Tezaure preistorice în judeţul Neamţ

Actualul teritoriu al judeţului Neamţ, cu un cadru natural atât de variat
şi de generos, care asigură legături facile între zonele montană, subcarpatică
şi de câmpie, a constituit o străveche şi permanentă vatră de locuire.
Descoperirile arheologice ne duc în timp cu mai mult de 100’000 de ani
î.e.n, în perioada paleolicului superior, relevând o intensă populare a acestei
zone. Urmele sălaşelor şi vetrelor de foc, uneltele şi armele din rocă locală
şi silex descoperite la Cetăţica, Bofu şi Dârţu pe masivul Ceahlău, precum şi
la Bistricioara şi Bicaz pe Valea Bistriţei, sau în aria judeţului la Ţibucani,
Văleni-Boteşti şi Valea Ursului documentează o largă răspândire a culturilor
paleoliticului final şi îndeosebi a celor de tip grarettian.
Aproximativ în aceleaşi zone de locuire este atestată şi etepa de
tranziţie la neolitic, prezentă prin vârfurile de săgeâi şi uneltele microlitice
din aşezările de la Podiş şi poiana “La Scaune” pe Ceahlău sau la Poiana
Cireşului şi Ciritei-Piatra Neamţ.
Prezenţa şi evoluţia acestor grupuri sociale, sa şi condiţiile de relief
care asigurau exercitarea atât a vechilor ocupaţii (culesul, vânatul şi
pescuitul) cât şi a celor noi (cultivarea primitivă a plantelor şi cresterea
animalelor) explică în bună măsură bogăţia şi diversitatea vestigiilor neolitice
descoperite pe teritoriul judeţului Neamţ. Presărate pe boturile de deal sau
în văile apelor, aşezările neolitice se succed de la începuturile acestei
perioade până în final.
Descoperirile arheologice de la Văratec, Bârgăoani, Negreşti-Dobreni,
Ştefan cel Mare şi Grumăzeşti, precum şi cele ale culturii ceramicii liniare de
la Negreşti, Traian-Dealul Fântânilor, Târpeşti atestă primele manifestări
neolitice din acest spaţiu. Născută în această arie pe fondul vechi neolitic,
cultura Precucuteni, cu cele trei faze de evoluţie, ocupă sfârşitul mileniului V
şi prima jumătate a mileniului IV î.e.n.
Ceramica cu decor excizat şi incizat şi, în ultima fază chiar cu un
început de pictură, cu motive îndeosebi spiralice, statuete şi unelte din
aşezările cercetate la Traian-Dealul Viei şi Dealul Fântânilor, Izvoare şi
Văleni-Piatra Neamţ, Târpeşti, Ghigoeşti, Davideni şi Borleşti sunt numai o

referat.clopotel.ro

a tranşeelor săpate în cursul celor două războaie mondiale şi a plantaţiilor de conifere.parte din multitudinea vestigiilor care probeaza continuitatea de locuire şi stau la baza etnogenezei strălucitei civilizaţii Cucuteni. De asemenea. ilustrative pentru civilizaţia cucuteni sunt: complexul ritual din asezarea Nedeia-Ghielăieşti.ro . Traian-Dealul Fântânilor. semnalează într-un context neolitic-cucutenian şi existenţa elementelor La Tene. Tezaurul de la Rădeni: referat. iar în unele cazuri şi suprafeţele nivelate în mod special pentru construcţii. precum şi ceramica pictată policromă din cunoscutele aşezări de la Izvoare-Piatra Neamţ. care în urma unor sumare investigaţii făcute în 1928. Bâtca Doamnei: Vestigiile arheologice de pe Bâtca Doamnei au fost descoperite de către neobositul cărturar şi cercetător Constantin Matasă. statuetele de la Răuceşti. amintind frumosul vas de la Izvoare şi celebra “Hora de la Frumuşica” ce reprezintă şase siluete umane prinse în iureşul dansului. Tezaure cucuteniene: 1. Calu-Piatra Şoimului. Frumuşica. unică prin numărul şi valoarea pieselor sale.clopotel.000 m2 pe creasta înălţimii. Nedeia- Ghelăieşti. folosindu-se platoul central şi terasele vestice. etc. Vestigiile dacice de pe Bâtca Doamnei ocupă o suprafaţă de aproape 20. Nivelul de locuire antică este destul de superficial (uneori cu o grosime de sub 25 cm) şi ca atare a avut mult de suferit de pe urma construcţiilor feudale. Din colecţia artei cucuteniene a Muzeului de Istorie Piatra Neamţ.

ro . Vasele sunt lucrate . 2. când s-a stabilit că fuseseră confecţionate din metal preţios. Vasul cu colonete descoperit la Izvoare . Cele trei vase de aur au fost aduse în muzeu în 1978. fie (la una din ceşti) din romburi haşurate alternativ.Piatra-Neamţ: referat.din foaie de aur relativ subţire. Toartele sunt trase din marginea vasului şi prinse în câte două nituri de pântecul acestuia. Decorul lor este format fie din nervuri mediane. ca o tablă de şah. Gâtul este demarcat de restul obiectului printr-un prag bine accentuat.toate . constituind unica descoperire de acest fel de pe teritoriul României.Hr.clopotel.Hr. Tezaurul de la Rădeni prezintă analogii cu descoperirile de la Vălcitra (Bulgaria) şi Kryzovlin (Ukraina) fiind datate în secolele XII-XI î. A fost atribuit orizontului cultural corespunzător tracilor nord-dunăreni reprezentând nivelul de civilizaţie la care a ajuns populaţia de la est de Carpaţi la sfârşitul mileniului III î.

motivele decorative creează subtile efecte de tetracromie. proporţiile unice ale elementelor componente sunt dublate de rafinamentul compoziţional al ornamentaţiei. Construcţia acestei capodopere cucuteniene este neobişnuită şi îndrăzneaţă: vasul propriu-zis. cilindric. sugerează parcă eternele unduiri şi ritmuri cosmice. Dincolo de dimensiunea estetică. 3. Şirurile paralele de spirale uşor înclinate. sferic. semnificaţia spiralei pentru spiritualitatea comunităţilor străvechi continuând să rămână o chestiune deschisă. Eleganţa desăvârşită a profilului. olarii cucutenieni au zămislit o capodoperă. devenită azi un exponat de referinţă pentru eneoliticul Europei.ro .clopotel. Unind abilităţi tehnologice cu un simţ estetic sigur. se sprijină prin patru colonete frânte pe un alt vas. ce acoperă corpul sferic şi piciorul. acest obiect închide în sine o lume de simboluri. Învăluind în întregime vasul. cu rol de suport. Hora de la Frumuşica: referat.

Meşterul cucutenian nu a modelat decât şoldurile care exprimă clar. Soborul zeiţelor: referat. însă. 4. pe drept cuvânt. Femeile reprezentate par preocupate de dansul lor ce trebuie să aducă soare. a fost inspirat când a numit-o "Hora de la Frumuşica". Modelatorul a demonstrat un pătrunzător spirit de observaţie.Hr. A fost descoperită în 1942 pe "Cetăţuia" din satul Bodeştii de Jos. feminitatea personajelor.clopotel. conferă ritm ansamblului. văzute din spate. este accentuată de decorul în elipse pictate cu alb. belşug şi grâne. cel care a descoperit această piesă.ro . Constantin Matasă. braţelor şi picioarelor. apă. Este. a renunţat la modelarea capului. Artistul din mileniul al IV-lea î. Impresia de ceremonie sacră. Neamţ. pe două registre. pe fondul roşu al grupului. înlănţuite parcă într-o horă. De fapt este un suport antropomorf compus din şase statuete feminine. jud. O întrebare preocupă de câtva timp pe arheologi: există de-a lungul mileniilor o transmitere a unor străvechi datini? Oricum. dând impresia de rotire. rezultatul fiind o sinteză genială. dar decupări ovale. efigia Muzeului din Piatra-Neamţ şi una din capodoperele culturii Cucuteni. legată de reînvierea naturii.

ro . 13 tronuri de lut ars. grupele umane din această arie au creat în mileniile următoare o cultură materială unitară.clopotel. Văleni-Boteşti. Ruginoasa-Dulceşti. Doina-Girov. ilustrată pe teritoriul judeţului Neamţ de vestigiile culturii Costişa. din aria ocupată de cultura Precucuteni. Băuleşeşti. specifică spaţiului carpato-danubiano-pontic. în procesul de inoeuropenizare. Bacău. iată compoziţia acestui complex ritual descoperit într-un sanctuar datat în jurul anului 4200 î. conferindu-i o expresie gânditoare. Personajul central se evidenţiază cu uşurinţă: este singura statuetă care are mâinile reprezentate deasupra gurii. dar printr-o voită inadvertenţă. referat. De-a lungul acestei epoci.Hr. iar mâna stângă este ridicată şi sprijinită pe obraz. sexul feminin al statuetelor fiind clar marcat. alte şase statuete mai mici nepictate şi două mici obiecte neidentificate. 15 statuete mari. A fost descoperit în anul 1981. Două proeminenţe conice marchează braţele. Implicate într-o largă sinteză etnică. pictate cu roşu. în situl multistratificat de la Poduri- Dealul Ghindaru. dar îndeosebi prin resturie de tip “Noua” de la Ciritei-Piatra Neamţ. se intensifică legăturile intertribale şi se acceantuează elementele de sinteză în cadrul civilizaţiei tracilor nord-dunăreni. mâna dreaptă este modelată chiar pe gât. jud. Personajele reprezentate sunt zeiţe adulte. A fost până de curând. etc. în aşa numitul gest de "gânditor". unicul complex de acest gen. Toate statuetele sunt modelate în poziţie şezândă.

Aici au fost găsite în mod întâmplător. care a avut durata de locuire cea mai îndelungată. mai multe topoare de cupru şi bronz care au fost încadrate în varianta Borleţti a tipului Monteoru. precum menţionat şi mai sus. topoare din bronz şi aramă 2. cu pereţii susţinuţi de pietre de râu şi cu acoperişul sprijinit de pari înfipţi în pământ. Catalogul descoperirilor conţine 7 articole. se găsesc mai ales în zona subcarpatică. Borleşti: Dintre descoperirile epocii bronzului. respectiv judeţele Neamţ şi Bacău. un loc important îl ocupă aşezarea de pe Dealul Rancu. iar în exterior o vatră ce conţinea în lipitura sa fragmente ceramice şi unelte din piatră. Aşezări mai importante cu stratigrafie verticală sau orizontală. necropole sau puncte cu materiale Costişa-Komarov. În ceea ce priveşte cultura Costişa se menţionează că în momentul de faţă sunt semnalate peste 50 de aşezări. com. Sat Borleşti. denumit Cetăţuia. Sat Costişa.clopotel. Importantele aşezări. Ocupă atât platoul de formă elipsoidală (100x46 m) al promotoriului numit Cetăţuia. probabil în timpul culturii Monteoru se consideră şi şaua de legătură cu terasa. Costişa: Staţiunea arheologică este situată în marginea de est a satului Costişa. com. se găseşte pe terasa înaltă din stânga râului Bistriţa. mai linî fiind panta referat.ro . un alt şanţ de acelaşi fel existând şi pe latura de SV. sud şi est ale promotoriului sunt abrupte. pe un tăpşan de formă elipsoidală. cât şi şaua care leagă acest promotoriu de terasa înaltă a Bistriţei. necropole şi materiale arheologice de pe teritoriul judeţului Neamţ aparţinând culturii Costişa: 1. Laturile de vest. Toate cele trei şanţuri defensive au fost săpate ulterior locuirii Costişa. A fost evidenţiată o locuinţă de formă rectangulară. Aşezarea de la Costişa. care avea în interior rectangular facut din bolovani. mărginit de stâlpi adânci şi legat de restul terasei printr-o şa tăiată în antichitate de două şanţuri de aparare. care dovedesc locuiri de durată.

Împreună cu staţiunea Oglinzi-Cetăţuia. Al treilea şanţ delimitează şaua de terasa Bistriţei. 5. com. au scos la iveală un material arheologic de mare interes ştiinţific. din imediata apropiere. Sat Văleni. Fişa catalogului descoperirilor conţine pe lângă majoritatea de aproximativ 35 fragmente ceramice şi vase borcan. 4. prezintă o importanţă aparte pentru studierea preistoriei jumătăţii de nord a Moldovei. alt şanţ a fost săpat în zona nordică. Catalogul descoperirilor conţine 45 articole. amforete. referat. Sat Siliştea. majoritatea fiind ceşti. Sat Lunca.clopotel. stachine şi fragmente ceramice provenite de la vase de diverse dimensiuni. Săpăturile sistematice efectuate după 1983 în depunerile datorate comunităţilor neo-eneolitice şi ale epocii bronzului. iar spre vest-nord-vest de mai multe niveluri de locuire. Fişa catalogului de descoperiri este alcătuită din 23 de articole. com. Cetăţuia este încojurată pe laturile de vest şi sud cu un şanţ de apărare. care coboară pe şa. com. mai accesibilă a promotoriului. Fişa catalogului descoperirilor este alcătuită din 93 de articole. pe o pantă de deal înclinată spre sud şi delimitată spre sud de pârâul Şarpelui. situat la 448 m altitudine.ro . Vânători-Neamţ: Staţiunea arheologică din Poiana Slatinei face parte din categoria celor mai valoroase descoperiri care avut loc la est de Carpaţi în ultimele decenii. Situl existent este împărţit în trei zone: A (cea mai semnificativă). ocupând promotoriul nord-vestic al Piscului Cetăţuia-Bârjoveni. Boteşti: De pe teritoriul satului Văleni provin descoperiri aparţinând culturii Costişa din punctele Dealul lui Dănilă şi La moară. Români: Staţiunea arheologică Pe Cetăţuia este situată în vecinătatea sud- estică a fostului sat Bârjoveni. majoritatea fragmente ceramice. 3. cuţite şi obiecte de podoabă. B şi C. în partea de est-nord-est a satului. fragmente ceramice de vase.de nord. În punctul La moară.

clopotel. Dumitroaia -“Cultura cucuteni. Roznov -sat Dulceşti. legaturi” de Cornelia Magda Mantu referat. Dulceşti -sat Izvoare. Alte descoperiri din judeţul Neamţ aparţinând culturii Costişa sunt la: -sat Băcăneşti. Cândeşti -sat Bodeştii de Jos. Dumbrava Roşie -municipiul Piatra Neamţ Bibliografie: -“Monografia judetului Neamt” de Constantin Matasa -“Cultura costisa in contextul epocii bronzului” de Gh. com. com. com. evolutie. cronologie. Bodeşti -sat Chintinici. com. com.ro .