Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la

Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi

Profesor coordonator, Student,
Prof. univ. dr.Gabriel Ştefura Haras Gabriela
An 3, Grupa 4

Iaşi,2017
1
Cuprins

Cap. I Organizarea şi funcţionarea la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi ................... 3
1.1 Scurt istoric ........................................................................................................................... 3
1.2 Obiectul de activitate ............................................................................................................. 5
1.3 Organizare internă ................................................................................................................. 8
1.4 Funcţionalitate ..................................................................................................................... 14
1.5 Structura de personal ........................................................................................................... 17
1.6 Relaţii externe ................................................................................................................... 26
1.7 Structura şi evoluţia principalelor cheltuieli bugetare la Spitalul Clinic de
Pneumoftiziologie Iaşi............................................................................................................... 28
Cap. II Fundamentarea cheltuielilor bugetare ........................................................................ 30
2.1 Cadrul juridic al fundamentării cheltuielilor bugetare ........................................................ 30
2.2 Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare ....................................................... 33
2.2.1 Fundamentarea cheltuielilor de personal .................................................................... 33
2.2.2 Fundamentarea cheltuielilor materiale ......................................................................... 42
2.2.3 Fundamentarea cheltuielilor de capital ......................................................................... 46
2.3 Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare ......................... 47
Cap. III Finanţarea cheltuielilor bugetare ............................................................................... 51
3.1. Surse de finanţare a instituţiilor publice ............................................................................. 51
3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor publice........................................... 56
3.2.1.Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare – pentru bugetul de Stat .................... 57
3.2.2.Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale .......................................................... 59
3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru cheltuieli .... 61
3.4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare ................................ 64

2
Cap. I Organizarea şi funcţionarea la Spitalul Clinic de
Pneumoftiziologie Iaşi
1.1 Scurt istoric

Oraşul Iaşi s-a dezvoltat mai ales în prima jumătate a secolului al XIX-lea, astfel încât,
dacă la recensământul din 1772 oraşul avea doar 14.000 de locuitori, în 1848 Iaşul număra
65.000 de locuitori.

În acea perioadă, asistenţa sanitară era deficitară chiar şi în oraşe datorită lipsei cadrelor
medicale. Din lucrarea lui N. Sontzo din 1849 “ Notions statistic sur la Moldavie”, reise ca bolile
mai răspândite în oraş erau malaria, reumatismul şi tuberculoza.

Primele preocupări privind tuberculoza încep în Moldova în secolul XIX. În acea vreme
statul nu acorda nicio importanţă problemelor tuberculozei, bugetul Ministerului Sănătăţii
reprezenta de altfel 0,75-1,50% din bugetul general, în timp ce în alte ţări cu un grad mai mare
de cultură, acesta atingea până la 13-15%.

Desi legea de declarare obligatorie a tuberculozei se votase din 1910, la Iaşi şi în
Moldova nu a existat un dispensar până după primul război mondial. În 1913 apare primul
staţionar pentru bolnavii de tuberculoză. În 1922, la iniţiativa Societăţii pentru profilaxia
tuberculozei şi a Societăţii orfanilor de război s-a înfiinţat primul sanatoriu din România pentru
tratamentul copiilor bolnavi de tuberculoză. El a fost organizat în casa ,,Vila Greierul’’. Acest
sanatoriu, care şi în prezent are acelaşi profil, poartă numele de ,,Dr. Clunet’’, drept omagiu
amintirii maiorului Dr. I. Clunet.

În noiembrie 1943 s-a început construcţia Clinicii ftiziologice din Iaşi, a doua după cea
din Cluj. Chiar de la înfiinţare pe lângă activitatea didactică şi de cercetare, s-au abordat toate
laturile practice ale specialităţii. În 1974 s-a terminat construcţia actualei clădiri a Spitalului
Clinic de Pneumoftizilogie de pe str. Dr. I. Cihac.

3
În prezent, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi funcţionează cu trei secţii în icinta
spitalului(Centrul de diagnostic de zi, Secţia de chirugie toracică, Secţia de pneumologie) şi trei
secţii exterioare(Secţia a-II-a Spital Paşcanu, Secţia a III-a Tudor Vladimirescu, Secţia Dr.
Clunet).

4
1.2 Obiectul de activitate

Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie este
cel mai important centru teritorial de diagnostic,
monitorizare şi tratament a pacienţilor cu
afecţiuni respiratorii, din regiunea Moldovei.
În cadrul Clinicii Pneumologie se
desfăşoară o activitate ştiinţifică didactică şi
terapeutică comparabilă cu standardele
academice europene.

Spitalul are următoarele obiecte de activitate:

- Asistenţă medicală de specialitate curativă, preventivă şi de recuperare paleativă în
tuberculoza pleuro-pulmonară şi restul afecţiunilor pulmonare, pleurale şi ale toracelui,
pentru populaţia din municipiul şi judeţul Iaşi, dar şi pentru populaţia din judeţele
regiunii Nord-Est.
- Asistenţă chirurgicală în cadrul clinicii de chirurgie toracică, fiind unica din Moldova
deserveşte toate judeţele arondate.
- Îndrumarea metodologică în specialitatea de pneumologie şi chirugie toracică a unităţilor
sanitare din municipiu, Judeţul Iaşi şi din judeţele limitrofe.
- Activităţi de învăţământ medical postliceal, universitar şi postuniversitar, precum şi
activităţi de cercetare ştiinţifice.
- Desfăşoară studii şi cercetări clinice medicale în colaborare cu firme de medicamente sau
cu alte centre medicale universitare de profil din ţară şi din străinătate cu scopul
îmbunătăţirii metodelor terapeutice la nivelul standardelor impuse de Uniunea
Europeană.

5
- Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi este unitate sanitară cu paturi de utilitate public,
cu personalitate juridică, ce furnizează servicii medicale, înfiinţat prin Decizia nr.
326/1973 a Consiliului Popular Judeţean Iaşi.

Din punctul de vedere al structurii organizatorice , al invatamantului si al cercetarii
stiintifice medicale, avand in componenta doua clinici in specialitati diferite, Spitalul Clinic de
Pneumoftiziologie Iasi, este spital clinic.

Din punctul de vedere al specificului patologiei, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie
Iasi, este spital de specialitate pneumologie.

Din punctul de vedere al regimului proprietatii, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi
este spital public, organizat ca institutie publica.

Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi este o unitate sanitară cu paturi, de utilitate
publică, care asigură servicii medicale de pneumolgie şi chirurgie toracică. Sarcina prioritară a
spitalului o reprezintă asigurarea asistenţei medicale de specialitate la nivel înalt, atât în
ambulatorul de specialitate cât şi în secţiile spitalului.
În cadrul Clinicii sunt în derulare studii clinice multicentrice în domeniul bolilor
respiratorii. Personalul Clinicii Pneumologice are activitate publicistică prodigioasă, publicând
articole de interes ştiinţific internaţional. Echipa de specialişti a contribuit la înfiinţarea dar a şi
participat la conducerea următoarelor reviste ştiinţifice precum: East European Medical Journal,
British Medical Journal, British Journal of Family Planning, Caiet de Pneumoftiziologie,
INTERLOQ - (Denver, USA). Clinica de Pneumologie Iaşi este centru pilot în implementarea
programului DOTS, programului GOLD privind standardizarea urmăririi şi tratamentului în
bolile pulmonare obstructive cronice şi proiectului OTTO privind tratamentul infecţiilor
respiratorii. De asemenea, aceasta reprezintă primul centru din România în care se desfăşoară
activitate ştiinţifică din cadrul proiectul ISTEW(Improvement Science Training for European
HealthcareWorkers), proiect ERASMUS implementat la nivelul a 7 parteneri europeni – care şi-a
propus generarea de cunoştinţe care cultivă schimbare şi oferă îngrijiri centrate pe persoană,
îngrijiri sigure, eficiente, eficace, echitabile şi oportune. La nivelul Clinicii Pneumologice vor fi
efectuate în viitor şi primele studii axate pe ştiinţa îmbunătăţirii sistemului medical. Acestea

6
reprezintă resurse unice atât în Moldova cât şi în România pentru cercetarea medicală la nivel
European.

În spital se desfăşoară activităţi de
învăţământ medical, postliceal, universitar
şi post universitar, precum şi activităţi de
cercetare ştiinţifică medicală.
Managementul actual al spitalului
urmăreşte furnizarea de servicii medicale
de pneumoftiziologie, chirurgie toracică şi
investigaţii de endoscopie bronşică, de
servicii care se vor fi susţinute de
infrastructură modernă şi servicii medicale
de înaltă calitate, acordarea celor mai bune
servicii medicale de profil pentru regiunea
Nord-Est a României, fiind un spital de
nivel II, şi spital clinic universitar.

7
1.3 Organizare internă

Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi este spital clinic de specialitate cu 347 paturi
spitalizare continuă, paturi spitalizare de zi 7 şi o structură aprobată de către Ministerul Sănătăţii
sub numarul 1590/23.02.2013 şi comunicată de către Consiliul Judeţean Iaşi sub numărul
3197/13.03.2013, după cum urmează:

o Secţia clinica de pneumologie I- 75 paturi din care compartiment TBC- 3 paturi;
o Secţia clinica de pneumologie II-Paşcanu-75 paturi din care compartiment TBC-50
paturi;
o Secţia clinica chirurgie toracică-55 paturi;
o Secţia ATI- 15 paturi;
o Secţia de pneumologie III-Tudor- 65 paturi din care: compartiment TBC adulţi- 3 paturi,
compartiment pneumologie copii- 10 paturi, compartiment TBC copii-12 paturi;
o Secţia exterioară IV-‘’ Dr. Clunet’’- pneumologie- TBC- 55 paturi;

În structura spitalului mai figurează următoarele:

 Spitalizare de zi- CDZ
 Farmacie
 Laboratoare de analize medicale
 Laborator radiologie şi imagistica medical
 Serviciul de anatomie patologică: citologie, histopatologie, prosectura
 Laborator explorări medicale
 Laborator endoscopie bronşică
 Compartiment de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale
 Cabinet ORL
 Dispensar TBC
 Ambulatoriu integrat cu cabinet de specialitate
 Nucleu de cercetare pneumologie
 Aparat funcţional .

8
Pacientii diagnosticaţi cu apnee de somn
moderată sau severă sunt trataţi prin ventilaţie
nocturnă cu presiune pozitivă(CPAP). De
asemenea, la pacienţii cu insuficienţă respiratorie
de diferite etiologii se aplică oxigenoterapie,
ventilaţie non-invazivă şi kinetoterapie respiratorie.
Tot în cadrul acestei secţii funcţionează şi un
Compartiment de pediatrie unde personalul
medical instruit şi competent, asigură diagnosticul
şi tratamentul unei palete foarte largi de afecţiuni
respiratorii, inclusiv tuberculoză, de la nou născut,
Spitalul dispune de o platformă
până la copilul mare.
modernă de Endoscopie bronşică,
structurată pe trei nivele: sala de
endoscopie diagnostic (pentru examenele
curente), sala de videoendoscopie şi sala
de bronhoscopie intervenţională, dedicată
examenelor efectuate prin bronhoscopie
rigidă, cu anestezie generelă (corpi străini
voluminoşi, stenoze traheale, rezecţii de
tumori traheale/ bronşice, plasare de
stenturi etc). Prezenţa aparaturii de înaltă
performanţă (Jet- Ventilator Reiner,
videoendoscoape Olympus, instrumentar
Storz) şi a unei echipe antrenate de
bronhologie cu anestezie fac ca aceste
examene să se desfaşoare în condiţii de
siguranţă, cu un bun randament
diagnostic şi terapeutic.

9
Clinica de Chirurgie Toracică dispune de
două săli de operaţii dotate cu aparatură de ultimă
generaţie, echipament chirurgical modern, două
trolii de instrumentar complet toracoscopic şi
instrumentar adecvat chirurgiei toracice. Se pot
efectua intervenţii chirurgicale de top internaţional,
cum sunt: chirurgia timusului toracoscopic, operaţii
de reconstrucţie a peretelui toracic posttraumatic
sever cu sisteme de titan stratos, lobectomii minim
invazive, video-mediastinoscopii şi întreaga paletă
chirurgicală toracică, oncologică şi nononcologică
(traumatică, infecţioasă şi malformativă). Toate
aceste intevenţii chirurgicale se realizează în cadrul
Blocului Operator de către chirurgi de elită de la
Clinica de Chirurgie Toracică.

Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă deserveste deopotrivă Clinica de Chirurgie
Toracică precum şi Secţiile de Pneumologie. Fiecare pat pentru pacienti este dotat cu monitor
funcţii vitale, staţie centrală de monitorizare, inclusiv prize de administrare fluide medicale şi
gaze medicale (oxigen, aer,vacuum). Secţia este dotată cu aparatură medicală de înaltă
performanţă, respectiv: 6 ventilatoare, analizoare sangvine, 10 injectomate, modul suport vital,
modul intubaţie dificilă, aparat de ventilaţie pulmonară cu frecvenţă înaltă (JET Ventilation).
Personalul din Sectia de Anestezie şi Terapie Intensivă asigură pregătirea preoperatorie a
pacienţilor, anestezie (două Săli de Chirurgie Toracică), supraveghere postoperaţie, ventilaţie
mecanică noninvazivă/ ventilaţie invazivă, supraveghere politraumă, anestezie pentru extragerea
corpilor străini intrabronşic, răspunde la solicitări de resuscitare cardio-pulmonară din unitate,
tratament intensiv cazuri complexe, ATI fiind parte din echipa multidisciplinară. În cadrul
acestei secţii functionează şi Unitatea de Transfuzie Sanguină din Spital.
“Spitalul Cantacuzino-Paşcanu”, cunoscut în present ca Secţia a II-a, şi-a dobândit atât
în lumea medicală cât şi printre bolnavii din judeţul Iaşi şi din întreaga zonă a Moldovei un

10
renume şi o tradiţie care se datorează în primul rând competenţei medicilor, dar şi a sârguinţei şi
devotamentului întregului personal medical. Fondat la 1850 de boierul Cantacuzino Paşcanu ca
aşezământ medical pentru clasa muncitoare, astăzi echipa de specialişti se ocupă, în principal, de
tratamentul tuberculozei pulmonare dar şi de tratamentul celorlalte afecţiuni pneumologice.
În interior se află o capelă, declarată monument istoric,loc de reculegere atâtpentru pacienţi cât şi
pentru personalul secţiei.

Secţia a IV-a“Dr. Clunet”, prin
poziţionarea sa pe dealul Bucium, în mijlocul
naturii, departe de stresul şi zgomotul oraşului,
a devenit un adevarăt sanatoriu, un loc în care
recuperarea pe termen lung a bolnavilor cu
suferinţe cronice respiratorii este posibilă.

Echipa de medici şi asistenţi de o înaltă pregătire profesională din cadrul Laboratorului
de Radiologie şi Imagistică Medicală efectuează o gamă largă de servicii radiologice şi
investigaţii roentgendiagnostic pentru toate regiunile corporale, cât şi explorări ecografice
abdominal, pelvine şi pleurale. Toate acestea sunt realizate cu o aparatură ultramodern digitală
performantă de tip MultixSelect DR si SwissRay, System Mindray şi Fukuda.
De asemenea, Laboratorul de explorări funcţionale efectuează manevre specifice
competenţei de explorări funcţionale: spirometrie, teste bronhomotorii, pletismografie,
măsurarea difuziunii prin membrana alvelo – capilară, măsurarea gazelor sanguine, teste de efort,
măsurarea mecanicii pulmonare, electrocardiografie.
La Cabinetul ORL, echipa de specialişti efectuează investigaţii medicale de specialitate
şi manevre specifice competenţei de Endoscopie bronşică.
În Laboratorul de Anatomie Patologică se efectuează tehnica histopatologică de
diagnosticare a leziunilor benign şi maligne în timp de maxim 24-72 ore, prin analiza pieselor

11
biopsice, operatorii, necropsice şi/sau alte materiale. Pacientii operaţi beneficiază de diagnostic
precoce, în timpul intervenţiei chirurgicale (examen Extemporaneu).

Laboratorul de Analize Medicale –
Bacteriologie aplică metode standardizate,
metodologii avizate şi recomandate de Ministerul
Sănătăţii, asigurând diagnosticul bacteriologic al
tuberculozei pentru pacienţii din toată zona
Moldovei. Aceste analize sunt completate de cele
efectuate de către specialiştii din cadrul
laboratoarelor de Hematologie şi Biochimie.

Dispensarul TBC asigură servicii
medicale de calitate unui teritoriu cu o populaţie
de peste 900.000 de locuitori, fiind responsabil
pentru aplicarea şi monitorizarea Programului
Naţional de Prevenire şi Combatere a
Tuberculozei în judeţul Iaşi.

12
Figura nr.1: Organigrama

13
Organigrama spitalului este una de tip piramidal cuprinzând toate functiile de conducere,
compartimentele de munca, modul de subordonare al acestora precum si legaturile care s-au
stabilit între aceste compartimente.

1.4 Funcţionalitate

Serviciul Financiar – Contabil este subordonat direct Directorului Financiar. Cu privire la
relaţiile interne Serviciul financiar – contabil întreţine relaţii cu următoarele compartimente
ale Spitalului Clinic de Pneumoftizilogie Iaşi:

1. Relaţii cu managerul:
o Organizează şi ţine la zi evidenţa patrimoniului în conformitate cu prevederile
legale;
o Asigură organizarea contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor financiare;
o Realizează analiza lunară a execuţiei bugetare şi remedierea deficienţelor;
o Asigură desemnarea persoanelor autorizate care efectuează plăţi pe baza
documentelor ordonanţate;
o Desemnează persoanele care să execute controlul financiar preventiv.
o Asigură utilizarea creditelor bugetare pe baza unei bune gestiuni financiare.
o Organizează evidenţa programelor naţionale de sănătate şi realizarea
indicatorilor aferenţi acestora.

2. Relaţii cu Biroul Administrativ:
o Îndeplineşte toate formalităţile de scădere din inventar a tuturor
bunurilor conform condiţiilor prevăzute de lege;
o Întocmeşte raportul tehnic necesar susţinerii Bugetului de Venituri şi
Cheltuieli privind activităţile administrative;
o Încheie contracte economice cu furnizorii;
o Întocmeşte graficul de livrări pentru materialele necesare spitalului;

14
o Asigură aprovizionarea spitalului cu alimente, materiale, aparatură, etc;
o Întocmeşte şi execută planul de aprovizionare în conformitate cu baremul
în vigoare.

3. Relaţii cu Biroul Achiziţii :
o Realizează întocmirea planului anual de achiziţii care stă la baza fundamentării
bugetului de venituri şi cheltuieli;
o Întocmeşte şi predă lunar serviciului contabilitate bonurile de consum pentru toate
bunurile ieşite din gestiune;
o Întocmeşte fişa activităţii zilnice a autoturismelor care se contabilizează lunar;
o Întocmeşte contractele de achiziţii ca urmare a licitaţiei şi le predă apoi spre a fi
semnate de către Directorul Financiar;
o Întocmeşte notele de recepţie pentru bunurile care au intrat în gestiune şi o
anexează facturii care se predă contabilităţii;

4. Relaţii cu Serviciul Resurse Umane – Salarizare:
o Realizează statele de plată lunară a salariilor, le vizează la Trezorerie şi apoi le
predă la Serviciul financiar – contabil pentru a fi înregistrate;
o Realizează lunar situaţii financiare cu privire la plăţile salariale cu date
preluate din contabilitate;

5. Relaţii cu Casieria:

o Asigură predarea către contabilitate a documentelor care sunt emise de
Trezorerie: extrase de cont, acte normative;
o Întocmeşte ordinele de plată pe baza ordonanţărilor executate de către
contabilitate;
o Întocmeşte zilnic registrele de casă pe surse de venituri şi apoi le predă
contabilităţii pentru a fi înregistrate.

15
6. Relaţii cu Compartimentul Juridic:

o Participă la negocierea şi redactarea Contractului Colectiv de Muncă la nivel
de spital;
o Acordă sprijin compartimentelor funcţionale pentru interpretarea
legislaţiei specifice raporturilor de muncă, de personal, salarizare;

7. Relaţii cu Secţii Clinice:

o Secţiile clinice, laboratoarele şi alte compartimente medicale transmit
contabilităţii deconturile cu serviciile medicale prestate către alte spitale
pentru a le factura;

8. Relaţii cu farmacia:

o Ţine evidenţa gestiunii cantitative şi valorice pentru fiecare produs
farmaceutic în parte;
o Ţine evidenţa consumului de medicamente pe fiecare unitate sanitară şi
transmite lunar consumul de medicamente compartimentului financiar –
contabil.

Figura nr.2 : Relaţii interne

Manager
Biroul
Farmacia
Administrativ

Secţii clinice Serviciul Achiziţii
financiar-contabil

Juridic
Resurse
Casierie umane
16
1.5 Structura de personal

.
La 31 decembrie 2015, în cadrul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie erau încadraţi
658 salariaţi, repartizaţi pe grupe de muncă conform tabelulul alăturat:

Tabel nr. 1: Structura personalului din cadrul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie

17
Biroul RUNOS din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie cuprinde 5 funcţii, din
care 4 de execuţie( economist IA- 3 posturi, analist – programator – 0,5 norma)
coordonate de o funcţie de conducere de şef birou.
Pe parcursul anului 2014, Biroul Runos a asigurat aplicarea prevederilor legale
pe linie de resurse umane, după cum urmează:
1) Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor definitive şi temporar vacante
aprobate de ordonatorul principal de credite- 14 concursuri;
2) Organizarea concursurilor pentru ocuparea funcţiilor specifice comitetului director;
3) Decizii, referate de fundamentare privind mişcările de personal: încadrare, încetarea
raporturilor de muncă, modificarea contractelor individuale de muncă, suspendarea
contractelor de muncă, reluări de activitate după concediu creştere copil sau stagii de
pregătire în străinătate; promovări în funcţie, schimbarea locului de muncă sau
salariului; actualizarea componenţei comisiilor din unitate; implementarea unor proiecte
de cercetare finanţate din fonduri europene etc – 223 de decizii;
4) Conctracte de muncă şi acte adiţionale privind modificarea contractelor de muncă- 36
de contracte individuale şi 110 de acte adiţionale;
5) Propuneri privind proiectul de buget- capitolul cheltuieli de personal, pe surse de
finanţare, articole bugetare, secţii şi compartimente;
6) Furnizarea informaţiilor şi documentelor necesare evaluatorilor Casei de Asigurări de
Sănătate Iaşi, în vederea evaluării activităţii spitalului pentu contractarea de servicii
spitaliceşti: în regim de spitalizare continuă, în regim spitalizare de zi, servicii medicale

18
în regim ambulatoriu- analize medicale de laborator; radiologie şi imagistică medicală
etc;
7) Calcularea indicatorilor de management al resurselor umane, anexaţi la contractul de
management a Managerului Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi;
8) Dosare propunere pensioanare pentru limita de vârsta, invalidate la un număr de 10
salariaţi;
9) Implementarea unui nou program de salarii- InfoWorld;
10) Verificarea documentelor primare(foi colective de prezenţă, certificate medicale,
declaraţii privind deducerile individuale la impozit, etc) în vederea introducerii datelor
pentru prelucrarea automată a informaţiilor pentru calcularea drepturilor salariale ale
personalului nominalizat în descrierea postului;
11) Stabilirea reţinerilor salariale pe baza documentelor primite de unitate: popriri, rate,
cotizaţii sindicate, colegiul medicilor, farmaciştilor, biologilor, chimiştilor, OAMMR
ETC;
12) Calcularea necesarului de tichete de masă pentru personalul unităţii, în funcţie de
numărul de zile lucrate;
13) Reactualizarea fişierului pentru personalul care primeşte drepturile salariale pe card-uri
emise de băncile care au încheiat contract cu unitatea noastră(BRD, Raiffeisen Bank
etc.);
14) Întocmirea declaraţiilor D112 pentru sumele virate ca obligaţii către Bugetul statului,
repectiv CAS, ASS, şomaj, accidente de muncă şi pentru impozitul virat până la 25 a
lunii următoare;
15) Întocmirea dărilor de seamă statistice, privind personalul unităţii cât şi drepturile
salariale acordate, solicitate de Direcţia de Sănătate Publică Iaşi, Casa de Asigurări de
Sănătate Iaşi şi Direcţia Finanţelor Publice;
16) Întocmirea adeverinţelor privind reţinerea impozitului aplicat la veniturile realizate din
salarii şi depunerea Declaraţiei 205 în termenul prevăzut de lege la Direcţia Finanţelor
Publice;
17) Asigură secretariatul Consiliului de Administraţie şi Comitetului Director;

19
18) Actualizarea permanentă a cunoştinţelor profesionale, prin parcurgerea individuală cât
şi la nivelul biroului a legislaţiei de specialitate sau prin participări la cursuri, instruiri
organizate pentru sectorul sanitar;
19) Au fost eliberate un număr de 936 adeverinţe de salariat pentru: medicul de familie,
spital, Comisia de Expertiza Medicală Judeţeană; concediu creştere copil în vârstă de
până la doi ani; card sănătate; contractare împrumut bancar, achiziţionare mărfuri cu
plata în rate, primărie, şcoli pentru rechizite sau burse sociale, DSP Iaşi, etc.

Personalul din cadrul Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie are următoarele atribuţii:

I. Managerul – Ec. Dr. Dumitru Filipeanu

La nivel ierarhic superior, conducerea Spitalului de Pneumoftiziologie Iaşi, este
asigurată de un manager, numit prin Decizia Preşedintelui Consiliului Judeţean Iaşi, nr.
327/05.06.2014, care exercită atribuţii manageriale, în scopul organizării eficiente a activităţii şi
atribuţii de administrare a spitalului.
Atribuţiile managerului sunt stabilite prin contractul de management.
În domeniul politicii de personal şi al structurii organizatorice managerul are, în
principal, următoarele atribuţii:
a) Stabileşte şi aprobă numărul de personal, pe categorii şi locuri de muncă, în funcţie de
normativul de personal în vigoare;
b) Aprobă organizarea concursurilor pentru posturile vacante, numeşte şi eliberează din
funţie personalul spitalului;
c) Aprobă programul de lucru, pe locuri de muncă şi categorii de personal;
d) Propune structura organizatorică, reorganizarea, schimbarea sediului şi a denumirii
unităţii;
e) Numeşte şi revocă, în condiţiile legii, membrii comitetului director.
Managerul negociază şi încheie contractele de furnizare de servicii medicale cu casa de
asigurări de sănătate, precum şi cu direcţia de sănătate publică pentru implementarea
programelor naţionale de sănătate publică.

20
II. Comitetul director

Este format din manager, director medical şi director financiar-contabil:

- Ec. Dr. Filipeanu Dumitru manager;
- Dr. Mitrofan Costică - director medical ;
- Ec. Adam Roxana Nicoleta - director financiar-contabil;

Toate funcţiile sunt numite de către managerul spitalului în urma unui concurs organizat
conform legii şi prin încheierea unui contract de administrare valabil pentru perioada mandatului
managerului.
Comitetul director conduce activitatea spitalului ţinând cont de recomandările Consiliul
de administraţie şi de propunerilor Consiliului medical.

III. Directorul medical

Este preşedintele Consiliului medical şi răspunde de elaborarea la termen a
propunerilor privind planul de dezvoltare al spitalului, planul anual de servicii medicale,
planul anual de achiziţii publice cu privire la achiziţia de aparatură, medicamente şi
materiale sanitare.
Împreună cu medicii şefi de secţii monitorizează calitatea serviciilor medicale
acordate la nivelul spitalului, inclusiv prin evaluarea satisfacţiei pacienţilor şi
monitorizează calitatea serviciilor medicale acordate la nivelul spitalului, inclusiv prin
evaluarea satisfacţiei pacienţilor şi monitorizează la nivelul spitalului procesele de
implementare a protocoalelor şi ghidurilor de practică medicală.

IV. Directorul financiar-contabil

Asigură şi răspunde de buna organizare şi defăşurare a activităţii financiare a
spitalului, în conformitatea cu dispoziţiile legale, organizează serviciul de contabilitate la
nivelul spitalului.

21
Directorul financiar contabil este cel care asigură executarea bugetului de venituri
şi cheltuieli al spitalului urmărind realizarea indicatorilor financiari aprobaţi şi
respectarea disciplinei contractuale şi financiare, asigură aplicarea legii cu privire la
gestionarea valorilor materiale, verifică şi ia măsuri pentru evidenţa corectă a gestiunii,
răspunde de îndeplinirea atribuţiilor serviciului financiar- contabil cu privire la
exercitarea controlului financiar preventiv şi asigurarea integrităţii patrimoniului.

V. Consiliul de administraţie

Consiliul de administraţie al Spitalului de Pneumoftiziologie Iaşi, numit prin
hotărârea C.J. nr. 185 din 26.07.2012 este formată din 7 membrii permanenţi şi acelaşi
număr de supleanţi după cum urmează: 2 reprezentanţi ai Direcţiei de Sănătate Publică, 2
reprezentanţi numiţi de Consiliul Judeţean, un reprezentant numit de preşedintele
Consiliul Judeţean, un reprezentant numit de preşedintele Consiliului Judeţean, un
reprezentant UMF Iaşi, un reprezentant al Colegiului medicilor şi un reprezentant al
Ordinului asistenţilor(cu statut de invitat). Consiliul de Administraţie este format din:
- jr. Rusu Vasile – membru
- ec. Ana Pintilie - membru supleant
- prof. Câtea Vasile – membru
- ec. Paraschiv Dumitru - membru supleant
- ec. Dobrea Alexandru – membru
- Ioviţa Neculai - membru supleant
- Cîmpeanu Ionuţ – membru
- ing. Urcaciu Lorin - membru supleant
- prof. dr. Doina Azoicăi – membru
- conf. dr. Grigoriu Bogdan Dragoş - membru supleant
- prof. dr. Ungureanu Gabriel – membru
- dr. Picioreanu Iuliana - membru supleant
- as. med. pr. Stancu Lorena Petronela – membru
- moaşa lic. Bolotă Maria - membru supleant
- Ciubotaru Mariana - invitat permanent.

22
Atribuţiile principale ale consiliului de administraţie sunt următoarele:
a) Avizează bugetul de venituri şi cheltuieli al spitalului, precum şi situaţiile
financiare trimestriale şi anuale;
b) Organizează concurs pentru ocuparea funcţiei de manager în baza regulamentului
aprobat prin Ordin al Ministrului Sănătaţii, al ministrului de resort sau, după caz,
prin act administrative al primarului unităţii administrative- teritoriale, al
primarului general al municipiului Bucureşti sau al preşedintelui consiliului
judeţean, după caz;
c) Aprobă măsurile pentru dezvoltarea activităţii spitalului în concordanţă cu nevoile
de servicii medicale ale populaţiei;
d) Avizează programul annual al achiziţiilor publice întocmit în condiţiile legii;
e) Analizează modul de îndeplinire a obligaţiilor de către membrii comitetului
director şi activitatea managerului şi dispune măsuri pentru îmbunătăţirea
activităţii;
f) Propune revocarea din funcţie a managerului şi a celorlalţi membri ai comitetului
director în cazul în care constată exisenţa situaţilor prevazute de lege.

VI. Consiliul medical

Este alcătuit din şefii de secţii, de laboratoare, farmacistul şef şi asitentele şefe,
având ca atribuţii îmbunătăţirea standardelor clinice şi a modelelor de practică în scopul
acordării de servicii medicale de calitate şi a creşterii gradului de satisfacţie a pacientului,
monitorizează activitatea medicală desfăşurată în spital şi înaintează comitetului director
propuneri pentru utilizarea fondului de dezvoltare a spitalului.
Principalele atribuţii ale consiliului medical sunt următoarele:
a) Îmbunătăţirea standardelor clinice si a modelelor de practică în scopul
acordării de servicii medicale de calitate în scopul creşterii gradului de
satisfacţie a pacienţilor;
b) Monitorizarea şi evaluara activităţii medicale desfăşurate în spital în scopul
creşterii performanţelor profesionale şi utilizării eficiente a resurselor alocate;

23
c) Înaintează comitetului director propuneri privind utilizarea fondului de
dezvoltare al spitalului;
d) Propune comitetului director măsuri pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea
activităţii spitalului în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale
populaţiei şi conform ghidurilor şi protocoalelor de practică medicală;
e) Alte atribuţii stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii.

Consiliul medical este format din:
- As. univ. Dr. Mitrofan Costică - preşedinte
- Prof. dr. Traian Mihăescu – membru
- Şef lucr. Dr. Cristina Grigorescu – membru
- Dr. Adriana-Ioana Sorete-Arbore - membru
- Dr. Daniela Diculencu - membru
- Dr. Bogdan Moldoveanu - membru
- Conf. dr. Daniela Boişteanu - membru
- Dr. Gabriel-Florin Iosep - membru
- Dr. Amuliu-Gheorghe Aramă - membru
- Dr. Asanache Doina - membru
- Dr. Zitta-Eugenia Ţarevici - membru
- Dr. Mihaela Duduc - membru
- Dr. Cristina-Elena Moldoveanu - membru
- Dr. Irina Chiseliţă - membru
- Farm. Magda Costin - membru
- As. Vieriu Victorela - secretar

VII. Consiliul etic

Este format din 6 membrii(pentro o perioadă de 3 ani), un medic cu cel mai înalt
grad didactic, un membru al asociaţiei pacientului, asistenţi, jurist şi un secretar fără

24
drept de vot.(Decizia 103 din 09.04.2015), consiliu completat cu 1 membru
reprezentant al Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor.
Consiliul etic analizează cazurile de încălcare a normelor de conduită în relaţia
pacient/medic/asistentă, a disciplinei în unitatea sanitară, verifică dacă personalul
medico-sanitar şi auxiliar încalcă drepturile pacienţilor şi sesizează organele abilitate
atunci când se constată încălcarea codului deontologic medical, drepturile pacienţilor
şi normele de conduită profesională.
Consiliul etic este format din:
- Bogdan C-tin Moldoveanu - preşedinte
- Dr. Mihaela-Victorita Sandu – membru
- Ch. Roberta Cernat – membru
- Cercet. şt. II Florin Rotaru – membru
- Preot Dumitru Păduraru – membru
- Farm. Magda Costin – membru
- As. med. Mirela Anton – membru
- Stăcescu Andrei Florin - secretar

În cadrul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie lasi, pe lângă comisiile menţionate
anterior, îşi desfasoară activitatea si alte comisii precurn:
a) Comisia de farmacovigilenta;
b) Comisin de transfuzie si hemovigilenta;
c) Comisia de analiza si monitorizare a deceselor;
d) Comisia de declerare a mortii cerebrale;
e) Comisia de alimentatie;
f) Comisia pentru prevenirea si combaterea infectiilar nosocomiale;
g) Comisii de inventariere;
h) Comisia de codificare;
i) Comisia pentru prevenirea si stingerea incendiilor;
j) Comisii pentru evaluarea ofertelor si analize tehnice pentru achizitionarea produselor,
serviciilor, lucrarilor;
k) Comisii de evaluarea performantelor profesionale.

25
1.6 Relaţii externe

Partenerii cu care intra în contact Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi sunt
persoanele juridice şi instituţiile publice stabilindu-se diferite rapoarte. Astfel, Spitalul Clinic de
Pneumoftiziologie Iaşi este obligat să intre în relaţie atât cu organele ierarhic superioare de la
care primeşte fondurile necesare, cât şi cu persoanele juridice reprezentate de furnizorii de
materiale şi servicii. Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi stabileşte relaţii cu:

I. Casa de asigurări de sănătate

Pe baza prevederilor legale, Casa de asigurări de sănătate este obligată să achite
serviciile medicale prestate de către spital. Serviciile medicale se contractează la începutul anului
pe diferite tipuri de servicii: spitalizare continuă, spitalizare de zi, tratamente în
ambulatoriu, servicii paraclinice, analize de laborator şi radiologie, însă pentru un număr limitat
de cazuri. Casa de asigurări de sănătate achită Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi lunar
serviciile realizate pe baza unor situaţii întocmite pe tipuri de servicii şi a facturilor anexă.
Spitalul, prin activitatea pe care o desfăşoară asigură servicii medicale pacienţilor. În cadrul
spitalului Serviciul Financiar – Contabil întocmeşte facturile cu sumele realizate pe tipuri de
servicii medicale pe care o transmite CAS cu obligaţia de plată. Compartimentul de evidenţă
medicală întocmeşte situaţiile cu serviciile medicale pe baza foilor de observaţie şi de
internare. Acest compartiment colaborează cu Compartimentul primire pacienţi, care
întocmeşte foile de internare şi de observaţii pentru fiecare pacient, pentru elaborarea situaţiilor.

II. Consiliul Judeţean;
III. Primăria Municipiului Iaşi;
IV. Ministerul Sănătăţii;
V. Direcţia de Sănătate Publică Iaşi
VI. Universitatea de Medicină şi Farmacie Gr. T. Popa Iaşi;
VII. Furnizori;

26
Furnizorii alimentează spitalul cu medicamente, utilităţi, alimente, mobilier. Alegerea
furnizorilor se face pe baza licitaţiilor, deoarece spitalul îşi doreşte să obţină cel mai bun preţ de
pe piaţă pentru ceea ce achiziţionează. Furnizorii Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie se pot
grupa în cinci mari categorii în funcţie de natura serviciilor şi a produselor furnizate, dar şi în
funcţie de volumul acestora:

1. furnizori de utilităţi;

2. furnizori de medicamente, materiale sanitare, reactivi şi dezinfectanţi;

3. furnizori de alimente;

4. furnizori materiale cu caracter funcţional;

5. furnizori de aparatură medicală.

Cei mai importanţi furnizori sunt:

- De alimente: Vel Pitar, Donalact, Selgros Cash&Cary;
- Medicamente, materiale sanitare: Europharm, Relad Pharma, Polisano,
Farmexpert;
- Materiale de reparat: Dedeman;
- Utilităţi: E-on Energie electric, Gaz, Telekom, Salubris, Apa Vital.

VIII. Alte instituţii spitaliceşti: Spitalul clinic de Urgenţe Iaşi;

Contractul cadru prevede că în situaţiile în care un spital, nu deţine dotarea necesară sau
aparatura existentă în dotarea acestuia nu este funcţională pentru efecuarea investigaţiilor
paraclinice pentru bolnavii internaţi, aceste vor fi efectuate în alte unităţi spitaliceşti sau în
unităţi ambulatorii de specialitate, contavaloarea acestora fiind decontate de spitalul unde sunt
internaţi bolnavii investigaţi. Pentru efectuarea acestor servicii medicale, spitalele din aceeaşi
localitate, încheie între ele contracte de furnizare servicii medicale paraclinice.

27
1.7 Structura şi evoluţia principalelor cheltuieli bugetare la
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi

Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie
Iaşi este elaborat de către compartimentul financiar – contabil pe baza propunerilor fundamentate
ale conducătorilor secţiilor şi compartimentelor spitalului, acesta fiind analizat de către
Comitetul Director şi apoi supus aprobării de către managerul spitalului. Comitetul Director
urmăreşte realizarea indicatorilor referitori la execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe secţii,
compartimente, asigurând sprijin şefilor de secţii şi compartimente pentru încadrarea în bugetul
alocat. Bugetul de venituri şi cheltuieli este repartizat pe secţii şi compartimente din cadrul
Spitalului, iar nivelul acestora este considerat un indicator al contractului de administrare
încheiat între manager şi şefii secţiilor şi compartimentelor. Execuţia bugetului de venituri şi
cheltuieli se raportează trimestrial. Propunerile de venituri şi cheltuieli se fac luându-se în calcul
următoarele:
 reglementarile şi normele în vigoare precum şi structura organizatorică care
există la data întocmirii bugetului de venituri şi cheltuieli;
 sursele de venituri şi baza legală a încasărilor, nivelul taxelor sau tarifelor,
frecvenţa indicatorilor fizici în noul an faţă de anul de bază pentru venituri, iar pentru
cheltuieli evoluţia în perspectivă a domeniului de activitate, respectiv nivelul cheltuielilor
în anul de bază faţă de anul luat în calcul, influenţată de indicele mediu de creştere al
preţurilor şi al inflaţiei;
 nivelul preţurilor avute în vedere la stabilirea propunerilor de cheltuieli

Tabel nr.2: Evoluţia principalelor cheltuieli în perioada 2014-2016

Denumire indicator 2014 2015 2016

Cheltuieli de personal 24 919.16 23 586.28 28.656,61

Contribuţii 5 324.08 4 244.54 5.173,77

28
Bunuri şi servicii 3 245.21 3 502.97 2.992,00

Hrană 1 054.76 900.00 730.00

Medicamente şi 8 040.73 6 523.55 5.230,13
materiale sanitare
Bunuri de natura 64.32 277.26 316,00
obiectelor de inventar
Deplasări, detaşări, 4.00 22.00 23.00
transferuri
Alte cheltuieli 68.28 151.53 142,52

Cheltuieli de capital 972.27 1 321.76 1.040,71

Total cheltuieli 38 724.30 36 685.35 40 074.97

Cheltuielile de personal au crescut simţitor în anul 2016, lucru ce se datorează creşterii
cheltuielilor cu salariile generate de majorările salariale, creşterea salariului minim pe economie.
Cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare au fost influenţate de scăderea
preţurilor acestora, de numărul de cazuri tratate, dar şi de complexitatea cazurilor. Se observă o
scădere anuală şi în cadrul acestei categorii de cheltuieli.
Cheltuielile de capital au înregistrat o majorare în anul 2015 faţă de anul 2014, după care
s-a înregistrat o diminuare a acestor cheltuieli în anul 2016, comparativ cu anul 2015.

Contribuţiile înregistrează o scădere majoră în anul 2015, ca mai apoi, în 2016 să
înregistreze o creştere. Majorările salariilor din 2016 au condus şi la creşteri ale fondului de
salarii care la rândul său s-a soldat cu creşterea contribuţiilor care de asemenea, sunt incluse în
cheltuielile de personal.

Cheltuielile cu bunurile şi serviciile au avut o creştere în 2015, faţă de 2014, dar au
scăzut drastic în 2016.

29
Cheltuielile pentru hrană au scăzut de la an la an, din cauza numărului mic de bolnavi
internaţi.
Cheltuielile cu bunurile de natura obiectelor de inventar înregistează o creştere
considerabilă în 2015 şi mai apoi în 2016 .
In anii analizati, valoarea cheltuielilor totale a fost cea mai mica în anul 2015, ca mai
apoi sa creasca simtitor in 2016.

Cap. II Fundamentarea cheltuielilor bugetare

2.1 Cadrul juridic al fundamentării cheltuielilor bugetare

Fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli este reprezentată de un ansamblu de
analize şi decizii prin care managerul evaluează sursele de venituri şi dimensiunea tuturor
cheltuielilor pe o bază reală, care trebuie să susţină realizarea în anul curent a volumului de
activitate al unităţii sanitare pe care o administrează.
La baza fundamentării bugetului de venituri şi cheltuieli stă principiul specializării
bugetare, conform căruia veniturile şi cheltuielile sunt înscrise pe surse de provenienţă şi pe
categorii de cheltuieli, iar gruparea acestora se face după natura lor economică şi după destinaţia
acestora. Pentru anul bugetar legea bugetară anuală prevede şi autorizează, veniturile şi
cheltuielile bugetare, precum şi reglementările specifice exerciţiului bugetar. Aceste legi
bugetare anuale pot fi modificate pe parcursul anului bugetar până la data de 30 noiembrie prin
legi de rectificare cărora li se vor aplica aceleaşi proceduri ca şi legilor bugetare anuale iniţiale,
exceptându-se termenele din calendarul bugetar.
Sumele care s-au aprobat la partea de cheltuieli prin bugetele anuale reprezintă limite
maxime ce nu pot fi depăşite. Angajarea cheltuielilor din cadrul acestor bugete se face doar în
limita creditelor bugetare aprobate, însă angajarea şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri
decât cele aprobate în limitele legii atrag răspunderea celor angajaţi.
Creditele bugetare care sunt aprobate se utilizează pentru finanţarea funcţiilor
administraţiei publice, acţiunilor şi obiectivelor prioritare şi potrivit scopurilor care sunt

30
prevăzute de legi şi reglementări. Aceste credite sunt angajate şi folosite în corelare cu gradul
previzionat de încasare a veniturilor bugetare.
Rezultatele fiecărui exerciţiu bugetar sunt aprobate prin:
 Legea privitoare la contul general anual de execuţie a bugetului de stat;
 Legea privind contul general de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat;
Cheltuielile se desfăşoară pe structura clasificaţiei bugetare şi pune în evidenţă consumul
de valori materiale şi băneşti care sunt necesare pentru îndeplinirea activităţilor spitalului.
Cheltuielile care sunt înscrise în buget se reevaluează prin estimarea sumelor care pot fi obţinute
pentru serviciile medicale furnizate în conformitate cu metodologia de calcul al decontării
serviciilor medicale aprobate prin normele metodologice de aplicare a contractului cadru în
cadrul sistemelor asigurărilor sociale de sănătate (tarif pe caz ponderat, plata pe serviciu medical,
tarif pe zi de spitalizare).

Cheltuielile bugetare sunt determinate de autorităţi cuprinse în legi bugetare anuale şi legi
specifice şi au o destinaţie precisă şi limitată. Nu poate fi înscrisă nici o cheltuială în buget şi nici
angajată şi efectuată din aceste bugete dacă nu există bază legală pentru acea cheltuială.

La elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli s-au luat în considerare :

 Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice;
 Codul Fiscal al României din 22.12.2003, versiune actualizată la 14.05.2010;
 Legea nr. 125 din 12 mai 2005 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului
contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar;
 Legea nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou şi tichetelor de creşă.
Comitetul director împreună cu şefii de secţii şi compartimente efectuează fundamentarea
cheltuielilor urmărind:
 Utilizarea resurselor materiale şi băneşti pentru cheltuielile oportune şi strict necesare;
 Reducerea cheltuielilor pentru utilităţi, stabilindu-se norme proprii de consum;
 Aprovizionarea cu materiale şi medicamente în limita cerinţelor actelor medicale ,
evitându-se formarea de stocuri;
 Stabilirea necesarului de lucrări de întreţinere bazându-se pe studii de fundamentare şi
documentaţii tehnice în cadrul unor strategii de îmbunătăţire a calităţii actului medical;

31
 Stabilirea la nivelul spitalului de proceduri pentru actele medicale furnizate de fiecare
secţie,
 De liste proprii de medicamente, materiale sanitare şi reactivi, aprobate de comitetul
director;
 Întărirea controlului intern asupra consumurilor pe secţii şi compartimente;
 Reducerea cheltuielilor prin externalizarea unor servicii şi activităţi conform normelor
legale;
 Evaluarea produselor din gestiuni şi eliberarea acestora în funcţie de cerinţele actelor
medicale şi de respectarea scopului pentru care au fost achiziţionate
Pentru fundamentarea cheltuielilor se au în vedere:

a) indicatorii fizici cu ajutorul cărora se poate aprecia efortul financiar (număr de salariaţi,
număr de cazuri externate, număr de paturi, număr de zile de spitalizare etc);
b) evoluţia cheltuielilor pe ultimii 2-3 ani, pentru a constata tendinţa de creştere sau de
reducere a cheltuielilor;
c) evaluarea cheltuielilor pe fiecare secţie/ compartiment şi stabilirea responsabilităţilor
conducătorilor acestor structuri;
d) normele şi reglementările privind efectuarea cheltuielilor (alocaţii de hrană, salarii etc);
e) eliminarea sau reducerea practicilor anterioare care au condus la cheltuieli
neeconomicoase.

32
2.2 Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare

Pentru a estima cheltuielile este necesară efectuarea unor calcule pentru a se stabili
consumul real de resurse umane, materiale şi de capital. Separat se stabilesc cheltuielile directe,
indirecte şi cheltuielile generale care sunt necesare pentru realizarea serviciilor medicale. La
stabilirea principalelor trepte de cheltuieli sunt avute în vedere prevederile legale care
reglementează fiecare natură de cheltuieli, astfel:
a. Cheltuieli de personal;
b. Cheltuieli materiale;
c. Cheltuieli de capital.
Fundamentarea cheltuielilor în anul de bază se realizează în cadrul cheltuielilor curente
(cheltuieli de personal şi cheltuieli cu bunuri şi servicii) pe fiecare articol şi cheltuială bugetară.
Se porneşte de la prevederile anului de bază şi se continuă cu corectarea acestora în funcţie de
influenţele cunoscute ce au acţionat până la data eliberării proiectului de buget. Procesul de
fundamentare a cheltuielilor se realizează în funcţie de următorii indicatori:
 Indicele de utilizare a paturilor = nr. de paturi ocupate nr. fizic de paturi
 Media utilizării paturilor din spital = nr. de paturi nr. de asistaţi
 Durata de spitalizare = nr. de zile dintr-o perioadă nr. de bolnavi
 Cheltuiala pe bolnav = cheltuieli efective nr. de bolnavi
 Cheltuiala medie pe zi de spitalizare = cheltuieli efective nr. zile de spitalizare
 Alte cheltuieli cu procurarea de medicamente, materiale sanitare, laboratoare, sânge şi
plasmă, radiologii.

2.2.1 Fundamentarea cheltuielilor de personal

În domeniul politicii de personal şi cel al structurii organizatorice, managerul stabileşte şi
aprobă numărul de personal pe categorii şi locuri de muncă. Calculul numărului de personal şi a
necesarului de cheltuieli de personal se realizează pe baza statutului de funcţii aprobat prin
evaluarea drepturilor de personal, pe baza organigramei unităţii pe fiecare secţie şi compartiment

33
al spitalului. Cuantumul cheltuielilor de personal nu trebuie să depăşească 60% din totalul
cheltuielilor cuprinse în bugetul de venituri şi cheltuieli.
Cheltuielile de personal sunt structurate pe trei titluri:
- Cheltuieli salariale în bani care cuprind:
o Salarii de bază;
o Indemnizatii de conducere;
o Spor de vechime;
o Sporuri pentru conditii de munca;
o Alte sporuri;
o Ore suplimentare;
o Fond de premii;
o Fond pentru posturi ocupate prin cumul;
o Fond aferent platii cu ora;
o Indemnizatii platite unor persoane din afara unitatii;
o Indemnizatii de delegare;
o Indemnizatii de detasare;
o Alocatii pentru transportul la si de la locul de munca;
o Alocatii pentru locuinte;
o Alte drepturi salariale in bani.

- Cheltuieli salariale în natură:
o Tichete de masă;
o Norme de hrana;
o Uniforme si echipament obligatoriu;
o Locuinta de serviciu folosita de salariat si familia sa;
o Transportul la si de la locul de munca;
o Alte drepturi salariale in natura.
- Contribuţii pentru:
o Asigurări sociale de stat;
o Asigurările de şomaj;
o Asigurările sociale de sănătate;

34
o De asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale;
o Concedii şi indemnizaţii;
o Prime de asigurare viata platite de angajator pentru angajati.

Pentru munca prestata in baza contractului individual de munca, fiecare salariat are
dreptul la un salariu exprimat in bani. Salariul cuprinde salariul de baza cornpus din urmatoarele
elemente : salar de incadrare, indemnizatie conducere, sporuri ( spor de vechime, spor preventie
11 % ; cota parte prima stabilitate) si sume compensatorii ( spor doctorat, spor CFPP si alte
sporuri) la care se adauga sporuri pentru conditii de munca( spor conditii deosebit de periculoase
si spor incordare psihica) conform legii si contractului colectiv aplicabil.

A. Cheltuielile cu salariile în bani sunt reprezentate de cheltuielile cu:
1. Salariul de bază este diferenţiat pe funcţii, grade şi trepte profesionale. Astfel pentru
personalul cu funcţii de conducere salariul de bază se obţine adăugând la salariul corespunzător
funcţiei de execuţie o indemnizaţie de conducere, diferenţiată în funcţie de complexitatea şi
răspândirea ce revine funcţiei respective. Aceste indemnizaţii sunt prevăzute în Ordonanţa de
urgenţă nr.115/2004 în anexa 5. Personalul didactic medico-farmaceutic poate desfăşura o
activitate integrată în activităţile sanitare şi primeşte pentru aceasta o indemnizaţie de 50% din
salariul de bază corespunzător funcţiei şi gradului profesional.
Salariul de bază se acordă diferenţiat tuturor categoriilor de personal în funcţie de
numărul de ore lucrate, aşa cum reiese din foile de pontaj (documente primare privind munca
tuturor angajaţilor). Pentru medici, asistente şi infirmiere salariul de bază se diferenţiază în
funcţie de gradaţii, de trepte profesionale, gărzi, etc., pentru îngrijitoare şi pentru personalul
administrativ salariul va fi mai mic, iar pentru personalul muncitor salariu se acordă numai pe
trepte profesionale (I-III) şi pe categorii (1-5).
Salariul de bază = salariul tarifar + indemnizaţii de conducere
Salariul de bază reprezintă 60% din totalul cheltuielilor salariale
Diferentierea salariilor de baza se realizeaza prin utilizarea unor coeficienti de ierarhizare
cuprinsi in intervalul 1,00 pentru functia cu cea mai mica responsabilitate si 15,00 pentru functia
cu cea mai mare responsabilitate. Pentru evaluarea posturilor sunt stabilite criterii generale, care
asigura ierarhizarea posturilor si a salariilor:

35
1. Abilitati profesionale, cu urmatoarele componente:
a. Gradul de realizare a atributiilor de serviciu prevazute irt fisa postutui;
b. Promptitudine si operativitate;
c. Calitatea lucrarilor executate si a activitatilor desfasurate.
2. Asumarea responsabilitatilor, cu urmatoarele componente:

a. Receptivitate, disponibilitate la efort suplimentar, perseverenta, obiectivitate si
disciplina;

b. lntensitatea implicarii in realizarea atributiilor de serviciu, utilizarea
echipamentelor si a materialelor, incadrarea in normativele de consum, utilizarea cunostintelor
de limbi straine, utilizarea calculatorului.

3. Adaptarea la complexitatea muncii, cu urmatoarele componente:
a. Executarea de lucrari complexe;
b. Activitate de rutina.
4. lnitiativa si creativitate, cu urmatoarele componente:
a. Propuneri de solutii noi, motivarea acestora si evaluarea consecintelor
b. Propuneri de schimbari, motivarea acestora si evaluarea consecintelor.
Activitatea profesionala se apreciaza anual, ca urmare a evaluarii performantelor
profesionale individuale, de catre conducatorul institutiei, la propunerea sefului ierarhic, in
functie de indeplinirea standardelor prevazute de criteriile de evaluare a posturilor prin
acordarea de calificative: <<foarte bine>>, << bine>>, << satisfacator >> si << nesatisfacator>>.
Promovarea in grade sau trepte profesionale imediat superioare se realizeaza pe baza
criteriilor stabilite pentru evaluarea posturilor cat si criteriile de evaluare a performantei
profesionale individuale, ca de exemplu :
o Abilitatile profesionale, pe baza unei probe scrise/test-grila din domeniul deactivitate al
salariatului care sa ateste pregatirea profesionala si gradul de acumulare a experientei
profesionale ;
o Asumarea responsabilitatii ;
o Adaptarea la complexitatea muncii ;
o Initiativa si creativitate.
In functie de performantele profesionale individuale, apreciate cu calificativul<<foarte
bine >> cel putin de doua ori in ultimii trei ani, comisia de examinare desemnata prin dispozitie a

36
conducatorului unitatii, din care fac parte si sindicatele, propune promovarea salariatilor in grade
sau trepte profesionale imediat superioare.
Ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante, se face prin concurs sau prin exemen
cu respectarea dispozitiilor prevazute de Ordinul MS nr.698/2001 cu modificarile si completarile
ulterioare pentru personalul medico-sanitar cu studii superioare, medicii sefi si farmacist sef si
Hotararea nr.497 din data de 26 mai 2010 privind aprobarea Regulamentului de organizare si
desfasurare a concursului si a examenului pentru ocuparea posturilor vacante si temporar
vacante, pentru celelalte categorii de personal.

2.Premiile

Pentru indeplinirea in cele mai bune conditii a sarcinilor ce le revin, precum si pentru
realizari deosebite salariatii pot primi, potrivit dispozitiilor legale, premii in limita a 2% din
cheltuielile cu salariile cu incadrarea in fondurile aprobate prin buget. Premiile individuale se
stabilesc in limita a doua salarii de baza lunare pe an, in limita sumelor alocate cu aceasta
destinatie de catre ordonatorul principal de credite cu consultarea organizatiilor sindicale
reprezentative, la nivel de unitate.

3. Sporurile
Munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in
care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, in cadrul schimbului normal de
lucru, se plateste cu un spor de 100% din salariul de baza.
Garzile efectuate de personalul sanitar cu pregatire superioara, in afara normei legale de
munca si a programului de lucru de la functia de baza, in zilele lucratoare se salarizeaza cu un
spor de 25% din tariful orar al salariului de baza.
In raport cu conditiile in care se desfasoara activitatea, personalul unitatii beneficiaza de
urmatoarele categorii de sporuri permanente:
o Spor pentru conditii deosebit de periculoase acordat personalului care lucreaza in unitati
de pneumoftiziologie;

37
o Spor in procent de 15% din salariul de baza, pentru personalul care isi desfasoara
activitatea cu surse de radiatii, pentru categoria a II -a de risc radiologic;
o Spor de 15% din salariul de baza, pentru activitati care se desfasoara inconditii deosebite,
cum ar fi stres sau risc.
Acordarea sporurilor la salariu pentru conditiile in care se desfasoara activitatea, au la baza
buletinele de determinare sau expertizare emise de autoritatile abilitate in acest sens (
Compartimentul de Medicina Muncii din cadrul Directiei de Sanatate Publica lasi si avizate de
catre Inspectoratul Teritorial de Munca ).
Spor de vechime (SpV). Persoanele salarizate potrivit prezentei hotărâri, beneficiază la
funcţia de bază de un spor de vechime în muncă de până la 25%, calculat la salariul de bază,
corespunzător timpului efectiv lucrat în programul normal de lucru, astfel:
Tranşa de vechime în muncă Cota la salariul de bază

între 3 şi 5 ani 5%
de la 5 la 10 ani 10%
de la 10 la 15 ani 15%
de la 15 la 20 ani 20%
peste 20 ani 25%

Salariul este confidential si unitatea are obligatia de a lua masurile necesare pentru
asigurarea confidentialitatii.
Fiecare salariat are garantat un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim
brut pe tara.
4. Indemnizaţii de conducere” (IC) – reprezintă indemnizaţii acordate pentru personalul
cu funcţii de conducere. Se calculează în funcţie de numărul personalului cu funcţie de
conducere (Nc) şi indemnizaţia medie de conducere realizată în anul de bază (Imc).

Relaţia de calcul: IC  Nc * I mc *12luni
Exemplu: IC = 4pers*650lei/pers*12luni = 31 200 lei

38
Indemnizaţia de conducere este diferenţiată în raport cu complexitatea şi răspunderea ce
revin funcţiei de conducere şi sunt stabilite în procente (de exemplu 55%, 7%, 30%) din salariul
de bază a funcţiei de execuţie.

5. Ore suplimentare - plata orelor se face dacă nu a fost posibilă în următoarele 30 de zile
compensarea muncii suplimentare cu timp liber şi dacă munca suplimentară a fost
dispusă de şeful ierarhic. Plata orelor suplimentare se face în luna următoare, cu un spor
aplicat la salariul de bază de 75% pentru primele 2 ore de muncă suplimentară şi 100%
pentru următoarele ore de muncă suplimentară.
6. Alte drepturi salariale :
 Plăţi pentru indemnizaţii concedii medicale efectuate din fondul de salarii;
 Sumele acordate persoanelor angajate pe baza unui contract individual de
munca pentru 3-5 zile lucrătoare de concediu plătit în cazul evenimentelor
familiale deosebite;
7. Cheltuieli de delegare, detaşare, deplasare: Pentru a stabili acest necesar de cheltuieli
se ţine cont de numărul celor care fac deplasări în interes de serviciu, de graficul de
aprovizionare, de derularea unor contracte cu furnizori din ţară care nu expediază
produsele pe care spitalul le contractează, de valoare diurnei stabilită prin lege, de costul
unui bilet CFR, de costul unui abonament la mijloacele de transport locale, de costul unei
camere la hotel, etc.
B. Cheltuieli salariale în natură:
 Maxim 20 de tichete de masă:
Chelt. cu tichetele de masă = nr. tichete * valoare tichet
Nr. tichete = nr. zile lucrate de persoană.
 Control medical gratuit;
 Locuinţa de serviciu folosită de salariat şi de familia sa;
 Prioritate la acordarea consultaţiilor medicale, la internarea în unităţile
medicale cu paturi.

39
C. Contribuţii
1. Contribuţia pentru asigurările sociale de stat (CAS) reprezintă contribuţia
spitalului la constituirea fondului pentru asigurările sociale de stat şi se determină în
funcţie de cheltuielile cu salariile (ChS) şi cota CAS (cotă fixă). Contribuţia pentru
asigurările sociale de stat pentru angajator sunt:
 15,8% – conditii normale de munca,
 20,8% – conditii deosebite de munca,
 25,8% – conditii speciale de munca .
2. Cheltuieli de asigurari de şomaj reprezintă contribuţia spitalului la formarea
acestui fondcu 0,5%, potrivit art. 186 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal,
cu modificarile si completarile ulterioare.
Şomaj = 0,5% * total fond de salarii
3. Cheltuieli cu asigurările sociale de sănătate: 5,2%, potrivit art. 156 din Legea nr.
227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
CASS = 5,2% * total fond de salarii
4. Cheltuieli de asigurări pentru accidente şi boli profesionale: intre 0,15% - 0,85%,
diferentiata in functie de clasa de risc, potrivit art. 203 din Legea nr. 227/2015 privind
Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare
5. Concedii şi indemnizaţii: 0,85%, potrivit art. 194 din Legea nr. 227/2015 privind
Codul Fiscal.
Dreptul la concediu de odihna anual este garantat tuturor salariatilor. Acesta nu poate
forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari.

Durata efectiva a concediului anual se stabileste prin contractul colectiv de munca
aplicabil, este prevazuta in contractul individual de munca si se acorda proportional cu
activitatea prestata intr-un an calendaristic, dupa cum urmeaza:
 De la 0 - un an vehime - 20 zile lucratoare concediu odihna;
 De la un an - 5 ani vechime – 21 zile lucratoare concediu odihna;
 De la 5 ani - l0 ani vechime - 23 zile lucratoare concediu odihna ;
 De la 10 an - 15 ani vechime - 25 zile lucratoare concediu odihna;
 De la 15 ani - 20 ani vechime- 28 zile lucratoare concediu odihna;

40
 Peste 20 ani vechime- 30 zile lucratoare concediu odihna.

Salariatii au dreptul la concediu suplimentar, in functie de conditiile si locul de munca, dupa
cum urrneaza:

- Personalul sanitar din unitati de tuberculoza activa, 8 zile concediu suplimentar;
- Personalul sanitar care lucreaza la laboratorul de radiologie imagistica medicala, 9 zile
concediu suplimentar ( risc radiologic de categoria II );
- Personalul sanitar care lucreaza la Laboratorul de anatomie patologica si prosectura,
10 zile concediu suplimentar;
- Personalul sanitar din cabinete de tuberculoza, 4 zile concediu suplimentar;
- Personalul administrativ si muncitori din unitati, cu paturi, de tuberculoza activa, 4 zile
concediu suplimentar.

Toate drepturile salariale cuvenite personalului, prevăzute în bugetul de venituri şi
cheltuieli se acordă în baza unei evaluări anuale a activităţii desfăşurate de aceştia. Această
evaluare se întocmeşte de către şeful direct şi este aprobată de managerul spitalului. În funcţie de
numărul de puncte obţinut în evaluare, salariul personalului poate creşte sau descreşte.
Activitatea Spitalului se consemnează zilnic în condica de prezenţă pe secţii şi compartimente de
muncă, cu trecerea orei de începere a programului şi ora de terminare a programului. Condica de
prezenţă este verificată zilnic de medicul şef, care are obligaţia de a confirma prin semnătură
concordanţa prezenţei din secţie cu cea din condică.

Timpul de lucru reprezintă timpul pe care salariatul îl foloseşte pentru a-şi îndeplini
sarcinile de munca. Durata normală de lucru este de 8 ore/zi. De asemenea, se mai poate opta în
anumite condiţii şi la alte forme speciale de organizare a activităţii şi anume la 12 cu 24.
Programul de lucru, inclusiv gărzile sunt stabilite de conducerea unităţii, respectându-se
legislaţia în vigoare. Se consideră munca prestată în timpul nopţii, munca prestată în intervalul
22:00-06:00 cu posibilităţi de abatere o oră în plus sau în minus, faţă de aceste limite, în cazuri
excepţionale.

41
2.2.2 Fundamentarea cheltuielilor materiale

Cheltuielile materiale sunt fundamentate pentru dimensionarea bugetului de venituri şi
cheltuieli si se bazează pe planul de achiziţii întocmit şi aprobat la începutul anului şi pe unii
indicatori fizici: suprafaţa de curăţenie, volumul încăperilor pentru încălzire, numărul de
utilizatori, numărul de autoturisme, numărul de pacienţi.
În cadrul cheltuielilor materiale se încadrează:
 Cheltuieli cu bunuri şi servicii;
 Cheltuieli cu reparaţii curente;
 Cheltuieli cu hrana;
 Cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare;
 Cheltuieli cu bunuri de natura materialelor de inventar;
 Cheltuieli cu deplasări, detaşări, transferuri;
 Cheltuieli cu materiale de laborator;
 Cheltuieli de cercetare – dezvoltare;
 Cheltuieli cu pregătirea profesională;
 Cheltuieli cu protecţia muncii;
 Alte cheltuieli.

a) Cheltuieli cu bunuri şi serviciile cuprind:
1. Cheltuieli cu furnituri de birou cuprind costul rechizitelor de birou (creioane, cerneală,
hârtie de scris, dosare, plicuri, bibliorafturi, hârtie cu antet necesară corespondenţei, materiale
utilizate la copiatoare), costul hârtiei pentru imprimante, dischete, CD-uri folosite la
calculatoarele din compartimentul administrativ şi financiar – contabil, fişe şi alte imprimante
tipizate utilizate în cadrul activităţii financiar – contabile şi a celei administrative (adeverinţe de
salariat, note de angajare, transfer sau lichidare). Se calculează pe baza numărului de utilizatori
(compartimente) şi a mediei volumului de rechizite folosit pe parcursul unui an.

42
Cheltuielile cu = Cantitatea de rechizite * Preţ mediu lei
furniturile de birou pe sortimente

2. Cheltuielile cu materiale pentru curăţenie se fundamentează plecând de la suprafaţa de
curăţenie impusă (suprafaţa de saloane, suprafaţa totală a spitalului), materialele de curăţenie
necesare, cantitatea din fiecare material de curăţenie: detergenţi, mături, soluţii pecurăţare şi
degresare, tarifele practicate şi evoluţia anterioară a cheltuielilor. Acestea se calculează la
metri pătraţi de suprafaţă de curăţat:
Cheltuieli pentru = Suprafaţa de * Soluţii de * Preţ mediu lei
curăţenie (mp) curăţat (litri)

3. Cheltuielile pentru iluminat, încălzit şi forţă motrică au în componenţă valoarea
energiei termice furnizată de către Termoficare, valoarea energiei electrice consumată şi
facturată şi costul corpurilor de iluminat, al prizelor şi al altor materiale. Cheltuielile pentru
iluminat şi cele pentru forţă motrică se fundamentează plecând de la suprafaţa totală de iluminat,
de preţul energiei electrice şi de evoluţia cheltuielilor pe perioada anterioară. În calcul este luat:
iluminatul din saloane, de pe culoare, din grupurile sanitare, din laboratoare şi din spaţiile
administrative. Acestea se calculează astfel:
Chelt. cu iluminat = nr.ore * nr.corpuri * Consum energie * Tarif
şi forţă motrică iluminat iluminate pe corp pe 1 kw

4. Cheltuielile cu apă, canal, salubritate se previzionează bazându-se pe consumurile
medii anterioare şi pe preţurile medii.
5. Cheltuieli cu carburanţi şi lubrefianţi cuprind cantitatea de benzină şi motorină
consumată de către autoturismele din dotare. Aceasta se calculează ca produs între: cantitatea
medie de carburanţi consumată într-o lună, numărul de autoturisme şi preţul în lei pentru 1 litru
de carburant.
6. Cheltuielile cu piese de schimb cuprind valoarea pieselor achiziţionate şi înlocuite la
aparatura medicală în regie proprie.

43
Chelt. cu piese = valoarea medie cu * numărul de aparate
de schimb piese de schimb medicale

7. Cheltuielile cu transportul cuprind valoarea cheltuielilor cu transportul pacienţilor
între unităţi sanitare din localitate sau din afara localităţii, este specific unităţilor de ambulanţă.
8. Cheltuielile cu poştă, telecomunicaţii, TV, internet sunt fundamentate pe baza
contractelor de furnizare şi a costurilor medii, pornind de la numărul de posturi telefonice, faxuri,
număr televizoare, aparate video, număr aparatură medicală şi tarife practicate de societatea
practicantă ( cheltuieli medii cu convorbirile telefonice, tarif pentru abonament pentru servicii
telefonice, tarif pentru abonamente radio si TV, cheltuieli cu corespondenţa poştală internă) şi
evoluţia cheltuielilor din perioada anterioară.
9. Cheltuielile cu alte bunuri şi servicii de întreţinere şi funcţionare au în componenţă
totalitatea bunurilor pentru întreţinere de achiziţionat ce nu se regăsesc pe articole distincte şi
servicii prestate de către terţi: cheltuieli de expediţie prin curieri, cheltuieli ocazionale cu
acţiunile social-culturale desfăşurate de instituţie, cheltuieli pentru diverse reparaţii, cheltuieli cu
materialele nestocate si alte cheltuieli. Aceste cheltuieli sunt stabilite bazându-se pe contractele
încheiate cu potenţialii furnizori de bunuri şi servicii.
b) Cheltuielile cu reparaţiile curente sunt executate la clădiri, stabilite anual şi sunt
previzionate pe baza unor devize estimative întocmite anticipat de către un potenţial
executant.
c) Cheltuielile cu hrana cuprind cheltuielile cu hrana pentru oameni şi sunt
fundamentate plecând de la numărul de bolnavi internaţi şi în funcţie de dinamică
cheltuielilor efectuate cu hrana într-o perioadă anterioară de obicei de 1 sau 2 ani. Se
au în vedere nivelul alocaţiei zilnice de hrană (inclusiv ambalajele), regimul
alimentare corespunzător fiecărui pacient.
Chelt. cu = Alocaţia zilnică * nr. mediu de zile de spitalizare
hrana de hrană dintr-un an bugetar

d) Cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare
Necesarul de cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare este stabilit pentru fiecare
secţie a spitalului în parte după doar după ce au fost trecute în condica de medicamente ţinută la

44
nivelul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi. Aceste cheltuieli sunt înregistrate în
contabilitate pe baza facturilor referitoare la medicamentele sau alte materiale sanitare furnizate
prin întocmirea unei note de recepţie şi înregistrarea unui bon de consum. În cadrul acestor
cheltuieli sunt incluse:
 Costul medicamentelor acordate gratuit pentru tratamentul bolnavilor spitalizaţi, cât şi
pentru cei din ambulatoriu;
 Cheltuieli cu procurarea vaccinurilor şi a serurilor;
 Costul resurselor radioactive utilizate în tratamentul bolnavilor;
 Preparatele dietetice folosite în alimentaţia artificială a pacienţilor;
 Materiale sanitare, produse tehnico – medicale consumabile;
 Soluţii perfuzabile şi alte produse preparate medicamentoase;
 Filme radiologice, seringi, alcool sanitar, ace pentru seringi, pansamente sterile, materiale
 stomatologice;
Aceste cheltuieli se calculează astfel:
Chelt. cu medicamente=nr. de paturi * Chelt. medii cu medicamente/pat în anul
precedent
 Cheltuielile cu materialele sanitare sunt fundamentate prin luarea în calcul a unui
necesar estimat pe fiecare sector medical, în funcţie de numărul de pacienţi internaţi
şi cei externaţi într-o lună înmulţit cu un preţ mediu.
 Cheltuielile cu reactivi sunt calculate pe fiecare laborator, pe tipuri de aparate şi în
funcţie de numărul de pacienţi şi numărul de analize efectuate pentru un pacient pe
parcursul unei luni înmulţit cu un preţ mediu.
 Cheltuielile cu dezinfectanţi cuprind toate categoriile de dezinfectanţi: pentru
instrumentar, pentru aparatura medicală, pentru mâini, pentru suprafeţe. Aceste
cheltuieli sunt calculate pe fiecare categorie în parte, după concentraţia stabilită de
normele sanitare pe litru * cu metri pătraţi de suprafaţă sau volumul obiectului * cu
un preţ mediu.
e) Cheltuielile cu bunuri de natura obiectelor de inventar au în vedere un necesar în funcţie
de numărul personalului medical, numărul de pacienţi internaţi * un preţ mediu. Acestea cuprind:
uniforme şi echipament medical, lenjerie şi accesorii de pat (pături, saltele, cearceafuri, feţe de
pernă) şi toate celelalte bunuri de natura obiectelor de inventar.

45
f) Cheltuielile cu deplasări, detaşări, transferuri sunt fundamentate pe baza unui număr
de deplasări estimat ce urmează să se efectueze * cu un preţ mediu pe o distanţă dus – întors sau
se calculează consumul de benzină pentru deplasările cu autoturismul.
g) Cheltuieli cu materialele de laborator sunt calculate după valoarea necesară pentru
fiecare laborator în parte înmulţită cu un preţ mediu.
h) Cheltuieli cu cărţi, publicaţii şi materiale documentare achiziţionate pentru
bibliotecile instituţiilor sanitare, costul abonamentelor la publicaţiile periodice din ţară şi din
străinătate la care au dreptul unităţile sanitare, costul abonamentelor la Monitorul Oficial, colecţii
de acte normative, standarde. Aceste cheltuieli sunt estimate în funcţie de solicitările unor
compartimente.
i) Cheltuielile cu pregătirea profesională iau în calcul doar cursurile de specialitate şi cele
impuse de reglementările în vigoare.
j) Cheltuielile cu protecţia muncii cuprind cheltuielile cu materialele utilizate pentru
protejarea spaţiilor, persoanelor, taxe şi autorizaţii de specialitate.
g) Categoria alte cheltuieli cuprinde cheltuielile cu anunţurile publicitare, chiriile pentru
spaţii sau aparatură, prime de asigurare medicală, taxe şi autorizaţii.

2.2.3 Fundamentarea cheltuielilor de capital

Cheltuielile de capital sunt cheltuieli de investiţii care sunt propuse pentru a se cuprinde
în buget în urma unor documente tehnico – economice aprobate de Ministerul Finanţelor şi după
ce se stabileşte sursa de finanţare: din bugetul de stat pe baza transferurilor, din bugetul local, din
fonduri speciale sau din sponsorizări. Lista de investiţii este întocmită doar după ce sunt
îndeplinite toate aceste condiţii, fiind anexă a bugetului şi aprobată odată cu acesta.

46
2.3 Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor
bugetare

Pentru fundamentarea capitolului de cheltuieli bugetare este necesar ca pe lângă
compartimentele din cadrul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi să participe şi
compartimente ale altor instituţii din afara acestuia. În acest scop se desfăşoară următoarele
etape:
1. Negocierea şi contractarea serviciilor medicale cu Casa de Asigurări de Sănătate pe
tipuri: spitalizare zi şi ambulatoriu. Spitalul la începutul fiecărui an prezintă Casei de Asigurări
de Sănătate o situaţie cu numărul de pacienţi internaţi, trataţi şi externaţi pentru a încheia
contractul de furnizare a serviciilor medicale.
După analizarea situaţiei transmise de către Spital şi pe baza valorilor din anii trecuţi
Casa de Asigurări aprobă valoarea contractului. La negociere participă din partea Spitalului
managerul şi directorul financiar – contabil, iar din partea Casei de Asigurări de Sănătate,
preşedintele, directorul executiv şi şeful serviciului contractări.

Figura nr. 3: Flux informaţional nr. 1 privind negocierea şi contractarea de servicii medicale

Compartimentul Serviciul
Evidenţă medicală Financiar-Contabil

Casa de Asigurări de
Sănătate

47
2. Deschiderea creditelor bugetare finanţate de către Ministerul Sănătăţii
Ministerul Sănătăţii, ca ordonator principal de credite repartizează Spitalului Clinic de
Pneumoftiziologie Iaşi credite bugetare pe capitolul de cheltuieli. Spitalul Clinic de
Pneumoftiziologie Iaşi transmite Ministerului Sănătăţii un necesar de fonduri care este împărţit
pe destinaţii. Ministerul Sănătăţii analizează şi apoi aprobă deschiderea de credite bugetare şi în
final după aprobarea creditelor bugetare Spitalul solicită finanţarea efectivă a cheltuielilor pe
baza unei cereri.

Figura nr.4: Flux informaţional privind deschiderea de credite bugetare finanţate de către

Ministerul Sănătăţii Publice

Ministerul Sănătăţii Spitalul Clinic de
Publice Pneumoftiziologie Iaşi

Serviciul Financiar- Director Financiar-
Contabil Contabil

(1)- Serviciul Financiar – Contabil întocmeşte necesarul de fonduri pe destinaţii şi îl transmite
Directorului Financiar – Contabil;
(2)- Directorul Financiar – Contabil transmite necesarul de fonduri către managerul Spitalului;
(3)- Spitalul transmite necesarul de fonduri Ministerului Sănătăţii.

48
3. Fundamentarea cheltuielilor bugetare pe destinaţii
Compartimentele de specialitate medicală realizează un necesar de fonduri şi îl transmit
Biroului de Achiziţii Contractări pentru centralizare şi realizarea planului de achiziţii. După ce
are loc definitivarea planului de achiziţii Biroul Achiziţii Contractări îl prezintă Directorului
Financiar – Contabil şi Comitetului Director pentru aprobare.

Figura nr. 5: Etapele realizării planului de achiziţii

Compartimente medicale

întocmeşte necesarul de bunuri

Biroul Achiziţii Contractări

întocmeşte planul de achiziţii

Plan de achiziţii

aprobă planul de achiziţii

Directorul Financiar Contabil Comitetul Director

49
4. Fundamentarea cheltuielilor bugetare pe baza contractelor cu CAS, cu diverşi
beneficiari de servicii medicale pe baza creditelor aprobate de Ministerul Sănătăţii şi a planului
de achiziţii. Pentru definitivarea cheltuielilor bugetare pe destinaţii participă Directorul Financiar
– Contabil, Directorul Administrativ, Managerul şi Comitetul Director. Compartimentul
financiar - contabil întocmeşte statele de plată ale salariaţilor şi realizează centralizarea lor,
centralizează consumurile de materiale şi celelalte cheltuieli ale spitalului şi veniturile obţinute
de unitate din diverse surse. Compartimentul resurse umane întocmeşte anual statul de funcţii al
spitalului, se ocupă de personalul angajat şi de noii angajaţi.

Figura nr. 6: Flux informaţional nr. 3 privind fundamentarea cheltuielilor cu medicamentele la
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi

Furnizor de medicament
factură Farmacia Spitalului

virarea banilor factură

Serviciul financiar notă de Contabilitate
recepţie

Fluxul informaţional al cheltuielilor cu medicamentele la Spitalul de Pneumoftiziologie
Iaşi se realizează astfel:
(1)- Furnizorul de medicamente trimite factura aferentă medicamentelor la Farmacia spitalului;
(2)- Farmacia Spitalului trimite factura către compartimentul contabilitate;
(3)- În cadrul compartimentului contabilitate se înregistrează factura, se întocmeşte nota de
recepţie aferentă acesteia şi bonul de consum şi o transmite serviciului financiar al Spitalului;

50
(4)- Serviciul financiar realizează virarea sumei din factură prin ordin de plată la furnizorul de
medicamente.

Cap. III Finanţarea cheltuielilor bugetare
3.1. Surse de finanţare a instituţiilor publice

Finanţarea reprezintă alocarea de mijloace băneşti din bugetul de stat şi bugetul local la
dispoziţia instituţiilor publice, cu titlu definitiv şi cu destinaţii precise, în deplină concordanţă cu
sumele care sunt înscrise în bugetele de venituri şi cheltuieli ale fiecărei instituţii în parte.
Legea Finanţelor publice nr. 500/2002 prevede elaborarea în mod obligatoriu de către
conducerea unităţilor sanitare, anual, bugetul propriu de venituri şi cheltuieli. Astfel în cadrul
veniturilor se înscriu:
 venituri proprii realizate din contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate;
 furnizării de servicii medicale;
 sumele obţinute de la persoanele fizice şi juridice;
 venituri din activităţi economice;
 venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială;
 venituri din asocieri investiţionale în profit medical;
 sume alocate de la bugetul de stat conform legii prin Ministerul Sănătăţii Publice
aprobate în fiecare an prin legea bugetară anuală;
 sume provenite din donaţii şi sponsorizări.

Indicatori 2014 2015 2016
Total venituri 38 606.41 41 686.77 36 675.09

Venituri curente 36 756.19 37 785.81 34 953.36
Venituri din capital 0 0 0
Tabel nr. 3: Evolutia veniturilor totale in perioada 2014-2016

51
Principala sursă de venituri a Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi este cea din
contractul de furnizare de servicii medicale negociat şi încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate.

Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi beneficiază şi de surse de finanţare şi anume:
1. Finanţarea din venituri proprii utilizată pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare a
spitalului. Veniturile proprii provin din:
 consultaţii, tratamente, investigaţii acordate în ambulatoriu persoanelor care nu
beneficiază de gratuitate conform legii;
 acordarea asistenţei medicale în unităţile cu paturi, la cererea celor care conform legii nu
beneficiază de gratuitate;
 venituri din taxe pentru prestaţiile realizate în vederea alcătuirii şi verificării
documentaţiei necesare emiteri certificatului de înregistrare a unor medicamente;
 venituri din activitatea de cercetare din sistemul de sănătate publică;
 alte venituri din activitatea unităţilor sanitare, exceptând cele rezultate din casarea
mijloacelor fixe, amenzilor şi penalizări.
Ministerul Sănătăţii Publice şi Casa de Asigurări de Sănătate în calitate de
ordonatori principali de credite proiectează, implementează şi finanţează programe,
subprograme de sănătate cu scopul realizării unor obiective de sănătate. Sumele alocate
pentru aceste programe şi subprograme sunt incluse în bugetul propriu de venituri şi
cheltuieli al Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi şi sunt utilizate în conformitate cu
destinaţiile stabilite.
Veniturile proprii realizate de către Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi se
depersonalizează în cadrul bugetului, sumele încasate nu au o anumită destinaţie şi pot fi
utilizate pentru cheltuielile curente şi cheltuielile de capital, exceptând veniturile din
sumele alocate de la bugetul local şi de la bugetul de stat.
În funcţie de sursele de venituri care sunt prevăzute în buget are loc stabilirea
cheltuielilor pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare pentru asigurarea funcţionării fiecărei
unităţi sanitare pe perioada exerciţiului financiar respectiv, astfel:
- Cheltuielile utilizate din veniturile proprii pentru acordarea de servicii medicale
persoanelor bolnave se fac pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat;
- Cheltuielile realizate din bugetul de stat se fac în limita sumelor aprobate pentru
programe de sănătate, construcţii noi ale unităţilor sanitare, modernizarea, transformarea

52
şi extinderea construcţiilor sanitare existente, precum şi consolidarea clădirilor, aparatură
medicală de performanţă, acţiuni sanitare şi alte cheltuieli prevăzute de lege;
- Cheltuielile efectuate din bugetele locale pentru cheltuieli de întreţinere şi gospodărie,
reparaţii, consolidări, extinderi şi modernizări, în limita bugetului aprobat de Consiliul
local, ce completează finanţarea realizată din contractele de asigurări de sănătate şi din
alocaţiile de la bugetul de stat.

2. Finanţarea prin Casa de Asigurări de Sănătate
Pentru estimarea veniturilor din contractele încheiate cu Casa de Asigurări de Sănătate
pentru furnizarea serviciilor medicale sunt luate în considerare:
- Numărul de servicii de spitalizare continuă, de zi estimat a se realiza şi finanţa;
- Condiţiile prevăzute în contractul-cadru cu privire la condiţiile acordării asistenţei
medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, normele de aplicare ale
acestuia şi celelalte reglementări în domeniu;
- Modalitatea de plată: plata pe caz externat, pe zi de spitalizare, etc;
- Analiza valorii serviciilor din anul curent faţă de anul precedent şi în acelaşi timp
identificarea plusurilor şi a minusurilor constatate.
Contractul de furnizare de servicii medicale se negociază de către manager cu conducerea
Casei de Asigurări de Sănătate, în funcţie de indicatorii stabiliţi în contractul-cadru, normele de
aplicare a acestuia şi necesarul estimat al unităţii pentru furnizarea serviciilor medicale ce
urmează a fi contractate.
Se definitivează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi se aprobă după semnarea
contractului de furnizare de servicii medicale cu Casa de Asigurări de Sănătate.
La încheierea contractelor şi efectuarea operaţiunilor de decontare dintre Spitalul Clinic
de Pneumoftiziologie şi Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi se iau în considerare norme
metodologice prin care se iau în calcul:
- sursele de venituri şi baza legală a încasărilor, nivelul taxelor, frecvenţa indicatorilor
fizici din noul an faţă de anul de bază pentru venituri;
- consumurile specifice de materiale, hrană, combustibili;
- fundamentarea cheltuielilor din anul de bază se realizează pe baza cheltuielilor curente
pentru fiecare articol de cheltuieli bugetare pornindu-se de la prevederile anului de bază

53
şi corectarea acestora cu influenţele cunoscute care au acţionat până la data elaborării
proiectului de buget.
Finanţarea de la Casa de Asigurări de Sănătate se realizează pe bază de contracte pe care
furnizorii de servicii le încheie cu aceştia. Capitalul în calitate de furnizor de servicii medicale
urmăreşte ca pe baza contractelor încheiate să-şi acopere cheltuielile necesare pentru acordarea
asistenţei medicale. Din fondurile obţinute se finanţează:
 asistenţa primară;
 asistenţa de specialitate sub forma investigaţiilor paraclinice, consultaţii şi tratamente;
 servicii medicale spitaliceşti şi servicii medicale de urgenţă prespitaliceşti;
 medicamente;
 dispozitive medicale.
Casa de Asigurări de Sănătate decontează lunar, sumele pentru serviciile medicale realizate şi
facturate de Spital. La acestea se anexează raportările statistice cu numărul de cazuri externate
(spitalizare continuă) precum şi numărul de servicii realizate (spitalizare de zi) cu încadrarea în
valorile contractate.
Finanţările virate în contul Spitalului se utilizează atât pentru cheltuielile de personal, cât
şi pentru cheltuielile materiale în limita bugetului aprobat.
3. Finanţarea de la bugetul de stat
Bugetul de stat finanţează cheltuielile proprii ale spitalului şi cele de capital.
Transferurile de la bugetul de stat reprezintă sumele alocate din credite bugetare de la titlul
Transferuri cu scopul finanţării pentru:
 cheltuieli proprii de întreţinere şi funcţionare a spitalului;
 programe naţionale de sănătate în limitele prevăzute anual prin legea bugetului de stat;
 construcţii noi, modernizări, transformarea, extinderea construcţiilor, consolidarea lor;
 achiziţionarea de aparatură medicală de înaltă performanţă;
 activitatea de cercetare şi învăţământ din cadrul spitalului;
 unele reparaţii capitale.

Din fondurile primite de la bugetul local se poate asigura finanţarea pentru finalizarea
construcţiilor noi de interes local, precum si a cheltuielilor pentru întreţinere şi gospodărire,
realizarea de reparaţii curente şi capitale, consolidare, extindere şi modernizare.

54
4. Finanţarea externă
Finanţarea externă poate fi constituită din:
o împrumuturi acordate pentru finanţarea reformelor în cadrul donaţiilor definite. Acestea
se contractează de către Guvern în numele instituţiilor beneficiare, care preiau şi
obligaţiile de gestionare a împrumuturilor, inclusiv de rambursare şi de plată a
dobânzilor, a comisioanelor;
o finanţare nerambursabilă a unor programe internaţionale, din cadrul unor organisme
multistatale;
o alte surse.
Potrivit art.38 din Legea nr. 500/2002, cheltuielile pentru investiţii publice şi alte
cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice sunt cuprinse în proiectele de buget, în baza
programelor de investiţii publice care se prezintă ca anexă la bugetul fiecărui ordonator principal
de credite.
În programele de investiţii se nominalizează obiectivele de investiţii grupate pe: investiţii
în continuare, investiţii noi, iar alte cheltuieli de investiţii pe categorii de investiţii. Finanţarea
investiţiilor prin trezoreriile statului se efectuează de către ordonatorii de credite, potrivit
normelor metodologice astfel: ordonatorii principali de credite, finanţaţi din bugetul de stat şi din
fondurile speciale, au obligaţia să repartizeze pentru instituţiile subordonate şi pentru activitatea
proprie obiectivele de investiţii aprobate, cuprinse în anexa la legea anuală a bugetului de stat.
Donaţiile făcute instituţiilor publice nu presupun cheltuieli de acoperit prin sursa de
finanţare deoarece nu s-au făcut şi cheltuieli cu această achiziţionare de bunuri. Dacă s-au făcut
şi cheltuieli, acestea se evidenţiază ca atare prin sursa de finanţare şi se adună la valoarea
mijloacelor fixe stabilită la cursul de schimb al zilei operaţiunii de recepţionare. Repartizarea
investiţiilor are loc pe baza listei obiectivelor de investiţii cu finanţarea integrală sau parţiala de
la bugetul de stat.

55
3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor publice

Finanţarea cheltuielilor bugetare reprezintă alocarea de mijloace băneşti, pe baza
bugetelor publice ca balanţe financiare aprobate, la dispoziţia consumatorilor de fonduri
autorizaţi (ordonatori de credite) pentru destinaţii precis stabilite, ca expresie a nevoilor publice
recunoscute ca atare.
În finanţarea cheltuielilor pe seama veniturilor din bugetul de stat se disting două situaţii
tehnice succesive ca acţiune, şi anume:
 deschiderea de credite bugetare;
 repartizarea de credite bugetare.
Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi
bugetele fondurilor speciale sunt utilizate, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai
după deschiderea de credite, repartizarea creditelor bugetare şi/sau alimentarea cu fonduri a
conturilor deschise pe seama acestora la trezorerie.
Aprobarea deschiderii de credite se face în limita creditelor bugetare aprobate pe capitole,
subcapitole, titluri de cheltuieli sau alte subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare, după caz, în raport
cu gradul de folosire a fondurilor puse la dispoziţie anterior, cu respectarea dispoziţiilor legale.
Deschiderile de credite pentru transferurile către bugetele locale se efectuează de Ministerul
Finanţelor Publice prin direcţiile generale ale finanţelor publice, la cererea ordonatorilor
principali de credite ai bugetelor locale şi în funcţie de necesităţile execuţiei bugetare cu
respectarea destinaţiei.

56
3.2.1.Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare – pentru bugetul
de Stat

Deschiderea de credite bugetare reprezintă autorizarea pe care o dă instituţia care
gestionează bugetul public (finanţatorul) către unitatea operativă a Trezoreriei Finanţelor Publice
din Bucureşti prin care se dispune ca o anumită sumă de bani cu titlu de credit bugetar să treacă
din contul bugetar în contul ordonatorului principal de credite bugetare (la solicitarea acestuia).
La unitatea operativă a trezoreriei din Bucureşti sunt deschise conturi atât pe fiecare buget public
al statului cât şi pentru ordonatorii de credite bugetare cu sediul în localitate.
Ministerul Sănătăţii ca ordonator principal de credite întocmeşte trimestrial o cerere de
deschidere de credite bugetare în 3 exemplare şi o adresează finanţatorului. Cererea cuprinde
informaţii despre suma solicitată, cu acordul prevederilor aprobate din bugetul ordonatorului
principal de credite şi capitolul de cheltuieli la care se încadrează.
O dată cu cererea, ordonatorii principali de credite prezintă o notă justificativă şi
dispoziţiile bugetare pentru repartizarea creditelor către ordonatori secundari cu structurare pe:
cheltuieli proprii, cheltuielile ordonatorilor secundari din subordine, cheltuielile ordonatorilor de
credite terţiari direct subordonaţi.
În „nota justificativă” sunt cuprinse referiri cu influenţă asupra:
 cheltuielilor bugetare aprobate (cumulate de la începutul anului);
 creditele bugetare deschise (cumulat de la începutul anului);
 plăţi de casă la finele lunii precedente celei în care are loc solicitarea deschiderii de
credite;
 cheltuieli preliminate pentru luna în curs;
 cheltuieli preliminate pentru perioada pentru care se solicită deschiderea de credite
bugetare solicitate a fi deschise.
Repartizarea creditelor bugetare se realizează pe baza dispoziţiilor bugetare menţionate în
urma deschiderii de credite. În acţiunea iniţiată de către ordonatorul principal (Ministerul
Sănătăţii) de credite intervin unităţile operative ale trezoreriei care au rolul de a informa şi de a
prezenta dispoziţii bugetare de repartizare către ordonatorii secundari şi terţiari de credite direct
subordonaţi.

57
Repartizarea creditelor se efectuează pe seama spitalului, pe baza dispoziţiilor bugetare în
perioada 25-30 a lunii în curs pentru luna următoare, repartizare efectuată din conturi deschise la
unitatea teritorială de trezorerie.
În momentul primirii dispoziţiei bugetare, Trezoreria înregistrează creditele bugetare
repartizate de ordonatorul principal de credite, în contul „Credite deschise şi repartizate pe seama
ordonatorilor de credite finanţaţi din bugetele locale”, care se desfăşoară în conturi analitice pe
titluri, corespunzător repartizării creditelor bugetare.
Trezoreria comunică spitalului, primirea dispoziţiilor bugetare privind repartizarea
creditelor bugetare de către ordonatorul principal de credite, eliberând şi extrase de cont.

Flux informaţional nr. 4 privind deschiderea şi repartizarea de credite bugetare

Ministerul Sănătăţii 1 Ministerul Finanţelor
Publice Publice (finanţator)
2

3
4

Trezorerie
Spitalul Clinic de Buget de stat
pneumoftiziologie Iaşi 5 Cont Ministerul Sănătaţii
Cont Spital

1)- Ministerul Sănătăţii transmite Ministerului Finanţelor Publice cererea de deschidere a
creditelor bugetare împreună cu nota explicativă şi dispoziţia de repartizare.

(2)- Ministerul Finanţelor Publice informează Ministerul Sănătăţii cu privire la deschiderea şi
repartizarea de credite bugetare.
(3)- Ministerul Finanţelor transmite informaţiile Trezoreriei în vederea deschiderii creditelor

58
bugetare.
(4)- Ministerul Sănătăţii transmite Trezoreriei dispoziţiile bugetare de repartizare.
(5)- Trezoreria informează Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie cu privire la repartizarea
creditelor bugetare.

3.2.2.Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale

Alimentarea cu mijloace băneşti sau alocarea de fonduri din bugetele locale prezintă
drept particularitate faptul că în acest caz, acoperirea cheltuielilor se face în limita
disponibilităţilor care există în cont. Astfel spus, pentru unităţile administrativ - teritoriale sunt
deschise la trezorerie conturi de disponibil în care se consemnează încasările din venituri proprii
şi cele provenite pe seama veniturilor de echilibrare (sume defalcate din unele venituri ale
bugetelor de stat şi transferuri din acelaşi buget în completare).
Ministerul Sănătăţii Publice determină cuantumul creditelor bugetare, în limita cărora
urmează să se deschidă pentru luna respectivă pe baza unei „note privind determinarea
necesarului de credite bugetare”, luând în calcul o serie de elemente ca: soldul la începutul
anului, veniturile proprii în bugetul local prevăzute a se încasa de la începutul anului, cheltuieli
efectuate de la începutul anului, cheltuieli ce urmează a se efectua în luna de referinţă, creditele
bugetare deschise de la începutul anului, credite bugetare solicitate a fi deschise. Documentul cu
necesarul de credite se întocmeşte în două exemplare şi se prezintă spre verificare
compartimentului specializat în gestiunea bugetului respectiv. După ce are loc verificarea asupra
determinării necesarului de credite bugetare, Ministerul Sănătăţii întocmeşte către unitatea
operativă a trezoreriei o „comunicare de deschidere de credite” în care se precizează luna pentru
care se solicită deschiderea de credite bugetare, instituţia pe seama căreia se face deschiderea de
credite bugetare (Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi) suma solicitată, capitolul de
cheltuieli, contul în care urmează să apară suma, precum şi structura cheltuielilor (curente, de
personal şi materiale, de capital).
Din creditele bugetare deschise, Ministerul Sănătăţii repartizează creditele bugetare pe
seama instituţiilor subordonate. Repartizarea creditelor bugetare se efectuează prin „dispoziţia

59
bugetară” întocmită pe capitol de cheltuieli cu defalcarea pe categorii de cheltuieli şi se prezintă
o dată cu „comunicarea de deschidere a creditelor”.

Ministerul Finanţelor
Fondul de
asigurări sociale

Casa de
Ministerul
Asigurări de
Sănătăţii
Sănătate
Persoane
fizice,
juridice

Direcţia de buget şi Contract-cadru de
finanţe a furnizare de servicii
Ministerului medicale Sponsorizări,
Sănătăţii donaţii

Programe de Spitalul Clinic de
sănătate Pneumoftiziologie Iaşi

Flux informaţional nr. 5 generat de alimentarea cu fonduri a Spitalului

60
3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru cheltuieli

Pentru efectuarea unei cheltuieli sunt necesare anumite faze: angajarea, lichidarea,
ordonanţarea, plata. Operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor se află
în competenţa managerului, ca ordonator de credite, şi se efectuează pe baza propunerilor
compartimentelor de specialitate ale Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi.
Trebuie respectate anumite reguli care derivă din legislaţia finanţelor publice pentru a se
putea efectua cheltuieli bugetare:
 utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilită prin bugetul de venituri şi
cheltuieli, în limita creditelor bugetare aprobate pe an şi pe trimestru;
 utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuieli legal aprobate;
 aprobarea şi efectuarea cheltuielilor numai cu avizul conducătorului compartimentului
financiar-contabil.

1.Angajarea cheltuielilor bugetare

Sumele care sunt aprobate la partea de cheltuieli din buget, în cadrul cărora se angajează,
ordonanţează şi se efectuează plăţi sunt limite maxime care nu pot fi depăşite pe perioada unui
an.
Ordonatorii de credite sunt obligaţi să angajeze şi să utilizeze credite bugetare doar în
limita prevederilor legale şi dispoziţiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de activitatea
Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi.
Angajarea cheltuielilor din fonduri publice îmbracă două forme de angajamente:
angajamentul legal – reprezentând orice act juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o
obligaţie pe seama fondurilor publice. Angajamentul legal trebuie să se prezinte sub forma scrisă
şi să fie semnat de ordonatorul de credite. Acesta ia forma unui contract de achiziţie publică,
comandă, convenţie, contract de muncă, acte de control, acord de împrumut.
Managerul înainte de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare trebuie să se asigure că au
fost respectate principiile unei bune gestiuni financiare, ale unui management financiar sănătos şi
gradul de eficienţă al cheltuielilor.

61
În vederea realizării unui angajamentul legal se parcurg următoarele etape:

1.Elaborarea proiectului angajamentului legal

 acesta se realizează de către serviciul financiar-contabil

2. Întocmirea propunerii de angajare a cheltuieli

 Proiectul de angajament împreună cu propunerea de angajare a cheltuielii sunt supuse
controlului financiar preventiv realizat de către Directorul financiar contabil.

3. Obţinerea vizei de control preventiv

4. Aprobarea de către ordonatorii de credite

 Proiectele angajamentului legal reprezintă decizii ale managerului Spitalului Clinic de
Pneumoftiziologie Iaşi şi implică o obligaţie de efectuare a unei cheltuieli faţă de o terţă
persoană.

5. Transmiterea angajamentului pentru înregistrare

 După ce are loc semnarea angajamentului legal se transmite acesta către compartimentul
de contabilitate cu scopul de a se înregistra în evidenţa cheltuielilor angajate

62
Angajarea cheltuielilor se realizează în tot cursul exerciţiului bugetar, în aşa fel încât să
existe certitudinea că bunurile şi serviciile care fac obiectul angajamentelor vor fi livrate/prestate
şi se vor plăti în exerciţiul bugetar respectiv. În cazul în care, din motive obiective,
angajamentele legale de cheltuieli nu pot fi plătite până la sfârşitul anului, acestea se vor plăti din
creditele bugetare ale exerciţiului bugetar următor.
 angajamentul bugetar – reprezintă orice act prin care o autoritate competentă, potrivit
legii, afectează fonduri publice unor anumite destinaţii, în limita creditelor bugetare
aprobate.
Angajamentul bugetar prin care au fost rezervate fonduri publice unei anumite destinaţii
precede angajamentul legal.
Aceste angajamente pot fi de două feluri:
- individuale-care sunt specifice unor anumite operaţiuni noi care urmează a fi efectuate;
- globale-care sunt folosite pentru cheltuieli de natură administrativă care se efectuează
repetat pe parcursul aceluiaşi exerciţiu bugetar.

2.Lichidarea cheltuielilor
Aceasta este etapă care are ca obiect verificarea realităţii datoriei şi stabilirea sumei de
plată în realitate. Procedura execuţiei cheltuielilor cuprinde două operaţiuni: constatarea
serviciului operaţiunii de efectuat şi efectuarea propriu-zisă a acesteia, pe baza documentelor
justificative (factură fiscală, proces verbal de recepţie, notă de recepţie şi constatare de diferenţe,
etc.).
3.Ordonanţarea cheltuielilor
Aceasta este etapă în procesul execuţiei bugetare în care are loc confirmarea că livrările de
bunuri au fost realizate şi că plata poate fi realizată. După ce persoana desemnată de ordonatorul
de credite a confirmat existenţa unei obligaţii certe şi cu o sumă datorată şi exigibilă la o data
stabilită ordonatorul de credite emite ordonanţarea de plată necesară pentru efectuarea plăţii.
Ordonanţarea de plată este documentul intern prin care ordonatorul de credite dă
dispoziţie Directorului financiar-contabil să întocmească instrumentele de plată a cheltuielilor.
Sediul operaţiunii este acelaşi compartiment financiar - contabil al ordonatorului de credite
bugetare.

63
Ordonanţarea de plată conţine informaţii cu privire la:
- exerciţiul bugetar în care se înregistrează plată;
- subdiviziunea bugetară la care se înregistrează plata;
- suma de plată;
- datele de identificare ale beneficiarului plăţii;
- natura cheltuielilor;
- modalitatea de plată.

4.Plata cheltuielilor
Plata cheltuielilor se asigură de către şeful compartimentului financiar - contabil în limita
fondurilor disponibile, având la bază instrumentele de plată semnate de contabil şi de şeful
compartimentului financiar – contabil şi însoţite de documente justificative. Este necesar ca
aceste documente să certifice exactitatea sumelor de plată. Execuţia bugetară se încheie la data
de 31 decembrie a fiecărui an şi orice cheltuială angajată, lichidată şi ordonanţată şi neplătită
până la această dată se va plăti în contul bugetului pe anul următor, iar creditele bugetare
neutilizate până la închiderea anului sunt anulate.

3.4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor
bugetare

Cheltuielile bugetare sunt finanţate în special de către Ministerul Sănătăţii şi de către
Casa de Asigurări de Sănătate, aşadar prin finanţarea acestora sunt generate fluxuri
informaţionale între spital şi alte instituţii.
I. Finanţarea cheltuielilor bugetare de către Ministerul Sănătăţii
1. Cererea lunară cu necesarul de fonduri pe destinaţii
2. Situaţia cu indicatorii
3. Finanţarea prin ordine de plată

64
Trezorerie
3 Ministerul Sanatatii

2

Spitalul Clinic de
Pneumoftiziologie Iasi

1

Serviciul Financiar-Contabil

Flux informaţional nr.7 generat de finanţarea cheltuielilor bugetare de
către Ministerul Sănătăţii

(1)- Serviciul Financiar – Contabil predă cererea lunară cu necesarul de fonduri pe destinaţii
Spitalului de Pneumoftiziologie Iaşi;
(2)-Spitalul de Pneumoftiziologie Iaşi prezintă situaţia cu indicatori Ministerului Sănătăţii,
pentru a analiza dacă spitalul poate beneficia de finanţare şi cuantumul acesteia;
(3)- Ministerul Sănătăţii transferă fonduri spitalului prin intermediul Trezoreriei, care la rându-i
are obligaţia să le transfere spitalului.

65
II. Finanţarea prin Casa de Asigurări de Sănătate

Serviciul Financiar-Contabil
Compartimentul de evidenta
medicala

Spitalul Clinic de
Pneumoftiziologie
Iasi

Trezorerie
Casa de Asigurari de Sanatate

Finanţarea Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi prin Casa de Asigurări de Sănătate
este realizată conform fluxului prezentat anterior, fiind desfăşurată astfel:
- Serviciul Financiar Contabil transmite situaţiile statistice spitalul, iar Compartimentul de
evidenţă medicală situaţiile valorice;
- Pe baza informaţiilor primite Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi realizează
situaţiile serviciilor medicale, pe care le trimite Casei de Asigurări de Sănătate;
- După analizarea situaţiilor transmise de către spital, Casa de Asigurări de Sănătate,
trimite Trezoreriei fondurile aferente ;
- Trezoreria, la rându-i, trimite spitalului fondurile de care beneficiază de la Casa de
Asigurăride Sănătate şi astfel se încheie procesul de finanţare.

66
Bibliografie

- Gabriel, A.,Ştefura, Proces bugetar public, Ediţia a II-a, Editura Universităţii Alexandru
Ioan Cuza, Iaşi, 2009;
- http://www.pneumo-iasi.ro/
- Plan de management al Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie;
- Regulament de ordine interioară al Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie;
- Regulament de organizare şi funcţionare al Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie;
- Bugete de venituri şi cheltuieli ale Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie.

67