Analiza bugetelor municipiilor din Regiunea Vest

în perioada 2005-2010

Profesor, Student,
Lect. dr. Elena Cigu Haras Gabriela
Grupa 4

Iași,

2017
CUPRINS

Introducere

1. Bugetul local……………………………………………………………………………………..………4

2. Gradul de autonomie locală……………………………………………………………………..………5

3. Gradul de autofinanțare ………………………………………………………………………………..10

4. Ponderea categoriilor de cheltuieli din regiunea Vest............................................................................14

5. Ponderea categoriilor de venituri din regiunea Vest...............................................................................18

Concluzii

Bibliografie

2
Introducere

Vest este o regiune de dezvoltare a României, creată în 1998. Ca și celelate regiuni de
dezvoltare, nu are puteri administrative, funcțiile sale principale fiind coordonarea proiectelor de
dezvoltare regională și absorbția fondurilor de la Uniunea Europeană. Întinderea acestei regiuni
de dezvoltare corespunde celei a Ținutului Timiș, introdus în cadrul reformei administrative din
1938. Regiunea de dezvoltare Vest cuprinde teritoriile a patru județe: Timiș, Arad, Caraș-Severin
și Hunedoara.

Regiunea Vest este considerată a fi o regiune în creștere, cu rezultate economice
superioare mediei naționale, adesea pe locul doi, după Regiunea București-Ilfov.
La 1 ianuarie 2010, populația Regiunii Vest era de 1.919.434 locuitori, reprezentând
8.94% din populația României. Regiunea Vest are cel mai mic număr al populației dintre toate
regiunile, fiind totodată și singura regiune cu o populație mai mică de două milioane de locuitori.
Regiunea Vest are o suprafață de 32.034 km2, reprezentând 13,4% din suprafața țării. La
nivelul Regiunii Vest există 323 de unități teritorial administrative, care pot fi împărțite după
cum urmează: 12 municipii, 30 orașe și 281 de comune.
Municipiile din regiunea Vest sunt următoarele:
1. Județul Arad: Muncipiul Arad;
2. Județul Caraș-Severin: Municipiul Caransebeș, Municipiul Reșița;
3. Județul Hunedoara: Municipiile: Brad, Deva, Hunedoara, Lupeni, Orăștie,
Petroșani, Vulcan;
4. Județul Timiș: Municipiul Lugoj, Municipiul Timișoara.

3
1. Bugetul local

Bugetul local reprezintă actul în care se înscriu veniturile și cheltuielile colectivităților
locale, pe o perioadă de un an.

Bugetele locale sunt instrumente de planificare și conducere a activității financiare a
unităților administrativ-teritoriale care au personalitate juridică (comuna, oras, municipiu, sector
al municipiului Bucuresti, judet, municipiul Bucuresti)

Structura bugetelor locale evidențiază:

o gradul de autonomie a administrației locale față de puterea centrala și legaturile existente
între diferitele administrații teritoriale;
o fluxurile formării veniturilor și efectuării cheltuielilor administrațiilor locale;
o modalitatea de finanțare a cheltuielilor pe destinații și de acoperire a deficitelor.

Pentru analiza bugetelor locale ale municipiilor din Regiunea Vest vom utiliza următorii
indicatori:

1. Gradul de autonomie locală;
2. Gradul de autofinațare.
3. Ponderea categoriilor de cheltuieli în total cheltuieli;
4. Ponderea categoriilor de venituri în total venituri.

4
2. Gradul de autonomie locală

Conceptul de autonomie locală este consacrat în Legea nr. 215/2001, art. 3, alin. (1), care
stabileşte de lege lata: “Prin autonomie locală se înţeleg dreptul şi capacitatea efectivă a
autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi gestiona, în numele şi interesul
colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii”

Gradul de autonomie locală se află după următoarea formulă:
?????????? ??????? ??? ????????? ??????
?????? ?? ????????? ?????ă = ×100
?????????? ?????? ??? ????????? ??????

Pentru județul Hunedoara, am ales să analizez municipiile reprezentative, respectiv
municipiul cu cele mai mari venituri, Deva și municipiul cu cele mai mici venituri, Brad.

Tabel nr. 1 Veniturile proprii ale municipiilor reprezentative din regiunea Vest în perioada 2005-2010

Municipiul 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Arad 116,895,704 152,548,990 190,329,931 203,421,793 208,418,505 255,046,783

Caransebeș 8,249,991 10,268,409 15,533,661 16,215,416 17,262,938 19,988,841

Reșița 26,949,474 37,136,000 49,908,012 58,574,837 64,736,251 65,297,950

Brad 4,704,367 5,708,451 7,946,785 11,195,544 10,401,486 11,425,492

Deva 31,191,796 42,594,358 58,658,555 74,891,883 79,513,947 87,081,945

Lugoj 17,136,488 25,384,986 28,951,394 37,092,208 36,556,718 36,323,052

Timișoara 209,225,810 264,608,080 378,561,060 460,833,663 389,908,874 390,672,115

Sursa: http://www.dpfbl.mdrap.ro

5
500,000,000

450,000,000

400,000,000

350,000,000

2005
300,000,000
2006
250,000,000 2007

200,000,000 2008
2009
150,000,000
2010

100,000,000

50,000,000

0
Mun. Arad Mun. Mun. Mun. Brad Mun. Deva Mun. Lugoj Mun.
Caransebeș Reșița Timișoara

După cum putem observa din datele centralizate în graficul de mai sus, veniturile proprii
ale municipiilor din regiunea Vest înregistrează o creștere pe întreagă perioadă analizată. În
municipiul Timișoara observăm o creștere considerabilă a veniturilor proprii în anul 2008, după
care urmează o scădere a acestora. Pe întreaga regiune, veniturile cele mai mari le realizează
municipiul Timișoara, iar la polul opus se află municipiul Brad.

6
Tabel nr.2 Veniturile totale ale municipiilor reprezentative din regiunea Vest în perioada 2005-2010

Municipiul 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Arad 189,568,539 260,374,623 283,930,351 328,535,558 339,352,644 431,552,178

Caransebeș 20,181,744 29,790,511 36,517,130 45,325,766 39,153,380 39,360,436

Reșița 62,051,958 86,863,814 95,922,151 113,677,779 123,989,131 112,846,594

Brad 12,651,365 17,683,787 21,850,542 26,739,375 24,731,477 22,400,697

Deva 63,759,299 85,489,837 105,420,770 129,081,635 139,124,006 130,818,301

Lugoj 32,830,727 51,828,286 57,326,867 66,111,669 72,904,549 72,334,815

Timișoara 352,379,043 440,751,970 565,450,472 659,006,961 584,454,033 583,434,636

Sursa: http://www.dpfbl.mdrap.ro

Grafic nr. 2 Veniturile totale ale municipiilor reprezentative din regiunea Vest în perioada 2005-2010

700,000,000

600,000,000

500,000,000
2005
400,000,000 2006
2007
300,000,000
2008
200,000,000 2009
2010
100,000,000

0
Mun. Arad Mun. Mun. Reșița Mun. Brad Mun. Deva Mun. Lugoj Mun.
Caransebeș Timișoara

7
Analizând atât tabelul, cât și graficul ce cuprind veniturile totale ale fiecărui municipiu,
observăm ca municipiul cu cele mai mari venituri totale este Timișoara, fiind cel mai dezvoltat
municipiu din această regiunea și totodată reședința regiunii, urmându-l municipiul Arad. Cele
mai mici venituri le înregistrează municipiul Brad.

De-al lungul anilor analizați, veniturile totale cresc progresiv în majoritatea municipiilor.
O scădere drastică o înregistrează municipiul Timișoara, în anul 2010.

Tabel nr. 3 Gradul de autonomie locală al municipiilor reprezentative din regiunea Vest în perioada 2005-2010

Municipiul 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Arad 61.66 58.58 67.03 61.91 61.41 59.09

Caransebeș 40.87 34.46 42.53 35.77 44.09 50.78

Reșița 43.43 42.75 52.02 51.52 52.21 57.86

Brad 37.18 32.28 36.36 41.86 42.05 51.00

Deva 48.92 49.82 55.64 58.01 57.15 66.56

Lugoj 52.19 48.971 50.50 56.10 50.14 50.21

Timișoara 59.37 60.03 66.94 69.92 66.71 66.96

8
Grafic nr.3 Gradul de autonomie locală al municipiilor reprezentative din regiunea Vest în perioada 2005-2010

70

60

50

2005
40 2006
2007
2008
30
2009
2010
20

10

0
Arad Caransebeș Reșița Brad Deva Lugoj Timișoara

Așadar, tot cele mai dezvoltate municipii au și cel mai mare grad de autonomie
locală, Timișoara și Arad aflându-se în fruntea clasamentului, Timișoara atingând în anul 2008 o
cotă de aproximativ 70%.

Cel mai mic grad de autonomie locală îl înregistrează municipiul Brad, în anul 2006,
cu o cotă de aproximativ 32.28%. Niciun municipiu nu înregistrează o evoluție constantă al
acestui indicator, acesta având creșteri și scăderi, în unele cazuri, chiar bruște.

Un factor determinant în evoluția acestui indicator îl reprezintă populația, care
contribuie la bugetele locale cu taxe și impozite. Municipiile Timișoara și Arad având o
populația mai numeroasă, au și veniturile mai mari, comparative cu celelalte municipii.

9
3. Gradul de autofinanțare

Gradul de autofinanțare se calculează cu ajutorul formulei:

?????????? ??????? ??? ????????? ??????
?????? ?? ?????????ț??? = ?ℎ?????????? ?????? ??? ????????? ??????×100

Tabel nr. 4 Cheltuielile totale ale municipiilor reprezentative din regiunea Vest în perioada 2005-2010

Municipiul 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Arad 167,342,828 228,538,512 260,424,653 320,096,919 321,487,187 375,093,076

Caransebeș 20,172,194 29,782,320 35,621,171 45,321,378 39,148,567 39,318,806

Reșița 62,046,862 86,364,423 95,796,393 113,394,346 123,952,914 111,102,255

Brad 12,508,663 17,180,212 20,015,453 26,505,387 24,731,477 22,400,697

Deva 63,710,810 85,121,087 105,040,178 129,013,555 138,909,751 129,828,137

Lugoj 32,702,864 46,733,752 52,861,933 66,102,126 68,859,999 62,323,350

Timișoara 349,954,195 432,252,938 531,586,344 655,224,049 592,586,892 582,341,775

10
Grafic nr. 4 Cheltuielile totale ale municipiilor reprezentative din regiunea Vest în perioada 2005-2010

700,000,000

600,000,000

500,000,000

400,000,000 2005
2006

300,000,000 2007
2008
2009
200,000,000
2010

100,000,000

0

Ca și în cazul veniturilor, cele mai mari cheltuieli le înregistrează municipiul Timișoara,
urmându-l Arad, Deva, Reșita, Lugoj, Caransebeș și Brad.

În Arad observăm o creștere constantă, cele mai mari fluctuații avându-le Timișoara, care
în anul 2008 are cele mai mari cheltuieli și anume 655,224,049 lei. Per ansamblu cheltuielile
totale cresc de la an la an .

Aceste cifre, ca și în cazul veniturilor sunt influențate de economia locală, de populație,
de așezarea geografică, de infrastructura, de gradul de dezvoltare al fiecărui municipiu.

11
Tabel nr. 5 Gradul de autofinanțare al municipiilor reprezentative din regiunea Vest în perioada 2005-2010

Municipiul 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Arad 69.85 66.74 73.08 63.55 64.82 67.99

Caransebeș 40.89 34.47 43.60 35.77 44.09 50.83

Reșița 43.43 42.99 52.09 51.65 52.22 58.77

Brad 37.60 33.22 39.70 42.23 42.05 51.00

Deva 48.95 50.03 55.84 58.04 57.24 67.07

Lugoj 52.40 54.31 54.76 56.11 53.08 58.28

Timișoara 59.78 61.21 71.21 70.33 65.79 67.08

Graficul nr. 5 Tabel nr. 5 Gradul de autofinanțare al municipiilor reprezentative din regiunea Vest în perioada
2005-2010

80

70

60
2005
50 2006
2007
40
2008
30
2009
20 2010

10

0
Arad Caransebeș Reșița Brad Deva Lugoj Timișoara

12
În ceea ce privește gradul de autofinanțare, observăm că Timișoara nu se mai află pe
primul loc, fiind ocupat de Arad, acest lucru însemnând că municipiul Arad înregistrează
venituri proprii mai mari în raport cu cheltuielile pe care le efectuează, față de surclasatul său.

Printre municipiile cu un grad scăzut de autofinanțare se număra municipiul Brad,
municipiul Caransebeș și municipiul Reșița. Acestea au o capacitate mai redusă de a se
autofinanța, din pricina veniturilor pe care le realizează în raport cu cheltuielile pe care le
efectuează, fiind municipii mai slab dezvoltate.

13
4. Ponderea categoriilor de cheltuieli în total cheltuieli

Pentru determinarea ponderii celor mai importante categorii de cheltuieli am ales câte un
municipiu reprezentativ din fiecare județ, în anul 2005, respectiv 2010.

Municipiul Arad

2010
2005
Cheltuieli de
Cheltuieli de personal
personal
Cheltuieli de
Cheltuieli de 14.06 capital
capital 4.27
26.02 Învățământ
28.07 33.38 Învățământ
5.78 5.42
24 Cultura
33.48 Cultura
4.11 15.65
16.99
Asistență
Asistență socială
socială
Servicii și
Servicii și dezvoltare
dezvoltare

Pentru municipiul Arad observăm că ponderile cele mai mari în total cheltuieli sunt
reprezentate de cheltuielile cu învățământul și cheltuielile de personal.

În 2005, ponderea cea mai mare o au cheltuielile cu învățământul, iar ponderea cea mai
mică o au cheltuielile privind cultura.

În 2010, situația este schimbată, podiumul fiind reprezentat de cheltuielile cu personalul,
urmând cheltuielile cu învățământul. La polul opus se află cheltuielile privind asistența socială.

14
Municipiul Reșița

2005 2010

Cheltuieli de Cheltuieli de
personal personal
Cheltuieli de Cheltuieli de
22.5 capital 14.77 capital
11.05 9.97
51.35 Învățământ 49.74 Învățământ
1.77 3.25
41.86 42.92
Cultura Cultura

11.89 6.43
Asistență Asistență
socială socială
Servicii și Servicii și
dezvoltare dezvoltare

După cum putem vedea, cheltuielile de personal sunt cele care dețin poziția fruntașă,
urmate de cheltuielile cu învățământul, atât în 2005, cât și în 2010.

Cea mai mică pondere o au cheltuielile privind cultura, în 2005, iar în 2010 o au
cheltuielile de capital.

15
Municipiul Deva

2010
2005
Cheltuieli de
Cheltuieli de personal
personal
Cheltuieli de
Cheltuieli de 27.14 capital
capital
6.24 34.58 Învățământ
29.91 38.71 Învățământ 1.95
5.55 31.95
Cultura
39.87 Cultura
4.37 25.22
16.09 Asistență
Asistență socială
socială
Servicii și
Servicii și dezvoltare
dezvoltare

Ca și în cazul municipiilor precedente, cheltuielile cu personalul și cheltuielile cu
învățământul dețin cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor.

În 2005 cheltuielile cu învățământul depășesc cheltuielile cu personalul, iar în 2010
situația stă invers.

Ultimul loc este ocupat de cheltuielile privind cultura, atât în 2005, cât și în 2010.

16
Municipiul Timișoara

2010
2005
Cheltuieli de
Cheltuieli de personal
personal
Cheltuieli de
Cheltuieli de 14.13 capital
capital
7.3 31.45 Învățământ
32.76 28.14 Învățământ 9.73
Cultura
4.08 Cultura 6.44
14.28 27.62
2.83 Asistență
27.89 Asistență socială
socială
Servicii și
Servicii și dezvoltare
dezvoltare

În municipiul Timișoara, în anul 2005, situația este diferită comparativ cu celelalte
municipii. Observăm ca serviciile și dezvoltarea dețin cea mai mare pondere, depâșind
cheltuielile de personal și cheltuielile de învățământ care erau printre primele locuri. Cea mai
mică pondere o dețin cheltuielile privind cultura.

În anul 2010, revenim la situația asemănătoare celorlalte municipii, cheltuielile de
personal având cea mai mare pondere, dar ponderea cea mai mică este deținută de cheltuielile de
capital.

17
5. Ponderea categoriilor de venituri în total venituri

Pentru determinarea ponderii celor mai importante categorii de venituri am ales câte
un municipiu reprezentativ din fiecare județ, în anul 2005, respectiv 2010.

Municipiul Arad

30 28.57

25
17.82 20.31

20

15
2005
10 2010
5.78 0.59
5 2.15
4.21

0 2010
Sume defalcate din TVA 0.01
pentru finanțarea cheltuielilor
descentralizate
Sume defalcate din TVA 2005
pentru echilibrarea bugetelor Subvenții
locale
Alte venituri

După cum putem vedea, în anul 2005, cea mai mare pondere o dețin veniturile pentru
finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și
municipiului București. Cea mai mică pondere o dețin veniturile din categoria alte venituri.

18
În anul 2010, ponderea cea mai mare o au subvențiile, iar la polul opus se află
veniturile pentru echilibrarea bugetelor locale.

Municipiul Reșița

36.84
40 37.59

35

30

25

20
2005
15 2010

10 7.75
0.81 3.2
5 1.24
2.16
0 2010
Sume defalcate din TVA
0.08
pentru finanțarea Sume defalcate din TVA 2005
cheltuielilor descentralizate pentru echilibrarea Subvenții
bugetelor locale Alte venituri

În municipiul Reșița, cea mai mare pondere o dețin veniturile pentru finanțarea
cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și
municipiului București, în ambii ani analizați.

Ponderea cea mai mică este reprezentată de veniturile pentru echilibrarea bugetelor
locale, în 2010, iar în 2005 această poziție este deținută de veniturile din categoria alte venituri.

19
Municipiul Deva

35 33.21 30.12

30

25

20

15
2009
2010
10
7.68

5 0.38 1.75
1.16
1.77
0 2010
Sume defalcate din TVA
0.17
pentru finanțarea Sume defalcate din TVA 2009
cheltuielilor descentralizate pentru echilibrarea Subvenții
bugetelor locale Alte venituri

La fel ca în municipiile analizate mai sus, veniturilor pentru finanțarea cheltuielilor
descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului
București, ocupă primul loc, în ambii ani analizați. În 2005 cea mai mică pondere o au
cheltuielile din categoria alte cheltuieli, iar în 2010 această poziție este ocupată de veniturile
pentru echilibrarea bugetelor locale.

20
Municipiul Timișoara

30
26.82
23.72
25

20

15
2009
8.38 2010
10

6.41
5 0.75

0.17
0.03
0 2010
Sume defalcate din TVA 0.005
pentru finanțarea Sume defalcate din TVA 2009
cheltuielilor descentralizate pentru echilibrarea Subvenții
bugetelor locale Alte venituri

După cum putem observa, situația este asemănătoare cu a celorlalte municipii.
Veniturilor pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate au ponderea cea mai mare în ambii ani
analizați. La polul opus, se află veniturile din categoria alte venituri.

21
Concluzii

În concluzie, analizând bugetele municipiilor din regiunea Vest, putem afirma că
municipiul Timișoara este cel mai dezvoltat, iar cel mai slab dezvoltat este municipiul Brad.

De asemenea este cel care încasează veniturile cele mai mari, dar care are și
cheltuielile cele mai mari.

În ceeea ce privește gradul de autonomie locală, tot municipiul Timișoara ocupă
primul loc, find municipiul cu cel mai ridicat grad de autonomie, codaș fiind municipiul Brad.

Cel mai ridicat grad de autofinanțare îl deține municipiul Arad, la nivel opus
aflându-se muncipiul Brad.

Cheltuielile care dețin ponderea cea mai mare în toate municipiile analizate sunt
cheltuielile cu personalul, cheltuielile cu învățământul și cheltuielile cu serviciile și dezvoltarea.,
iar cheltuielile care dețin ponderea cea mai mică sunt cheltuielile privind cultura și asistența
socială.

În ceea ce privește veniturile, categoria cu ponderea cea mai mare este cea
reprezentată de veniturile pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor,
orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București, iar veniturile cu ponderea cea mai
mică sunt reprezentate de subvenții și veniturile din categoria alte cheltuieli.

22
Bibliografie

1. http://www.dpfbl.mdrap.ro/
2. http://adrvest.ro/

23