni mai concrete.” Din păcate. Din aceste motive. 1. în articolul 2 al Directivei. inclusiv climatul din interior. au o vechime de peste 15 ani.audituri energetice în întreprinderile cu consum mare de articolul 15 care precizează: “Statele membre pun în aplicare actele cu energie.1.a început să producă efecte benefice importante” în raport cu parametrii climatici.1.“ putere de lege și actele administrative necesare aducerii la îndeplinire a prezentei directive până la 4 ianuarie 2006.. Conţinutul acesteia a fost în mare parte înlocuit de o nouă legislaţie (de exemplu.finanţarea din terţe surse a investiţiilor vizând creşterea eficienţei în clădiri precum și evaluarea instalațiilor de încălzire ale căror cazane energetice în sectorul public. (e) inspecția periodică a cazanelor și a sistemelor de climatizare .1 Obiective Performanța energetică a unei clădiri este exprimată într-un mod Aşa cum este menţionat în articolul 1..4 Metodologia de calcul al performanţelor energetice Directiva.. care influențează necesarul de exploatarea marelui potențial. Aşa cum este subliniat în preambulul Directivei “Directiva Această cantitate se reflectă într-unul sau mai mulți indicatori 93/76/CEE a Consiliului din 13 septembrie 1993 de limitare a emisiilor numerici care au fost calculați luând în considerație izolația. între altele. 1. o clădirilor a avut o aplicare limitată.1. sunt prezentate pe scurt în paragrafele următoare. baza consumului real. Această metodologie este stabilită la nivel național sau regional.. la nivel național sau regional. de dioxid de carbon prin îmbunătățirea randamentului energetic caracteristicile tehnice și de montaj.1. este dată următoarea definiţie: „performanța energetică a unei clădiri”: înseamnă cantitatea de energie efectiv consumată sau estimată pentru a face față necesităților 1. de dispoziţii cu privire la clădiri...izolarea termică a clădirilor noi. aer condiţionat şi apă caldă pe (d) certificarea energetică a clădirilor.. energetică a clădirilor (EPBD) încălzirea. Directiva 2006/32/EC. ca: “……un certificat...inspecţia regulată a cazanelor. implementarea Directivei SAVE nu a fost metodologii de calcul armonizate.. .... ținând cont de condițiile climatice din exterior și de specificitățile locale. certificarea energetică a „Statele membre aplică. în articolul 3. este nevoie de un instrument juridic structurilor învecinate. sistemul de răcire.. .facturarea costurilor de încălzire. fiind abrogată de că acest proces a avut o durată lungă pentru multe ţări. 2002/91/EC) şi este 1. se pare Această Directivă nu mai este în vigoare.. în care se indică în mod explicit necesitatea de a pune în aplicare acţiuni în următoarele domenii: (c) aplicarea cerințelor minime de performanță energetică la clădirile mari existente. care presupune.”  .1. ventilația și iluminatul.1.2 Termen limită pentru adoptare . “Obiectivul prezentei transparent și poate include un indicator al emisiei de CO2.certificarea energetică a clădirilor. În acest scop. Principalele puncte ale acestei directive cadrului general. Directiva Consiliului 93/76/EEC din 13 septembrie 1993 de limitare a emisiilor de dioxid de carbon (b) aplicarea cerințelor minime privind performanța prin îmbunătăţirea eficienţei energetice (SAVE) a prevăzut o serie energetică la clădirile noi. care cuprinde performanța energetică a unei clădiri calculată în conformitate cu o metodologie care se înscrie în cadrul general. al economisirii de energie” energie și reducerea marilor decalaje între statele membre în ceea ce privește rezultatele obținute în acest sector. recunoscut Acelaşi articol afirmă: de statul membru sau de o persoană juridică desemnată de acesta.3 Performanţele energetice ale clădirilor rezumat la punctul următor. cât și de cerințele legate de 1. energie din Europa. proiectarea și amplasarea (SAVE) “…. încă nevalorificat.1.. SUMAR AL DIRECTIVELOR EUROPENE LEGATE DE EFICIENŢA ENERGETICĂ ÎN CLĂDIRI Introducere „Prezenta directivă stabilește cerințe cu privire la: Problematica creşterii eficienţei energetice în clădiri a fost recunoscută de Comunitatea Europeană de ceva timp deoarece (a) cadrul general pentru o metodologie de calcul al performanței clădirile ocupă un procent de 40% al consumatorilor finali de energetice integrate a clădirilor. atestând că: satisfăctoare în totalitate: în particular. expunerea la soare și influența „Cu toate acestea. supuse unor lucrări importante de . apa caldă. dă dispoziţii pentru adoptarea unei Cu alte cuvinte.. Dir. Directiva 2002/91/EC privind performanţa legate de utilizarea standard a clădirii.” 1. Directiva metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor pe baza 2002/91/EC a fost adoptată. Intervalul pentru transpunerea Directivei este stabilit în . care să vizeze factori. În articolul 2 al Directivei.” directive este de a promova îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor în cadrul Comunității.5 Certificat de performanţă energetică climatul interior și de raportul cost-eficiență.

” cu referire explicită la clădirile noi cu o un loc unde să poată fi văzut de public un certificat de performanță suprafaţă utilă totală de peste 1000 m2. Certificatul este însoțit de recomandări pentru îmbunătățirea rentabilității performanței energetice. Pentru a atinge aceste cazanele noi de apă caldă cu combustibil lichid sau gazoas obiective.5 +1. Directiva a stabilit (frecvent) cerinţele de randament b)Directiva 93/76/CEE a Consiliului din 13 septembrie 1993 pentru cazanele care urmează să fie vândute şi instalate în întreaga de limitare a emisiilor de dioxid de carbon prin îmbunătăţirea Europă.3 Alte Directive Alte Directive care afectează sectorul construcţiilor sunt În acelaşi articol 7.1 Obiective d)Directiva 2004/8/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Aşa cum este menţionat în articolul 1: “Prezenta directivă. de energie primară…. la ieşire şi care funcţionează la 30% sarcină parte. sunt stabilite la articolul 5 din Directivă. Directiva 1992/42/EEC privind cerinţele de raportului costuri-eficienţă şi îmbunătăţirea eficienţei energetice randament pentru cazanele noi de apă caldă cu în statele membre. în conformitate cu prezenta Directivă.5 temperatură log Pn log Pn joasă (*) Cazane cu 4-400 70 ≥ 91 +1 30 (**) ≥ 91 +1 Aşa cum este specificat în articolul 7: “Certificatul condensare log Pn log Pn de performanță energetică a unei clădiri include valori de gaz de referință cum ar fi standarde legale în vigoare și criterii (*) Inclusiv cazanele de condensare care folosesc combustibili lichizi de evaluare care să dea posibilitatea consumatorilor să (**) Temperatura apei de alimentare a cazanului compare și să evalueze performanța energetică a unei clădiri. după caz. eventual.2 Cererea randamentelor Cerinţele minime de randament pentru cazane. 2004/8/CE..5 +1. Această Directivă promovează peste 1000 m2 ocupate de autorități publice și de instituții care “dezvoltarea cogenerări cu randament ridicat a energiei electrice prestează servicii publice unui număr mare de persoane și care sunt. şi termice. următoarele obligaţii sunt prevăzute: “Statele menţionate în continuare: membre asigură ca la construcția. proprietarul să pună la dispoziția potențialului cumpărător sau a)Directiva 2004/8/EC a Parlamentului European şi a locatar.” şi “Statele membre iau măsurile necesare pe baza cererii de energie termică utilă pe piaţa internă a energiei pentru a asigura că pentru clădirile cu o suprafață utilă totală de şi care modifică Directiva 92/42/EC. Directiva ia în considerare.2. unităţile cu o capacitate maximă de energie electrică sub certificarea energetică a unei clădiri are un rol special ca mijloc 50 kWe) care pot fi utilizate şi în cazul clădirilor mici şi mijlocii. din 11 februarie 2004 privind promovarea cogenerării pe baza care se încadrează în programul SAVE privind promovarea eficienței cererii de energie termică utilă pe piaţa internă a energiei şi care energetice în Comunitate. 2005/32/CE şi 2008/28/EC). Intervalul temperaturilor de interior că. Tipul de Interval Randamentul la puterea Randamentul în sarcină parţială cazan de putere nominală kW Temperatura medie Randa. Mai mult. există mai multe dispoziţii aplicabile combustibil lichid sau gazos la sectoarele terţiare şi rezidenţiale. să fie afișat într. c)Directiva 2002/91/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2002 privind performanţa energetică a clădirilor 1. este clar că. Certificatul Consiliului din 11 Februarie 2004 privind promovarea cogenerării este valabil cel mult 10 ani. în ansamblul său. Aceasta este o Directivă “pătură” ce urmăreşte creşterea 1. De fapt. generare combinată de căldură recomandate și curente. vânzarea sau închirierea unei clădiri. alți factori climatici şi energie) ca sistem de obţinere a eficienţei energetice a clădirilor de interes pot fi afișați într-un loc vizibil. de promovare a eficientizării energetice a clădirilor şi certificatul de performanţă energetică a unei clădiri este considerat un b)Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European şi a instrument foarte important pentru a prezenta termenul de Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficienţa energetică la eficienţa energetică opiniei publice.5 40 ≥ 87. dar cadrul general a rămas în mod substanţial la fel. dacă este cazul.” este citată în articolul 5 al Directivei 2002/91/EC. Această directivă a fost modificată de mai multe ori (prin eficienței energetice (SAVE) Directivele 93/68/CEE.” 1. Temperatura medie a Randamentul a apei din cazan mentul apei din cazan necesar în % (în °C) necesar (în °C) în % Cazane 4-400 70 ≥ 84 +2 ≥ 50 ≥ 80 +3 standard log Pn log Pn Cazane cu 4-400 70 ≥ 87.2. din 5 aprilie 2006 privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi denumite în continuare „cazane””. serviciile energetice şi care abrogă Directiva 93/76/CEE 1.2. utilizatorii finali şi serviciile energetice şi care abrogă Directiva 93/76/CEE. Referinţe pentru a asigura “utilizarea prudentă şi raţională a resurselor a)Directiva 1992/42/EEC privind cerinţele de randament pentru naturale” şi să elimine “barierele tehnice”. una dintre primele care afectează sectorul construcţiilor. precum și. vizitate frecvent de aceste persoane. Articolul 17 abrogă Directiva Comunitatea Europeană a luat în considerare nu numai 93/76/CEE. aşa cum se arată în tabelul de mai jos (preluat din directivă):  . a fost emisă cu scopul de a îmbunătăţi “eficienţa cererii finale de energie”. de asemenea microunităţile de cogenerare (de Prin urmare. Trebuie menţionat faptul energetică nu mai vechi de 10 ani. pe baza cererii de energie termică utilă şi a economiilor în consecință. determină cerințele de randament modifică Directiva 92/42/CEE aplicabile cazanelor noi de apă caldă cu combustibil lichid sau e)Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului gazos cu o putere nominală de minimum 4 kW și maximum 400 kW. În interior. aceasta Directivă cu privire la cazane. un certificat de performanță energetică. exemplu. performanţa unei clădiri. cogenerarea (cunoscută ca CHP. ci şi eficienţa sistemelor de încălzire.

energia regenerabilă produsă în incinta clădirii [5] şi se adaugă CEN/TC 247 Automatizarea. împreună cu energia primară de performanţă energetică a clădirilor. apă caldă 11. energia livrată. inclusiv pierderi standarde.2. • inspecţii ale cazanelor şi a aerului condiţionat.. de sistem şi energie auxiliară. În timp ce mai multe standarde acoperă anumite aspecte specifice ale procesului de calcul. Acesta include 28 standarde EN EN 15378 Inspecţia boilerelor noi.. Umbrela versiunea V5)  . metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor în precum şi modalităţi de exprimare a scopul de a ajuta statele membre să pună în aplicare Directiva cerinţelor (pentru regulamente).2 Prezentare generală a relaţiei dintre standarde şi Directiva 2002/91/EC Metodologia de calcul al performanţelor energetice a unei clădiri ar trebui să respecte cadrul general stabilit în anexa Directivei 2002/917EC. 1 Prezentare generală a standardelor de “nivel înalt” (din CEN/TR energetică a clădirilor (EPBD) – “Documentul Umbrela”. energia generată. În CEN / TR 15615:2008 este explicat că: "Scopul principal al acestor standarde este de a facilita implementarea directivei în statele membre . Grupul emisiilor de CO2 [8] asociate clădirilor. procesul de calcul ar tehnice CEN care au fost implicate în pregătirea standardelor trebui să pornească de la evaluarea energiei necesare pentru a cuprind: satisface cerinţele utilizatorului pentru încâlzire. Deci. ventilaţie. pentru a include. EN 15240 Inspecţia aerului condiţionat O descriere completă a setului de standarde pot fi găsită în EN ISO 13790 Energia necesară pentru încălzire şi răcire documentul CEN/TR 15615:2008 “Explicaţie a relaţiei între diferitele (ţinând cont de pierderi şi câştiguri) standarde europene şi Directiva Europeană privind performanţa Tabel 2. formatul 2002/91/CE într-un mod coerent. standardele menţionate în tabelul 2. iluminare CEN/TC 89 Performanţele termice ale clădirilor şi elemente de [1]..” în special cele cu privire la metodologia de calcul pentru evaluarea performanţei energetice. precum şi De fapt...3 Metodologia de calcul a performanţei energetice După cum se arată în cadrul CEN/TR 15615:2008: Comitetele Aşa cum este prezentat în figura 2. se poate obţine utilizarea energiei primare [7] şi a Procesul a fost supravegheat de către CEN/BT TF 173. care. şi sistemele de climatizare şi iluminat”.. 15615:2008) 2.. 2. răcire. şi emisiile de CO2 asociate generării locale şi câştigării de energie astfel încât să se asigure că standardele elaborate în diferite comisii primară şi de CO2 asociate exportului de energie în reţea [9]. necesită standarde tehnice pentru a Numar EN Conţinut îndeplini aceste sarcini în mod uniform şi coerent.1 Comitetele CEN implicate 2.1. 1 Ilustrare schematică a procesului de calcul (din documentul • metodologia de calcul. Acest aspect este EN 15603 Utilizarea energiei pentru încălzirea considerat în mod expres în preambulul directivei. în funcţie de scopul calculului. trebuiesc scăzute din [7]. PREZENTARE GENERALĂ A STANDARDELOR EUROPENE REFERITOARE LA EFICIENŢA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR Introducere • cerinţe minime de performanţă energetică. Comisia Europeană şi Asociaţia Europeană a Liberului definirea claselor energetice Schimb a mandatat CEN (Mandatul M/343 . controlul şi gestionarea clădirilor. se scade CEN/TC 228 Sisteme de încălzire în clădiri. urmând să includă câştiguri “naturale” de energie [2]. atunci. • certificate de performanţă energetică.. În urma mandatului M343. şi să construcţie. răcire.. produsă şi introdusă în reţea [6]. precum şi de tipul şi de complexitatea clădirilor şi a serviciilor lor. CEN şi conţinutul certificatului de performanţă a revizuit multe din standardele existente şi a elaborat altele noi energetică rezultând mai mult de 40 de documente enumerate în „Documentul Umbrela” (CEN/TR 15615:2008).1 grupează diferite probleme referitoare la patru domenii principale acoperite de EPBD. obţină energia necesară clădirii [3]. care a coordonat lucrările. interferează cu celelalte standarde într-un mod adecvat. 2. 4 standarde EN ISO noi şi mai mult de 15 standarde revizuite.. ca de exemplu EN 832 şi prEN 13790. la punctul spaţiilor. de asemenea. prevede: “Comisia intenționează să elaboreze în continuare menajeră şi iluminat. înregistrată separat pentru fiecare operator de CEN/TC 169 Lumină şi iluminare. transport de energie şi implicit energia auxiliară [4].2004) pentru a pregăti EN 15217 Modalităţi de exprimare a performanţei o serie de standarde care vizează armonizarea europeană privind energetice (pentru certificatul de energie). Aplicarea practică a tuturor prevederilor Directivei 2002/91/CE. Apoi este posibil să se estimeze CEN/TC 156 Ventilaţia pentru clădiri. Este de datoria organismele naţionale de a selecta una sau mai multe dintre opţiunile date. care. Cele patru componente principale stabilite de Directivă se referă la: Fig..

• iluminare.4 Certificat de performanţă energetică Aşa cum este ilustrat în CEN/TR 15615:2008: “Conţinutul orientativ al certificatului de performanţă energetică este stabilit în EN 15217. EN 15193. 2 Metodologia de calcul a performanţei energetice (din CEN/TR 15615:2008) EN 15603 prevede clasificarea necesară pentru a defini EN 832:1998 “Performanţele termice ale clădirilor – Calcularea performanţa energetică. anexa B EN ISO 13790:2008 “Performanţele termice ale clădirilor la standardul EN 15217 sugerează să se folosească şapte clase (A – Calcularea energiei utilizate pentru încălzirea şi răcirea spaţiilor” . EN 15243. 2. de asemenea definirea indicatorlui de performanţă energetică şi diferite opţiuni pentru clasificarea performanţelor energetice. Acest standard include. iar datele iniţiale şi condiţiile periferice trebuie să fie conforme cu metoda utilizată. sunt: depinzând de tipul sau/şi de complexitatea clădirilor şi de serviciile de • pentru sistemele de încălzire (şi boilere): EN 15378 care acestea dispun. în ultimi ani cererea de energie pentru încălzire şi răcire a fost în EN ISO 13790. • pentru sistemele de aer condiţionat: EN 15240 • pentru sistemele ventilare (care nu sunt considerate în Calculele sunt realizate ţinând cont de condiţile periferice climatice mod explicit în EPBD) EN 15239 interne (EN 15251) şi externe. EN 15316-1. Categoriile pentru acest scop al certificării energiei utilizate pentru încălzire .Clădiri rezidenţiale” (nu mai este sunt: în vigoare) • clasificarea calculată. cerinţele minime de performanţă pentru clădirile noi) iar Aşa cum este indicat în CEN/TR 15615:2008: EN ISO 13790 graniţa dintre clasa D şi clasa E corespunde cu Building Stock (de permite pentru diferite nivele de complexitate. informaţiile necesare pentru certificatele de performanţă pentru certificate.G) distribuite în aşa fel încât graniţa dintre clasa B şi clasa C să (actualizând EN ISO 13790 – aplicată şi pentru răcirea spaţiilor) corespundă Regulamentului privind performanţa energetică (de exemplu. EN 15316-4 (diferite părţi) şi EN 15377. extrase din Anexa C a standardului. Aranjamentele Zoning (aplicabile tuturor metodelor de calcul) sunt descrise în EN ISO 13790. • apă caldă domestică. EN 15232. • automatizări şi controlul integrat al clădirilor. Metoda de calcul detaliat nu este explicată complet calculată în conformitate cu: în EN ISO 13790.3 şi 2. Calculul simplificat la nivel orar. deoarece atunci când se utilizează trebuie la final să fie validată în conformitate cu criteriile indicate în EN 15265. • ventilaţie.4 sunt prezentate două tipuri de certificate Calculul detaliat. energetică ar trebui să fie obţinute ţinând cont de: În cazul în care se doreşte realizarea unei clasificări.5 Inspecţii periodice a sistemului de construcţii pe obiectivele de calcul. Caracteristicile sistemelor tehnice ale clădirilor sunt incluse prin: • sisteme de încălzire. 2. În figurile 2. EN 15316-2-3. EN 15316-3 (diferite părţi). care pot fi alese în conformitate cu criterii semnificative bazate 2. Calcularea energiei utilizate pentru încălzirea spaţiilor” (a înlocuit • clasificarea măsurată. pot fi folosite diferite formate Astăzi. sau Standardele care fac referire la inspecţiile periodice. EN 15316-2-1. de exemplu clădiri noi sau existente. bazată pe energia măsurată” EN 832 – aplicată pentru toate tipurile de clădiri) Conform standardului EN 15217. • sisteme de răcire. EN 15241. exemplu. performanţa energetică să fie ajunsă de către aproximativ 50% din clădirile existente) Calculul simplificat la nivel lunar şi pe sezoane. Metoda de calcul simplificat este indicată  . bazată pe calculul energiei utilizate EN ISO 13790:2004 “Performanţele termice ale clădirilor – în condiţii standard de ocupare. Fig.

Linii directoare pentru inspectarea instalaţiilor de o) EN 15603:2008. Sisteme de încălzire în clădiri. Linii directoare pentru inspectarea instalaţiilor de climatizare. b) EN ISO 13790:2008. Controlul f ) EN 15239:2007. care se referă la calitatea aerului interior.3 :2007. Metode de exprimare a performantei energetice şi de certificare m) EN 15377 -1. 2. 3 Exemplu de certificate cu indicatori şi clasificare (din EN 15217:2007) necesarului de energie pentru încălzire şi răcire utilizând metode dinamice. Calculul necesarului de energie pentru încălzirea şi răcirea spaţiilor. iluminat şi acustică. energetică a clădirilor. Cerinţe energetice pentru iluminat. Explicaţie a relaţiei generale dintre diferite standarde Europene şi Directiva privind performanţa energetică a clădirilor (EPBD) – Documentul Umbrella. Criterii generale şi proceduri de validare. Instalaţii de încălzire în clădiri. c) EN 15193:2007. Performanţa energetică a clădirilor. j) EN 15251:2007. Performanţa energetică a clădirilor . Calculul temperaturilor  . Referinţe a) CEN/TR 15615:2008. Ventilarea în clădiri. d) EN 15217:2007. Ventilarea în clădiri. termic apă. Performanţa energetică boilerelor şi al sistemelor de încălzire. Părţile 1-3. Ventilarea în clădiri. confort termic. Diferite părţi. Ventilarea în cladiri. Performanţa energetică a clădirilor. a clădirilor. Performanţa energetică a clădirilor . Fig. Metoda de calcul al necesarului de energie şi al eficienţei instalaţiei. Performanţa energetică a clădirilor – l) EN 15316 -x-x :2007/2008. Proiectarea instalaţiilor de încălzire şi răcire integrate cu agent e) EN 15232:2007. Performanţa energetică a clădirilor – ventilare. 2.2. reglării şi gestionării tehnice a clădirii. h) EN 15241:2007. i) EN 15243:2007. Impactul automatizării. Metode de calcul al pierderilor energetice datorită ventilaţiei şi infiltraţiilor la clădirile comerciale. Consum de energie total şi definirea clasificării energetice. Instalaţii de încălzire în clădiri. n) EN 15378:2007. 4 Exemplu de certificate cu 1 indicator şi fără clasificare (din EN 15217:2007) interioare şi al sarcinii termice şi al consumului de energie pentru clădiri cu instalaţii de climatizare a încăperilor. g) EN 15240:2007. Performanţa energetică a clădirilor. Calculul Fig. Parametri de calcul ai ambianţei interioare pentru proiectarea şi evaluarea performanţei energetice a clădirilor. k) EN 15265:2007.

în clădirile noi acest – Transferul de căldură între spaţiile adiacente (datorită aspect rar constitue o problemă. Componentele Pierderile de căldură dintr-o incintă (std.1 Transferul de căldură şi mediul extern (std. cum să se considere diferitele uneori. Este controlat de diferenţa de temperatură atunci când refacerea clădirilor existente. 3. lunar) a energiei necesare pentru încălzire iarna. EN ISO 10077-1:2006. Acesta este controlat de diferenţa dintre temperatura internă şi cea externă. . teren sau către spaţiile neîncălzite. câştigurile (nedorite) pe timp de vară datorate căldurii solare pe – Căldura depozitată sau eliberată din structura clădirii. Mulţi oameni pot fi din sistem şi energia auxiliară şi scăzând energia obţinută local din deranjati de dificultăţile implicate sau pot considera aceste calculele surse regenerabile (de exemplu panouri solare).1.3. acoperiş pot avea loc prin următoarele trei căi. EN ISO 13789:2007). a pierderilor de la sistemul de valori uşor mai scăzute pentru U. Unele dificultăţi pot fi întâlnite transmisiei şi ventilaţiei). acoperiş.1. – Bilanţul este închis de energia furnizată de sistemul de – Transferul de căldură prin punţi termice (de exemplu. 2) energia folosită pentru încălzirea apei domestice (std. 10077-2:2003): disponibilitatea pe scară cea externă. 15243:2007) astfel încât să se menţină valoarea setată pentru foarte mare de standarde elaborate de către CEN care se ocupă de temperatura de vară (std. conversiei energiei în sistemul de încălzire. EN ISO 6946:2007. 10211:2007. – Transferul fluxului de căldură dintre spaţiul intern (condiţionat) 3. incluzând pierderile calculul performanţei energetice a unei clădiri.2 Energia folosită pentru încălzirea apei calde noi clădiri sau atunci când se analizează cele mai bune strategii de menajere refacere a unei clădiri deja existente. EN ISO 13789:2007) implicate sunt. pentru producţia internă de apă caldă.1 Energia folosită pentru încălzirea şi răcirea spaţiilor În acest ghid se pune accent pe prezentare generală a bilanţului energetic al clădirii. cum se rezolvă problema pierderilor de căldura spre (simplificată. 13370:2007) şi partea cu geamuri a – Transferul de căldură prin suprafeţe opace (e. – Transferul de căldură prin ventilaţie (std. Pentru aceste probleme cititorul interesat este îndrumat să consulte standardele europene. partea opacă a incintei (pereţi. cum ar fi.2 Înţelegerea bilanţului energetic al unei (sau chiar pentru un sezon întreg) sau se poate face cu ajutorul clădiri unei simulări dinamice detaliate calculând în mod repetat bilanţul Acest aspect nu reprezintă scopul acestui ghid şi anume acela termic pe perioade scurte şi contabilizând căldura depozitată de a intra în detalii cu privire la pregătirea bilanţului energetic sau pierdută datorită capacităţii termice a structurii clădirii. părţi încălzire (EN 15316 -x-x :2007/2008. EN ISO 6946:2007). 0. În realitate.std. vitrate cu E scăzut au de obicei o valoare U în intervalul 1 . EN ISO 13790:2008).3 .0. suprafeţele suplimentare (de exemplu. bilanţul energetic al unei clădiri poate fi un instrument foarte util pentru proiectarea unei 3. o funcţie a rolului iluminări diurne). Include următorii termeni (std. în pardoseli): aceast aspect este cel mai simplu de controlat prin plus trebuie luate în considerare şi podurile termice (std.1. sau cum să se calculeze pierderile datorate trebui să se schimbe în următorii ani. şi. cealaltă parte. Ventilarea spaţiului poate fi realizată prin ventilare largă a unei emisivităţi scăzute (E) pentru sticlă permite pentru U naturală sau printr-un sistem mecanic de ventilare (std. caz în care este necesară asigurarea unei energii atunci când clădiri vechi sunt refăcute. neîncălzit/necondiţionat). 13789:2007).g. Ei pot fi regenerabile (precum panourile solare). care implică probleme de specialitate. lumină naturală şi câştigurile obţinute datorită căldurii solare iarna – Câştigurile prin căldura solară în mod direct prin intermediul pe de o parte şi între creşterea pierderilor de căldură precum şi a ferestrelor şi indirect prin pereţii opaci.4 Wm-2K-1). simple proceduri birocratice.3 Energia folosită pentru iluminat EN ISO 13790:2008. EN Termenul face referire la energia folosită pentru iluminat (este 15316 part 3-1. EN ISO 13789:2007): – Transferul de căldură prin suprafeţe netede (de exemplu. de 3 ori mai mare comparativ cu ziduri opace (care poate avea 2 -1 corpurilor de iluminat.5 Wm- – Câştigurile de căldură internă datorită aparatelor prezente. răcire şi ventilare (std. 10077-2:2003). EN ISO 10077-1:2006. Procedura de calcul poate urma metoda simplificată de echilibru cvasi-stare calculând bilanţul termic pentru fiecare lună 3.1. EN ISO 15251:2007). dar acest lucru ar tipuri de punţi termice. EN ISO utilizarea valorilor U mici (transmitanţă) (Std.2. a K . etc. 15232:2007) astfel încât să se dintr-un spaţiu al clădirii unde fluxul de energie termică local este 10 . şi prin creşterea grosimii straturilor de izolare. ferestre depinde de asemenea de diferenţa dintre temperatura internă şi .std. Acest element face referire la energia folosită pentru pregătirea şi distribuirea apei calde menajere. Aşa cum s-a arătat în capitolele anterioare o consecinţă a EN ISO 15251:2007) sau de energia extrasă de sistemul de răcire Directivei 2002/91/CE este reprezentată de existenţa unui număr (EN. Trebuie să se încălzire şi/sau a apei calde etc. al clădirii. Pe de altă parte. BILANŢUL ENERGETIC AL UNEI CLĂDIRI Introducere ajungă la valoarea setată pentru temperatură internă de iarnă (std. EN ISO 15193:2007).1 Bilanţul energetic al unei clădiri şi energia auxiliară şi scăzând energia obţinută local din surse Bilanţul termic al unei clădiri include câţiva termeni. incluzând şi energia parazită 3) energia folosită pentru iluminare (std. 3. pereţi. (std. pentru motoarele ventilatorului). 14683:2007) . incintei (ferestre . incluzând pierderile din sistem 3.std. împărţiţi în linii mari în următoarele trei clase principale: 1) energia folosită pentru încălzire. pot include şi câştiguri negative ajungă la un compromis rezonabil între aprovizionarea diurnă cu precum pierderile de căldură datorate sistemelor de răcire. pardoseli. a oamenilor. EN 15193:2007). 3-2 şi 3-3 :2007). de Reglementările naţionale prevăd de obicei numai calcularea exemplu. din cauza constrângerilor dintre spaţiul intern (condiţionat) şi cel adiacent (eventual legate de spaţiu. EN valori mult mai mici decât în trecut atât în construcţii noi cât şi 15241:2007).

de vară. rezultă din necesitatea de a încălzi/răci aerul extern. EN ISO 15251:2007) există posibilitatea ca sistemul de căldură între aerul evacuat şi cel proaspăt introdus în sistem.). însă acest lucru nu este recomandat capacitatea de exploatare a câştigurilor de căldură în timpul iernii (o viteza a fluxului de aer mai mică de 0. ele pot fi evaluate în (de exemplu. conducte bine izolate). pierderile cauzate de ventilaţie pot fi semnificative din termice specifice. recuperarea căldurii din fluxul de aer evacuat (destul de uşor în cazul în care este utilizat un sistem de ventilaţie mecanică). estimată (Std. Viteza prin ventilaţie naturală Structura clădirii poate acţiona ca un depozit (capacitanţă).4 Câştigurile de căldură solară 3. pierderile de căldură suprafeţelor de colectare. precum şi capacitatea de a reduce vârfurile de IAQ inacceptabilă . EN ISO 15251:2007. atunci.6 Energia necesară pentru sistemele HVAC strategie posibilă este de a izola ermetic clădirea şi de a realize o Pentru a menţine condiţiile corecte de confort în interiorul ventilaţie a spaţiului cu un sistem mecanic. ventilaţia poate fi o modalitate eficientă sezonului de încălzire sau de a elimina energie în perioada de vară.5 Capacitatea termică a structurii clădirii (Std. 13789:2007) şi nu atunci când lucrurile nu se schimbă. sistem de ventilaţie mecanică (Std. 15242:2007). de obicei în intervalul de condensare). rezultatele radiaţiei disponibile pentru locaţia clădirii. deoarece acestea de obicei evaluate în funcţie de o valoare convenţională pentru afectează comportamentul unei clădiri în regim variabil (std EN ISO viteza de schimbare a aerului care se presupune a fi în jur de 0.4 ach poate duce la (solară şi interne). de umbrire. 3. în care căldura pot fi stocată dinamic şi eliberată de-a lungul de asemenea. În plus. transferul de căldură prin astfel de suprafeţe) este cauza parte considerabilă din energia de încălzire a spaţiului în cazul în pentru care punţile termice devin o problemă majoră a pierderilor care geamurile sunt distribuite în mod corespunzător (în plus. orientării 14683:2007): o dată o problemă minoră. (schimbări de aer pe oră). adică inclusiv energia auxiliară şi pierderile 3. când În plus. acestea trebuie să fie corect identificate şi contabilizate. energia este necesară pentru funcţionarea ventilatoarelor. ar de căldură. capacitatea termică de punct de vedere cantitativ dacă sunt comparate cu energia totală construcţii este direct proporţională cu masa lor. Pentru a include cererea de energie primară a unei reţea de apă. Pentru a se realiza o estimare viabilă a consumului de trebui să fie luată în considerare şi iluminarea diurnă). 15243:2007. ţinând cont de eficienţa reală a diferitelor componente (de exemplu. câştigurile de căldura solară pot acoperi o (şi.3-0. de a elimina căldura din clădire în timpul perioadelor de zi. EN 15242:2007). pierderile de căldură datorate ventilaţiei naturale sunt termice dinamice”. temperatura exterioară a aerului este mai mică decât cea internă. o umbrire corespunzătoare este folosită pentru a controla câştigurile (de obicei nedorite) de căldură solară prin geamuri. Pentru a reduce această pierdere este posibilă limitarea termică) este de o importanţă majoră pentru două aspecte: schimbărilor de aer pe oră. în cazul în care există un sistem de ventilaţie mecanică.2. în schimb. dar sunt necesare. De geamurilor şi a proprietăţilor termice a zonele expuse. precum şi captare locală a conformitate cu std. EN 13779:2004. Având în vedere că marea majoritate a este o valoare realistă sau nu este o chestiune discutabilă. cazane. Pentru clădiri rezidenţiale. Colectate la nivel local. tendinţa de a reduce valorile U a ferestrelor şi a pereţilor opaci sezonului de iarnă. de transmisie solară a datorate punţilor termice devine acum o problemă majoră. termică a unui imobil (uneori este utilizat şi termenul de masă 2 an-1). O 3.5 ach 13786:2007. etc) a sistemelor. EN 15241:2007). proiectarea vitezei fluxului de aer poate fi realizată cu o precizie rezonabilă 3. în jur de 1000 J/(kg K). Capacitatea necesară pentru încălzirea unei clădiri noi (în jur de 20-30 kWhm. nu este adăugată la calculul total de energie sau absorbită de la sisteme mecanice (de încălzire. sisteme de distribuţie ce prezintă pierderi minime 2-5 W/m2.calitatea aerului din interior) sau să se realizeze temperatură în timpul verii. EN ISO 15603:2008. ventilaţie şi primară livrate la o clădire sub formă de combustibil şi energie răcire). EN ISO 10211:2007. atât energia solară metabolismul persoanelor ce trăiesc în interiorul clădirii. clădiri. stabilită la nivel naţional. poate fi căldură disipată al clădirii (de exemplu.2. In timpul fapt. obţinută prin deschiderea ferestrelor) poate fi. până la valoarea de confort confortul termic şi nevoile de răcire. sau “parametri dinamici”. Câştigurile de căldură internă sunt de obicei generate de 15316-XX: 2007/2008. în special câştigurile solare de sugerată în Std.3 Câştigurile de căldură internă din sistem (Std. În sezonul energie. ferestre).2. Ele pot.7 Apă caldă menajeră Câştigurile de căldură solară al unei clădiri au loc în principal Energia necesară pregătirii apei calde menajere depinde de 11 .2. Energia aşa cum se întâmplă de obicei în timpul perioadei de noapte şi totală (primară) necesară pentru sisteme trebuie să fie calculată dimineaţa devreme. de cât şi cea eolienă nu sunt luate în considerare în bilanţul energetic aparatele electrice şi de iluminat.la un nivel ridicat. EN 15241:2007. nu este suficient a limita energia necesară pentru de la procese şi mărfuri.2. câştigurile încălzirea sau răcirea spaţiilor. canalizare) şi. în vederea să devină un factor important în perioada de vară afecteatând măririi/micşorării temperaturii aerului. datorită formei şi/sau a schimbării de grosime prin intermediul geamurilor (de exemplu. apoi. Aceste capacităţi sunt adesea numite “caracteristici rezidenţiale.2. Atunci când este folosit un căldură prin acoperiş. Fie că aceasta adică în starea de echilibru.std. energiei regenerabile. în clădirile industriale şi comerciale. HVAC să trebuiască să aprovizioneze cu energie clădirea în timpul În sezonul de vară. În funcţie elementelor de construcţie au aproape aceeaşi valoare a capacităţii de climă. Pentru clădiri non rezidenţiale. inclusiv un schimbător unei clădiri (Std. Pentru clădirile timpului. EN 13779:2004.2 Ventilaţie Câştigurile nete de căldură solară a zonei opace a incintei sunt Pierderile cauzate de ventilaţie (STD-EN ISO 13789:2007) neglijabile de obicei în timpul sezonului de iarnă. Acestea sunt şi/sau de joncţiune între diferite materiale . (de exemplu. 3. distribuţia de apă / sistemele de colectare (apă caldă şi electrică). de asemenea şi de căldură interne sunt de obicei evaluate presupunând valorile sisteme de generare având un randament mare (cum ar fi cazane convenţionale stabilite la nivel naţional.

Acest tip de metode a fost utilizat pentru destul de mult timp. 2 Reprezentarea schematică a bilanţului energetic a unei clădiri noi (cu cerute. Std. în timpul pentru a asigura compatibilitatea şi coerenţa între diferitele verii temperatura medie a aerului exterior şi umiditatea relativă sunt de aşa metode dinamice. evaluează bilanţul energetic a unei clădiri pe perioade scurte de timp (de obicei o oră) şi în mod explicit evaluează efectele căldurii stocate şi eliberate de construcţia în sine datorită capacităţii sale termale. volumul de apă caldă menajeră este de obicei o valoare convenţională atribuită în funcţie de suprafaţa ocupată sau de numărul de locatari. Aceasta este abordarea utilizată în mod normal pentru a evalua necesarul de energie pentru încălzire în cazul unei clădiri rezidenţiale.5]). Corpurile de iluminat instalate (şi. Panourile solare pot acoperi o parte considerabilă din energia necesară pentru prepararea apei calde menajere. 3-2 şi 3-3: 2007). pierderile de căldură din cauza ventilaţiei. Pentru clădirile existente. Std. “efectele dinamice” (de exemplu capacitatea termică a cladirii În sezonul de iarnă. stabilite la nivel naţional. consum redus de energie). 3. (se presupune că.volumul de apă necesar. calcule necesare pentru energia aferentă iluminării nu sunt de obicei Fig. EN ISO 13790:2008 Fig. Mai mult decât atât. 3.2. până în prezent. în schimb. oferind rezultate rezonabil de exacte pentru necesarul anual de energie în vederea încălzirii. EN ISO 15251:2007. O abordare simetrică este utilizată pentru pierderile termice prin ventilaţie şi transfer de căldură în perioada de vară (dar. Metodele dinamice. EN ISO 13790:2008 oferă o descriere completă a metodei cvasi- constante pe perioada unei luni (oferind posibilitatea de a folosi o metodă sezonieră). disponibilitatea luminii naturale şi a programul de ocupare (Std. printr-un factor empiric de utilizare (al cărui simbol este η). Indicaţii cu privire la criteriile de performanţă şi cerinţele pentru metodele dinamice detaliate pot fi găsite în std. depozitarea/eliberarea de căldură din strucuturile construite şi câştigurile interne şi cele solare din fiecare zonă a construcţiei. Metodele cvasi-constante calculează bilanţul termic pe perioade lungi de timp (o lună. EN ISO 13790:2008 natură încât sarcinile de transmitere şi de ventilaţie sunt negative) descrie o metodă simplă de modelare orară pentru fiecare zonă din 12 . Pentru clădiri rezidenţiale. câştigul de caldură solară excesivă poate conduce la o încălzire exagerată a unei camere. în timpul verii temperatura medie a aerului exterior şi umiditatea relativă sunt de aşa natură încât sarcinile de 3. Datele de intrare şi ieşire standardizate precum şi condiţiile limită sunt specificate de către std. factorul de uitilizare ţine cont că. (se presupune că. EN 12464- 1:2002). măsurarea directă a circuitelor de iluminat este recomandată. locuinţe unifamiliale).8 Iluminarea Energia utilizată de către o clădire pentru iluminat poate fi calculată din puterea instalată de iluminat (corpuri de iluminat şi parazitare).1). un sezon întreg) şi ia în considerare [3. 1 Reprezentarea schematică a bilanţului energetic a unei clădiri existente (nu cu un consum scăzut de energie). 3. puterea instalată) ar trebui să asigure lumina adecvată pentru a permite oamenilor să execute sarcini vizuale în condiţii de siguranţă şi într-un mod eficient (Std. Abordarea folosită poate varia de la simulări foarte detaliate de 365 de zile până la metode de referinţă simple de o zi. determinarea factorului de utilizare pentru pierderile de căldură nu a fost validat într-un mod satisfăcător la nivel naţional.constante şi metode dinamice. Metodele dinamice modelează transferal de căldură prin incinte. EN ISO 15193:2007). având în vedere condiţiile climatice diferite).2. Pentru clădirile rezidenţiale (de exemplu. câştigurile energetice (solare şi interne) reduc parţial energia necesară încălzirii: de exemplu. de temperatura apei reci de alimentare şi de caracteristicile sistemului de producţie şi distribuţie (Std. EN 15265:2007. EN 15316 partea 3-1. există două metode de bază pentru calcul: metode cvasi.3 Metodologii de calcul transmitere şi de ventilaţie sunt negative) Aşa cum s-a arătat înainte (3. apoi.

sistemul de încălzire (sau HVAC) şi cel pentru apă energetic depinde de construcţia considerată (dimensiune. dacă este cazul pentru răcirea acestora) se încadrează în Alegerea metodei adecvate pentru pregătirea bilanţului obiectivul dorit. grinzi. balcoane. numărul de ocupanţi.clădire ca fiind o reţea formată din cinci rezistori şi un condensator Atunci când necesarul de energie pentru încălzirea spaţiilor (5R1C). prin intermediul punţilor termice. utilizării globale de energie şi. Referinţe a) EN ISO 6946:2007. Ventilarea în clădiri cu altă destinaţie devreme realizarea bilanţului energetic. Acest lucru nu reprezintă doar o c) EN ISO 10077-2:2003. atunci când proiectul decît locuinţă. experimente ar – Metodă de calcul trebui să fie făcute pentru a determina orientarea optimă în j) EN ISO 13790:2008. Calculul temperaturilor a diverselor componente (pierderile de căldură prin suprafeţele interioare şi al sarcinii termice şi al consumului de energie pentru opace ale incintelor. Performanţa energetică a clădirilor. termică liniaraă. caldă menajeră pot fi optimizate (de exemplu. ferestre. Cea mai importantă indicaţie este să se înceapă cât mai g) EN ISO 13779:2004. Performanţa energetică a clădirilor. Performanţa termică a ferestrelor. comerciale mari. Pentru clădirile rezidenţiale fără sistem de răcire vara sau cu selectând componente cu randament ridicat). (şi. Metode de calcul proiectare asupra performanţei energetice globale şi analizarea pentru determinarea debitelor de aer în clădiri inclusiv infiltraţiile bilanţului energetic în vederea înţelegerii importanţei relative p) EN 15243:2007. o simulare dinamică detaliată este. Calculul coeficientului de transfer termic.4 Bilanţul energetic al unei clădiri ca un Rezistenţa termică şi transmitanţă termică. în timpul iernii şi nedorite vara) si lumina naturală diurnă. probabil.Metode de calcul iniţială. d) EN ISO 10211:2007. Parametri de calcul ai ambianţei interioare decidă ce acţiuni să se întreprindă. energie regenerabilă. Performanţele termice ale clădirilor proiectului. cu orientare şi pantă optimă trebuie să fie disponibile. 13 . colectării active de energie solară (termică şi/sau spaţiilor fotovoltaică): zonele adecvate. precum şi examinarea posibilelor n) EN 15241:2007. cerinţă legală în vederea obţinerii autorizaţiei de construcţie şi/sau uşilor şi obloanelor. Părţi şi elemente de construcţie. Ar putea fi f) EN ISO 13370:2007. condiţiile climatice locale. k) EN ISO 14683:2007. de asemenea. analizată. Performanţa energetică a clădirilor. de fiecare dată verificând influenţa opţiunilor de o) EN 15242:2007. Metode simplificate şi valori aproximate având în vedere pierderile de căldură. câştiguri de căldură. Calculul bilanţului energetic al unei clădiri permite cunoaşterea uşilor şi obloanelor. o analiză a performanţei energetice au costuri scăzute sau chiar h) EN ISO 13786:2007.4).). De asemenea. etc). incluzând surse de principala destinaţie. prin clădiri cu instalaţii de climatizare a încăperilor. a unui certificat de performanţă energetică. probabil. Partea 1: Locuri de muncă interioare trebui să fie realizat interactiv împreună cu proiectul. potrivite în vederea realizării calculării energiei necesare pentru Aceeaşi abordare poate fi aplicată în mod evident şi în cazul încălzire şi pentru pregătirea apei calde menajere. cu instalaţii HVAC complicate. Calculul coeficientului de transfer termic. întrucât bilanţul energetic ar de muncă. Lumina şi iluminat. o cooperare strânsă este căldură şi temperaturile suprafeţelor – Calcule detaliate necesară între persoana care se ocupă de realizarea bilanţului e) EN 12464-1:2002. Ventilarea în clădiri. etc) şi să q) EN 15251:2007. apoi evaluarea performanţei Partea 1: Generalităţi energetice a clădirii în cauză. Calculul necesarului de energie pentru încălzirea şi răcirea de asemenea. m) EN 15232:2007. pentru proiectarea şi evaluarea performanţei energetice a clădirilor. Performanţe termice a clădirilor util să se stabilească încă de la început un obiectiv pentru eficienţa – Transferul de căldură prin intermediul pardoselilor – Metode de energetică. dar costurile suplimentare cresc exponenţial cu progresul i) EN ISO 13789:2007. Performanţa termică a elementelor egale cu zero atunci când sunt implementate în faza de proiectare de construcţie. Transmitanţa Plasarea şi mărimea ferestrelor trebuie să fie atent optimizată. cu o sarcină mare de răcire şi un număr imens de ocupanţi. şi/sau etc. Influenţa Cerinţe energetice pentru iluminat tipului de geam ar trebui să fie. Ventilarea în clădiri. Pentru clădirile planurilor de renovare şi a managementului energetic. intermediul suprafeţelor vitrate. pierderilor energetice datorită ventilaţiei şi infiltraţiilor la clădiri Activităţile menţionate anterior ar trebui să fie reiterate de comerciale mai multe ori. – Coeficienţi de transfer de căldură pentru transmitere şi ventilaţie După ce structura clădirii a fost elaborată. Performanţa termică a ferestrelor. . Spaţiile construibile ar trebui. o reţea cu trei noduri. programul de ocupare. faza un sitem mic de răcire. metodele cvasi-constante sunt de obicei de optimizare a sistemelor ar putea necesita unele iteraţii. 3. O atenţie deosebită trebuie acordată. Caracteristici termice dinamice. precum energia solară şi geotermală. Metode de calcul al alternative de izolare. Punţi termice în clădiri. în termeni de clasă de performanţă (punctul calcul 2. Cerinţe de performanţă pentru instalaţiile de se află în faza iniţială: modificările de proiectare determinate de ventilare şi climatizare. Ventilarea în clădiri. necesară. Metoda de calcul instrument de proiectare b) EN ISO 10077-1:2006. Punţile termice în construcţii – Flux de Pentru a obţine acest rezultat. dar şi un instrument Partea 2: Metoda numerică pentru profile de tâmplărie foarte util pentru optimizarea proiectării unei noi clădiri sau pentru a planifica renovarea pentru o clădire existentă. proiectate cu Impact al automatizării reglării şi al gestionării tehnice a clădirii atenţie luând în considerare toate punţile termice posibile (colţuri. Iluminatul locurilor energetic şi echipa de proiectare. câştigurile de căldură (dorite l) EN 15193:2007. de asemenea.

Instalaţii de încălzire în clădiri. Performanţa termică a clădirilor. iluminat şi t) EN 15377-1. Performanţa energetică a clădirilor. Metoda de calcul al necesarului de energie şi al eficienţei instalaţiei. confort termic.3 :2007. Părţile 1-3 Calculul necesarului de energie pentru încălzire şi răcire utilizând u) EN 15603:2008. Criterii generale şi proceduri de validare de energie total şi definirea clasificării energetice. termic apa. s) EN 15316-x-x :2007/2008.care se referă la calitatea aerului interior. Diferite părţi. acustică Proiectarea instalaţiilor de încalzire şi răcire integrate cu agent r) EN 15265:2007. Consum metode dinamice.2. 14 . Instalaţii de încalzire în clădiri.

în multe ţări. deoarece clasificarea apei calde menajere în funcţie de energia primară iniţială (inclusiv este în multe privinţe.3 Valori convenţionale energie. Trebuie să fie clar că această comparaţie poate fi efectuată numai între indici omogeni. în primă instanţă clasificarea energetică va include doar un subset Consum de energie total şi definirea clasificării energetice. Acest lucru este foarte important încălzire). număr limitat de clase (de obicei. Dar pentru a-l comunica în mod eficient. probabil. faptul că certificatul de energie va include un fel de clasificare • consumul total de energie pentru încălzirea spaţiului în energetică pentru a evidenţia o tipologie a clădirilor într-o formă funcţie energia primară iniţială (inclusiv pierderile din sistemul de uşor de înţeles pentru toată lumea. de la A la G). performanţa unei Performanţa unei clădiri este evaluată într-un climat standard clădiri este de obicei exprimată printr-un singur (sinteză) indice cu un model standard de utilizare. În viaţa reală. poate fi aplicată şi pentru construcţii. iluminare. există oscilaţii sau printr-o listă foarte scurtă de indici (cel mai frecvent parametru meteorologice şi comportamente diferite pentru utilizatorul final. ca o alternativă. însă pentru celelalte tipuri de energie.2 Acoperirea indicelui de performanţă (ceea ce Referinţe este inclus într-o etichetă energetică) Evaluarea performanţei energetice este un proces evolutiv: a) EN 15217:2007. metoda de calcul a necesarului energetic pentru încălzire este des Metode de exprimare a performanţei energetice şi de certificare utilizată. atenţionarea utilizată în general pentru piaţa de automobile. Performanţa termică a clădirilor. răcire. dacă se doreşte îmbunătăţirea pieţii de construcţii. Din acest motiv. Acest index este ”distanţa parcursă poate varia”. un proces greoi care vizează înştiinţarea pierderile din sistemul de încălzire). în următorii câţiva ani. nu este încă bine dezvoltată. Performanţa energetică a clădirilor.1 Index de performanţă în mod clar ceea ce este inclus într-o etichetă de energie şi ceea ce Pentru a evalua performanţa energetică a unei clădiri punctul de nu este. pentru clădirile existente poate fi măsurate utilizările reale de 4. Este foarte probabil de performanţa spaţiului (pentru transfer de căldură şi ventilaţie). unul destul de critic. Dar acest • consumul total de energie pentru încălzirea spaţiului şi a aspect este. CERTIFICAREA ENERGETICĂ A UNEI CLĂDIRII Introducere În continuare sunt prezentate câteva exemple: Este normal ca certificarea performanţei energetice să fie • consumul de energie pentru încălzirea spaţiului în funcţie utilizată pe scară largă. contextualizat apoi într-o scară de valori (pentru a se evidenţia Valoarea reală a clasificării energetice este într-un sens diferenţial: poziţia lui faţă de valorea minimă şi maximă a performanţei utilizatorul final poate compara cu uşurinţă clădiri similare într-o energetice) sau este atribuit unei singure clase selectată dintr-un locaţie similară identificând cea mai bună performanţă relativă. energetică a clădirilor etc. plecare este bilanţul energetic menţionat anterior.4. 4. 15 . ar trebui să fie precizat 4. În utilizat este raportul dintre energia utilizată raportată la suprafaţa acest caz. podelei măsurată în kWh/m2) (EN 15217:2007). b) EN 15603:2008. al nevoilor de energie. Din aceste motive. utilizatorului final în legătură cu performanţa energetică într-un mod simplu şi eficient.

Dacă sunt utilizate instalaţii de răcire/încălzire cu panouri performanţele globale de-a lungul anului: ferestre care sunt radiante. O incintă proiectată corespunzător este de o importanţă Colectoarele termice solare folosite pentru pregătirea apei calde fundamentală în vederea realizării unei clădiri extrem de eficientă. să evite excesul de câştiguri solare vara şi să asigure aprovizionarea corectă cu lumina Sisteme de încălzire ar trebui să fie de tipul celor cu temperaturi naturală. În timp comparată cu celelate. facilita câştigurile solare pe perioada iernii. de subvenţiile financiare publice şi de tarifele în zonele interne. Aceste indicaţii pot fi eficientă metodă) instalarea unui sistem de ventilaţie controlată grupate în patru domenii generale: incintă de înaltă performanţă. Ţinând cont să fie întinsă până la punctul de scădere excesivă a luminii naturale de legislaţia locală. valoarea U nu trebuie să depăşească 0. ventilaţia naturală poate fi cea mai european în ansamblu pot fi totuşi date. în domeniul construcţiilor. în scopul de a din clădire. introdus pe partea exterioară a peretelui. astfel încât să se evite mod corect). dar ferestre fără protecţie solară sau poate fi evitată prin utilizarea unor sisteme de izolare (tubatura foarte mari pot fi. sau se renovează una deja existente. O dificultate particulară o reprezintă Sistemele de energie regenerabilă trebuie să fie coordonate cu balcoanele cu grinzi externe dar şi alte elemente externe: nu se alte sisteme mecanice/electrice din clădire (încălzire.) care naturală. având în vedere joase. O atenţie specială trebuie acordată obloanelor (şi cutiilor cu rol obturator). dar şi datorită faptului contextul local. vara supraîncălzire. trebuie să fie corect selectat. etc). exploatarea sistemelor de energie regenerabilă şi a sistemelor de 5. să fie urmărită pentru a se asigura că o cantitate rezonabilă de Reţeaua conductelor de distribuţie a apei fierbinte/reci trebuie să lumină naturală pătrunde în spaţiile destinate ocupării umane (EN fie corect dimensionată pentru a minimiza pierderile de presiune. Ori de câte ori este posibil. punţile termice. poate tăia o grindă pentru a realiza o izolaţie şi în din această cauză De exemplu. Acest lucru necesită o atenţie deosebită la detalii. integrarea cu un nivel scăzut de temperatura pentru încălzire.2 Sisteme de energie regenerabilă eficienţă energetică şi certificare. pompe şi ventilatoare) trebuie să fie minimizată prin proiectarea unei reţele de distribuţie (aer şi/ Deoarece pierderile de căldură prin ventilaţie reprezintă un sau a apei) care necesită presiune joasă. crescând pierderile structurii dacă aceasta nu este izolată în aşezat la locul lui şi aliniat cu strat de izolare.1 Performanţele incintelor energie regenerabilă. Calitatea ferestrelor ar trebui să fie. de asemenea. generarea de căldură (cum ar fi petrol sau gaze naturale) ar trebui Proiectarea corespunzătoare a iluminatului şi a practicilor trebuie să fie utilizate cazane de condensare cu un randament ridicat. în orice caz. confort inadecvat). dar compactitatea nu ar trebui instaleze aceste echiamente în clădirile nou renovate. vara. din cauza neomogenităţii materialelor şi/sau a pot fi adesea o opţiune viabilă. cea mai bună 5. ventilaţie. acest lucru este şi mai adevărat în formei. Sitemele de incintele ar trebui să fie proiectate şi construite în aşa fel încât să încălzire electrice trebuie evitate când energia primară nu poate fi fie închise ermetic pentru a evita infiltraţii de aer nedorite. Ferestrele ar principal obţinerea celei mai bune eficienţe dintre toate sistemele trebui să fie distribuite în mod corespunzător. Toate ferestrele trebuie să aibă umbrire În cazul în care combustibilii fosili sunt utilizaţi pentru pentru a controla câştigurile de căldură vara ce apar în exterior. ventilaţia naturală poate echipamentului cu o dimensiune şi randament adecvat (şi conta până la 20-30 kWh m-2 din necesarul de energie de încălzire) anume. Pentru a face instalaţia din Izolarea pereţilor opaci ar trebui să fie cea mai bună soluţie panouri solare (termice şi PV) care este fezabilă atât din punct de posibilă şi. precum şi selectarea factor major (în multe climate europene. pompele de căldură (punţi termice). trebuie luat în considerare şi instalarea panourilor foto-voltaice (PV). menajere au ajuns acum la un grad de maturitate a produsului şi O clădire compactă cu un raport suprafaţă/volum mic are o o durabilitatea financiară.3 Sisteme eficiente de energie posibilă. electrice (de exemplu. însă trebuie să se prevadă suprafeţe Wm-2 K-1. o problemă (iarna avem pierderi pentru apă caldă/rece cimentată în ziduri va produce creşterea mari de căldură.25 vedere economic cât şi estetic. cu geamuri low-e şi rame de înaltă performanţă (valoarea Proiectarea şi construcţia efectivă ar trebui să aibă ca scop totală U nu trebuie să depăşească 1. Ar trebui cu orice preţ să se evite creşterile de căldură locală Pentru clădiri cu consum energetic scăzut. aplicate pentru energia electrică. 16 . începând cazul în care sondele pentru exploatarea energiei geotermale sunt de la faza de proiectare şi până la utilizarea oamenilor calificaţi atent coordonate cu ziduri de fundaţie şi grinzi.25 Wm-2 K-1). ar trebui luat în considerare şi un eventual sistem de 5. pentru a minimiza riscurile eventual pe acoperiş. Un echilibru adecvat trebuie realizat. stratul de izolare ar trebui să fie disponibile corecte (cu o dimensiune adecvată şi orientare). astfel încât este greu justificabil să nu se performanţă energetică mai bună. pompele de căldură (şi utilizarea parţială a energiei este indicat folosirea unor structuri doar externe pentru a susţine obţinute cu panourile solare termice) sunt cele mai potrivite pentru balcoanele precum şi celelalte elemente externe. CELE MAI BUNE PRACTICI APLICABILE Introducere ce ocupanţii trebuie să aibă întotdeauna opţiunea de a deschide În timp ce construirea celor mai bune practici depinde de ferestrele (datorită obţinerii de confort. departe de ferestre. de condensare a vaporilor şi pentru a creşte disponibilitatea masei termice. unele indicaţii generale care se aplică la contextul că în sezoanele intermediare. pompe de viteză variabilă / ventilatoare). Când se proiectează o clădire nouă. de asemenea. trebuie să fie evaluată cu atenţie. lumină prea puternică). etc. temperaturii structurii clădirii pe timp de iarnă şi răcirea acesteia Cadrul ferestrei (şi contra-cadru). trebuie luată în considerare şi pierderea de căldură în prea mici ar putea fi o problemă (nu pătrunde suficientă lumină teren sau datorită altor încăperi neîncălzite (pivniţă.5. 15193 oferă detalii cu privire la disponibilitatea luminii naturale şi Aprovizionarea cu energie pentru echipamentele auxiliare estimări).

Deci. va asigura în cazul renovării unei clădiri existente în ciuda faptului că pentru faptul că performanţa dorită în construcţii poate fi efectiv realizată anumite clădiri existente clase de performanţă energetică mai şi demonstrată pentru proprietarul clădirii. 5. clădirile „best prectice” ar trebui monitorizarea în mod corespunzător a fiecărei faze (proiectare. totuşi este important de a atesta performanţa ţintă ar trebui să fie substanţial mai mare decât rezultatele obţinute. mari nu pot fi practic accesibile. Mai mult decât atât. bună practică : „best practice”). de asemenea. 17 . şi deci nu poate fi considerat precum cea mai şi să fie comunicat într-un mod eficient. şi “practică”. Certificarea performanţei construcţie şi exploatare) a procesului ce duce la cea mai bună energetice a unei clădiri este foarte importantă.4 Certificarea nivelul minim cerut de către regulamente naţionale şi/sau locale Aşa cum s-a arătat în punctul anterior. să obţină clase înalte de performanţă. în conformitate cu protocoalele de certificare. procesul de certificare (deoarece nivelul minim cerut se poate obţine uşor fără a lua este fundamental pentru a asigura performanţa unei clădiri precauţiile necesare. Pentru clădirile noi.

proiectată de arhitectul Pierpaolo Botteon.4 OK subsol interior Podeaua la Perete 0.000 de locuitori.3.6 OK 6.1. Sistemul de încălzire se bazează Cele mai bune practici: Exemple în Italia pe un cazan de condensare cu încălzire în pardoseala. 3.123 0. iar sursa de căldură este un cazan ce foloseşte lemn granulat (pellets) integrat 18 . 6. Sistemul de ventilaţie este compus de o ventilaţie mecanică cu recuperare de căldură. Numele clădirii şi identificare: “The Park of (RT2005) Muehlmatten” în Bolwiller Perete Perete exterior 0.45 OK exterior Complexul de locuinţe “Parcul de Muehlmatten” este o reşedinţă de 15 de apartamente bazată pe concepţia consumului Perete de la Perete 0. Apa caldă menajeră este obţinută cu ajutorul unui sistem colectiv de încălzire solară.5. 6. Balcoanele sunt izolate de de costurile reduse de operare. amplasat la o altitudine de 490 m. clădire cu ajutorul tăieturilor punţilor termice. Este uşor de implementat şi respectat standardele franceze.421 0.173 0.K) Umax Informaţii 6. casă pentru două familii situată în Pergine Valsugana (TRENTO . Confortul vara se realizează cu un sistem de umbrire solar. Cea mai bună practică 1: IZOLAREA EFICIENTă aproximativ 200 m2 şi un volum de aproximativ 500 m3. un oraş cu 20. Costul extra de investiţie va fi compensat duble sunt low-e şi pline cu argon.285 0.1 2.4.1. Această clădire cu Este o structură tradiţională franceză din cărămidă. Descrierea celor mai bune practici aplicate transpozabil. Această clădire de 1. cu o diferenţă de presiune de 4 Pa.28 OK mansardă exterior Terasa Acoperiş 0.143 0. CÂTEVA EXEMPLE DE „BEST PRACTICE” Cele mai bune practici: Exemple în Franţa Valoare_ Denumire Tip U (W/m². Podeaua la Etaj 0.6. Fiecare unitate are câte un etaj cu o suprafaţă de 6.2. Numele clădirii şi identificare Astfel. Izolarea sa consum redus de energie costă cu 15% mai mult decât o clădire este realizată pe exterior din polistiren. Cea mai Clădirea.34 OK acoperişului Ferestre Ferestre 1.338 m2 este clasificată ca fiind Perete interior Perete pe proprietate 0. nu este nevoie de sistem de răcire în clădire6. Ferestre asemănătoare standard.1 Poză a întregii clădiri Programul contrucţiei a fost gândit astfel încât să poată fi 6.14 0. Acesta este situat în BOLLWILLER în Alsacia (climă continentală). Cea mai bună practică 2: raţionalizarea construcţiei Fig. 20 cm grosime. Etanşeitea clădirii este optimizată şi ar trebui să fie de 0.45 OK subsol interior redus de energie. cu utilizarea de materiale testate. Climatul intern este controlat printr-un sistem de încălzire prin pardoseală cu sisteme hidronice radiante cu temperatură scăzută.45 OK de nivelul A din punct de vedere energetic şi corespunde criteriilor interior comună BBC-effinergie.Italia).6 m3/h/m2. este o bună practică 1: izolare eficientă.

6. Valoarea maximă permisă de legislaţia italiană pentru acest climat este U = 0.9.1 Vedere a izolaţiei exterioare din fibră de lemn (stânga) şi a izolaţiei interioare de energie regenerabilă.6. cu panouri cu încălzire solară. ori de câte ori a fost posibil. Cea mai bună practică 2: acoperiş izolat Acoperisul a fost izolat cu 18 cm de fibre de lemn. Valoarea maximă permisă de legislaţia italiană pentru climatul considerat (3147 grade pe zi) este de aproximativ 100 kWh/m2. fibră de lemn de 12 cm (6+6). 6. dar datorită masei termice ridicate. pe partea exterioară. dupa modelul “izolare-pachet. cu o conductivitate termică λ = 0. Câteva din măsurile adoptate sunt arătate în următoarele Fig.8. Peretele care a rezultat are o grosime totală de 22. Energia folosită pentru încălzire este mai mică de 50 kWh/m2 într-un an. Cea mai bună practică 3: evitarea punţilor termice S-a acordat o atenţie deosebită evitării formării punţilor termice. Structura rezultantă are o valoare U mai mică de 0. 6. a fost acordată o atenţie deosebită durabilităţii globale lucrărilor.8. din fibră de in (dreapta) în timpul realizării În plus. fibra de in de 5 cm cu conductivitatea termică λ = 0. a clădirii 19 . 1 Vederi din curtea construcţiei. iar pe partea interioară. asigură protecţie împotriva supraîncălzirii în timpul verii. 6. Fig. prezentând cadrul de lemn fotografii.045 W/(m K). folosind lemn pentru structura principală şi materiale izolante cu impact scăzut. Valoarea maximă permisă de legislaţia italiană pentru acest climat este U = 0.7.7.31 W/(m2 K). Acest material a fost plasat pentru a asigura o bună protecţie împotriva ploii şi a migraţiei umidităţii. cu conductivitatea termică λ = 0.2 W/(m2 K).35 W/(m2 K). pentru a evita pierderile de căldură şi sisteme de încălzire cu temperaturi scăzute care utilizează surse Fig.1 cm şi o valoare U mai mică de 0. cum ar fi lemn granulat şi panouri solare. 6. 6. 1 Vederi ale clădirii finisate “casa a Susà”.040 W/(m K) şi densitate egală cu 160 kg/m3.1 Vedere a izolaţiei din fibră de lemn în timpul amplasării acesteia pe structura acoperişului 6. Fig. Descrierea celor mai bune practici aplicate S-au aplicat diferite măsuri pentru atingerea unei performanţe ridicate în această clădire. 6. 6.040 W/(m K). Cea mai bună practică 1: pereţi externi izolaţi Pereţii externi au fost izolaţi folosind.2 W/(m2 K). a clădirii.5. Acest lucru nu asigură numai protecţie pe timpul iernii. măsuri ce includ izolaţii ale încăperilor (acoperiş şi pereţi exteriori).

1 Prima casă pasivă certificată.2 Izolare suplimentare pentru a evita formarea punţilor termice datorită intersecţiei dintre cadrul de lemn şi podeaua din beton Fig. 6. Mai jos – schiţa: parter şi mansardă. (L. 6.J. 6.1 Grinzile balconului.L. 6.9. Inginer de construcţii.9. Este prima clădire cu certifcat de Casă Pasivă de la Institutul Darmstadt. pentru traininguri şi pentru promovarea clădirilor cu energie scăzută. este folosită pentru conferinţe. Fig.10.9. Este o casa rezidenţială. localizată în Smolec. între climatul oceanic şi cel continental.10. lângă Wroclaw (Polonia). realizată în Polonia în 2006 în Smolec lângă Wrocław. A fost proiectată şi construită în anul 2007 de Design Office Lipinski Domy. Fig. Numele clădirii şi identificare CASA PASIVĂ. dr Miłosz Lipiński. design: Dr Ludwika Juchniewicz-Lipińska. evitându-se grinzile in ciment care ies din încăperile încălzite Fig.) 20 . Cele mai bune practici: exemple în Polonia 6.3 Lespede pentru etaj şi grinzi pentru balcon.

Renovarea clădirii s-a facut în anul 2000 respectând criteriile bioclimatice. Cu toate că structura acumulează cât mai multă energie solară posibilă în acelaşi timp.12 W/m2K. La interior se găsesc : o pompă de căldură pe aer. Cea mai bună practică 2: Izolare termică Arhitectura clădirii se referă la o casă pentru o singură Cea mai relevantă tehnologie aplicată în clădire este aceea familie. Clădirea este echipată cu un generator de şi podea este U = 0. tehnologii inovative. o soluţie simplă şi economic elaborată pentru un design tradiţional. cu scopul de a susţine conferinţe şi traininguri. 6. materiale de construcţie exterioară. geamurile din sticlă din bucătarie şi camera de zi măresc spaţiul casei (131. cu o a eliminării punţilor termice din întreaga construcţie (partea construcţie simplă.031 W/m2K. (L. cu obiectivul garantează maximul reducerii pierderilor de căldură. Este situată într-o este U = 0.L.12. Colectorul solar amplasat pe acoperişul clădirii. montate şi testate. cât şi construcţia continuu de izolaţie termică de 30 – 44 cm grosime.) 6. 6. etc.4 m2). construite. cu o sonda termică-electrică şi cu regulatorul de temperatură general. iniţială a pereţilor este alcătuită din cărămidă termică. Are un ventilator de evacuare integrat cu un schimbător de căldură. Design Office Lipiński Domy. Fig. care duce la proprietăţi izolante – realizt doar pentru casele pasive.) 21 . În această cameră se găsesc dintr-un amestec de beton şi argilă expandată (pallets).12. Elementul inovativ.1 Secţiune axonometrică prin casa pasivă.13.). reduce disconfortul cauzat de răcire. făcând-o mai spaţioasă. Exemple de clădiri cu consum redus de energie în Spania 6.13. Numele clădirii şi identificare Clădirea CENIFER este localizată în Pamplona (Spania). Schimbătorul de căldură se mai bune). (Neopor) care are factorul de conductivitate termică λ ≤ alte echipamente esenţiale de încălzire şi ventilaţie. un cazan de 250 litri pentru încălzirea apei integrat cu sitemul solar. Necesarul de energie anual pentru clădire este de 13. aplicarea Cele mai bune soluţii structurale aplicate în casă sunt deschiderile izolaţiei pe cărămizile goale. acoperişul având expunere faţă-verso. Descrierea celor mai bune practici aplicate 6.L. tavan recuperare de căldură. Mari ferestre triple sunt orientate spre sud pentru a maximiza câştigurile de energie solară. Spuma din polistiren este bazată pe un material cheamă Vitotres 343 şi are 60 cm. Conţine grafit este principalul schimbător de căldură . Bucătăria şi Pereţii sunt construiţi din materiale prefabricate constituite camera de zi au o cameră de stocare. 0. A fost înlocuită cu un strat de bună calitate şi preţuri moderate. în timp ce de a satisface standardele unei case pasive. Acesta izolant este o spumă gri – argintie din polistiren.15. partea de legătură. un echipament de recuperare a căldurii pentru ventilaţie. zonă abruptă. Fig. În plus este introdus un schimbător de căldură pentru sol. Partea sudică superioară a clădirii.7 kWh/m2. într-un climat sudic european. geamurilor.11. Wrocław 2005. exceptând caracterul inovativ al casei. Este construită strict pentru cerinţele de casă pasivă. Din acest sistem fac parte şi inovativ. Este un dispozitiv compact ce menţine calitatea aerului în casa pasivă. 6.echipamente electrice (densitate mai mică q = 15 kg/m3. (L.J. Materialul echipamente ce înlocuiesc sistemul tradiţional de încălzire. Este o clădire non rezidenţială. precum colectorul solar. Mărimea ferestrelor reţine pierderea de căldură termică. garantează câştigul de energie solară. Cea mai bună practică 3: Sistemul de ventilare Clădirea este echipată cu un sistem de ventilaţie mecanic cu dispozitiv de recuperare a căldurii.1 Figura 2.14. Tehnologie inovativă. acoperiş. Proiectul. 6. iar prin fundaţie şi placă de podea energie regenerabilă. Cea mai bună practică 1: Deschiderea ferestrelor Deschiderea ferestrelor este aranjată în aşa fel încât să poată garanta o cantitate mare de lumină naturală (în conformitate cu normele poloneze). sistemul de izolaţie şi sistemul de ventilaţie cu Rata de pătrundere a căldurii prin pereţii exteriori.J.1 W/m2K.

970 kWh. Pe perioada este de 1 kgSO. apropierea părţii superioare este deschisă pentru a ventila aerul cald din exterior. Cea mai bună practică 2: Răcirea apei subterane Pentru răcire şi încălzire. Economia care se face într-un an a peretelui. Economia care se face din reducerea emisiilor este de 30 kgSO. Economia care se face într-un an este de 3 kgSO.18. Acest tip de ventilaţie face ca peretele Trombe să acţioneze ca un coş solar ce pompează aer proaspat în casă în timpul zilei. Cladirea include surse această căldură pentru zilele în care radiaţia solară este mai slabă. Energia termică anuală este de 17. pereţi Trombe şi o seră în excesul de energie provenit de la colectoarele termice. Fig. clădirea are instalat un sistem radiant prin pardoseala.19.640 kgCO2. Aerul rece ce vine din interior sau din exterior (pentru a garanta circulaţia aerului) este încălzit şi introdus în interior prin partea superioară Energia termică anuală este de 61. Clădirea are un Cele mai relevante soluţii aplicate în această clădire sunt sistem de stocare pentru apa caldă. senzori de temperatură şi umiditate. Clădirea este echipată cu senzori de mişcare. 6. 6. 6. 10 kgNO şi 2. Cea mai bună practică 1: Peretele Trombe Peretele Trombe este un perete de sticlă îndreptat după lumina soarelui. folosind vederea minimizării consumului de căldură.17. de generare a energiei regenerabile. ataşat unui perete solid care conţine o camera mică de ventilaţie internă. senzori de lumină cu un sistem centralizat de monitorizare care preia datele de la senzori. verii. Descrierea celor mai bune practice aplicate colectoare solare plate localizate pe acoperiş.588 kWh.15. cum ar fi panouri fotovoltaice. gura de aerisire din 22 .16. Obiectivul este acela de a stoca încălzirea radiantă prin pardoseala. răcire geotermal.251 kgCO2. chiar şi în cazul în care nu există nici o briză. 1 kgNO2 şi 248 kgCO2. Apa din subsol circulă prin sistem în perioada de vară furnizând răcirea. Energia termică anuală este de 12. razele soarelui vor pătrunde prin izolaţia din sticlă şi vor încălzii suprafaţa masei termice. de la generarea de energie şi de la sistemul de stocare. Clădirea Cenifer încorporează soluţii ITC pentru a obţine o performanţă energetică eficientă.1 Vedere a clădiri CENIFER. 6. În timpul iernii. 32 kgNO2 şi 8. Poate furniza căldură timp de 22 de zile fără ajutorul radiaţiei panouri solare termice cu sistem de stocare de căldură şi sistem de solare.220 kWh. Cea mai bună practică 3: Instalaţia termică solară Clădirea obţine apă caldă şi căldura datorită panourilor 6. Este compus din ţevi de polietilenă reticulată integrate în pardoseală prin care circulă apa.

Timpul estimat de Clădirea prezentă este un bloc de apartamente situat în oraşul viaţă al soluţiei de economisire a energiei: NS = 20 ani. izolaţia termică a clădirii. protejat de un strat subţire de tencuială . Cele mai bune metode aplicate în România • membrana izolaţiei hidraulice este protejată cu ardezie. de 10 cm grosime.23. finisare. de ambele părţi).soluţia este după cum urmează: similară cu cea utilizată pentru pereţii exteriori. După aceea. • membrana izolaţiei hidraulice este protejată cu nisip.21. 3 apartamente cu 3 camere şi un apartament cu 4 camere. galerii). realizat măsurători ai diferiţilor parametrii cum ar fi: izolarea termică a terasei de pe acoperiş. Subsolul are 14 garaje şi 44 locuri externe. • tencuieli decorative. Elemente termice şi hidraulice: nu sunt instalate • strat de adeziv pentru polistiren. Construţia clădirii a fost finalizată în anul 1976 şi are o structură transversală cu Subsol + Parter + 10 etaje şi o cameră tehnică. 6. fără a îndepărta stratul de tencuială Straturile existe.82 m3. nr. Volumul total al clădirii: 16192. strada Arad. Informaţii generale despre clădire: Spaţiu locuibil : 1955. Descrierea celui mai bun procedeu aplicat polistiren este fragmentat.47 m2 Suprafaţa activă a suprafeţei încălzite : 4842.61 m3.1 Vederea acoperişului terasei Volumul activ al suprafeţei încalzite : 13251. fiecare etaj având câte 8 apartamente. izolaţia termică şi hidraulică a Izolarea termică a plafonului de peste subsol rece peretului subsolului. • vată de sticlă bazaltică are o grosime de 12 cm şi este captuşită cu asfalt. Toate etajele. izolaţia termică a tavanului aflat deasupra subsolui.10. Numele clădirii şi identificare duble.000 kcal/h Sistemul de izolare termică a pereţilor este compus din: Conexiunea cu CET: o singura conexiune • închiderea corectă a articulaţiilor orizontale (pentru a preveni Contor de căldură : instalat pătrunderea microorganismelor). Fig.22. Blocul are 88 de apartamente. inclusiv parterul. Cea mai bună practică 2: Izolarea termică a pereţilor exteriori cu ajutorul unui strat de 10 cm Informaţii cu privire la sistemul de încălzire de polistiren celular Tipul de încălzire al sistemului: centrală proprie cu elemente statice Căldura necesară: 453. 6. pe o linie de 30 cm care acoperă Pentru a determina perfomanţele energetice ale clădirii s-au lăţimea găurii de 30 cm pe ambele părţi (dreapta.86 m2. soluţiile sunt concepute pentru a conserva continuitatea stratului de izolare termică. 6. Pe contur se va aplica o izolaţie termică de polistiren celular (2 cm grosime) atât pe pervazul exterior cât şi pe marginile ferestrei externe care au cornişele din lemn. Timişoara. Cea mai bună practică 1: Izolaţia termică a acoperişului Izolaţii termice suplimentare pot fi furnizate pentru tavan. stratul de 6. câte unul la fiecare 70 m2 de suprafaţă. Pentru eliminarea vaporilor.20. margini. în special în punctele de uniere a reazămelor şi a mansardei (straturi duble de izolare. dar fără strat de • un strat de ipsos M100 cu grosime variabilă. următoarele straturi vor fi construite cm grosime. sunt identice cuprinzând : 4 garsoniere. stânga). • un strat rezistent de 1 K Zpezial va fi aplicat la rece (ca barieră împotriva vaporilor şi un strat de adeziv pentru vata de sticlă bazaltică). • fibră de sticlă acoperită cu un strat de adeziv pentru spatulă • strat de bază cu lapte de var. • polistiren celular. 6. prin acoperirea cu un strat de polistiren celular. atât izolaţia termică cât şi hidraulică trebuie existent. au fost folosite răsuflătoare de aer 6. printre găurile prezente (ferestre. 23 .22. de 10 îndepărtate.1 Vederea clădirii înainte de renovare Pentru a evita răspândirea focului de la un nivel la altul. În scopul reducerii influenţei negative a punţilor termice. după terasei ce plafonul este restaurat. Fig.20.

Prin Cele mai bune practici: exemple în Austria realizarea consecventă a casei în proiectarea casei pasive. dar îmbunătăţeşte condiţiile de confort interior (prin eliminarea circulaţiei neplăcute de aer) şi prin reducerea consumului de energie termică (prin reducerea volumului de aer intrat în cameră . Fig. Prin regulamentul local se primesc subvenţii pentru clădiri rezidenţiale.1 Clădirea după renovare 6. în acest caz de 33. se folosesc spaţiile mici. În total.aer care trebuie încălzit) 6. cu orientarea sa în direcţia sud.12 kWp livrează necesarul de energie electrică. 6.23. este situat la o altitudine de 300 de metri ventilaţie cu recuperare de energie termică. clădirea este alimentată cu un dispozitiv mic de încălzire cu pellets. starea şi calitatea lucrării din lemn. Izolaţiile pot fi fixate prin lipire. Pentru structurile externe din lemn ale ferestrelor. precum şi între cadre. în cadrele finestrelor şi/sau a tocurilor acestora. în sine Institutul Politehnic este realizat ca o construcţie din pre-fabricate din lemn (element de construcţie). de sub 12 °C. este prima şcoala din Austria certificată “Klima: Aktiv”. Includerea garniturii de dulgherie existente. o mai bună închidere şi o viaţă mai lungă pentru izolaţie. Această subvenţie a fost mai mică luând decizia de a proiecta şcoala ca o casă pasivă. Descrierea celor mai bune practici aplicate Institutul Politehnic. care au ca drept ţintă reducerea emisiilor de CO2 şi intensificarea utilizării surselor de energie regenerabilă. Cea mai bună practică 3: Soluţii de economisire a energiei pentru tâmplaria externă . Deoarece locaţia este foarte însorită. Programele “Klima: Aktiv”sunt programe naţionale. în ceea ce priveşte designul casei pasive.Low-E cu argon .25.26. O grilă de sistem conectată ca fiind zile de încălzire. 235 zile din an sunt declarate pierderile mici prin ventilaţie în şcoală.7 kWh/(m²a). Dispozitivele de etanşare pot fi furnizate între elementele mobile şi fixe din lemn. Institutul Politehnic Landeck sistem de încălzire oferă energia de încălzire şi un sistem central de Institutul Politehnic.842 m2 iar suprafaţa podelei din punct de vedere brut este de 3. Clădirea are o suprafaţă utilă de 2. aceasta este optimă pentru proiectarea casei pasive.1 Ferestre înainte de reabilitare şi ferestre după renovare a fost acordată selectării materialelor de construcţii. 6. Acest 6. O atenţie deosebită Fig.soluţie cu sticlă Modernizarea termică a tâmplariei externe este realizată prin repararea.24. dispozitivele de etanşare pot fi utilizate din caucuic sau plastic. Constructia casei a început pe 1 aprilie 2008 iar întregul proces s-a terminat 24 . în cazul în care temperatura medie este fotovoltaic cu 5. nu v-a conduce la creşterea performanţelor termice ale ferestrelor sau a uşilor. recondiţionarea şi îmbunătăţirea tâmplariei existente. punându- se accent pe utilizarea materialelor ecologice inofensive. în partea de vest a Austriei şi are aerului este asigurată de acest tip de sistem responsabil pentru aproximativ 600 de studenţi.24. Structura clădirii prezintă un proiect compact. pentru a permite o bună funcţionare a lucrărilor de lemn.446 m². De asemenea calitatea deasupra oraşului Landeck. Sarcina totală de încălzire a clădirii este de 27 kW (10 W/m²a) şi a cererii specifice anuale de încălzire este de 14 kWh/m²a raportată la suprafaţa utilă. în noiembrie 2008. În funcţie de tipul.

Casa PassivPLUS are Fig. care a avut loc în anul 2004.1 Unitatea centrală a sistemului de ventilare cu conductele aferente Exemple în Germania Fig. pentru a minimiza pierderile Zidul exterior este realizat ca o armatură cu spaţiu de aer. principalele caracteristici ale casei pasive. Fig. care au fost dezvoltate de către firma Energie precum şi o izolare EPS de 28 cm.040 W/(m K).620 m³. 0.040 W/(m K).27.27. Zidul are o grosime totală de 43.aer cu recuperare de căldură oferă.30.29. W/(m² K). 6. 6. La etajele superioare sunt prevăzute cu 20 cm de vată minerală între construcţia din lemn standard şi 20 cm de fibră de lemn suplimentari (conductivitatea termică a ambelor materiale este λ = 0. cu o conductivitate termică λ = Tirol sunt pe o scară largă îndeplinite.1 Construcţie standard din lemn cu izolaţie din fibră de lemn în 6. de energie legate de ventilaţie. Fig. totală a casei este de aluminiu 2. 6. în partea exterioară transmisia termică va fi 0.85 utilă în jurul casei. Sistemul central de ventilaţie este echipat cu un sitem de 25 . Spaţiu de Eficienţa energetică a tuturor ferestrelor se realizează prin locuit este extins pe căldura de absorbţiei a sticlei. de ventilaţie din şcoli. cu 25 cm de beton armat. Cea mai bună practică 3: Sistem de ventilaţie central cu recuperare de căldură Un sistem de ventilaţie aer .8 cm.2 Construcţie masivă cu izolare EPS trei etaje si o grădină de iarnă. Este o clădire de locuinţe şi a fost construită cu ocazia spectacolului horticol din Renania-Palatinat. 6.114 W/(m² K). Cea mai bună practică 2: Ferestre din lemn. Numele clădirii şi identificare partea exterioară Casa PassivPLUS se afla in Trier (Germania). într-un climat specific Europei Centrale. în afară de o izolaţie bună.28.29. Capacitatea 6. Cea mai bună practică 1: Pereţi exteriori recuperare de căldură (până la 84%).6.27.28.1 Ferestre din lemn-aluminiu 6. cu o valoare de transmisie termică o suprafaţă de 433 m² şi completat de instalată de 0. Ferestrele sunt realizate din lemn suprafaţă de 174 m² – aluminiu iar valoarea totală termică de transmisie este de 0. Principalele criterii pentru sistemele Parterul este o construcţie masivă.72 W/(m²K).

31.35. 38 grade înclinaţie. cererea de încalzire trebuie sa fie mai mica de 15 kWh/m2/an. • Flux sol . • Consum minim de energie (puterea de funcţionare a pompei aproximativ 60 Watt). Cea mai bună practică 5: Instalatia de utilizarea a energiei solare montată pe acoperisul 6. Cea mai bună practică 4: Izolaţia vacum electrice. Cea mai bună practică 6: Sistem organic de ardere Arderea bio-etanolului! Avantajele sunt: • căldura confortabilă • tehnici stabile • fără coş • 1-3 kW căldură rezultată • aplicabil în fiecare locaţie • Schimbătorul de căldură prelucrează o redresare constantă de căldură.căldură. "Passivhausstandard" (standard pentru construirea unei case • Optimizarea punţilor termice (fragmente de oţel numai în pasive). de energie al clădirii.6. apa calda si cel provenit din utilizarea aparatelor 6. 6. De exemplu. precum şi de folosire a resurselor regenerabile şi o construcţie fără bariere.schimbător . Pentru a fi acceptată ca o casa pasivă clădirea trebuie să zona de interior). 6.34. Cea mai bună practică 1: Sistemul de ventilaţie casei • Schimb constant de aer utilizat cu aer curat. • Eficienţa de recuperare a căldurii ajunge până la 90%. prin planificarea.33. 5.Ochelarilor oglindă” care identifică soarele de vară .iarnă. îndeplinească anumite standarde. Din cauza: construirea clădirii de către întreprinderi regionale.5 kWp de energie electrică (soare).32. si consumul total de energie primara. Cea mai bună practică 3: Grădina de iarnă Casa pasiva a fost construit pe baza a 5 principii O grădină de iarnă în zona activă este un „nu-nu” în modelul fundamentale: casei pasive.04 W/ suplimentare cum ar fi cele mai recente: silenţios. (Conductivitatea termică 0. • Amortizarea investiţiilor se face după 15 ani de producţie a energiei electrice (0. În acest caz principiul unui ambalaj de cafea adaptat la • Căldură transmisă de cele două surse de 100 Watt este construcţia casei de este luat în considerare: suficientă pentru a încălzi o cameră de 20 m² în zilele cele mai reci • Izolaţia vacuum mai bună decât blocată în aer. • . Descriere a celor mai bune practici aplicate 6. care afectează 400 nevoie pentru sine. 6. realizarea şi din energia solară. 26 .37. • Îmbinarea tehnicilor tradiţionale şi moderne. • Decuplarea structurii de faţadă şi nivelul de izolare prin • Clădirea este în conformitate cu standardul german . de amortizare mK) şi utilizare a celor mai moderne tehnologii. de iarna din Trier. Cea mai bună practică 2: Sisteme termo-active • Mai mult de 700 m de sisteme de conducte din PE (polietilenă). • Traseu direct din pământ până la punctul peretelui grădinii de ia rnă. Grădina de iarnă produce energie termică obţinută • Stabilirea unei relaţii în teritoriu. • Tehnica folosită este pulverizarea acidului silicic într-o folie de • Numele clădirii "Plus" stă în primul rând la baza unui câştig plastic metalizat. În plus faţă de acest "Plus" înseamnă inovaţii mm material de izolare comună. chiar şi în timpul iernii.36. trebuie sa fie mai mic de 120 kWh/m2/an. Acoperişul din partea de sud-est foloseşte energia fotovoltaică. • Preţ foarte bun de implementare.573 € pe kWh). • Glicol şi amestec de apă.. Ea produce mai multă energie decât are • Rezultatul este 40 mm de izolaţie vacumm. • 50 m² de instalaţie ce utilizează energia solară. • Efectele de încălzire în timpul iernii şi de răcire în timpul verii.Purenit recyclate” (lemn/PU (poliuretan))..

38. Cu un schimbător de căldură special suplimentar. completează conceptul de Cladirea este. să o umbrească. A fost câştigătoarea premiului ‘Energie încălzirea / răcirea sistemului de ventilaţie.38 Identificarea si denumirea cladirii un sistem de circulaţie a apei. Chiar când este activată protecţia solară. birourile orientate către interior au lumina suficientă. apa de circulație din cele 40 de sonde de sol este de Clădirea de birouri pentru 420 de angajaţi este situată in asemenea utilizată pentru răcirea şi încălzirea aerului proaspăt din Parcul ştiinţă II din Ulm. Forma este simetrică.39 Prezentarea celor mai bune practici aplicate • centrală solară de energie acoperișul clădirii Această casă pasivă a fost rezultatul unor dezvoltări noi. In clădire există. Această casă pasivă este situata în Ulm (Germania). Căldura reziduală de la agregatul de răcire pentru camerele de servere si bucatarie va fi de asemenea injectată în activarea termică a betonului. clădirii şi acoperişul garajului geamuri cu low e și cu rame izolate. clădire este suportată de către cele două centrale electrice solare.000m2. etc. in aceiași formă. dezvoltată ca o casă pasivă. centrale solare de energie electrică (135 kWp) Centrală electrică integrată în 6. într-o zona Caldură de până la 120 kWh pot fi scoasă din clădire cu acest cu un climat specific Europei Centrale. de asemenea. și sistem de ventilaţie cu invecinat sunt folosite ca recuperare de căldură. Echipa de proiect a fost selectată de către proprietarul 6.38. săli pentru întâlniri sau programe şi o instalaţie suplimentară pe acoperişul garajului învecinat de formare. activarea termică a betonului. 28cm inaltime plafon). Designul a fost ales în urma unui concurs de arhitectură. legate la 40 de sonde de pamânt prin care ies caldura / frigul. grupuri de birouri. Până energie al cladirii.Atrium 6. Este o cladire de birouri si sistem. compactă și clădirii triunghiulară. nu exista electrică (15 kWp) integrată nimic similar înainte de a fi construită.1 Vedere din partea de nord Fig. în acoperiș (328 m2 panouri solare amorfe) . electrică integrată în acoperis (panouri solare amorfe). cu diferite componente Aproximativ 70% din cerinţa de energie primară pentru această De exemplu. cu protecţie Fig. de asemenea. 6.2 K.42 Bune practici 3: Atrium .Concept energetic nou.2 Plan etaj anti-îngheț. lumina zilei este suficientă datorită rulourilor cu folie spectrală specială în spațiile dintre acestea.6. 10cm distanta de la intrados. Sistemul de încălzire se bazează pe o conexiune de încălzire de distanţă lungă (185 kW putere-caldură corelată cu 40% biomasă). cu Acoperiș de sticlă Vedere în atrium Atriumul din centru funcţionează ca un distribuitor de aer proaspăt încălzit. de răcire. în prezent (octombrie 2009) este încă cea mai mare casă pasivă existentă. Spațiul net este în jur de 7000 de metri patrati. sistemul de încălzire cu activare termică a miezului de beton. dacă acest lucru este necesar. solara’ in Germania în anul 2003. fără un aparat de răcire suplimentar. În plus. sistem de ventilatie. incalzirea centrală cu aer proaspăt (sistemul de ventilaţie) şi producţia de apă caldă pentru bucatarie. In zonă nu există nici o altă cladire care sistemul de ventilaţie. există un schimbător de căldură pământ-aer pentru a fost construita în 2002.40 Bune practici 1: concept energetic Răcirea pe timpul verii se bazează pe un sistem de tevi din plastic (5.41 Bune practici 2: Sistem solar pe acoperișul clădirii cu ajutorul arhitectilor. Datorită plafonului din sticlă. Sistemul de încălzire de distanţă lungă. Centrul cladirii este un O instalaţie solară de 15 kWp pentru generarea de energie atrium de 430m2.Centrale cu energie solara 6. . 6. prin urmare. Planul etajului arata ca pistonul uni motor Wankel. Activarea temică a betonului Schimbător de căldură Pământ-Aer 27 . situate în planșeele de beton (beton cu activare termică). Temperaturile de proiectare sunt 25°C max şi 18°C min. deserveşte. Câteva dintre caracteristicile tipice ale acestei clădiri • partea de sud a acoperişului sunt următoarele: izolatie cu o lăţime între 30 şi 50 cm (acoperiş). precum birouri unice. în cazul de răcire cu o diferenţă de temperatură de 1.

28 .