ENDOCARDITA BACTERIANA

DEFINITIE Se caracterizează printr-o VALVULOPATIE ULCERO-VEGETANTĂ,
perforaţii valvulare.

CARACTERISTICILE friabile, neaderente, în zonele cu flux turbulent şi presiune
VEGETATIILOR scăzută:
pe faţa atrială a valvei mitrale
şi faţa ventriculară a valvei aortice.
Iniţial VEGETAŢII TROMBOTICE NON-BACTERIENE,
apoi se infectează cel mai frecvent cu stafilococ sau streptococ
(75%).
POARTĂ DE INTRARE  dentară
 digestivă.

PARTICULARITATI TOXICOMANI,
 localizează pe valva tricuspidă
 cu fungi, Stafilococi şi germeni Gram negativi.
ENDOCARDITA STAFILOCOCICĂ
 acută,
 apare pe proteze valvulare,
 frecvent pe valva aortică la bărbaţi tineri.
ENDOCARDITA STREPTOCOCICĂ
 subacută,
 apare pe valve native
 la persoane mai în vârstă.

COMPLICATII abcese de inel valvular
anevrisme micotice în creier
noduli Osler (roşii, dureroşi, în pulpa degetelor)
pete Janeway (macule eritematoase palmo-plantare)
pete Roth (exsudate retiniene “vătoase”)
splenomegalie,
anemie
sufluri aortice diastolice variabile

 aspect de “dinţi de peşte”.  sarcolema miocitelor reactioneaza incrucisat cu antigeni de membrana strepto.  aderente.  MECANISM AUTOIMUN (RHS IV). cu aspect asemănător unei „omide” sau de „bară zimţată”. degenerescentă fibrinoidă prin alterarea fibrelor de colagen. MICROSCOPIC GRANULOMUL ASCHOFF. necroze) TINTE ANTIGENICE  glicoproteine ale valvelor cardiace reactioneaza incrucisat cu hialuronatul din capsula strepto. (PATOGNOMONIC) celula Aschoff – celulă mare (~ 40-50 μm) cu mai mulţi nuclei sau cu nucleu lobat celula Anicikov – deriva dintr-un histiocit.  localizare pe marginile libere şi comisurile valvulare ale valvelor mitrală şi aortică  ducând la stenoză mitrală sau aortică). cu nucleu alungit.  apar în urma unei reacţii de hipersensibilitate de tip II prin mimetism antigenic (structuri sarcolemale similare antigenului M streptococic). DIAGNOSTIC  nodulii Aschoff specifici + HISTOPATOLOGIC  miocardita interstitiala nespecifica +  leziuni parenchimatoasa (degenenerescenta. plasmocite. MICROSCOPIC  alcătuite din fibrină. macrofage rar. MIOCARDITA REUMATISMALĂ DEFINITIE  Apare in cadrul reumatismului articular acut.ENDOCARDITA REUMATISMALA DEFINITIE  VALVULITĂ “VERUCOASĂ”  depozite de fibrină pe peretele posterior al atriului stâng (petele Mac Callum). LOCALIZAT INTERSTIŢIAL SI PERIVASCULAR..  limfocite.  macrofage  plachete. limfocite.  miozina miocitului are acelasi determinism antigenic cu PROTEINA M a strepto. MACROSCOPIC  verucoase. . cromatină stransă în jurul nucleolului. MACROSCOPICĂ Caracteristic:  dilatarea cardiacă ventriculară.  nefriabile.

granular şi moale.  celule musculare netede. macrofage)  fibre de colagen şi fibre elastice  depozite lipidice intra – şi extracelulare. rare celule inflamatorii (limfocite. MACROSCOPIC aspect vilos. şi proteine plasmatice. colesterol. CLINICA  Poate apare dupa infarctul miocardic. COMPLICAŢII  TROMBOZA pe placa de aterom fisurata. iar sub el.albicios sau gălbui.  suprafaţa luminală care tinde să fie fermă şi de culoare albă. ACOPERISUL FIBROS este alcătuit din  intima. cu depozite fibrinoase. MICROSCOPIC COMPONENTE PRINCIPALE:  celule (incluzând celule musculare netede. detritusuri celulare. asemănator cu “limba de pisică” sau cu o “tartină cu unt dezlipită” MICROSCOPIC exsudat fibrinos.  Pe secţiune se poate observa miezul din material gălbui. caracterizată prin depozite fibrinoase şi prezenta unui lichid serocitrin.  CALCIFICAREA  ANEVRISMUL. ELEMENTUL CEL MAI IMPORTANT  prezenta macrofagelor spumoase (foamy cells) incarcate cu esteri de colesterol. şi  ţesut conjunctiv.  consecutiv unor fenomene inflamatorii (cum ar fi TBC)  sau in cadrul uremiei din IRC. Sub pericard se află ţesut de granulatie.PERICARDITA FIBRINOASĂ DEFINITIE INFLAMAŢIE ACUTĂ EXUDATIVĂ a foiţei pericardice a cordului. roşiatice. plasmocite) sau hematii. miocardul apare hiperemic. PLACA DE ATEROM MACROSCOPIC  îngroşări ale intimei cu aspect cenuşiu .  păstrarea intactă a endoteliului. MIEZUL (centrul lipidic al placii)  masă dezorganizată de material lipidic.  Sub centrul lipidic se gaseste media distrofica . constituind învelişul fibros. însoţit de o reţea dantelată de fibrină. fibrină.

fumatul. TEORII PATOGENICE teoria infiltrarii cu lipide/ acumularea de lipide in intima din singe. ipoteza fibrei musculare netede /raspuns la ipoteza lezarii/ lezari ale endoteliului vascular ulceratie sau cresterea permeabilitatii duc la acumulare de material necrolipidic. teoria trombogenica /ASS este produsul final al episoadelor de tromboza intramurala. HTA. DZ.ATEROSCLEROZA SISTEMICA ATEROSCLEROZA  Formare de placi de aterom pe artere mari si medii la nivelul intimei. CAUZE hiperlipidemia. FAZE : striul lipidic Leziunea gelatiniforma Placa fibroasa (centrul necrolipidic + patura fibromusculara .

. SCLEROZA CALCIFICA a  leziune la nivelul mediei de scleroza cu calcificari MEDIEI (ARTERIOSCLEROZA MONCKEBERG) ARTERIOLOSCLEROZA Afecteaza artere mici si are doua forme hialina (depozite de hialin in intima) si hiperplazica (necroza de perete.ARTERIOSCLEROZA:  termen generic pentru diferite pattern-uri de boli arteriale  care produc ingustarea lumenului +  ingrosarea peretelui arterial +  pierderea elasticitatii. infiltrat inflamator. depozite fibrinoide.

MACRO: < 12 ore= paloare 18-24 ore = demarcat si circumscris 2-3 zile = e constituit > 7 zile = incepe cicatrizarea 4-6 sapt = e vindecat MICRO < 4-8 ore : ME: umflarea mitocondriilor. VS  EKG: Q in D1 si AVL OBSTRUCTIA A. edem. sept POSTERIOARE DISTAL:  EKG: Q in DII. CAUZA TROMBOZA PE PLACĂ DE ATEROM FISURATĂ. infiltrat cu PMN. 3-7 zile: creste infiltrat inflam macrofage mononucleare 7-10 zi: apare tesut de granulatie.  LDH. . spatii vacuolare in celule (apa. vase de neoformatie. hemoragie. glicogen.  CPK-MB DEFINITIE ISCHEMIE ACUTA. INTERVENTRICULARE  IMA perete ant. VS + 1/3 inf. pic de lipide in celule viabile. PRELUNGITA. CIRCUMFLEXE:  IMA perete lat. AFECTARE IREVERSIBILĂ FIBRE ONDULATE (WAVY FIBERS) 1-3 Ore DEFECT DE COLORARE CU SĂRURI DE 2-3 Ore TETRAZOLIU (DISPARITIA ACTIVITATII SDH) NECROZĂ INCIPIENTĂ 4-12 Ore ALTERĂRI MACROSCOPICE 12 -24 Ore OBSTRUCTIA A. edem. fibroblaste IV-VI sapt: colagenizare a intregii zone necrozate. sept + apex ANTERIOARE STANGI:  EKG: Q in V1-V4 OBSTRUCTIA A. DIII. mai rar embolia. LOCALIZARE ANATOMICA transmural subendocardic HISTOPATOLOGIE Zona de necroza Zona lizereului hemoragic Zona infiltratului leucocitar TRĂSĂTURI ULTRASTRUCTURALE DE 30 Min. lipide) > 4-12 ore: necroza de coagulare/ischemica. POSTERIOARE PROXIMAL:  EKG: R in V1 + Q in V6 BIOCHIMIC  GOT. INTERVENTRICULARE  IMA perete inf. datorită obstrucţiei unui vas coronar. VS + 2/3 ant.DEFINITIE NECROZA ISCHEMICĂ ACUTĂ miocardica. INTERVENTRICULARE  IMA VD. AVF OBSTRUCTIA A.