Biografia lui Basile Conta

(AdAtigiri §i indreptäri)

Hotdrirea mea de a da publicitätii citeva amAnunte nottä
asupra vietii lui Conta §i de a rectifica pe cele eronate, care au
circulat mai ales in ultimul timp, e nu numai un act de revoltä,
ci §i de evlavie, de datorie. Poate c'am intirziat prea mult cu in-
deplinirea ei. Intirzierea vine insA dintr'un gind curat. Ca sork
nu mA credeam indreptätitä sä scriu biografia celui devenit «un
simbol in literatura rominä» §i hräneam nädejdea cä dinteo zi
intealta se poate ivi cineva mai indemänatec, mai destoinic, mai
indreptAtit cleat mine ; cA dintr'o zi intealta se poate na§te in tam
romineascA i un suflet frate cu al lui, care sA simtä cum a simtit
el, care sd gindeascä cite le-a gindit el. Sufletul frate nu s'a näscut
insA ; iar eu, ajunsA la pragul bAtrinetii, nu mai am dreptul sA
a§tept, nu mai am dreptul sA primejduesc o comoarä de infor-
matii, oricit de modestA, pe care intimplarea mi-a incredintat-o
numai mie.
Ceia ce §tiu despre Conta, prin mine insämi, nu e molt :
deosebirea mare de vristä pe de o parte, faptul cA el a stat in
sträinAtate toatä prima mea copilärie, intimplarea cä ultimii doi
ani Conta i-a petrecut in Bucure§ti, pe cind eu eram in internat
la Ia§i, iatä tot atitea pricini care scad simtitor stocul meu de
impresii personale. Cele mai multe amänunte le §tiu dela tatäl
meu, care i-a supravietuit patru ani §i care mi le-a incredintat cu
scopul hotärit sä le folosesc pentru biografie, dela o mAtu0 a
noastrA, cu care Conta a invAtat sA ceteascA kirilica, dela bätrinii
satului GhindAoani, pe care i-am cercetat in 1904, dar mai ales
dela sora mea Eliza, care a copilArit cu B. Conta, care i-a fost
tovarA§a confidentA pAna la plecarea in strAinAtate i care ha in-
grijit dela intoarcerea in tarä pAnä in ultimele momente cu un
devotament de mamä.
Dad,' mai adAugirn nevoia care m'a dus sä cercetez matri-

www.digibuc.ro

2 ANA CONTA-KERNBACH

cola «Liceului» unde a invAtat, staruinta tnea de a intreba pe toti
cei ce l-au cunoscut personal, precum i o intimplare nea$teptatd,
intregim totalitatea izvoarelor dela care am adunat ceia ce va sa
urmeze.

Printii lui. Basile Conta s'a nascut in casa bunicului de
pe mama, preotul Vasile, in Ghincldoani, judetul Neamt, la 15
Noembre 1846. Tatal sat] avea atunci 20 de ani, mama de abea
16. Vrista frageda a pdrintilor poate sá fi contribuit la sanatatea
$ubredA a primului filosof romin.
Tatal lui Conta, care s'a facut preot in 1850, se numea Gri-
gore. El se indeletnicea, la naVerea primului copil, cu agricultura
negotul de vite, ca tovara$ al socrului sau, om bogat $i al
fratilor sai Vasile i Neculai. Una din mo$iile,- pe care ei au
tinut o in arencla, a fost $i Criste$tii. Spirite indrAznete i foarte
intreprinzatoare, toti trei fratii au fdcut in viata lor afaceri nemA-
surat de mari fata de mijloacele lor bAne$ti, toti trei au trecut in
cite mai multe rinduri, prin avere, fdra sA o poata insd pastra
nici unul. Prin 1851-52 ivindu-se un conflict intre tarani $i pro-
prietarul mo$iei Ghindaoani, un oarecare Virgolici, rudd cu juni-
mistul cunoscut, tatal lui Conta, care fusese de partea taranilor,
pardsi pentru totdeauna casa socrului sat', trecu in Tg.-Neamt,
unde fu institutor, apoi confesor al spitalului $i in fine protopop
al judetului Neamt. La 1863 il gasim preot la Barboi in la$i, iar
in 1865, protopop al judetillui Cahul, de unde se intoarce in Ia$i
in 1872. Intre 1874-1877, preot la Sf. Neculai Domnesc, iar
dela aceasta data el trae$te retras la via lui dill Bucium, unde
moare in 1886 in vristd de 60 de ani, fArá sa fi $tiut ce-i boala
decit doar in ultimele luni.
A$a fiind lucrurile. Basile Conta nu putea trimite scrisori
din Ghinchioani In 1863 sl nici din Tg.-Neamt in 1861 '). PA-
rintii sai erau in la$i, bunicul se retrasese, curind dupd plecarea
fiicei sale unice, la Mandstirea Neamt. unde se calugarise i unde
fu gasit ucis de cAtre fratii sai in ru Flristos din pricind cA daduse
mari daruri ManAstirii $i i mersese faima de orn bogat, iar alte
rude nu existau nici in GhirdAoani i nici in Tg.-Neamt.
Tara! lui Conta era de trup mai mult mic, cu ochii alba$tri
nas de v-ultur, de o putere fizicd cu totul neobi$nuitd, ager,
sprinten i neastimpArat. Cu o inteligenta strabdtatoare, de$i
poate nu atit de complexa, cu gestul stapinitor i p ivirea pu-
ternica. Mindru de mina lui aristocraticA tot pe atit cit $i de
vointa lui de fier, vrednic i aspru. Spirit rdzvratit $i Ojos. Prea
cu multd stdpinire de sine pentru a fi ingaduitor cu cineva o
individualitate vinjoasA, care nu admitea jertFa.. cleat la ceilalti I
Un voltairian rdtdcit in tari orientale, un rationalist din veacul
Vezi bropra; in chestiunea volumului 40pere Complecte» editat de
C. Sfetea, 1914.

www.digibuc.ro

BIOGRAFIA LIN BASILE CONTA 3

XVIII-lea a intirziat cu dieva decenii, care la toate le cautA ex-
plicare, iar cind nu gAseste, se rAzbunA ridiculizind i oameni si
lucruri färA crutare.
Acest caracter tare, pe care nimic nu 1-a putut clinti din
felut sail de a fi, la lovitura nenorocirii, la moartea fiilor sAi
cade mototolit fdrA nici un strigat Aten convins, el si-a crescut
copiii, fará. religie, a luptat in multe rinduri contra cAlugArilor
a cAlugAriei, a scos i o revistA in acest scop sub un nume de
imprumut dacä nu ma insel; preotul IenAchescu si a refuzat
statornic, in toatA viata lui, sA facA slujbe religioase de botez,
cununie, etc. pentru bani. El a lAsat in mina lui NAdejde,
sub forma de testament, ordinul ca sA fie ingropat _gird preoti.
Dorinta lui, rAmasA multA vreme necunoscutA familiei, n'a fost
respectatA.
Aceste manifestAri de ateism militant i s'au atribuit pc ne-
dreptul lui B. Corita, dupA cum tot pe nedreptul i se va fi atri-
buit i vina altor Conta. Figura reprezentativA a unui neam duce
adesea in spate pAcate pe care nu lea fAptuit. Invidia inconsti-
entA a multimii catA macar cu atita sA se rAzbune. Dela inAlti-
mea dela care B. Conta privea lucrurile, el nu putea fi un rAz-
boinic. El era minte care cugetA, nu brat care love§te.
Mi-aduc aminte de-o micA intimplare. SA fi avut eu 7 8
ani. Mama, care murise de mult, ne invAtase sA ne inchinAm.
FArtt sa-mi fi spus cineva, eu mA feream insi g'o fac de fata
cu tata. Intr'o zi mA prinde : «Cui te inchini tu asa ?» mA in-
treabA el sarcastic. Eu stam mutA. Conta, care tocmai intra pe
usA : «Las'o I Las'o sa se inchine creadd cit timp sufletul
ei cere aceasta! E un pleat sa despoi gindul de un sprij In,
and tu nu-1 poti da altul In loc f» FArA sA le fi intAles atuncea,
am retinut vorbele.
Mama, cAreia B. Conta i-a sAmAnat in totul i ca trup
ca suflet, se numea Mdrioara. Era inalta i indestul de voinicA,
usoarA i sprintend in miscArile-i line, cu ochi mari cAprii, senini,
ingaduitori i adinci. Vorba dulce, surisul blind, privirea indu-
iosatA. Darul de a cinta tot dela ea 1-a mostenit Conta. Era ne-
spus de vrednicA, de harnicA si de ingenioasA. IndemAnatecA
curajoasA, lovea cu pusca in tinta, ca cel mai bun tintas. Inte-
leaptA cit un filozof batrin i bund panA la martir, viata i-a fost
jertfd de fiecare clipA i un chin neintrerupt. A murit in Cahul la
42 de ani, inainte de ivirea boalei copilului sAu cel mai iubit. Cu
atita doarA a crutat-o i soarta 1
'fatal lui Conta, fire vinjoasA i stApinitoare, a avut multi
prieteni si prieteni sinceri. Mama pe care oricine ar fi numit-o
sfintA, n'a avut nici una. Stranie problema sufleteasca Superiori-
tatea morald sA fie cu adevArat o piedicA i prieteniei i norocului
pe lume ?
Din aceastA cAsnicie s'au nAscut zece copii. dar nu s'au ri-
dicat decit cinci : Basile, intAiul nAscut, Grigore, ultimul, amin-

www.digibuc.ro

4 ANA CONTA-KERNBACH

doi inteligente extraordinare §i care au murit in aceia§i sdptd-
mind ; al §aptelea copil, actualul colonel Chiriac Conta, §i cloud
surori : Eliza, cu vre-o _patru ani mai micA decit Basile, eu, cu
vre-o trei ani mai mare decit Grigore.
Basile Consta, ferindu-se sá lase un bolnav mai mult pe
lume n'a avut nici un copil ; Grigore a murit la 13 ani ; Colo-
nelul nu are decit doar unul adoptiv, a§a cd familia lui Conta
se poate considera ca definitiv stinsd. Toti acei care poartd nu-
mele de Conta sint rude indepartate sau chiar strAini. Singura
urma§ä a primului filozof romin, rAmine deci fiica mea, Ma-
ria-Ana.

II

Bunii ssi strezbunii lui Contd. Asupra ascendentilor, WA*
amAnuntele date de cdtre tatAl meu :
mama lui Conta §i tatAl acesteia, Bunicul Vasile, au
fost copii unici. Numele lor de familie a rdmas pierdut, tata
uitase.
Mama mamei e din o familie de preoti, trei generatii as-
cendente ale ei se pot urmAri in condica bisericii din Ghinddbani
din judetul Neamt.
In aceastä familie de preoti, deci de Romini neao§i, s'a
strecurat totu§i un strAin §i anume un fiu de Han tAtArdsc, ddus
ostatec in tard §i care indrAgostindu-se de o fatd de preot, MA-
s'a cre§tinat §i a rAmas toatd viatd pe lingd socru-sdu. Una
din fetele acestuia e bunica mamei. Un urma§ al acestuia a md-
nuit avere mare, a fost negustor de scule pretioase la BrAila. Des-
cendenti de-ai acestuia existd pare-mi-se §i azi.
%

TatAl mamei, Vasile, care a venit preot in Ghinddoani in
u'rma socrului sdu, este fiul lui Toma Scutariu, mare scutar al
MAndstirilor Varatec §i Agapia, .om foarte bogat, ndscut tot in
*judetul Neamt, dintr'un neam de pAstori. Linia lui este aceia de
care se ocupd d. Rosetti Tetcanu in biografia lui Conta. Atit numai
cugetAtorul Conta se na§te in a patra generatie dela ciobanii pe
descrie d. Rosetti.
Acest Toma Scutariu, ale cdrui turme numeroase vor fi fost
In adevAr admirate §i urmArite cu jind §i cu dor de ochii visAto-
rului copil V. Conta, era vestit in tot tinutul ca orn cinstit, In-
telept, bun sfiltuitor §i judeceitor drept. Veneau taranii cale de
mai multe po§te pe jos, sd-i judece Toma Scutariu §i sd le deie
un sfat la vreme de mare cumpAnd.
Despre Toma Scutariu se spune cd, de§i ramas vdduv de
Hai% cu un singur copil, ducea o viata de dint ; acela§ lucru
s'a spus §i despre fiul lui, rdmas §i el vdduv la na§terea intdiului
copil, cd era blind §i ingAduitor, cd vorbea putin §i cd foarte
arareori zimbea !... Acest meditativ a botezat pe B. Conta dindu-i
in dar §i Intelepciunea §i simful lui de dreptate.
Un intelectual e§it din neamul mamei este Episcopul Mel-

www.digibuc.ro

BIOGRAFIA LIU BASILE CONTA 5

bisedec. Nu .§tiu dad. e din linia bunicai sau din aceia a luT
Tama Scutariu.
Mama este, dupa cunt vedem, dintr'un neam de oameni
.cinstiti pand la scrupul, cucernici, meditativi, cu credintä neclin-
titd 3n existenta unui bine etern. A§a se explica evlavia ei fard
§oväire intr'o casá in care ateismul era cuvintul de ordine, a§a
se explicd cucernicia vietii sale §i sfintenia cu care s'a resetnnat
la toate jertfele. Si totu§i a luptat, sárácutd, din toate puterile
pentru ceia ce sufletul ei socotea §i drept §i bun ! Vointa din
fata a fost mai tare §i partea ei pe lume n'a fost decit ve§nic
infringere !
Tata, cu mult mai de§tept decit fratii §i decit Orintii lui, a
Avut trei frati, preoti in judetul Neamt dela care n'au ramas
urma§i dectt fete §i doi baeti morti in adolescentä §i cloud su-
rori, augdrite amindoud, din copildrie chiar, la M-rea Varatec.
El s'a ndscut in satul Bode§ti, judetul Neamt, unde tatäl sdu
Nistor, era preot. Mama lui e dintr'o familie de rdze§i din acela§
judet. Intre ascendenti §i rude laterale ale acestora, familia tatei
numärd pe lacob II Stamati, pe mitropolitul Veniamin Costache,
§i pe mazilitii boeri cronicari Costin.
Nistor Conta, al cdrui tatd lacob Conta a fost tot preot §i
tot in Bode§ti, a avut §i el doi frati, Gheorghe §i loan, preoti, §i
cloud surori calugarite din copildrie la M-rea Agapia. Pe una din
ele, maica Veniamina Conta, schivnicd §i cu mare autoritate in
mändstire a cunoscut-o §i sord-mea Eliza.
lacob Conta e fiul lui lacob Costin, fiu de rdze§, care se
cdsAtorise cu Ana, unica fiicd a lui Neculai Conta. Traditia nea-
mului spune cd copiii lui lacob Costin, doi MO §i o fatd, al cdror
nurne nu-1 §tia tatäl meu, au luat numele de familie al mamei,
femee vrednica §i harnicd, pärdsind pe acel al tatälui, om prea
iubitor de petreceri, de§i era preot.
Motivarea acestui schimb de nume pare neverosimild, mai
ales pentru acele vremuri. Dacä insd bunicul lacob Costin este
in adevär din familia mazilitá a cronicarilor, inläturarea unui
nume ce le putea aduce neajunsuri §i adoptarea altuia, cu totul
nou §i necunoscut, devine un gest de prude*. explicabild. In
adevär Neculai Conta, tatäl Anei §i ea tot copil unic I era
de putin timp in lard. El venise in capul unei colonii de ro-
mini «de dincolo» §i intemeiase satul Bodestii Precistel din. jud.
Neamt. Neculai Conta, despre care nu stim dacd era preot, a
zidit pe sama lui biserica de lemn ce se vede §i astázi §i care
pAnd acum 30 40 de ani era singurd in sat, bisericd a drei in-
scriptie de ridicare au vdzut-o multi din cunoscutii mei. Astdzi
inscriptia nu mai existd. Se poate sa fie numai ascunsä sub
tencuialä.
0 scrisoare din 1912 a revizorului judetului Neamt, cdruia ii
cerusem sd mi-o copieze, spune intre altele : «Biserica veche de
km se anti actualmente refAcutd la cimitirul Bodegii Precistei.

www.digibuc.ro

(ultimul oras fu Maestricht) au emigrat 7 frati Conta : unul spre Germania. Acum imi pare mie cA e foarte posibil lucru cw fami- lia dv. tate in sudul Frantei. pare-mi-se in Florenta. cu prilejul expozitiei din Bucuresti. Bucure#1 29 Julie 1906 ()Eel Bulevard Prea onorald Doamna. Numele Conta este un www. Asa dar Ana si tatAl ei Neculai Conta veniti din Ardeal pe la jumAtatea veacului al 18-lea sint cei mai vechi Conta din Rominia. D. Ad sta- gAseste familia Conta intre 1636 1668.Nu se gAseste nici o inscriptie. gAsind printre portretele oame- nilor mari romini propriul sAu nume. . pe care o pot urmAri pAna la acel timp al desphrtirii celor 7 frati. in trecerea sa din Constanti- nopol se opreste in Bucuresti i. Actualmente un colonel von Conta se distinge in rAzboiul contra Rusilor. altul spre Austria si altii aiurea undeva. u n interes cu- rat istoric. ba incA si mai departe in- darApt.digibuc. familia Conta este de originA italianA. proprietar de mosie in Rimnicul Vilcei. fusese zicea ea. In 1908 am avut prilejul sA cunosc in . Intimplarea m'a fAcut sA aflu mult mai mult. W. In Praga de asemene a trAit un profesor cu acelas nume.ro . mi-a afirmat ca existA un profesor universitar austriac cu numele von Conta. trebui ins& cu prilejul luptelor religioase diii timpul Hughenotilor. se intereseazA de familie aflind ea eu i-as putea da mai multe lAmuriri ca oricine altulr imi scrie urmAtoarelele in limba germanA : Scrisoarea 1-a. In 1906. dect cam pe la 1770 1775». sA fuga si se duse in Olanda. asupra familiei Conta. sA fi fost in legaturA mai inainte cu a noastrA sA se tragA din unul din acei frati emigrati. Cu acestea se inchee datele pe care le am dela tatAl meu. cam cu 130 145 ani in urmA. In armata germanA existA un cApitan von Conta in Wiesbaden.mai ales dupa cele ce le-am stabilit in Olanda. care trAeste la Paris si al cArei tatA von Conta. De acolo. numele meu este Conta si cu interes am cercetat deja de multä vreme.ministerul instructiei pe o doamnA rornincA. Humpel. Ea s'a stabilit apoi cu mare proprie. urmele familiei Conta in trecut. supus austriac. Basile Conta a intilnit aceastA familie in Italia. functionar superior din Wiesbaden. un dr. Dupa ceia ce §tiu din insemnArile bunicului meu. cunoscutul muzicant i om de inimA. Dela cel emigrat in Germania se trage familia mea. Dela bAtrinii satului am cules ur- mMoarele informatii: ei stiu dela pArintii lor cA biserica de lemn e ziditA de Neculai Conta.6 ANA CONTA-KERNBACH . von Conta.

din care sd-mi puteti impärtä§i §i locurile §i tinuturile pe unde a trdit familia Conta. De atuncea ne numim noi «von Conta». CONTA 7 nume prea rar §i prea unic. BIOGBAIPIA LUI BASILE . unde Milt consilier regal prusian. In timpul persecutiilor ea a le- padat titlul de nobletä §i de abea in 1825 bunicul meu a ed.. eu locuesc in Wiesbaden. von Conta rdspunde cu o a doua scrisoare. sä adaug respectuoasa ru- gdminte ca. scrisoare §i vd rog. Drept rdspuns eu ii comunic cele §tiute dela tatäl meu. sd-mi dati lämuriri asupra familiei d-v. nu poate decit sd mä mAguleascd. a§a cum ne-o aratä dinsul. Mai inainte. §i religie §i conceptie se pot schimba. Primiti. pe care am pierdut-o. Wiesbaden 10/10 1906. Veacuri zac desigur intre familiile noastre. amintiri. ale mortii bunicilor. Un Conta din familia mea a fost cam pe la 1770 in Praga. traditii orale. Dupä cum vd aratd alAturata cartä de vizitd. apoi cu o a treia pe care o traduc aici. socotesc insd cd §i dv. Timpurile au schimbai netAgaduit multe lucruri. cores- punde la cele ce mi-a spus tatAl meu. numele §i datele na§terii. mä scuzati ed vä rdspund de abea acum. ca sä trebuiascä sä admiti cä ar fi cloud familii osebite. pe cit este . in care imi cere numele de botez mai frecuente in neamul nostru. Acum cd v'am explicat cum stau lucrurile. lAmuriri asupra familiei Conta se potrivesc a§a de extraordinar incit chiar prin faptul cà traditia familiei dv.digibuc. familia noasträ fiind de pe linia bärbdteascA Costin.am auzit cd sinteti o sord a acelui ministru filozof Conta. prea onoratd Doamnä. yeti gäsi un interes sd aflati drumul pe care familia 1-a fAcut in decursul veacurilor. e curat romineascA. numele suna Contant sau Contat (ba chiar §i Conta de). mai intäiu sd. strdbunicilor. permiteti-mi cu bund vointd. Orice comunicare va fi pentru mine interesantd. etc. mai ales in Franta. Acum imi permit sd vd aduc §i o dovadä documentatä www. Poate aveti insemnäri.cu putintd. Eu cel putin m'am bucurat intotdeauna. Am primit cu multd bucurie gentila dv. deci functionar al Statului. §i a§a mai departe. Dr.- pAtat in Germania o reinoire a vechei noblete. printr'un rdspuns binevoitor al dv. se dovede§te o legAturd intre noi. fiindcd in viata unei familii vechi se oglinde§te istoria universului.ro . o pajurd ? Si cum s'ar putea ea descrie ? Mai ina- inte familia Conta era nobilä. Pentru lämu- riri mai amänuntite vä stau gata oricind §1 permiteti-mi rugd- mintea sä binevoiti a md sprijini in cercetarea mea. Mult onoratei Doamnei. Se mai gäsesc membri barbati ai familiei Conta ? Si unde ? A purtat familia dv. Inte- resantele dv. adAugind cd de§i obir§ia familiei.

Fratele dv nu este tot Karl? 1) Acum v'a§ fi foarte indatorat dacd ati avea bunätatea sd-mi trimeteti masca lui B. rdposatul d v. Numele Carol Conta este des la noi. este intemeetorul familiei noastre In Germania la 1701. VON CONTA. care a luat in cdsAtorie pe o Ana Nicolas Claes. §i am gäsit un Andrée de Contant deja pe la 1637 in Amsterdam. Nu este deci exclus cà §1 familia Costinilor sA fi fost de asemenea re- fugies i sa fi venit in acela§ timp in Rominia. Interesant este cä. DR. Conta. ca refugiati Hughenoti (refugies) §i dupä cum mi-a transmis bu- nicul meu . Pentru comuni- cdrile dv. unde fugise din Franta. martorii botezului erau oameni nobili. in care veti gäsi in timpul dela 1663 1668 de trei ori pe Nicolas Contan (numele Conta in teritoriile franceze e totdeauna Contan sau Contant) fundatorul familiei dv.. sau cum i s'ar putea adresa cineva ? Dupd cum ve- deti din notitile de botez. unde §i cu cine s'a in- surat? Dacd ati putea afla aceste lucruri §i §tiri. Prin aceastd Ana Nicolas s'a introdus numele Nicolas ca pronume al intemeetorului Nico- las Conta. a emigrat Neculai Sonta in Moldova. Primiti. etc. in Ro- minia. Conta drept Karl. Ii gdsiti §i in Maestricht. la poalele Carpatilor §i a zidit o bisericd. Mi-ati scris cd ati auzit despre un Conte Conta in Italia. intre- prinzind cercetdri §i comunicindu-mi-le §i mie : Cum s'a numit locul in care. Mai tirziu dispare particula nobild de. Austria apartinea pe atunci vechiului imperiu ger- man. pentru a vd comunica bogatul material pe care-1 am §i care prin scrisoare greu se poate impärtä§i. din ce loc venea el §i unde a fost näscut §i unde a murit. dupa cum probeazd ultimile cloud insemndri. Curind dupä 1668. familia Conta trebue sa fi emigrat din Olanda. E vorba de Colonelul al cArui nume Chiriac a fost luat de Dr. Un fiu al lui Neculai Contan. ceia ce in vre- murile mai vechi se intimpla adesea. cu numele de Stefan. www. pe care o a§tept §i sA incercati sA lArnuriti mai departe lucrurile. vä sint extraordinar de recunoscAtor §i m'a§ bucura foarte mult sd mai pot auzi ceva despre dv. MA bucur foarte mult cA punctul de sprijin al raporturilor noastre sint mai mult decit numai probabile §i regret mult cd atunci cind am fost in Bucure§ti nu v'am putut vizita personal la Oglinzi. Ati putea sd-mi faceti cunoscut unde trde§te §i cum i-ar putea ajunge o scrisoare. atuncea s'ar gAsi §i alte puncte de sprjiin pentru a urmAri istoria familiei. frate. dupd cum am dovezi.ro . in acela§i timp cu Neculai Conta trde§te in Maestricht §i familia Costin §i cä'n Rominia familia Conta s'a aliat cu familia Costin. ea emigreazd in 7 ramuri in deosebite pärti ale Germaniei. pe la 1700.8 ANA CONTA-KE RNBACH trimitindu-vd o copie legalizatei a unui extract din arhiva ora- §ului Maestricht.digibuc.

0te. :%.4-e ri) C it'7:4 L. A- (.47sal°3 www. oricit de.71 C7. von Conta..ze z:. in primul loc aparitia napras- nica a filosofiei in mediul rominesc.digibuc. Conta ne explica o muljime de lucruri.. Dovada cA dinsul n'a avut (7Z:7...ro . §i extractul de pe condica de botez din oraul Maestricht. Origina straina.144-r ( fiCe-/f: "k - ige.c46. BIOGRAFIA LIN BASILE CONTA 9 lata.e0-4. Nenumaratele mele ocupajii m'au impiedecat sa urmez cores- pondenfa. dupa cum m'au impiedecat §i dela realizarea planului de a ma duce la Wiesbaden sa \fad cu ochii documentele despre care vorbe§te dr.indepartatä. a lui B.?-edt-. mai jos.j4(1/ C2C. absolut nepregatit.' . despre care pomene§te scrisoarea. 2 -.C3 a/- -e9/. absolut neprielnic pentru asemenea cercetari./X7C/ 4.fee' /2q .1" }7 Ye- (-..

7-Xer-4 oer/ 7s ) . tZfa 26e4":1 C32 4 .-z)szh /11* drz-I ofe-.digibuc. 0-ci4A-4 76-"/ ?rt44-ar leZ. 7-v-er12 zx.ro .r4 4 c5Pe co^7t-0-z-4.e4-ce e.épe _a-t7 f : -4er-rte. e f'DL ./ www.! . 7' e.

dacd intrebdm istoria vechei Elade. ciocniri care sdruncind pe multä vreme echilibrul social (cum s'a intimplat la Romani in antichitate. cu evolutie fireascii. Cum s'ar explica aceastä du§mánie a filosofiei fatá de religie ? Religia este o creatie a rnasei. ci contradictiile dintre ideile de amänunt. Acestea. cu mijloace de aparare asigurate. Ori caracteristica mintii ome- ne§ti fiind nevoia de unitate. a ltaliei cre§tine. cu civi- lizatii mai inaintate. niciemuli. dimpotrivä. formind o nouä sin- tezd drept temelie noilor cuceriri in necunoscut. virful piramideipentru care masa adunase trupul in decursul vremi- lorun concept indestul de abstract. cu cochesiune relativ puternicä intre páturile sociale. a Frantei. traditiile. atunci apare §i filosofia. dinsa poate sta aldturi cu orice conceptie ge- neralä. este creatia unui singur individ èel putin a§a a fost pänd acuma. de ciocniri violente. la Romini §i la Ru§i in vremile moderne) . nid urma§i. infAti§area conciliantii a oricdrei religii. n'are aceastd infitti§are bätdioasá fatä de religie. intocmai unei roci erup: tive.ro . cere un stadiu de propd§ire mult mai inaintat decit al nostru. lipsa de logicd. idei din cele mai disparate. tot ce puteau produce 'And la o reinoire. ceia ce a isbit mintea filosofulut cind a cercetat religiile n'a fost teismul in sine. de§i näscutd din filosofie. toate fosilelg su- flete§ti. Dacd cercetam istoria popoarelor cu mers istoric evolutiv. lar dud dinsele au subtiat mintea §i au ináltat-o. sd inglobeze toate superstitffle. aruncd ce-i istovit. Lipsa de unitate logica este evidentá pentru orice minte ceva mai subtiatd. toate rivnele. e religia. Cercetind numai do- menii tdrmurite. n'au dat decit conceptul filosofic. Moise. a Angliei. vedem cd filosofia nu apare decit dupäce literatura §i artele au dat aproape tot ce puteau da in conditiile existente. existenta unei divinitdti imanente sau in afarä de lume. adund ce-i viabil. porniri din cele mai opuse. adica adaptatá la ne- voile marelui numär. inco- herentele care se descopAr la fiece pas. §i nici principiul mo- ral fundamental. Numai atunci se desfd§oard literatura §i arta. De aci. cind ele au inmultit cuceririle suflete§ti pánd sd se simtä nevoia unei selectiuni. BIOGRAPIA LUI BASILE CONTA 11 nici predecesori. o primenire sufleteascd totald. care. Chiar in forma ei eminamente constructivä. a§ zice. indestul de larg ca sá im- pace toate interesele. filosofia cerceteazd fiece element. infloresc la popoare organizate in trásdturi generale.digibuc. cu religie intemeiath care sa satisfacd pri- mele necesitAti metafizice. la rindul lor. de aci eclectismul §i impreunarea de principii din cele mai contrazicä- tciare. *tiinta. care caracterizeazd orice religie organizatd. feritä de sguduiri. Buda §i toti cei- lalti intemeetori ai ei. lar vritjma§a pe care dinsa o atacd mai intdiu §i mai cu inver§unare. fdu- rind instrumentul propriu pentru noui iudrumäri §i noui isbinzi. Filosofia. Pläsmuirea filosoficd . RdzvrMire §i reculegere. filosofia are o 'ma criticistä §i des- tructivd. elementele constitutive ale reli- www.

In lupta dintre religie §i filosofie' trebue sA recunoa§tem cA aceasta din urmA s'a arAtat §i desinteresatA §i de bun5 credinta. a§a de imprA§tiatA in localitAti felurite §i de *IRA din luptele ei de adaptare. presupun un creer desVA- luit in rAgaz §i evoluat In rAstimpuri mai prelungite decit o viatá de om. desigur nu. neclintirea simtului sAu de dreptate. de vreme ce vine in capul unei colonii romine§ti. In tara romineascA. Poate cA aci sta §i explicarea faptului cA a fost mai putin pretuit decit oricare altul Decit oricare altul ! Dar sA se poatä zice oare cA B. umanita- rismul larg §i toatA distinctiunea fireascA §i toatA tAria moralA cu care s'a infäti§at Conta in orice imprejurare ! Asemenea insu§iri presupun frecAri indelungate. pe Conta cel nAscut In GhindAoani ! Vra-sA-zicA vredniciei vinjoase a farniliei Conta. rAze§i din tatA in fiu. pentru a www. la tarA . o asemenea cernere a credintelor. strAinA la originA. pentru a ne intoarce la chestia noastrá. in chiar ochii intelectua- lilor. B. In decursul atitor veacuri de cind i se cunosc urmele. a§a de veche §i cu atitea mij- loace de traiu lesnicios. Conta e cel mai occidental dintre marii oameni ai nea- mului rominesc. dupa atitea decenii. n'a dat decit un singur orn superior. acea a marnei tatei. de aici vräjmA§ia abra§A cu care au tAbArit asupra lui B. mai mult ca un fenomen straniu decit ca o creatie cu care se fäle§te un neam.ro .12 ANA CONTA-KERNBACH giei fiind din straturi geologice. o asemenea doc- nire cu religia. extraordinarA pentru o viatA ce se terminä la 36 de ani. trAe§te patru generatii in mediul cel mai desnationalizator posibil. Urbanitatea lui fArA seamAn. deosebite §i cite odotA chiar foarte indepartate unele de altele. deci neao§ romineascA. Conta a fost impus publicului rornin de cAtrA strAinAtate ! Origina strAinA a lui Conta ne explicA §i rigiditatea cinstei lui. Echi- librul perfect cu care s'a manifestat intotdeauna §i simplicitatea cu care si-a pus viala in primejdie pentru ideia pe care o so- cotea prielnicA neamului. Conta nu e una din gloriile cele mai curat romine§ti ? Nu. Conta reprezentantii reli- giei noastre. de aci faptul cA opera lui Conta apare astAzi. care sA pregAteasca aparilia sistemelor originale a lipsit cu totul . SA nu fie aceste senti- mente un ecou al puritanismului hughenot ? Si gindirea lui les- nicioasá. Familia mamei toatA de preoti. lipsitA de aspriniele fatale unei frAmintári intelectuale incepAtoare §i simtirea lui nuantata §i aleasA ! BogAtia de cuno-- tinti. a ereziilor. a§a zicind. acea a bunicului. Si sa insemnAm un lucru : familia Conta. complexitatea atit de armonizatA a acelei minti care cu egalA u§u- rintA cuprinde §i artA §i filosofie §i §tiintä §i organizare. repetate.digibuc. §i chiar Neculai Conta venit cde dincolo» va fi fost romanizat. avangarda cercetärii filosofice. de§i dinsul nu se atinsese direct de religie decit cu toatA menajarea impusd de §tiintA .

ca sd dee o in- teligentd creatoare. cele mai de multe ori se gäsesc insd izolate. de a rdzbate. latd de ce vom zice : oricitd energie i ori- citA vrednicie va fi dovedit familia Conte in tot trecutul ei in- delungat. Inteli- genta nu e muncá. Copildria i viafa de coald. i apoi sd le reproducd din memorie cu boiele pe care si le pregAtea el insusi din buruene.digibuc. a fost asa de scurtd Toate actele oficiale il -aratd näscut in 1845. cu bunicul i cu räzbunicul sdu.ro . ci prisos de energie . ea e uneltd de muncd. cd adevdratul an e 1846. este o avutie sociald. Aceste cloud forme de energie pot exista la acelas individ. cum se crede obisnuit. slut bogatii mai mult pentru folosul individului . sà fi intirziat pand la vrista de 9 ani. Ar fi i neexplicabil ca un fiu de insti- tutor care locuia inteun oras cu scoald. care avea toate apucAturile unui Mat sbur- dalnic. Vorbea putin. nu e energie. vinjos. la pdtrunderea celor incd nepätrunse. a trebuit sá i se adauge seninätatea contemplativd cucernicä a preotilor dela Ghindäoani. Despre viala lui B. pentru satisfacerea marilor interese sau a micilor nevoi. de ceia ce e sA numim inteligentd. anume putere diferentiatd. www. viociune. pe cind legea scolard de pe acea vreme statornicea limita de vristd la 8 ani. Cei dintäi 6 ani Conta ii petrece in Ghinddoani cu pdrintii. Aceasta nu e. adaptatd la cercetare. ea n'a dat decit o singurd inteligentd. izvo- ritd dintr'insa dar trecutd deja dintr'un stadiu mai inaintat. nu e lupta ell de izbutitä. Cinste. Conta nu e mult de spus. e fdclia care despicä intune- ricul dd färimitat viitoarelor generatii. Tatäl meu mi-a spus in mai multe rinduri. RäsvrAtirea i rationalis- mul ascutit al celor ce nu mai aveau astimpär. spre osebire de sord-sa. la creare. au fost sd se topeascd in intelepciunea rdbdarea ingAduitoare a lui mos Toma Scutariu I Mos Toma iatd sträbunul sufletesc al lui Conta. De pe cartile bisericesti cite ii cddeau in mind. ingdduintä. o singurd putere creatoare. acel al diferentierii. vigoare. intelepciune. si se uita indelung la chipurile zugrAvite. BIOGRAFIA LUI BASILE CONTA 13 fi rodnicä. acesta fu Conta. pe autorul «Teoriei Ondulatiunii Universale». i inteligenta. care din singurdtatea lui vroiid a ddruit neamului romrnesc i muzica i poezia lui po- pulard Cdci trebue sd distingem energia omului sAndtos. bine hrdnit i bine inzestrat pentru luptd. dreptate. cinta mult si se atasa mai mult de animale decit de alti copii. Dinsul era un copil linitit. acesta fu i Toma Scutariu fiul de cioban. Pe cind energia nedi- ferentiatd. putere de izbincld. i acesta e romin. putere de a infrunta. ci supramuncd . vldstarul pasnicului visätor. sau ceia ce se zice vointd. 0 placere a lui era sd se plimbe cu minile la spate ti- nuta de meditare favoritd in tot restul vietii prin bisericd. copia liniile ornamentele colorate. Inteligenta nu e armd de luptd.

care era doar tot in oras I Insusi autoritarismul lui exagerat e o prezumtie in favoarea pd- rerii mete 2). Se vede cä viata la MAndstire nu era tocmai ademenitoare.-Neamt exista una din anul 1852 ') o termind in 1858 cu note foarte bune. www. Anul urmAtor rdminirld repetent. Cosmovici. el care nu admitea inalcarea unui ordin al ski. din care cel mai mare n'are 7 ani. ci a rämas rAtAcind prin lasi. plingind de groaza celor ce s'ar fi putut intimpla. si pentru altele Cum sd nu fi avut citdecit indemnul sä-§i caute bdetul. dinsul scoalä pe sorä-sa. la o mAtu§d.ro . Conta cu urmätoarea situatie : 1858-L59 clasa I intern cu bursd 1859-60 » I extern 1860-61 » II extern. Nu-1 cred fiinda tata venea foarte des in Iasi in tot acest rästimp i cu afaceri la Mi- tropolie. i§i pierde bursa si devine extern. unele mai mari decit dinsul. Neamt. si amindoi fug acasd. care 1-a bintuit toatd viata . copil de 4-5 ani. dar nici flU le ajuta. copilul favorit. dupd cum dovedeste atestatul eliberat. Conta incepe scoala primal-A in T. editat de C. i ca sä cerceteze pe fiica sa Eliza. directorul coalei No. deci färd concurs. Faptul n'ar fi neputinti toate se pot pe lumea aceasta I eu insd nu-1 cred. Mceau fel-de-fel de sburdälnicii. fiind elasificat al doilea. In Septembre 1858 trece intern la Liceul din lasi pe baza notelor scoalei din Tirgul Neamt.digibuc. 1 din Tg. TovarAsele lui. ii sue in pat §i le pregdteste de-ale mincArii. Ajung la vremea prinzului. Asemenea asprimi se vor fi repetat de mai multe ori Asa erau vremurile pe atunci ! La 1854 B. absent la examenul de desemn. 1914. Si rdmine repetent pentru absenta la desemn 1) Vezi Un jubileu» de G. Mama. internd in scoala centrald. dinsul nu le oprea. Conta n'a mai dat pe acasd. Pe de altA parte registrele Liceului National il aratd pe B.-Neamt pe jos. Sfetea. inteo dimi- neata de iarnd. 2) Vezi bropra : (In chestiunea volumului Opere complecte» de V. pe o zapadd care le ajunge pänd 'n briu. Acest gest de a nu lása pe sorá-sa singurá e caracteristic. latd doi copii. Conta. Tata care nu era acasd in momentul sosirii . cum all& Ii scoald si fará sd le ingadue macar sd minince îi suie in trdsurd si-i duce inddrApt. poate si dorul de mama. era protopop.14 ANA CONTA-KERNBACH Dela 6 ani fu dus impreunä cu sord-sa §i cloud vere la MA- nästirea Varatec. Legenda spune cd de teama asprimii cu care tatäl sdu avea sA primeascA pierderea bursei. alergind sà nu-i prindd din urmd si Mcind drumul dela Varatec la T.

i/Jade fcrot Jr.. J A-447. Lupu. D..rraat.. d.1`.a/644.digibuc.ro . -Z 772---0/zz . 1 / 12. Conta. avem m5rturia unui con- temporan. A1S:- So/ zeet.777. Pe linga dovezile prin "deductie. . pàná in anul 1863 si-a in- vátat zilnic lectiile cu B. . BIOGRAFIA LUI BASILE CONTA 15 1861-62 clasa H 1862-63 » Ill examen integral in Septembre 1864-65 » IV extern 1865-66 » V 1866-67 0 VI 1867-68 » VII -Zz 7 gr-14-r" 7er.frZ/ /('2ZraAa .fi a. timp de trel ani./iPosos.. care zice cä.271. D-sa afirma ca www.).

sd fi purtat rAzboiu cu dinsul. tiinfi.. inscris in coala pri- mard Inca din anul infiintdrii. D. Viata de teatru §i-a petrecut-o in Roman. Livianu. Conta era bdet sdrac. Vacantiile petrecute de B. Conta era plecat cu o trupd de actori in provincie. lesne a putut dinsul cddea in cursa vreunei femei. cind d-lui §i 1-a trecut.ro . nu la un sat din ocel judet dupd cum afirmd d. CA viala la gazdd nu va fi fost de invidiat o cred ! CA bdetul acesta impresionabil nu putea tine piept firii prea nefm- blinzite a tatdlui sdu. acest din urmd cu sigurantd mai in virstä. Filosofie. 1 din Tirgn1 Neamj. nu cloud. Vezi tUn jubileu» de G. Tot a§a se in§ald d-lui clnd spune : gConta ajuns boinav in Basarabia. A. In 1864-65 §i toti anii urmdtori pAnä la 1868. Victor Castano. bolnav de febrd tifoidd la o gazda. Panu §i Al. pe G. cum zice legenda. s'a molipsit §i el. timp de trei ani. chiar de s'ar mai fabrica o mie de scrisori pe lingd cele 8-9 de pAnd acuma! In clasa a Ill-a. Conta la Cahul grit patru. directorul Scoalei No. se intrema ca cum s'ar fi vindecat de boala sa». Istorie. Naum. 1852 '). In 1863 Conta nu se prezintd la examen. de o frumusetd deosebitd. Conta §i le petrece in ora§ul Cahul tmde tatul sAu era pro- topop. influentat de febra tifoidd care invioreazd exagerat organismul cind nu-1 doboard. Cosmovici. apoi actor. dupd cum spune legenda. Lambrior. a§a ca amindoi pierd examenul . Lupu (pe atunci zis Lupu§or) spune cd 'n primavard. Hoga§. Ajuns la virsta cea mai primejdioasd. Dimitrescu-14. date de cdtrá Conta insu§i.16 A NA CONTA-KERNBACH acesta sta la o gazdd la care se ducea §i dinsul citeodatd §i cd B. Intrarea lui Conta in teatru se explica foarte lesne. anul §colar 1962-63. iatd ce nu voiu admite. dupd cum afirind toti citi 1-au cunoscut pe atunci. intre anii 1865-69. era iubit §i pretuit de director ca §i de colegi. iar in Septembre. bundoard §i d. lar boala lui de piept incepe in Octombre 1871. Citva timp suflor. deci patru ani. improviza cuplete. ingrijind de Conta.digibuc. Conta are colegi pe d. o cred ! Dar ca sd fi fost pärdsit cu totul. Cunoscutul publicist d. Conta este elev regulat la liceul National din la§i. Se distinge la discipli- nele unde se cere cap : la Matematicd. dinsul traducea.. Se intimpld §i de acestea! Toate vacantiile !Ana la plecarea in sträindtate. care ii era §i profesor. spune cd bdtea rAzboiu cu profesorul de limba latind. in trupa lui Lupescu. care tocmai se muta la Ia§i ? Din viata de teatru amdnuntele sigure sint acelea din bio- grafia d-lui Rosetti-Tetcanu. www. fárà nici o supraveghere. Poate cá profe- sorul de latind. dar nicidecum in mizerie. pe C. Dar oare disparitia lui din Ia*i sd nu fi fost pricinuitd §i de perspectiva de a intra din nou sub supravegherea directd a tatAlui säti.

digibuc.ro .Conta in 1867-68-1ai Conta in 1869Bruxelles www.

pe Pálimarul din «Florin §i Florica». orga- nIzeazd §i joacd teatru de societate. dupd cererea diriguitorului. pe Baba Hirca. printre anii 1876-77. rämas cu patima teatrului. ect. le fácea §i muzicä. Juca pe Cc. 0 drama originalä. citeva versuri pentru imnul pre- OW In cinstea Printului Carol. Ce pe albia sperantei adormit mä legänau. spune sorä-mea. Millo. pästrate iri- tr'un carnet vechiu : Madrigal Aurora blondd din patu-i de flori In zadar ridicd fruntea-i radioasá. 2 www. care dui:id spusa d-lui loan Demetriu. Cine va fi gäsit-o ? 0 alta. BIOGRAFIA LIN BASILE CONTA 17 In aceste vacantii Conta. a§a cd greutatea improvizatorului era dublä. a rdmas in pástrarea colegului C. In 1864 Conta urmeazd clasul de violoncel la Conservator. de dulci turmente. am scris-o §i am dat-o d-lui Humpel.digibuc. Negruzzi. actual- mente pensionar 1) se afla inteo zi In sala de receptii a corului metropolitan nu ne spune dacd era sau nu corist improvi- zeazä. Chirita. latä cloud poezioare din timpul cind era licean. DInsul era §i regisorul §i actorul de fortd. trebue sd fie in cartoanele Teatrului National din Ia§i. improviza cuplete de actualitate. 0 melodie dragutd a lui. furä citeva momente Ce la carul fericirii injugate md purtau. Cinta frumos. care avea sä se joace In Cahul. C. Tot repertoriul acelor vremuri ii trece prin mini : Alecsandri. In zadar zefirul varsä 'n timp de noapte Rápitoru-i cintec. pe care §i-o aminteVe sorä-mea. Palpitd inima 'n mine de transport. In 1866 Conta. Muzica era deja fäcutä de cdtrá profesorul Burada. Luna se ascunde in zadar prin nori Ca sa se aräte §i mai gratioasd. cind prin frunze-aleargä : Ale tale gratii le-a 'ntrecut pe toate Cäci surisuli face cit natura intreagii. 1) Vezi Wniversul» din 18 I 2 1914. twdusä. Ressu. Suvenire (fragment) In a mea viatä tristd.ro .

zicea dinsul. dupa spusa d-lui W. De aci gindul lui Conta ca eu sa-mi fac o cariera cu mu- zica aceasta i-a fost dorinta dela cunoa§terea propriului sAu talent. gcle§i la compozitiile de Bach. imi fixa orele de exercitiu intre 10-12. Scheletti sa-1 scrie pentru orchestra §i care a ramas pierdut in hirtiile acestuia. Carol. Si nu se 'n§elase . In 1868 Conta trece bacalaureatul §i se inscrie la facul- tatea de drept din 14. Cind am inceput eu clavirul. Minuia cu mare destoinicie vioara. mi le comanda intr'o editie franceza §i mi le inmina cu tut ceremonialul unui dar pretios. Humpel. etc. facultate pe care avea s'o ilustreze ca www. dinsul scria. Cit timp cintam. De multe ori imi cerea anumite bucati. Conta a avut nu numai glas. etc.digibuc. sa nu uitam cA avem de-a face cu un bdet tinar de tot. Conta. nu producea nici el cu mult mai ales decit atita §i ca totul se petrece in perioada and limba e inbacsitä de neologisme. print de vita mare.Is ANA CONTA-KERNBACH DacA nu gasim profunzime de idei 0 nici imagini noui in versurile reproduse. SA ne intoarcern indarapt. regele poeziei. dar §i un talent muzical re- marcabil. Carol. oLucrez mai bine cu muzica». dinsul incintat de progresele mele. cA sintem in vremea cind Alecsandri. Era totdeauna acasa in vremea aceasta.( Dar am anticipat cu zece ani. care nu era orn sa se multumeasca cu putin. care tinea sa supravegheze el insu§i cultura mea muzicala. talentul meu pentru muzicd a fost cu adevarat rar. Tirania ce ne stringe Jugul care-1 suferim Si dezastrul ce ne 'ncinge FA ca sd nu-1 mai simtim. Fa iar mindri pe Romini Sa nu stea in desperare Tot privind la cei straini. sa atac Intaile sonate de Beethowen. Haydn.ro . iar in 1877 a compus un mar§ eroic pe care-1 dadu lui G. Cind am ajuns. mi-e peste putinta sa ma izolez de cde auzite». dupa trei ani de clavir. punea la piano tot ce auzea. Ca pe-un soare de marire Natiunea te-a§teptat S'o conduci mai cu grabire Catra scopul luminat. N'am apucat sa le -cint cu el insa : trecusem in cursul secundar 0 fui plasata in internatul doamnei Humpel. print de vita maré. .

eu it vedeam pentru- prima oarA. Conta ia diploma de capacitate cu foarte mare distinctie. BIOGRAFIA LIU BASILE CONTA 19 profesor peste patru ani. ca sä nu zicem meschin. In August 1871.ro . ras cu totul. Societatea care-1 trimesese. intAile simptome de ftizie se arata si doctorii il trimit la Pisa. studiul limbilor straine. In 1870 Conta. Dinsul mä cu- noscuse in ultimele vacante petrecute in farà. 0 vAd si acum sosirea lui Conta in Cahul. Caldura coplesitoare §i a- teptareanelinitità1esimtîncà. Conta i§i trece totusi doctoratul la Bruxelles in tulle urmator. dela societatea «Pogor-Fatu» din Iasi. desi Conta avea dreptul la ea Inca pe un an. In Noembre. iar in Octombre.cu gindul §i cu näcleidea ca si-i ramie anul al treilea pentru studiile sale favorite. Luna urmätoare insd. Anul urmator el obtine. acela§ an. putin buclat. printr'un concurs strälucit. in Octom- bre precedent. Cota. Bursa ii fusese acordata pe trel ani. Nalt. se face remarcat in intrunirile «Internationalei». Cind i se suprima bursa. se sta- bileste in Iasi. o bursä pentru studiarea comertului la Anvers. Copildria i viata de student ale lui Conta ant caracteri- www. interpretind insä inteun chip strimt. Aceastä loviturä nu va fi contribuit cu putin la boala lui ! Diploma de capacitate o obtine Conta in 1871 . in August se intoarce la Cahul. Era pedagog la Liceul National. deci dupa doi ani in loc de trei. engleza. ceia ce reprezintä inch' o cheltuiala de energie. ii suprimä bursa imediat. Era intr'o seat-A de vat-A. unde pledeaza de citeva ori. numai fiindcä in calitate de strain nu i se putea acorda bursa de calatorie in Europa. ca sa-si pregateascA doctoratul. si in toata faptura lui ceva asa de strain si asa de altfel cleat la ceilalti oameni ! Desi boala se manifestase de un an aproape. clasat al doilea. unde viata e mai eftinä. Conta se duce in Gand. träind deocamdatà din banii pentru intoarcerea in tara. cu pärul blond. prin Octombre. obtine catedra de drept civil la Universitate. se cobori cel dintaiu din träsurá si adresindu-se cätra noi : «latA-1. in Septembre 1871. Tata. Daca adaugim la munca pe care o reprezinta acestea. Toate acestea se intimplä in 1872. luase candidatura in drept la Bruxelles . care 'Dana' atunci fusese in doua rinduri pre- sedintele societatii studente§ti din Bruxelles. care se dusese la Iasi sal aducti. Aceasta distinctie dovedeste ca dinsul intretinea legAturi de aproape cu studentii. slab.digibuc. dinsul era vesel :cinta ori fluera si era vorbaret si bun cu noi copiii si bun cu toatä lumea. vi 1-am adus». regulamentul. impreuna cu colegul de clasa si prietenul D. germana. precum si incercarea de a urma li- terele intre hirtiile lui Conta am gasit citeva rinduri dela Ti- berghien cu titlul «mon cher élève» ne clam seama cum din acest exces de muncd sanatatea lui a trebuit in mod fatal sa iasá sfärdmatä.

Pe deoparte reveria. totul il in- deamnd. teatru. fi- losofie. 0 altä manifestare de aceia§i naturd este in- demnul pe care-I dä. dorul de tot ce lasä in urmä. §tiintd. desävir§irea cu care dinsul fä- cea totul. este nesatiul sdu de culturä : muzicd. Era un cunoscätor in artele plastice gratie yietii in täri flamande §i in Italia cum poate n'a fost altul in tall pe vremea lui. de zgomot. de multime. färä supraveghere. i niciodatä nu-i veselä muzica lui ! Tot de aceastd pornire tine §i iubirea lui pentru poezia po- pulara. se vede i din multimea caetelor. e fäcutä in mare parte. a tuturor ispitelor. cuprinzind cursurile §coalei de comert (Economie politicd.digibuc. ci din sentimentul datoriei §i din pläcerea de a gindi. cu tablä de materie. dacä nu chiar in intregime. organizare. totul II farmecA. nostalgia pentru tot ce i-a inconjurat co- piläria. respectarea mersului firesc al lucrurilor. sub imboldirea unicd a dorintii lui de a inväta.) toate legate. färd nici un indrumätor spre bine.20 ANA CONTA-KERNBACH zate prin porniri foarte osebite. unde era pe seama altora. a fost cel din- tdiu in amindoi anii. se tidied intärit. mai tirziu. iar bel§ugul de cuno§tinti in stiintä. Nici in copilärie n'au putut pune stápinire pe dinsul pasiunile. Tinär. CA niciodatä n'a lucrat dinsul din vanitate. dacd nu chiar protivnice. in Anvers. literaturd. de§i ar fi putut fi. spre a-§i putea urma firul tihnit al gindirii ori dorul biruitor ode-acasä».. el infälegea flamanda §i se incumeta sd ci- teased in toale limbile romanice. arte plastice. cu titluri §i subtitluri. con§tiinciozitatea. Chid n'o are din afark cintä ori fluera el. sint incd dé remarcat. adevarate volume ! www. literaturd. contemplarea. atit erau de puternice stäpinirea de sine §i trebuinta de a gindi. drept comercial. totul il intereseazd. Cit de cinstit TO respecta el obligatia luatä fatä de societatea ce-1 trimisese. Conta se ridicä de-asupra tuturor indem- nurilor. lui Creangd. avem dovadd §i'n faptul cd pe cind la Ia§i n'a fost intäiul. Ele il fac sä se izoleze de ceilalti copii.ro . drept maritim. Exactitatea. cu paginatie. 0 manifes- tare de felul acesta este trebuinta lui de muzicA. Fdtu. pe care o culege cu dragoste intre 1865-69 in Basa- rabia. Colectia de poezii populare care se publica in operele com- plecte ale lui Erninescu. cdzut in cursä la virsta de 16 ani. i sä nu uitäm cà spe- caialitate lui erau dreptul §i comertul ! Acest nesatiu de culturä i-a fost scutul de apärare. apropierea de naturä. Pe lingd limbile francezd. indemänarea lui de orientare in fiece disciplinä. duio§ia pentru tot ce tine de p. cäci doar intreaga opera a prozatorului din Humule§ti a trecut mai intäiu prin mi- nile lui Conta.a. etc. faceau admiratia tuturor cunoscutilor säi.- mintul unde a crescut. scrise cu ordine §i c'o ingrijire neinchipuitä. italiand §i englezä pe care le vorbea bine cele douä din urmä invätate numai in cei trei ani de sträinätate pe lingd germana pe care o poseda indeajuns. *lit. de 6h-a Conta §i trimeasä aceluia din Gand in 1871 prin dr. Alta pornire tot atit de imperioask tot atit de stäpinitoare. etc.

etc. färd sä cunoascd nici de-aproape. etc. ll din la§i. a omului. §coald intemeiatd de Conta ministru.ro . cu atit mai pretioasd cu ell a trecut peste dinsa o jumdtate de veac. fdcea politicä cu tatAl säu. in 1870-71». parte la mine. WA minie. a platit solvenfia fratelui din §oala militarä. Din viafa de liceu a lui Conta sd semnalAm §i intdiul sdu succes de filosof. §i incd dintre fiii cei mai duio§i. dad. totul din propriul ski avut. de chipul cum i§i petrecuse ziva. Cind era in ultima clasA profesorul ti- tular de filosofie. pe mai§trii evolutionismului modern. Se uitd lung la mine. dar ho- Wit : «Asta nu e pentru tine. se va incredinfa poate §coalei de comert gr. Dealmintrelea in anul 1867 Spencer nu era tradus in frantuzege. BIOGRAFIA LIII BASILE CONTA 21 Parte din aceste caete sint la «Academia Rominä». cetea pentru el §i pentru sord-mea gazete §i reviste §i cum cetea I Cu ce desAvir§ire 1 Multe din cuno§tintele de culturd generald. ca suplinitor. Dupd masa de seal-A Conta stdtea de vorbA cu ai lui panä ce putea sd-§i reia scrisul : intreba de nevoile fiecAruia. a societAfilor. facturi. a animalelor. iar Conta nu invatä engleze§te cleat la Anvers. A tinut in Svitera pentru studiul medicinei pe sora lui Eliza. sau mai curind ca material de imitat in §colile romine§ti ? Aceastd colectie. pove§ti. De asemenea a rAmas dela dinsul o colectie de hirtii folo- site ca material didactic (trate. elevul säu cel mai distins. latd cum se exprimä d. Inteo zi md gäse§te cu o bropricd «Mo§ Nichifor Cotcarul». un oarecare Lates. Rosetti-Tetcanu. s'ar fi multumit sd contribue bAne§te la intrefinerea familiei §i atit. hirtii de expedifie. Am sa-fi dau eu altceva anume pentru fetife». Coda in ceiminul sdu. Dinsul s'a strimtorat pentruca toti sd-§i aibA binele cit il ingAduia situatia lui materialä. Un altul. nu mä 'n§el.Dela reintoarcerea din sträinätate in 1872 §i panä la stabilirea in Bucure§ti. mai tirziu cdrfi franceze cu teatru. Si de atuncea avea grijd sd comande cArfi §i pentru noi copiii : din biblioteca lui Riureanu. nici de departe. apoi mi-o ia din mind.digibuc. a lumilor. poezii de §coald. asupra acestei intimpläri : «Vechii colegi ai lui Conta n'au uitat acea faimoasd con- fed* in care el schifa in linii mari sistemul quasi-spencerian pe care avea sä-1 expue dupä zece ani : evolutia universald ondoli- formA a plantelor. a pämin- tului. www. a plätit pensionul §i pe vremea aceia inter- natul la Humpel insemna 1400-1500 lei pe an pentru mine. se imbolndve§te §i lasa pe Conta. dar mai ales setea mea de studiu le datoresc numai acestor ore bine- cuvintate. ca o despägubire datä ora§ului care-si putuse permite luxul sä trimeatd un filosof sd invete §tiinta schimbului.) Le pdstra Conta ca o amintire. Conta a locuit Mil intre- rupere cu ai lui.

desi cam slab. Ce scrisoare.. imi trebue sA copiez intrinsul poezii frumoase Daa ? Apoi bine !. infatisarea de o simplicitate si de o natu- raletä pe care le scoteau in relief in chip neasteptat. cu bundtate : .. aveam slujba sd sterg coiburile dupAce is- právea servitoarea de grijit. muzicalä. o priveliste minunatd : orizonturi largi. unul inceput. mit intirziam adesea printre lucra- rile lui. gospodarioara lui proprie cloud odäi spatioase era intotdeauna in cea mai perfectä stare. imi ddrui un dictionar gros. ce sd-mi vie in minte ? SA usuc flori in cärtile lui. care numära citeva sute de ani. zic. cu fel-de-fel de insemndri cu cugetäri. Altddatä.. Din umbra lui nepOtrunsä. Eu. m'apuc s'o www. Lui Conta nu-i lipsea niciodatä nimic si nimic nu se facea in ultimul moment : toate erau chibzuite i pregAtite cu mult inainte.«nu..» Si atit i-a fost cu apärarea proprietAtii lui. o scri- soare dela Panu din Bruxelles. Uite iti dau eu una anume». depdrtAri pierdute prin care de abia zareai. n'aveti nevoe de bani?» Si ne da totdeauna cu mult mai mult decit ceream. distinctia i ingrijirea neintrecutä a per- soanei lui. etc. pitulate i convirsitor micsurate. Dictia Ii era clarä. chiar in vremea prinzului.ro . pe muchea dealului. un adevärat volum ! 12 coale pline. gäsind scrisoarea deschisti pe biurou. asta nu se poate. buzele foarte rosii i dintii foarte albi. distinctO. Nimic nu linea sub chee.. Stejarul. printre cärti i manuscripte. Numai cu acest stejar. eleganta tinutei si a miscdrilor. glasul sim- patic. altul nou. Intr'o zi primeste Conta. si subliniind cu stäruintà ultima vorba. Cind baga de seama. si-a infrätit singurätatea singuratecul cuge- tätor romin B.. cu pärul aproape blond si ochii aproape negri. mult mai mari i mai groase decit ale mele. pe gind imi fäceam slujba. lasul cu satelilii lui de tirgulete si de sate. Conta despre care marele Hasdeu spunea ca a fost «cel mai fermeca-tor orn pe care 1-a dal neamul rontinesc era .. i incä pentru poezii frumoase. Cu un spirit de ordine extraordinar. Cind dinsul mA intrebä : «eu 1-am luat. planuri de lucru. 0 multime de härtiuli mici. Cetea toata ziva sub un stejar batrin din fundul viei. care pänd la in- trarea in internat. dacd-ti trebue. in mijlocul unei intinderi de pajiste.22 ANA CONTA-KERNBACR Ne 'ntreba citeodatä: «dar bine voi. nalt. mi 1-am luat mie pe acesta cu cea mai deplind seninätate de constiing. dinsul. Tu imi strici cArtile. La via din Bucium a stat Conta o vacantie mare. simbolic in ma- relia lui stinghera. spre osebire de alti ftisici care au paliditatea fildesului. sta singur singurel. cu barba foarte neagrá. misunau pe biurou saltarele lui. eu fala de albeata sidefului..digibuc. copii. Ce s'au Mcut toate ? Cine le-a folosit ? Odatd gAsind cloud caete frumos legate. Eu mO intrebam cu nedumerire : «Ce poate avea de spus un om care scrie 12 coale ?» lar adouazi. ca si cum ar fi vrut sd-mi spunä ceva cu aceasta.

era cd §tia sd inoate 0 pe spate.. Conta. nu vreau sa las un bolnav mai mult pe lume. dinsul era in tinuta cea mai ingrijitä. Un lucru cu care se fdlea diusul. atita consideratie pentru ceilalti. pare-se. Trimete-mi-o cu cea dintdi scrisoare. care a fost. dinsul era nevoit sd lucreze pdnd la 3-4 noaptea. care era mai totdeauna imbrdcat in negru. BIOGRAFIA LUI BASILE CONTA 28 cetesc. Bejan.. Nimic nu-i putea inspira teamd decit perspectiva de www. Iata 4 dece se multumea drept armd. stäpineau cäminul lui. in ora§. ba a purtat diva timp §i ni§te butoni cu cap de mort. Nu apArea intre noi decit pe la 10'12-11. tot pe ansa a lua-o». Atita respect de sine insu§i. A§a fiind. Poate CA §i pentru frumuseta ei. Sacara. N'am fost la iubita ta fiincicd i-am pierdut adresa. o culme in specialitate. pare-se. o indepdrtare de restul lumii. am retinut insd un pasaj : cDraga Conta.ro . Panu. i zicea cá pentru a nu räminea ridicolä ea trebue sa imbdtrineasca §i intelectualice§te §i moralicege intocmai ca §i bärbatii. ci om. Ca student practicase multe 5 porturi . a fost Conta. avea o prefe- rintd pentru culoarea albastrd. vinjos. Tausig. n buzunar. inditerent cine ar fi ei. 0 atmosfera calmd. din pricina musafirilor care nu-I mai slabeau. putin timp dupd aceia. naivitatea §i fasoanele de feticä de 15 ani Wind tirziu. lucruri márunte. Eu zimbeam cu inteles. Mobile. lacd dece era vevtic nedumerit de dragostea lui Eminescu pentru Veronica Mide. dar mai ales pentru maturitatea inteligentei i felul ei de-a fi «om»..» Chid tatäl meu. dar oricind apdrea. chid i se orindueau camerile. dr. iar dacd m'a§ insura. *dam §i eu cä acea odinsa» era din Belgia. o lini§te räcoritoare..digibuc. Cum ? sd aduci o strdind. sá md erti cd nu ti-am fäcut comisionul. Dinsul avea grond de femeile care pastreazd. iatA o insu§ire care nu poate fi decit motenire din strAmo0 occi- dentali. Conta era relativ puternic. Fapt e cd cel intdiu care s'a gindit sä infiinteze in Rominia §coale secundare pentru fete. Poate sä fi intrat pentru ceva in aceastä nedumerire §i repulzia de a trada §i consideratia pentru Stefan Mide.. ceia ce este. se scula relativ tirziu. De§i e§ea foarte putin.. Nu mi se spusese cd lucrul nu e ingaduit. un om foarte respectabil. El vroia ca femeia sit nu fie pdpuVi. ca §i cum ar fi fost pe punctul sd iasä.. nu se ivise pcä prilejul. 0 persoand pe care Conta a admirat-o foarte mult a fost d-na dr. Tassu veneau *i de cite mai multe ori pe zi. cu un box pe care-I purta ve§nic i. §i aceasta hied din 1881.. V. cind nici un Stat din Europa nu indráznise inch' sä o facä. N'am inteles o boabd din scrisoare. chiar geamurile oddii lui de culcare erau toate albastre. stdruia sa primeascä o partidd ce i se oferea la noi toate se discutau in fata tuturor §i dinsul zicea : «Nu mä insor niciodatä. §coale adicd de pregätire pentru intrarea in Universitate.

Cind acesta se de§teptii. ingAduitor §i ve§nic stäpin al fratelui meu. se introduse neauzit. ve§nic egal. Increzdtor. bänuitor §i sceptic. Cantacuzino ceru citiva lei. cum mi§und §i astäzi. Eu. Dacd tatäl meu nu s'ar fi. a actualitätii. sd povesteascd cele ce vdzuse. Sgomotul §i vinzoleala celor ce au stins soba nu I-au fäcut sä-§i ridice ochii de pe carte nici o minutd. Ce dominare asupra nervilor ! Ce odihnd stápinitoare In toatä firea lui ! De§i eram ined uz copil. Conta ridicä ochii de pe jurnal avea räul obiceiu sä-§i ceteascd gazetele in vreme ce minca ca sá md intrebe. un echilibru ve§nic stabil. fratii. o selectare a manifestärilor suflete§ti numai In virtutea insemndtátii §i a valorei lor morale iatä o fortä caracteristicd a lui Conta §i pe care. §i calmul concentrat. romin curat in privinta aceasta. Conta nu le-ar fi aflat niciodatá ! Un fel de stdpinire nu numai asupra lui §i a mediului. ve§nic bun. derbedeu descendent de-al lui Gorciacoff.te §i spune servitoarei sä astupe soba din biurou cd s'a aprins». Ve§nic lin. gratie galo§ilor pe care-i purta drept orice incAltdminte. care avea un auz extraordinar de ascutit §i care ve§nic era in clutarea unui prilej sd-§i descarce forta lui quasi-herculiana. Mare täräboiu In stradä. formule sententioase ! Conta. eu una. mä izbea contrastul dintre neastimpdrul imprd§tiat §i impe- rativ al tatälui meu. Arareori 1-am vdzut pe Conta nerdladdtor §i niciodatä violent. De aceastd idiosincrazie ridea el foarte adesea. ar fi fost incintat sd-1 viziteze niscaiva rdu- Mcdtori. apära cunos- www. Tata. ii trebuiau dovezi nenumärate ca sA inceteze de a considera pe fiecine. toti la fereastrd. tata jubila apoi dd-i ! Discutie. Conta nu-1 dAdu pe mina politiei. morald. drept aprobare pentru lipsa mea de curiozi- tate. dar de-atunci prinse sd-§i incuie u§ile. Altddatä eram la masd.21 ANA CONTA-BERNBACH a pune mina pe o broascd. Cind B. §i asta chiar dela inceput.insärcinat cu dela sine imboldire. drept in camera de culcare a lui Confa. sord-mea. sub pretextul cd n'are cu ce-§i pläti camera la otel. Dormea cu toate u§ile descuiate. drept un hot. binevoitor §1 gata sä serveascd pe oricine. Inteo noapte pe la 3-4 un oarecare Cantacuzino-Ba§otd. care pAnd la proba evidentd. ce se intimplase. Conta era de principiul cd pAnd la proba contrail fiecare are dreptul sä fie socotit om detreabd.ro . gDu. Si s'a a§ezat sä ceteascd mai departe. nu m'am clintit din loc. dormea foarte u§or. dar la o orá la care nu venea altädatd. Inteo zi Conta veni in sofragerie cu o carte in mind. De aci discutii nenumärate. ci asupra momentului.digibuc. li- ni§tit ca totdeauna. B. Conta cddea victima vreunuia dintre necinstitii care mi§unau pe atuncea. Taal meu. ceia ce de altfel era obi- ceiul casei. mai mult prin semne. suggestionatä probabil de lini§tea lui §i luind zimbetul cu care rdspunsese tdcerii mele. n'am mai intilnit-o la nime. Tatälui säu.

digibuc.Conta in 1870Bruxelles Conta in 1876-1asi www.ro .

digibuc.Conta in 1878Paris Conta in 1878 Paris www.ro .

. si mai de sus si mai pe jos. cu o gradina nesfir- dar cu o intrare fara multa aparenta. Conta era un advocat de mina Intai. pentru cunoscuti de-ai cunoscutilor sai. deopotriva de egat ca toti oamenii care venéau In atingere cu el. Dupa aceia In strada Anastasie Panu. desi modest In tot felul sau de a fi. in cumpatare. odata frantuzeste. Niciodata n'a reclamat In contra clientului de rea credinta I Sint la noi si acum htrtii i iscali- turi care dovedesc restante de plata dela clienti. d( si gradinile au disparut $1 paretii s'au tupilat. care sa se masoare In cinste.. in traiu demn si util tuturora. dar le recunosc. Cine nu s'a folosit. L'arn vazut chiar invatind cum se rosteste. Un fel de risipa condam- nab la chiar! Cheltuia tot ! se cheltuia el insusi nu numai pen- tru ai lui. de preocuparile lui filosofice. ci bel- sug sufletesc. Ienachescu. Nici tatal meu n'a vrut sa faca uz de ele. Aceasta ia fost singurafirma de lupta contra invidiosilor $i a dusmanilor : uitarea. pe Pr. era de o bunatate fara sarnan. ignoearea I De-aceia a si fost doborlt !. in niste case ale Statului.rea sa ceteasca de Pasti E- vanghelia In aceste limbi. Incheia cu atita : aei. darnicie. risipa. dar pentra oricine ar fl avut nevoe de ajutor. Ingaduinta larga pentru vesnicile netrebnicii si pacatosii omenesti Care-i credinciosul care sa se masoare In virtuti crestine cu acest ateu hulit de biserica? Care-i spi- ritualistul. Scria statute pentru fel de-fel de societat. traducea ar- ticole $i piese de teatru pentru prieteni de-ai prietenilor. Cind un om se urea la atari Inaltimi sufletesti. in idealism intr'un cu- vint. nu-1 intirnida nime si nimic nu-1 surprindeaatit parea de pre- gatit In tot momentul pentru toate ! acest om pe care nu-I in- teresau decit manifestarile selectionate de simtul sau artistic. 0 singura vorba mai aspra am auzit dela dinsul: (nu In- teleg cum pot fi oameni care sd nu se simfeascd` sa nu stie cit pot minca $i pana clnd pot bea. care a .digibuc. acest om. de parca ti erau toti macar frati de cruce.. In jertfa de sine.. de.ro . nu pleda decit pentru cauzele drepte. un prieten al tatalui sat]. In Iai Conta a locuit mai Intaiu Intr'o casa din strada Hotinului.. Si acest om pe care. $i pe un net sarac din ju- detul Iasi.» Dojana era la adresa lui Creanga. cine n'a abuzat de bunatatea lui ?. Onorariile rarnt- neau citeodata numai pe hirtie. A in- tretinut mai multi ani pe sarna lui mia spus-o marele Cara- gialepe doi nepoti de-ai acestuia.. de rafinarea excesiva la care-1 a- dusesera $i boaia si cultura. Nu stiu numerele caselor. CONTA 25 cutii cu atIta caldura. cu adest scrupulos reprezentant al materialisrnului stiintific ? Prietenii i admiratorii lui Conta. altadata italiene$te. BIOGRAPIA LUI B. 3 www. dar un advocat sai generis. un singur omagiu i se poate aduce sai respecti vo- inta intru totul 1 $i nu era slabiciune bunatatea lui Conta. Anui urrnator s'a mutat in strada Cismeaua Pacurari.acum stiu cu cine am de-aface $i nu mai vreau sa aud de traeste ori nu».

. V. Caragiale. eu nu 1-am vazut pe B. $i asa s'a ispravit prietenia cea mare. apoi In strada Stella No. revoltatä. dar fapt e ca tot ce Creanga a cetit in Juniinea a trecut mai intai pe la Conta. mai intaiu la otel Capsa. curesti. 26 ANA CONTA-KERNBACH care se inchiriau la licitatie. Bejan.' de lege.se 'nfiintezetot in preajma mesei.'. iar In 1879 in Sararie. cine fAcuse mai mult tArAboiu ? Cine aleigase mai patimas prin toate ungherele ca s'adune iscalituri ? Creanga 1 $i totusi de Indata ce afla ca B. C. Amintirile mele personale sint mai ales din ultimile clod& locuinti din Iasi. de pe vreme'a cind se gaseau amtndoi la biserica Barboi. Carp. cu aceiasi cautatura unsuroasa care simula umilinta Bine ai venit sanatoseI c. M. c. Fompiliu.. erau : Tasu. dupa. Stahi.. Pogor. general Dabija. Nita la 1879 Conta a trait retras. slam mai intaiu la masa i dupa aceia cetim". Beldiceanu. las cA vin altadata". profesorii C. i-a zis-o de-adreptul : Uite. Conta 1 a poftit la masä.. Pentru dinsul Conta a 'platit In nenumarate rindurio www. Odata mutat la Bucuresti. 5i 'ndatA adAoga . In schimb in celelalte zile. pe cind it petrecea la esire. cas'ele Co- lumb. La 1881 Conta se stabileste In Bu- . Dar in 1881. Domnule Creanga. Conta e in Iasi. Creanga care era prieten cu tatul lui Conta. marele mine/2u" cum Ii ziceau prietenii nejunimisti. Conta decit in sicriu. Panu. 6.poi eu am ca prostu. Vasilica. era la el un du-te-vino neintrerupt. cele ce ai facut.ro . Poate ca ajutorul lui Conta sa se ft ruins la ortografie $i punctuatie . apartamentul de sus. unde se stinge. artistul C. I. respectuos. Creanga. poate sa fit lost numai 1ndemn . Pictorul 'Veruzi. Roiu. si genere toata Junimea afara de corifeii : d-nii P. Ernines6u. Vasilica !" $i-$i freca minile respectuos.. intr'o camera din etajul J. iar in zilele cind avea curs la Universitate.avea ce cauta pe la not". venea la mice ora. avu curajul sa . Domnute Creanga. Dospinescu.. Sora mea. Macri. Maiorescu si Alec- sandri.digibuc. fra- tii Sendrea. Gr. Naum. Cei pe care i-am vazut mai des In casa lui. Ne- gruzzi. Lambrior. sosea foarte adesea in preajma prinzului sa fie sigur ca gaseste i pe tata i pe fiu ! C. de- la zece dimineata i pana seara tirziu.. Pana ce Conta zicea : Lasä. sau intrunire la Juni- mea. cind Conta Iu nevoit sa se retraga din minis- ter din pricina protestelor impotriva proectului sat. Cobalcescu. sa vezi si mataluta ce scola1A-i de'ele". P..Conta (Muse ordin sa nu-1 supere lua din garderoba acestuta tot ce-i tre- buia. avocatii Pandele Zamfirescu. Hoga$. Ena- chescu. Diimitres- Culianu. nici nu primea pe nimeni. am venit $i eu cu prostii de-ale mele.. dar i-a vorbit foarte putin. $i ap se facea. Esea foarte putin. Gheorghian. parta n'ai mai ' . A- cest lucru mi 1-au afirmat i tatal meu i sora mea si Pr.. Mai blajin ca oricind.

politiciani i altii.. suba enorrnd cu guler de vulpe. prea unsuroase. nu poate unul fi bänuit de partialitate mai mult decll celalt. rani set cu- noasai nici de aproape nici de departe pe maistrii evolutionis- . cà prin 1814-75 i-a ce- rut lui Panu un volum de Spencer despre care n'auzise iar doi ani dupei aceia bägati de seamd. www. mai erau : prozatori.. cind 1ncepu a-I plictisi lucrulsi abo- namentul la restaurant si bainele la croitor. Oclatä pe cInd se vorbea In casa despre dinii. prin 1875 76. eu n'as primi In casd pe Panu : prea searnänd a cine care museà pe la spate".ro . ace1a0 volum. De-altrnintrelea In 1867 Spencer nu era tradus 1) Vgzi pagina 136. Cu Eminescu. Dupd plecarea poetului. a lumilor. Dui:A spusa mare- lui Caragiale. II. clnd despre Eminescu nu credea nimene mare lucru. ca la aceastd data locuia In Sardrie . prietenia a rämas mull mai cerernonioasä.mului modern. poeti. nu stiu : Ce inseamnd asta. 2) "Vezi pagina 182. vol. a intrat la Ju nimea" In 1873 dupa o scrisoare din 1915 a d-lui Jacob Ne- gruzzi adresatd miesi a publicat inttia sa scriere filosofica In 1875. a societätilor. cel mai mare poet romln !" SI asta se petrecea pe vrernea regalitatii nediscutate a lui Alecsandri. prin 1879 80 1) . cd la Junimea" a intrat tirziu de tot. pasajul lui Panu trebue confruntat cu acel al. Apreciare de co pil. vä rog.. cum I-am vazut Intaia datd. eu de colo ne 'ntrebatä : ln locul matale. 2) Conta a fost numit la liniversitate in 1872 decretul existä la noi a locuit In Särdrie Intre 1879 1881. CONTA 27 spunea catra tatäl meu. BIOGRAFIA LUI B. copii ? Se poate ? Dar stiti voi cine e acesta ? Tineti minte : acesta este Eminescu. Ali-aduc bine aminte de marele nostru poet. lui Rosetti Tescanu. etc. M'au izbit pletele lui negre. dupd parerea noasträ. i o- chii lui grozav eie negri. In Amintiri dela Junimea" Panu Isi face o placere sä -abunde In erori asupra lui Conta. a pärnintului. scompozitori. $i Tes- canu si Panu au lost prieteni de-ai lui Conta . sora mea era si ea pri- etend cu nevasta dintdi a lui Panu..digibuc. Vechii colegi ai lui Conta n'au uitat acea faimoasd con- ferintd In care el schita in linii m'ari sistemul quasi-spencerian pe care a vea sä-I expue dupa zece. unul din copii vom fi avut o pur- tare ireverentioasa. a ammalelor. nuanta H dInsul a scris etc. nici macar poetul lnsusi. Spune bundoard cd acesta se pregatea de concurs prin 1874." a Copiilor. clad se intorsese din sträind- fate . Veruzi nu era singur care fAcea Impinmuturi fonds et intérêts perdus clela Conta. a omului. totul din propriul situ avut. Grozavd prietenie a fost cu Panu. In privinta legaturii cu teoria lui Spencer. ani evolutia universald on- dolitormd a plantelor.

i-a spus ca Emi- nescu i ar fi furat-og din palton intr-o noapte. cauta sa-1 ridice In proprii lui ochi. Ei bine. ca lupta lui Conta lmpotriva impamintenini E- vreilor in massa. datorita desigur umilintei la care au lost supusi atitea veacuri.. tot ce e cu putinta I Nu le-o . nu stim sa fi invidiat Conta ceva pe lumea aceasta : nici marire.. putina vreme mai tlrziu.. ci pe convingerea obiectiva. fi avut omul pe toate 1 Dar noi.. dupa definitia lui Emile Zola. Panu. mai reale decit spiritul lui Panu. definitie admisa si de G. T. amanuntul trebueste retinue. pare mi-se. Auzi Sa fur eu scrisori din palton.ro . sa nu-1 urnileasca. tu nu stii clt as da eu sa fi zis cuvintul care 1-ai zis tug. M'a stiicat cu Conta. Ii incredinta directia unei gazete din Iasi. ca sa nu si simta superioritatea asupra lui Panu i Veruzi ? Cind Panu s'a Intors din strainatate. daca-i dadea fondurile. Conta era orn delicat. ticalosul de Panu lg Acestea toate le stiu dela V. Panu. Conta. exagerind valoarea vorbelor de duh. Nu mai vorbim de cazul cind vorba lui Conta ar fi fost o ironie.digibuc.ca doar atita avea si bie- tul Veruzi ! Cum ar fi dus Conta modestia pana acolo. uncle fusese trimis de- d. Amintiri din Junimea" nu este o lucrare istorica. iar Conta nu invata englizeste dedlt la Anvers In 1870 71'. nici acea a deose- birii de religie. anume spiritul.. ci una literara. la izbucnirea scandalului pe tema acestei scrisori.. cu tendinta lor de a se solidariza Intre dinsii i numai intre der*. Toata vremea nu spunea declt a- tit : ticalosul de Panu I m'a stricat cu Conta. nu era dusa pe tema urii de rasa.. Sau poate ca Panu prin spi- rit intelegea pe cel practic. a dat-o ziarului Timpul". subtire. este : wadevarul trecut prin prisma personalitatii scriitoruluig. familia. sau. ceia ce dovedes- te. scena cu care Panu vrea sa arate ca i Conta ar fi avut ceva de invidiat dela Panu i Veruzi. ca Evreii. Tasu Foarte strinsa prietenie era si cu dr.n'avea nici o cariera. cu psihologia lor speciala. Temindu-se sa nu-1 jig- neasca. El ajuta pe Veruzi. faptul obiectiv deviat alterai potrivit Insusirilor intelectuale si morale ale scriito- rului. oricum.28 ANA KONTA-KERNBACH In frantuzeste. Se 'ntelege ca. Scena dela Buch In care Conta ar fi exclamat : ma. Ve- ruzi. cu numarul lor coplesitor fata de populatia basti- www. fiind ca-si are im- portanta lui. Malorescu. adeca raza de lumina deviata alterata potrivit Insusirilor prismei. Taussig.. Conta a cre- zut si a tacit prietenia cu Erninescu. Tasu s'a dus la Marcuta sa-1 vada. iar lui Conta. nici vutie.. iar literatura. lata cum imi explic eu scena dela Buch.mie una lmi spune cu totul altaceva. avea sa-i fixeze i direc- tiva. odata mai mult. ministru in cabine- tul lui loan Brattanu.. scrisoarea trimeasa pentru statornicirea politicei de urmat. Clnd acesta a Inebunit. Ca nu va fi fost de duh Conta. etc.. V.

pirghia pe care le. Dovada.digibuc. antisemit din instinct. In loc sA iei banii sa te duci sa-ti cauti de sanatate. Taussig a oferit bani soru-mea.boala Ii oferea prilejul. ia-ti banii i sa nu.. In numele comunitätii evree$ti din Ia. BIOGRAFIA LUI B. apoi tatAlui meu. Tasu era pe alit de savant pe cit de modest $i de cinstit. Conta se slujea la cursul de Drept Civil. brutal de tot. Refuzul soru-mea a fost ceva mai sgomotos. Ea s'a manifestat dupa stramutarea la Bu- cure$ti. Un prieten $i sincer $i demn a lost V. i-a administrat ni$te inhalatii a$a de hazardate.tatal meu o c re d ea. te arunci singur la peire. La mo$te- rdtorii acestuia se gasesc parte din volumele de care B. prin care este invitat la Fbrica. Atragem atentia asupra punctului c din conditiu- nile care dau dreptul la Imparnintenire. oferite de Conta insu$i. Pe marele om de Stat 1-am vazut in Ia$i de dotia ori in casa lui Conta. Tatal lui Conta. ca sä lipseas- ca. dovede$te cu prisosinta i dragoste i stima netarmurita. E$ti un prost !" sbierd Taussig.ro . Conta nu $tia Inca despre incercarile cu ceilalti. Tasu.$i. $i con- tinua sA-1 primeasca in casa. Facut-a intentionat dr. sint o primejdie pentru tara romlneasca. A- cum Conta frebuia sA lipseasca dela Camera ! Si totu$i n'a lipsit.socoteam ca ma cuno$ti . rava$ita printre hirtiile de afaceri. care se trag din Evrei trecuti la cre$tinism.mi vorbesti raciodata despre aceasta Incercare. Taussig ? Eu nu cred. Inca i-a provocat o hernoptizie una cu moartea. cum ar voi-o dInii ! Intre hirtiile ramase dela Conta gasim un proect de redac- tare a art.000 lei. fara sä se infu- rie . Profitind de faptul ca B.o Intinde In redactarea pe care o da dinsul articol. nu- mai sa gaseascä ei mijlocul de a opri pe Conta dela sedinte. nici nu $tiu despre ce-i vorba !" Dr. dovadä atitea familii rorn1ne$ti. De altfel cu 30-40 de ani In urma. Despre prietenia afectuoasa a marelui Ioan Bratianu. rela- sociale i chiar casatoriile Intre Evrei $i RomIni erau lu- cruri Indestul de obipuite. Anecdota asupra stabilirii raporturilor dintre dinsii. eu nu pot $ti mare lucru. Dr. foarte onorabile. CONTA 29 tia$6. Taussig. Si pentru cine ? Pentru niste dobitoci care nici pe tine nu te $tiu pretui. nu cred sA fi existat In Rominia ura de rasa. care la rindul lor nu cunosteau propunerea facuta direct. e au- www. 7.. daca vrei sa te mai consider ca prieten". vedea cu ochi rai $i prietenia cu Taussig i Ingrijirea medicala pe care acesta o dadea citeodata fiu-su. plrghie menita a asigura $i asimilarea lor !Elsa. batut. Conta. 7 in Constitutie. iar al tatAlui meu. Taussig nu s'a lasat pare-se. Evreii erau primiti In toate casele. dela Camera. Cind B. Dupa spusa acestuia. numai incetatenirea In mare numdr. Conta se afirma ca antisemit. semnata de catra toti membrii familiei.. O Scrisoare. ti oferi 100.

Kernbach.. ca doreste sd-1 cunoascd. Sturza. orice s'ar zice..-. Rosetti.. si marele Bratianu. obtine de- 1) Vezi sorisoarea de donatie din frnntea manuscriptelor de filosoSe.. In limba francezd. 0 fi avut omul nevoile si necazurile lui ! Dar ca a pastrat manuscriptele. Rosetti au lost mistuite de incendiul care a distrus conacul din Tescani. cd a re- fuzat sä le restitue familiei. pentru o- rinduirea materialului. Eu.. a inapoiat fami- liei manuscriptele (illetafizica §i Priinele principii care tiled- tuesc lumea). le-am däruit Academiei ro- mine.digibuc. Prietenii care au dat lui Conta ultimul sprijin sufletesc. Pe cind era In Bucuresti. d-na Bratianu Cu copiii ceilalti membri ai marelui par- . tot ce privea dreptul.. Livianu avea numai sá supravegheze si sä calduzeascd. cd nu s'a tinut de cuvint si n'a publi- cat lucrdrile de drept. zädärnicind astfel orice incercare de a da publicului scrierile lui Conta In vremea cind ele aveau si o va- loare de noutate -. fiul prietenului V. un licentiat strälu- cit al Facultatii din Bucuresti. cel de-al doilea. Cel dintdiu a luat tot ce se referea la filosofie.. Tasu. la care apelasem eu in disperare. Amindoi Isi luaserd obligatia de a publica opera ineditä a dispdrutului. au fost d-nii Dimitrie Rosetti-Tescanu si Va- sile Livianu. D. ul- timele servicii si ultimele mingled. acesta a raspuns simplu : mä simt foarte fericit.ro . numärul cutare". odatä apdrutä editia francezd.. nu-i putern face o vind. Conta scrie odatá cam urmätoa- rele : Brätianu si cu mine ne prezintärn la un concurs : el ca merele cretesti din Muntenia. Juriul.pentru acest pacat eu nu-1 voiu ierta nici odatä si nu-1 va erta nime ! In mai multe rinduri i-am oferit sä suport toate cheltuelile publicatiunilor pe care le ar fi putut face. Intre dinsii s'au impârtit de catra tatäl meu si bi- blioteca din gindul pios ca volumele sä nu se iroseasca prin- tre librari si manuscriptele. Vezi de-mi trimete tot ce-i mai bun : e vorba doar de cinstea Moldovei". Un manuscript Origine des Espèces.-. www. Academia Romind 1) reprezentatd prin energia d-lui Dimitrie A. Domnului Livianu. care au contribuit desi in proportii osebite si deci cu rezultate foarte inegalela cristali- zarea amintirii lui..30 ANA CONTA-KERNBACH tenticd.. apoi a- cea a lui G. D. In ea intra si Conta) se intruneste Duminica viitoare la Florica. Locuesc strada cutare. Cind marele Joan Brätianusi ce insernna puterea lui pe acea vreme ?I a trimis vorbd lui Conta. numärul cu- tare.i tid (aceasta era denumirea familiei sufletesti a ilustrului barbat. in ziva de 7 Ia- nuarie 1907. munca tindrului Tasu. In numele ei. precum si scrisorile lui Conta catra d. care. I-am oferit.. o stiu dela fatal meu. eu cu cele domnesti din Moldova.. In 1906. avea singurd dreptul de proprietate. chiar dupd ce ajunsese la convingerea cd nu va face nimic. a venit strada cutare.

Dat-a d. Ramas. Livianu Imprumuta. citeva Insemnari de drept. Iar editurile. Scrisoarea e datala din 25 Martie 1915. Sfetea din 13ucure$ti. caci Imprumutind operele pe care le posedam. precum bine $titi (. In afara de d. Gusti. Livianu clteva volume adnotate. Aceasta este donatia pentru care i se aduc d. C.. Academia. am facut-o in chiar iarna aceasta.a intacta donatia lui Livianu. Donat:a Livianu se face In 1906. Rosetti-Tescanu. le-a depus. lata ce-mi raspunde fiul al doilea. care suit proprietatea excluziva a lui. Virgil Livianu. i dupa moarte Conta tot fart de noroc I In afara de d. precum si tot ce- ta ce mai poseda dela B. www. Luarn act de dInsa deci $i de declaratia cä familia Livianu nu mai are nimic dela Conta. Conta". Co$alteanu. d. In numele tata- lui sau. D. Toate. tot cu oameni fara nici o mega- tire In specialitate $ifara nici un respect pentru munca pe care nu o pricepeau I Saraga din Ia$i a scos 25. al anti nume II rostesc cu cea mai mare evlavie. CONTA 31 la d.lui Livianu. pune tot acest material neorinduit la dispozitia publicului. dintr'o bro:- prica pe care. N. dr. desface o biografie fal$a Intr'un volum intitulat fara rost Opere Complecte de V. Livianu. Conta decit scrisorile personale ce acesta adresat. intreb 1 Para de noroc in viata. dar absolut toate manuscriptele.. am rämas färd dinsele". fa- cute In scopul excluziv al speculei. Zosin. dr. de$i nu-1 Inregistrca- za decit in 1913la inteivenirea m ea.. o ultima incercare sa reintru in posesiunea materialului In- credintat d.000 lei cu o editie po- pularapoate vulgara vroia sa-i zicaplina de erori. Balänescu. vorbesc de Academia Romlna. T. intreb ! o scrisoare a d-lui Livianu.digibuc. Saveanu. manuscripte II La atita neso cotinta cu ce puteam riposta ? Cu violenta legei ? Primejdia pentru manuscripte devenia cu atit mai mare.ale lui Conta student $i cIteva scrisori adresate acestuia cu prilejul publicarii volumului Teoria Fata- lismului". V.acest accent de impacienta e nostim I) la Academia Romina. Braileanu i redactorii Contemporanului". »Tatal meu nu mai poseda dela B. clela care poseda i scrisoare de multumi re $i primire". de abia citiva ti- neri care sa cerceteze opera lui d-nii Radulescu-Pogoneanu. Scra- ba. citeva caete de studii de. din 1890o am la dispozitia oricuispune in afara de manuscriptul de Metafizica. n'a depus-o In librarii. Livianu tot ce a primit In 1882 ? Nu arum nimic. eu nu mai am nimic din scrieri(e filosofice. BIOGRAFIA LUI B. Conta. Livianu mul- tumid Inteo $edinta publica din 1906. din precautie.ro . Un spe- culant de amintiri a vindut 5000 exemplare a 3 lei.. a$a cita a lost ? Nu afirm nimic.

Cu o duiosie de frate. [advocat de mina intai. au staruit sa cedez lui lg.o. Rosseti. 3) Care sint dovezile pe care se sprijina afirmarea ca a existat. www. TatAl salt e institutor. Dela 1872-1882 Conta e profesor la Universitate. apoi pedagog la acelas liceu. in limba rornina. student in strainAtate. 0 Legendii.admiratorii` facusera un contract prin care eu nu-1 puteam sili i pe care nu 1 puteam rezilia. Pentru dragostea-i admirativa.32 ANA CONTA-KERNBACH Dupa moartea tatalui meu. membru la Casatie. si astfel am stat toti cu minile legate pana la implinirea celor zece ani dela moartea autorului. editor din Bucuresti. cu o admiratie Pe care nurnai mentalitatea sanatoasa a an- tichitatii a ingaduit. Am dat lui Haimann textul din Convorbiri" al Teoriei Ondulatiunii". d. Roseui a tradus in frantuzeste si a pu- blicat in editura F. publicarea operei filosofice corn- plecte. cu drept cuvini. eu am iscalit. care a jucat i un rol politic In tam romineasca I Dela 1846 58 Conta traeste In casa parinteasca. dupa adnotarile fa- cute de cAtra Conta pe un volum francez. La acel text lucra- sem clteva luni. Pe ce se intemeiaza legenda ca B. Rosetti-Tescanu. Din acest rästimp iata ce stim pozitiv. dupa datele lui Livianu. La cel din urma a obtinut o prefata de Bfichner §i a scris o biografie. agricultor. protopop. negustor de cai de rasa. ce sa caute mizeria Dela 1864-71. vroia ea acestea sa apara mai intaiu in lirnba franceza.ro . *araga li aducea in piatä editia lui. i pe acel al Teoriei Fatalisrnului". zrm ramas singura mostenitoare a dispärutilor. Ramin anii din 1859-1864 si dela 1871 1872. Adouazi. . In asemenea gospodarie. acesta din urma controlat dupa editia franceza i cu o serie de notite in apendice. doua volume : Bazele Me- lafizicei i Teoria Ondulatiunei. ministru. Aveam 21 de ani.digibuc. 2) Carei cauze s'ar datori . doar de un orn. Conta a trait In mizerie ? In discutarea ei stilt de deosebit tret puncte : 1) Cind s'a putut petrece faptul . alta. SA fixam mai intaiu limitele vremei cind mizeria ar fi pu- tut avea loc : vorbirn. clnd. redactorii Con- temporanului" admiratori ai lui Conta". Nu 1-am mai vAzut Haimann tinea insä ca publicarea sä inceapa cu operele nedite. Un singur punct luminos In acest traiu fail de noroc al lui Conta Prietenia cu d. Alcan din Paris. prin renuntarea fratilor. Rosetti-Tescanu nu poate fi rasplatit decit cu recunostinta 1ntre- gului neam rominesc. elev. in mizerie. deputat. D. d. traind in vazul tuturora din banii parintilor sau ai bursei. pentru munca lui evlavioasa. Contractul 1-au fa- cut adrniratorii lui Conta". In toti anii aratati Conta Isi are viata asigurate sarac e una. Haimann. Din aceastä pricina Haimann n'a vroit sa mai publice.

d. Räspunsul a Lost ca era dela tata. Conta se sta- bileste In Gand. sa se 'ntoarca In vara la Bruxelles. cind i se suprima bursa. era dela tatal sâu. pentruca nici unul sa nu fie silit a cere sprijin 'n aceasta privinta i s'a respectat dorinta cu s6ntenie 1ca acest otn. si nu Indreptateste ca o nesocotinta din copilarie. nu indreptateste for- mula comoda si nedreapla In generalitatea ei: a trait In mizerie". Pentru ultimii trei ani. viata tuturor oamenilor nostri de vaza.ea. nici vicios 1 Nu traim doar in tari unde pentru munca cinstita sa nu mai existe loc. ea V. Vra sa zica d. dovada prosperarea Muntitor de pietate" i rau a fa- cut d. In Septembrie 1871. Aci IL gäseste d. Un student care ramlne farä parale nu e o Intimplare toc- mai nouä. pentru doctorat. mlndru de cinstea si neatirnarea lui. Doctorii 11 trimit la Pisa.. Livianu Intreabá daca suma de 500 galbeni pe care Conta a primit-o in Pisa. nici injosit. avem marturia colegului de clasa si de banca.. dupa cum am aratat si mai sus. nu eta In mizerie". scrupulos si cumpatat. CONTA 33 Matricolele Liceului din Iasi. i sa vie In tart.. luna cu luná. Conta a primit dela fa- milie 500 galbeni si ca mcmai pana la sosirea acestora a avut Ioc lipsa de care vorbeste In biografie. care a fost dinsul. ca acest oin. copil cu OHO chiaburi si care se 1ngrijeau de aproape de fiul lor. Lupu. sä inspire posteriiatii compatirnire. numai cu ajutorul (Hui Livianu. vrednic si demn. In Septembrie 1864. D. la 1863. 11 Infatiseaza ca elev pana.digibuc. Intr'o scrisoare a d sale catra sora-rnea. suflor si actor. -care a asigurat cu cariere pe toti fratii lui. de chibzuiala i cumpanirea lui. bani. ori a cui ar fi . numai din gresala unuia sau altuia. cu care-si Invata zilnic lectiunile. De ce Conta a plecat din Gand Inainte de a avea banii www. In Octombrie Incep simptomele ftiziei. cIstigInd 57 lei pe luna. lsi pregateste docto- ratul In drept. la citi n'am gasi momente a- semanatoare Recunosc. sau dela vre-o ruda". nici i- diot. o saptamina de lipsa ajunge omului sa rnoara Dar si un an sau doi dintr'o viata de 36. Livianu she ca B. pana la sosirea celor ceruti familiei. Caci asemenea formula ge- neralizatoare e o insulta pentru cine n'a fost nici infirm. sa slujeasca la caracterizarea vietii Intregi a omului harnic. Dar dacä scotocim an cu an. Conta stidea la o gazda $i de$i Met sarac. clnd se reintoarce la Liceu. pe chid era student.ro . Livianu ea a dat ajutorului sau asemenea proportii 1. d. Livianu i 1 Imprumuta cu. care si d-sa nu era pe a- tunci declt tot student. De altfel cum ar fi putut Conta sA stea o iarna In Pisa. In 1863 Conta e In teatru. Vra sa zica viata cu adevarat grea e din prima vara lui 1863 'Ana.. nici lenes. unde viata e mai eftina si unde traeste deocam- data din banii pentru Intoarcerea in tart. zi cu zi. zic. *i e salba- teca ironia soartei. BIOGRAFIA LUI B.

. ar face bine sa intreprindä acest studiu". care incearca sa explice lupta dusa de Lonta in chestiunea art. 7 din Constitutie ca o contrazicere de neinteles. de ce nu se pune aceasta bogatie morala ? Rezultatele vazute ale acestei legende sInt deocamdata doua : 1) Compatirnirea publicului romin i convingerea lui ca daca a exclamat odata sau de doua ori : bietul Conta I" si-a plant pe de-a 'ntregul datoria fata de dInsul. ca sa-1 compatimeasca i sa-1 iu- beasca mai mult... Conta Insa.. ram* dusmanii lui nelm- pacati. din 17 Noembrie 1913. etc. r Cea dintai cade dela sine. Poate pentruca cerInd bani pentru calatorie...... Dr...digibuc. Livianu cä a pus bazele legendei care Invalue numele lui Conta. ca sa-si simta macar aceasta superioritate asupra lui. Au admis-o prietenii. www. Poate fiindca stia pe mama pe moarte. Aceste insinuari. Viata de mizerie nu putea sa aiba fiinta decit tri doua i- poteze : a) saracia parintilor. Conta a trait greu ? Ca cei multi Bogatii din nas- tere i oamenii cu noroc i escrocii Indemanatici sint Inca o mica minoritate pe lume. clteva dramuri de mila.. anume ca e bolnav. prin condeiul celui mai autorizat intelectual evreu din tara. Si ce lesne a prins aceasta legenda Bogatii au Imbratisat-o fiindca dinsii nu concep sa se poata trai lesnicios si demn. nu dovedeste (lecIt afectiune. Necinstitii. Repet: rau a facut d. 2) Insinuarite perfide ale Evreilor. Pentru tot belsu- gul de daruri firesti.1 sail. Toata atitudinea lui B..34 ANA CONTA-KERNBACH Poate din teama ca boala sa nu se InAspreasca in trebuitori ? clima umeda a Belgiei. trebuia sa spue adevarul. asa ne putern explica ideile lui.A trait 1nsa cinstit i demn. IntCo afirmare precisa creerul lui Conta se va fi reshntit de mizeria In care dlnsul a trait. ca sa li se erte matrapazIlcurile. S'ar putea sa nu fi pästrat nici un resentiment Impotriva aceluia care se facuse vinovat de 1) Vezi Opinia" din Ia0. D-nii Livianu i Tescanu nici nu sustin. multi. b) egoismul exagerat al tatalui sAu. . se poate.. lucru pe care 1-a tainuit 'Ana la Intoarcerea in tara..ro .cum nu fac multi In fata saraciei materiale a lui Conta. dech pe a doua.. Zosin care e un psihiatru distins. fata de tat6.. Au admis-o rivalii.. aceia ca nu stiu ce-i ne- voia . Ca tatal lui Conta nu va fi fost un parinte duios i devo- tat. am vazut ca tatal lui Conta nu era om sarac. No. exceptionale in tara moravurilor orientate. faira bani multi. Nu vine scump. ca o dovada eel putin de incoherenta.. B... care se repeta de mai multe decenii. s'au cristalizat insfirsit.. dupa cit stiu.. pentru toate virtutile cetatenesti.

i tradarilor prietinilor. ertare ? Dar atunci cu atit mai virtos sin- tern noi datori sa ertarn I Singurul omagiu de adus unui dis- parut este sd-i respectam vrointa. Care-i este psihologia ? Intentii 1) V. In fiece scrisoare el nu uitä sa trimeata cele mai afectuoase scrutan taL. d.. E drept ca rude indepartate se insarcinasera sä ia in numele lui ceva acompturi. in care a fost stlit sa traiasca. motiv pentru care proectul nu trece mai departe. Livianu razbunatorul unui om. sint toate date de catra d. Dupa moartea lui Conta.digibuc.lui lui Conta. Biografia a fost.ro . necazuri.. Livianu a faurit legenda färä sai calculeze urmarile. cum. Livianu tri- mite familiei spre publicare o biografie in care il zugraveste ca pe un adevarat monstru. Ba nici macar nu era sarac tatal lui Conta. Rosetti are in Camera o izbinda stralucita : deputa(ii In unanimitate au votal urgentaa. Livianu in faptul pe care cel din- taiu l'a aruncat in public ? Atunci cum de trimite timp de pa- tru ani dovezi de consideratie aceluia pe care-1 socoate ma- rele si unicul vinovat ? Nu crede ?Atunci dece aruncd invinuiri atit de' grele ? Caci toate afirmarile din biografia d-lui Rosetti-Tescanu. Si totusi imediat ce tatul lui Conta moare. Un analfabet singur 1-ar lua cu acest inteles. www. Livianu urmeaza timp de citiva ani o corespondenta regulata cu sora mea : cere amanunte pen- tru biografie. refuzata. care se perdea din t. nu se indoeste nimeni 1 Dragostea lui pentru prietenul pe care-I vedea sbatindu-se in ghiarele boalei. care n'a vroit sa fie razbunat ? Ca d. i ca a fdcut totul cu bune intentii. Afirmarea d-sale scrisa cea mai tare este urmätorul pasaj : Ca sasi poata cineva face o idee justa despre valoarea lui B. care pot fi da- tonne i boalei i muncii prea mari i mediului. poate chiar fara sä bage de seama. Conta. adrniratia pentru aceasta inteligenta mare. nemultumiri. $i cine se sbuciuma ca sa i-o asigure 9d. d. pana ce nu i s'au facut simtitoare amendäri 1)..impla neprevedere. La plural el insamna neajun- sun. Conta nu este destul a-i ceti operele filozofice... Livianu.. se 'ntelege. d. ci generozitate. de care n'a fost scutit.. greutati de tot felul. CONTA 35 ruinarea sändtätii lui ? sa-§i ti stäpinit Conta 'Ana intr'atita a- cel resentiment Purtarea lui sa nu fi insemnat afectiune.. Vine intrebarea : crede d. uitare. iar intr'una descrie cu o multumire fara margin]. volumul Diseursuri parlamentare"--1W 1899.. Livianu. Dece s'ar face d.. din simpla nesocotinta !. putin cioplit. Trebue a cunoaste bine suferintele i mizeriile prin care a trecut din vrista copileinei pana la nzoarte".. Urgenta pentru ce ?Pentru o pensie viagerä tatälui iui B. da seama de tot ce aude despre cel disparut. BIOGRAFIA LUI B. cu amanuntele date de d-sa. Cuvintul mizerie" nu insamna aci lipsd.

cu care orice Çarä s'ar fah. Cu ginduri de evlavie zicem : Pace memoriei lui ! D-zeu si-1 erte!" www. nu mi se ingadue sa fac aprecieri. munca de profesor . cerceteze lucrarile de drept i cele de f lo- sofie. Cel mai bun fiu al tarii nu poate da decit munca cinstita.RIndurile de mai sus au fost scrise pe end Vasile Livianu träia.36 ANA CONTA-KERNBACH bune ? Impresionabilitate ? Bunatate de inima ? Cuget setos de dreptate ?Netagaduit I Dar si ce impulsivitate i cita lipsa de control asupra-si ! Cita lipsa de scrutare. mie ca sora.ro .digibuc. numai a lui ! Scruteze-i publicul --activitatea de ministru i acea de deputat. B.. e de zece ani numai. concepu planul si se decise a-si prepara materialul pentru scrierea unui tratat pe larg de dreptul civil comentat in paralel cu vechile legiuiri ale tarii in codicii Caragea si Cali- machi si in conformitate cu codicii civili ai celorlalte natio.$i acea de cetatean . fie el $i ce- lebru. Ce cistiga lumea exploatind asemenea spuse ? Ce foloseste prelucrindu-le. Ca profesor el nu se multumeste sa reproduca textul unui autor. $i ce pacat de bietul Conta Ce pacat Dar sa presupunem ca faptul a existat si ca legenda e un adevar. Ce i se mai cere ? Suferinta ?Suferinta e a lui. jertfä de sine. ci pacatele si vina. In iarna anului 1874-75. La intoarcerea in tara. avint. In acel volum era expusa in mod complect toata ma- teria cartii I din codicele civil. spicuind cite ceva din spusele contemporanilor lui. nu i s'a mai dat de urrna. dar rnindria lui de rom" n'o igneasca i suferinta lui n'o atinga I La acestea nu are drept Zece ani. Toate micile mizerii unui suflet chinuit Alult mai mult ii vor atrage decit tot ce ai gindit". Activitatea sociala a lui Conta. Voiu arata deci inlactuirea faptelor. cufärul in careli avea manuscriptul s'a pierdut intre Triest si Viena i cu toate reclamatiile lui. Conta a scris primul volum dintr'un tratat de drept civil. Notei. Nu lumina Ce in lume-ai revarsat-o. rautati $i niici scandale Astea toate te apropie de dinsii. Din Octombrie trecut dinsul nu mai este. In Octombrie 1872 Conta printr'un concurs stralucit obtine catedra de Drept civil la Universitatea din lasi. in timpul celor patru luni cit a stat la Pisa.. talent. petrecuta Mire anii 1872-1882. Fiindu-i sila a reface o lucrare deja terminata dar nimicita. Asupra ei. amplificindu-le ? Cu cit Ina- inteaza propäsirea omenirii ? Cu cit se mareste avutul sufletesc ? Vor cata vietii tale SA-i gaseasca pete multe. preschimbindu-le. Conta le-a dat. ci face cercetari i lucrari comparative ne mai facute. care trateaza despre persoane. menit a sluji ca text de studiu studentilor in juris- prudenta.

Insem- nind de asemenea sub numarul articolelor din legea belgiana. nici a vorbit vre-o . A confruntat i notat tot in acelas mod pe textul fran- cez al lut Martou toate deosebirile dintre codul romln si legea belgiana privitoare la materia privilegiilor si a ipotecilor. dupa care a lost compilat cel dintaiu si a notat toate deosebirile con- statate intre aceste doua legi. Sub numarul fiecarui articol din codul fran- cez a sells i numarul corespunzator al articolului romin. A intocmit planul general al acestei vaste lucrari pana aproape de sfirsit si a rezurnat o parte a titlului preliminar. Conta a sters toate dispozitiile care nu se gasesc in textul romln si a scris pe margine In limba franeeza dispozitiunile corespunzatoare din codicele nostru. Boerescu si altii. nici le este indicata origina in adnotatiunile coclului nostru de B. facuta pe mar- ginea celui francez din colectiunea P. pe care a savirsit-o treptat cu prepararea cursului de drept civil. VI. Aceasta importanta i totodata obositoare lucrare.digibuc. primul volum din colcctiu- nea codicelor adnotate de Sirey i editate de P. IV. care nu se gasesc In codicele Napoleon. Mie mi-a vorbit de dinsa dupá ce s'a stabilit definitiv in Bucuresti (primavara anu- lui 1881) pe cind li aranja biblioteca. toate dispozitiunile- corespunzatoare din codul Calimachi. explicindu-mi semnele corn entiunale . se pastreaza intact. Gilbert. i cu modul acesta a ga- sit in mare parte provenienta deosebirilor dintre codul Calimachi codul civil austriac. n'a lost de nimeni cunoscuta . pe marginea caruia a facut aceiasi lucrare . *tersaturile sint astfel facute !nett partile sterse pot fi cu inlesnire cetite. data cuiva despre proectul ce-si propusese.ro . BIOGRAFIA LUI B. Ill. pe la anul 1875 si pana la 1879. dupa introductiunea ce-1 precede si in care da definitiunea drep- tului Interneiat pe teortile lui sociologice. Acest prepus material juridic strins cu multa truda. El poate fi cu suc- ces utilizat. dupa cum mi-a spus insusi n'a aratat-o nimanui. CONTA 37 nalitati care au adoptat sistemul codicelui Napoleon. II. Din traducerea codului civil romln In limba franceza. codul Calimach. Regulamentul Organic si colectiunea lcgiuirilor publicate de Pasua Ifl doua volume. Din textul codicelui Napoleon. In de- curs de mai multi ani. Tot asa a facut si In privinta articolelor mo dificate. codul civil austriac. Treptat dar cu prepararea cursului sau preparat i acest material care- consta : 1. fie in scopul in care a lost adunat. A confruntat codul Caragea cu vechile legiuiri si ofi- sele domnesti dela Grigore Voda Ghica pana la Voda Stirbei si a gasit In parte proveniehta unor dispozitiuni pe care lea no- tat. Mi-a aratat succesiv tra- ductiunea co iului nostru civil in limba franceza. A notat In colectiunea legilor Moldovei. codul Ca- raged. numarul articolelor corespunzatoare din codul nostru civil. editata de Pas- tia i in Regulamentul Organic al Moldovei. Gilbert. pe Martou. A confruntat codul Calimachi cu textul oficial al Co- dicelui civil austriac din pro vinciile Longobardo-Venete. V. fie pentru a ser- www.

un profesor de Fizica.Cu aceastä ocazie d-sa a desvoltat o surna de cunos- tinte etnologice. Despre dinsele nu avem alta stire de cit titlurile anuntate in Convorbirile Literare" i articolele lui Eminescti din Curierul de Iasi". Ultima scriere a fost scoasa In volum i prezintata la un premiu al Academiei Rornine. in ciclurile Junimeia. material care astazi trebue sa fie la Academia Romina. Vezi Prefata din volumul : Discursuri parlamentare". paremi-se. In fine Intre lucrarile lui juridice se mai gaseste si ince- . .digibuc. scris pe clteva foi volante. cit i cu codicii civili afini codicelui Napoleon. privitoare la definitiunea calitatii de comerciant i la enumerarea operatiunilor care dau aceasta calitate celor ce le savIrsesc". care este i un fel de in- ventar al lucrarilor de drept ale fostului profesor de drept civil al Universitatii din Iasi. dar i mai rare in tara noastra. Colaborarea la Convorbiri Literare". Inca fiecare propozitie continea ceva nou : tot- odata 'a dovedit o cunostinta amanuntita a mitologiei populare romine.. i-au fost defavorabile. cu versurile Viate." .. ne Indrep- tatesc etc' . lata ce scrie Eminescu despre conferinta Fetisismul".putul unui proect de cod comercial. dela Revue philosophique" i acele ale marelui Invatat Schiff. Dupa cum era usor de prevazut pentru cei care cunosc individualitatea intelectuala a acestui scriitor. se continua regulat de la 1875 80 cu lucrari filosofice : Teoria Teoria Ondula(iunii §i Incerafri de Metafizicei. Conta ca scriitor e din nurnarul acelor putini. sInt notate cu creionul in observatiune si in dreptul fiecaruia articol. Pe marginea codicelui civil ro min. ci glndesc mai cu searna singuri . care nu repro- duc numai idei nerumegate din carti straine. inceputa la intrarea In Jun imea" In 1873. 1899. obiectul sa pearda ceva din insemnatatea sa. 1 Am facut aceasta lunga citatie.. Aceste doua cali- tali rare pretutindeni. B. El consista din clleva articole numai. dispoziti- unite aflate In alte articole. Conta Ia§i. cu toate elogiile cunoscutului scriitor francez L. apoi d sa mai are talentul de a eXpune foarte clar materiile cele mai grele. care controverseaza sau constituesc exceptiuni la dispozititmile continute in articolele adnotate.ro . fara ca prin aceasta limpezime. Tot in activitatea de junimist trebuesc socotite i cele trei -conferinte tinute la Universitatea din Iasi. pentru a arata cit material manuscrip- tic se gasea In 1899 in posesiunea d-lui Livianu.38 ANA CONTA-KERNBACH vi la aduotatiunea codului civil in corelatiune atit cu vechile le- giuiri ale tarii i codicii Caragea i Calimach. Concluziile dezorientatului rapor- tor.. prelegerea sa a fost foaite interesanta si a tinut incordata atentia auzitorilor mai mult de o orA i jumatate". Paulhan.Dar tocmai diu cauza bogatiei de cunostinte desfasurate 1). www. editia oficiala de care se servea la curs.

i logica i sinceritatea combaterii. care ura politica. . cele mai multe precedate cu semnul X.Articolut a fost bine apreciat de publicul cetitor. de asemenea a primit i autorul. I. care asista cu sfintenie la toate conferintele Junimei" spunea : Conta si Maio- rescu pot sta alAturi de conferentiarii cei mai strAluciti din ori ce tart civilizata". Iacob Negruzzi. a- tit dela persoane cunoscute. Brd- tianu i M. asa de numerosi In perioada suisului repede al carierei lui. Iar dupA o reproducere succintA a fondului conferintei. 0 notitA gAsitA Intr'un carnet al lui Conta de prin anii 1875 78 ne-ar face sA credem cA dinsul a fost cindva administra- torul i directorul Convorbirilar". ia parte la formarea grupului politic. totusi n'a Incetat de a fi cAutat chiar dupA tre- cere de 2 sAptAmini dela aparitia lui. nAscutA Maiorescu. Unul Go convorbire a unui alegator cu sine invtisi"sau ceva analog apArut in vre-o 20 de numere din Steaua Rominiei" si pe care mi-1 dAduse un cunoscut ca find al lui Conta. ne mul- -tuminn. I-am dat u- nei biblioteci populare. Cu toate cA Prese a retipArit a doua zi numArul In care se pu- blicase acel articol si cu toate cA el a fost reprodus de mai toate ziarele opozitiei. editat de catrA familie In 1899. de oarece vedea intr'insa cauza de capitenie a slAbirii caracte- relor". Kogedniceanu". atras si de prieteni personali. Jacob Negruzzi Sub titlul Contrib. cit i dela persoane necunoscute. dupA spusa d-lui Livianu. 1-am pastrat vreo 15 ani. etc.. iar de-oparte diferenta dintre suma rezultatA din numele cu X i o altA sumA mai micA." . Leon Negruzzi cu 36 . admirindu. La redactia ziarului s'au primit scrisori de felicitare. Cind mi s'a spus cA el se atribue si unui politician obicinuit din Iai. SA fi inlocuit in vre-o vacan- tie pe prietenul sän. CIteva nume barate cu creionul. E- minescu inchee : «Departe de a fi redat macar a suta parte din 'multimea faptelor aduse de prelector. CONTA 39 aceastA ocazie. BIOGRAFIA LUI B. La 1878 Conta.digibuc.. e foarte probabil sA se fi pierdut si arti- cole de-ale lui Conta.. si tot asa de departe de a fi reprodus cugetarea unitarA care le pAtrundea pe toate. Conta. sarcina unei dAri de samA pe scurt. -0 VilvA mare a fAcut articolul publicat In Presa".. de aceia 1-au privit cu simpatie.ro . asa de imputinati odata pe culme. gazeta lui B." www. dinteun: sentiment de revoltà impotriva celor ce se petre- ceau. De oarece articolele nu se iscAleau i orice urmA din sus zisa gazeta a disparut. zis In gluma al celor 8 si cu BrinzA 9' si colaboreazd la gazeta eSteaua Doua din articolele publicate In acest ziar au fost reproduse In volumul «Discursuriv. devine aproape cu neputinte. d. Buiucliu altii cu cite 50. d.Si BrAtianu i KogAlniceanu au recunoscut mai tirziu In parte dreptatea aprecierilor lui. Boerescu : Viitorul Rominiei pregellit de dnii I. C. d-nii Pogor." se vAd trécute 19 nume cu sumele res- pective : d-nii Maiorescu i Mavroieni cu cite 100 lei . Doamna Emilia Humpel.

cu toate cursele felurite ce i s'au intins. de aceia. Rosetti-Tescanu).. Era ascultat cu cea mai mare bagare de seama. intrarea lui Conta In lupta politic& si izbInda obtinuta In chestiunea arti- colului 7 din Constitutie. . Omul de Stat se sui la tribuna. pentru a-si doblndi popularitatea prepara tarimul pentru marea lupta electorala. combatut de ambele partide rstorice. ia parte la botez i raspunse pärlii a doua a notei respective printr'un energic non possurnus.In scurta vreme deveni candidatul cel mai popular din Iasi..Nesustinut prin urmare de cit de micul grup din care facea parte. . Se ducea la toate. crezu la inceput ca reusita n'are sa se Impedice de serioase di- ficultati. inlánluiau (D. deplin stapin pe dinsul i pe subiect. orinduite cu arta si care interesau. cu toate amenintarile. oratorul acesta care cu o voce cam slab& si intr'o vorbire corecta isi exprima vederile puternic coordonate si niciodata banale. n'a mai linut seama nici de gravele consecinti ce aveau pentru dInsul curentele din intrunirile publice.Congresul din Berlin socotise nimerit sl adreseze Romi- niei o scrisoare de instiintare (Jaire part") vestindui nasterea unei puteri noua. cu toate jertfele. convingeau. lua noi masuri ca sa-1 combat& pe toate caile i prin toate mijloacele. desi far& sfiiciune.Guvernul. a organizat intruniri publice. dupd cum profesorul se suise pe catedra. N'a mai (inut seama de raul ce-i pricinuia esirea din casa seara ..digibuc. i la toate lua cuvintul". Conta dadu dovezi de un patriotism demn de ciobanii din Ghinclaoani.. n'a mai tinut seama de tusea hemoptizia ce i pricinuia regulat vorbirea prea multa . Noul prefect lsi desfasura toata energia si abilitatea. mai ales ca mai avea In favoarea-i si concursul mutual al ambelor partide istorice.. dInsul fu unul din sefii cei mai iubiti ai miscArii nalionale .ro .' . pe atunci prefect al Capitalei i celebru in condu- cerea campaniilor electorale. \--Numit deputat al orasului Iasi. Conta ghici numaidecit scopul trimi- terii lui Radu Mihai. dupa cum studentul vorbise tovarasilor sai : modest. Cu neputinta sa fugi de elocventa multimii de fapte. alianta israelita universala. si contrariat pe ling& toate si de boala. inzestrata de catre Europa cu dreptul de interventiune. . Nestramutat In parerile lui. fu nurnit prefect al judetului cu ordin precis sa nu combat& nici o alta candidatura In afará de aceia a lui Conta. B. Conta nu se dete in läturi si fax& a mai sine socoteala de pericolele la care se expunea. Asi- gurindu i concursul Israelitilor influenti si bogati din localitate. Conta este ales deputat al orasului Iasi in Con- stituanta. unul din aceia care au mers la datorie pe drumul drept. Livianu i Panu.. cu toate accesele tusei si ale emoragiei ce i pricinuiau www. Improviza totdea- una cu cea mai mare inlesnire. cu toata släbiciunea in care se gasea. 40 ANA KONTA-KERNBACH In 1879.. pe care poporul romln le aclamase. lata cum descriu Rosetti.. Rominia nu primi cinstea sa.. Radu Mihai.. informat de aceste succese stralucite.

digibuc.ro . Conta in 1880---lai www.

s'a raspIndit In toata Moldova si multi proprie- tari mari. decis sa lupte. prieteni $i cunoscuti In favorul filozofului antisemit. servindu-se de aceleasi fraze stereotipe. Radu Mihai apucase sa previe guvernul ca nici o putere orne- neasca nu se putea sa Impiedecc alegerea lui Conta. El se alese cu mare majoritate. . Triumful lui a lost cu bucurie auzit de toata tam.. chiar pe propriul lor teren". este si de o lnsemnatate capitala. In depsebi de intere- sant si de nou." . luptatori pe aceasta chestie dela 1866 . färä ovaire. Reputatia ce Isi formase a decis pe un mare numar din colegiile electo- rale ale Moldovei. ei se margineau a reedita aceleasi clise- uii on se tineau intr'un cerc restrins de veded. acest nou venit le lua locul si le full simpatia publicului Inteo singura campanie. Sa fie acea definitiv adoptata de Constituanta ? Dupa curn am sous si mai sus. ca sa recomande alesilor respectivi de a urma cu punctualitate pe Conta In chestiunea isdraelita.Un Dm ca dInsul pe orice pu- nea mtna se simtea. Imi pare rau ca 1-am combatutv. vine si relnoeste modul de a trata chestia evreiasca. a zis Inteun cerc de prieteni : gAcurn Ifni pare bine.. cat n'a cazut Conta in alegeri.." (V. influentind pe MO rude. prietenul Evreilor. care au fermecat a- dunarile publice. Vine Conta. CONTA 41 agitatia i oboseala. El a procurat lui Bratianu mijlocul sa convinga diplomatia straina ca tot ce se pu- tea face. este In realitate un rival serios. iar fractionistii vad cu mIhnire ca acest par- tizan al ideilor lor.. Faima cuvIntarilor sale. lata ce zice si Panu. 7.. de vreme ce li bate In alegerile de revizuirea Constitutiei. I. este de a asimila pe Evrt i cu ceilalti streini.ro . Cu alte cuvinte ele au dat mandat imperativ deputatilor ca In chestia isdraelitá pcocedeze conform parerilor lui Conte.e lipsea cultura pentru a-si relnoi ma- terialul si nu aveau destula inteligenta pentruca sa largeasca clmpul mai departe..loan Bratianu care a ascultat acest discurs cu o atentie neclintita. Pentruce ? ApoiConta era Conta. . au venit lnadins la 1ai ca sa-i ofere spontaneu concursul lor. Intre hlrtiile lui Conta gasesc alaturatul proect de redactare al art. punctul c al conditiunilor de lndeplinit pentru obtinerea Incetatenirii. El combate pe Evrei In numele a teoriilor absolute. A luptat ca un erou.digibuc. Li- vianu). 'Ana la cea din urma sclntee a vietii.. Ar fi fost pacat. 4 www. desvolta i mai mare activitate. Bietii fractionisti ramasera pe planul al treilea.Discursul pe care 1-a rostit In Camera i-a cIstigat admi- ratia nu numai a tarii dar chiar a strainatatii.. din deosebite judete. Chestia Evreilor devenise banala In discursu- rile liberalilor din Iasi. BIOGRAPIA LUI B.Conta a devenit astfel idolul lasului din cauza convin- gerilor sale antisemite. Acel discurs a fost tradus i expediat guvernelor respec- tive de catre mai multe legatiuni din capitala.

."'-44' 445 & pytjAp..-..GO . Am reprodus aceasta fraza. . Livianu : s'a arätat tot atit de competent si in ra- mura financiara". fiindca ea oglindeste o caracteris- www. Ve+.Zrt3P S7`4-' 4. ca sä räs- pundä la atacurile ministrului de finante (D..Respec- tul pentru auditoi era alit de dtsvoltat In Conti'.a24 01..42 ANA CONTA-KERNBACH . desi nu se leaga numaidecit cu ideia pe care o urmärim. aest discurs d. Rosetti-Tescanu spune : Chad fu vorba de chestiuni flnanciare..f /-41.ro . . Incit nimic nu bar fi decis ca set repete Lcrurile odata spuse". ... daca nu se simtia obligat a lua cuvintul in chestiune personalä.c2 alnL.. a. Conta dovedi cä nu-si pierduse vrernea in scoala din Anvers si cd aptitudinele lui erau extraordinar de variate".digibuc.Conta nu si-ar fl desvoltat partea juridicA. In Constituantä Conta a vorbit si in chestiunea ràscum- pärärii ferate.44"---'t cA-44± e" h- )2:4 e/ it. V L71" /-9(4.. Sturdza). Despre. lar V.

Conta inträ In Minister at chemarea de a reorganiza InvatamIntul.sInt nu numai un produs Insemnat al spiritului sau. dar a servit la foarte multe din reformele ulterioare.bine inteles -WA sä se arate vre-oclatä isvorul inspiratiunii fata ce zice d.coli industriale pentru baeti i pentru fete. lucrare conforma nevoilor. Intocmai ca In rIndul trecut. Principatele dispozitiuni ale proectului sail de lege slut : lucrul manual. Philosophie Contas"..ro .." In Iu lie 1880-.. Inainte ca proectul sau de lege sä fie elaborat. el cuprinde liniamentele tuturor reformelor ulterioare".Proectul de lege care e lncercarea unei reforme adinci In desvoltarea tarii sale. de$i pe acea vreme.Si cu aceasta ocazie Conta a primit numeroase tele- . Acest proect de reforma este opera proprie a lui Conta.grame de felicitare din mai toate orasele tarii. de spintul unitar care domina toate reformele partiale. o pricepere rail a lipsurilor po- porului säu. mijloacelor i cir- cumstantelor speciale tarii sale. co- merciale. practica agricola $i gradinantul cu pomicultura In cursul superior al scohlor primare .. agricole etc. In acest proect Conta dovedeste o cultura pedagogica serioasa. de vederile noui adecuate nevoilor tärii sale. ... mai ales ale corpului di- dactic de toate gradele. dovede$te intelegere si simt practic In masurile de imbunatatire propuse. de scoli profesionale. Radulescu-Pogoneanu in teza sa de doc- lorat : Leben ù. Bratianu. Mare le nu- mar de competitori refuzati formara un curent ostil lui Conta. fart nici un ajutor de al subalternilor: .a sa fi cetit acest proect i sä nu fi ramas subjugat de armonizarea dispozitiunilor de detail.. cu internate $i gradini de copii .ele arata $i directia sand- toasa a reformelor aduse mai tirziu la Indeplinire.. conform lute le- genii cu I. Miscarea mai vajnica a pornit dela totusi ma indoesc ca cinev. . potnvite fiecare momenfului... pe care le cuprinde dInsul. inflintarea de scoli pri- mare In ora$e. are pentru istoria ei culturala o Inaltä in- semnatate teoretica. . Aceste din urinä dovedesc prevederea lui Co ita ele e- www. acesta era Indestul de puternic ca sa Infrunte -curentul.. si a demisionat. Chill proectuI fu dat spre studiare autoritatilor $colare prezentat Camerei. ba in parte pe acea a celor ce sInt pe cale sa vie"..Trasaturile principale ale acestei reforme..digibuc. I.Conta n'a vrut sa creeze dificultati marelui Brätianu. . cares deosebeste pe Conta de imensa majoritate a oamenilor politici. CONTA 43 dica sufleteasca pretioasä. crearea de . Incepura protestele. cind cu discursul In chestia isdraelita. Proectul este o lucrare originald de mare proportie si de o valoare reala. Leipzig 1902. care trebuia. BIOGRAFIA LUI B. Proectul a fost retras $i el din secti- unite Camerei de catra titularul care a succedat lui Conta. sä apart dupa Intoarcerea lui Conta In Ora dlnsul era la Emsaparu cu mult mai curind. Decretul.

pentru formarea prof. 3) cel dintdiu inspectorat scolar. noi ar fi trebuit s'o purcedem de mull . Intr'un ziar din acele vremuri. Iar d I. Gri- goriu. se revoltase numai contra acelei parti a proectului. secundari. C. nici una din acele critici n'a fost serioasA si impartiald. s'o creeze pe de-a'zi- tregul. I. .Criticele furtunoaseca sa zicem asa ce s'au pornit In tard numai din partea celor interesati In cauzd".Fi da sine stätätori ca o aplicatie pe terenul pedagogic al spiritului psihologiei lui Conta"..In tot proectul de lege respird convingerea cei fiece (ar& trebut Intemeieze cultura pe propriile sale puteri. cunoscutul publicist P.. Conta a luat parte la un moment istoric 14 Martie 1881 si a creat urmAtoarele insti- tutiuni : 1) scoala comerciald din Iasi.. 4) cele cloud scoli r ormale superioare. 5) societatea dramaticA. asa cum se lucreazd as- tdzi in tot occidentul i 'Ana la hptarele tarii noastre dinspre Carpati si Dundre. asupra retragerii lui Conta din minister. zice : V. ar fi a vut culturd sociologica mai intinsd I IatA cum se exprima asupra proectului de lege si un pub- licist care semneazd : membru In comitetul international de pedo- logie" : Toatd directia atit de frumoasd si de folositoare a pedo- logiei si a pedagogiei experimentale.. stiintific si demn de un corn de profesort`. Conta.. 2) cea dintdi scoald secundard de fete. intr'un discurs politic din 1913.. www. cd Sta- tul e dator sA trezeascA energia nationald. In scurtul timp eh a fost ministru. s'o Imputerniceascd unde e slAbitd. a rdmas ceva In urmd cu agri- cultural'. Bratianu. dacA dAscAlimea din acele timpuri. Conta voise sA creieze o clasd Cite decenii au trebuit Rominilor ca sd inteleagd propune- rile lui Conta din 1880 i ce Infatisare alta ar fi avnt tara noastrd astAzi.. cd orice tard trebue sA-si organizeze Invdtdmintul dupd treapta culturald a momentului In care se aflA dupd.Cu reforma Invatamintului. zice . . acolo unde lipseste . vorbinci despre Conta i ideile pe care acesta le-a pus in slujba tarii.acea clicA profesorald intreprinsese o campanie orbita de lupta pentru e- xistentd. cu Panu si Creangd in frunte.. nici una n'a fost bazatd pe un fond moral. acolo unde dinsa e adormitd.ro . care trata i regula intr'un mod sever si impartial atributiile.44 ANA KONTA-kERNBACH rau de cea mai mare insemnAtate sociald pentru un popor care pare ptitin Inclinat inspre nego i Intreprinderi industriale si care desi trAind din munca cimpului. salariile. nevoile specifice ale poporului sdu".digibuc. . poate cea mai mare inteligentil pe care a dato neamul rominesc".

Nici unul nu scapa un rind critic asupra bine- lui sau raului ce acel proect aducea invatamintului in fond : a- ceasta ne-ar putea da o luminoasa idee despre sentimentele tiunea ce pun acesti oameni in apararea meseriei ca sinecure. D1nsul nu putu fi de fata decit un numar restrins de sedinte. Ultima locuinta aci i. chearna pe Conta in sinul ei.. desgustat. In Decembrie 1881. cu alta Imprejurare : in 1913.. unde nu fu- sese de doi ani. Pe drum capata o bronchita capilara. din simpla nazuinta de a sluji omenirii. ca o contra manifestare impotriva cabalei vulgare a 01.ro . cu volumul de Pa- tologie intr'alta. CONTA 45 perspectivcle i penalitatile ce cadeau asupra celor chemati sa propage lumina". Conta nu si-a exprimat niciodata vre-o dorinta in ce prive. .. amarit de experienta fäcuta cu politica si cu prietenii. La retragerea din minister Curtea de Casatie. .. se stinge cu aceiasi simplicitate m'areata cu care a trait. Conta se simte tot mai rau. Mercuri 21 Aprilie 1882. Ftlosoful ateu e inmormintat religios.Conta. Din Bucuresti corpul e transportat la Iasi.Numele cel mare. Cinstea facuta de tara se primeste asa cum dinsa intelege s'o deie si nu con- ditionat1 De altmintrelea B.. care a scrutat necunoscutul fart sa se inspaiminte. destule pentru a cistiga sti- ma savantilor sai colegi". 6. La finele lui Martie se reintoarce.. . in virtejul ambitiunilor meschine ale politicei militante si tre- cerea sa fugitiva prin cele mai inalte demnitäti ale statului.".. Rosetti). era asa de sus asezat. numai sora lui si cite un prieten. la ora 6 seara. plutea intr'o sfera atit de senina si eterna.lire de jalbe oculte. cu simplicita- tea si maretia filosofului antic.originalescintei de genivatragind atentia spiritelor inalte ale stiintii moderne.6 victima fusese mi- nistrul. contra controlului pus asupra capaeitatii profesionale". Cu ceasul intr'o mina. dupa starumta celor din jurul sat]. Statul li face funeralii nationale. au conlucrat numai sa-i arnarasca sufletul salt nobil si curat.a fost Lung'Arno No.... lamintului primar etc. cind i-a ridicat un mic monument pe mormint.. se stinge. BIOGRAPIA LUI B. Boala dureaza trei saptamini. pleaca la Pisa. el ii urrnareste declinul cu un eroism supra- uman. prin ideile sale noua.. Istovit. locul cel mai de cinste ce frebue sa o- cupe acest orn in galeria ilustratiunilor tarii sale". Inca caderea lui in contactul luptelor zilni- ce. (D." Acest otn nu s'a urcat la putere prin zemi..te ceremonia ultima : se pare ca nu-i dadea nici o insemnatate. Linga dinsul. Familia a tinut totusi sa-i respecte convingerile filosofice. www.. Ei se revolta cu pasiune i violenta contra censurei si a friului prevazute in acel pioect In indeplinirea sa- crei datorii de profesor. prin scrierile sale filosofice. demn de admiratia generatiilor prezente mai cu seama viitoare. colportate in taina de slugi lingusitoare si subsemnate in mod clandestin interlop de catre popismul de jos si profesorasii inva.digibuc.

.46 ANA CONTA-KERNBACH Opera lui B. odatA cu cel din Origine des Espèces.Cetind osebitele pArti ale acestei c6rti. amlndouä traduse i publicate. In editura Mayolez- Germer 'Baillère. de I. 3) Fondements de la Méthaphysique 4) Théorie de l'Ondulation. dela Conta au rAmas urmAtoarele 1) Théorie du Fatalisme. Ajcan. le-a distrus In 1890 : 1) Origine des Espèces 2) Premiers principes composant le monde. P. SA citAm deci pe a altora.ro . dupA moartea autorului. Despre soarta manuscriptelor $i a bibliotecei lui Conta. 5) Ciorna unei Conferinte tinutA in 1869 la societatea stu- dentilor din Bruxelles. tot la Tescani. Conta. catA sA ne multumim cu citatiile despre a cAror existentA gAsim urme i In tail la noi. a ars pare-se. vedem cA autorul este partizanul materialismului lui www. 1n anii 1877 $i 1880. 2) Discursuri parlamentare (postumA) la$i 1899. Familia mai are In stApInire : 1) Volume adnotate : a) Théorie du Fatalisme. Bruxelles Paris. Conta.. Rossi. In afarA de lucrArile de drept a cAror enumerare s'a vazut mai sus. vErsuri. d) Le darwinisme et les générationsspontanées. contactul cu strAi- nAtatea a devenit absolut cu neputintA. Paris. Textul amlndurora era tradus de cAtrA B.. de cAtrit cL Rosetti-Tescanu. 4) Patru scrisori. In vlltoarea In care trAim. Familia lui Conta a publicat In 1888 douA bro$uri. B. nici n'ar avea nici o valoare. ultima lucrare era $i IneditA. 1890 $i 1895. Conta.. amlndouä traduse $i publicate de cAtre autor.. 2) Trei carnete mici cu InsemnAri. Cea dintAi lucrare e postuma. Manuscriptul in limba francezA al Teoriei Ondulafiunei. Dinsele au fost publicate apoi ca Apendice la vo- lumul Theorie de l'Ondulation.digibuc. $i cum. cea de-a doua numai In parte. b) Principe universel dis mouvement. Boutan et d'Alnzeida. etc. 2 vol. (din care parte s'au publicat in Contemporanul'. Ia$i 1879.) 3) Clteva foi volante cu texte i cugetAri. tradus de catrA Conta Just*. s'a vorbit mai sus. . c) Cours de Physique. parte rAmase IncA inedite. In limba romlnA : 1) Incercdri de Metafizicä (Introducere).. 6) Citeva pledoarii In rezumat. cu adevArat re- marcabile. 2) Essais de Méthaphysique. 0 apreciare personalA asupra lui Conta ca filosof nici nu mi-e IngAduita $i. pe care din pricina multor gre$eli care se strecuraserA. In editura F.. Trémaux.

. ea este pen- tru mine un isvor de placed spirituale $i de studii serioase. 1) Multe din ipotezele lui Conta..Rar am Intilnit pana acum o carte de filozofie materia- lista. . bunäoarä acea rob tiv la diferentiarea functionalA a elementelor din fiecare nerv de sim- tire specialA si acea relativ la distingerea fenotnenului de constiinta psiho- gica de acel al stiírilor suflete§ti observate.. plina de spirit Inteadevar filozofic. V. cetitorilor cu spirit matur $i impartial. nu nea- ga faptul ca materialismul e Inca In copilarie. Vogt. Ed.ro .. dici posibilitatea unei localizäri a ei.Cartea dv.. asupra micei carti a$a de bo- gata In idei. BIOGRAPIA LUI B. subiect foarte Insemnat $i de actualitate $i interesant.. Sint fericit ca o am.. bunaoara ipoteza dv.1) Delboeuf ." . opere.Cartea d-stra asa de buna $i precisa. Moleschott. Revistei Athaeneum) ... Dr. E 0 opera exceienta" (despre Essuis de Alelhaphysique"..Acestei forme a panteismului l$i datore$te na$- terea idealismul subiectiv." Tiberghien. Conta influentat de Spencer. Lange".... F.."... foarte savanta.. Ueberweg-Heinze. mai clara. sint astäzi dovedite. it trateaza d.recunoastem ca lucrarea d-lui Conta este plina de inteles $i bazata pe o eruditie adinca $i solida: Autorul are meritul de a fi Inteles in ce constau elementele te- oriei fatalismului .) Dr.. Darwin $i Bilchner . imi treze$te un interes foarte viu.. . Straitmann i Conta. dinsul are o cunoa$tere desavir$ita a argu- mentelor date de catra $tiintele naturale $i cele sociale.digibuc.Lucrarea dv.V. Conta... asu- pra constituiiii creerului. Reich .. Recomandam lucrarea d lui Conta. care sint cei din urma reprezentanti ai mo- noteismului. Sint alte ipoteze pe care nu le pot admite.. . www.. de pilda ceia ce spuneti asupra nervului optic ca are o fibra pentru a simti Inaltimea". concepute prin 1874-75. CONTA 47 Bilchner. Reich (Dir. pana la Schopenhauer...Un cugetator romin . . etc... A$tept do- ritor noua dv." am Mg-at de searna multe lucruri ce m'au uimit. Toti filozofii speculativi dela Des- cartes $i Leibnitz...Na$terea $i istoria religiei.din punct de vedere al filozofiei rnateriatiste intr'un mod care face sa a- traga atentia cercetatorului realist. $i al pozitivismului lui Comte $i al discipuhlor acestuia. Trebue negresit sa publicati In frantu- ze$te excelentele dv.oarecare asemanare cu F. lucrare.." Buchner.... mai consecventa i mai sincera.

Cunoaste de asemenea pe Kant si-1 discuta.. claritatea spiritului..Conta. E departe apoi de a se 'nchina in numele lui Dar- win si a lui Haeckel. F.Ceia ce.. . nu neaga din hotarire. In aceasta se apropie de Engleji.) se recomanda prin calitati de ordine si de metoda.. dinsul crede ca observatia interna nu e o iluzie numai .Observatii judicioase asupra fenomenelor morale . gustul generalizarilor. Autorul e to- lerant. trad. slot sfortarile laudabile spre a Im- paca vechea metafizica materialista cu psihologia experimentala".Totul e ingentos . 258-271 si 233) www. puterea abstractiunci. cu atitea editii in Germania si in Franta. L. Romeo Manzoni. F.i cu totul nou In aceasta carte. Conta. Beurit r (Revue de Philosophie") Numele lui B. Gruber. principiul lui Harvey : omne ovum ex ovo". originalitatea si adinci- mea gindirii". declt celebra lucrare a lui Büchner. si cind vine prilejul stie sa se scoale si lmpotriva maestrilor pe care-i sue mai mult In nouri.... Eucken. . Conta it mai gasim citat cu elogii de Haec- kel. .Aceasta carte (T. P.. Wissenschaft (pg. . Conta un pa- ragraf nou.48 ANA CONTA-KERNBACH Ir Istoria Filozofiei. na- zuinta spre unitate. el Incearca sa explice dece eul este nematerial §i fard dimensiuni. B. greutatile i complexitatea pro- blemelor ce are de tractat . Mazoyer. Rud. Richet. Dr." .. Comte.digibuc. Mai bine. B. ele dovedesc la Conta o aptitudine dialectica la care se alatura un spirit de observatie ce i-au inspirat pagini foarte bune .. epentruca nu-i den o functiune. Schiff. are o cultura filozofica pe care o gasim arareori la admiratorii lui Auguste Comte. Fortä 5i Materie. pe care-1 combate cu multa putere asupra acestui punct. Ch. Eisler Geschichte des Monismus Philosophenlexicon Biich"ner Natur u.Un glnditor genial. impotriva abiogenezei. Le Positivisme Rud. pe care-i cunoaste citeaza cu placere.. Littré. Paulhan. o forta In activitateD"...ro . Paul- han. Aceste slot calitati carora sIntem fericiti sa le facem dreptate cu atIt mai mult cu cIt ne Indepartam mai deplin si de punctul de vedere si de Incheierile d-lui Conta.. BouchardPrefata dela Pathologie générale..Toate aceste discutiuni skit serioase si bine conduse. Renouvier. care-o pun cu mult mai presus. Sergi. raspunde cu vrednicie obiec- tiunii biogenistilor care invoaca. acel al filozofier romlnesti. . in special acele asupra certitudinei si a credintei.. dupa parerea noastra. Dessoir. bine compusa i serisa clar.. Heinze deschide cu V. Impo- triva lui A..

cA voea. cunoa§te valoarea muncii. tot ce-i strain. mai ales despre Timp Spatiu nu-1 mai satisfAcea de loc. CONTA 49 . ci i in complexitatea la care tintea autorul sA le ducA. inclt se imbolnAvise si fu nevoit sA cAlAtoreascA prin strAinAtate ca sA scape de obsesiune. . cAci aici adincul cugetAtor i$i desvAlue pentru prima data tot geniul sail. atunci numai s'ar $ti ce fortA extraordinarA in- semneazA dinsul. vorbind cu V. dar care avea sA fie de- pusa la Rheinwald in Paris. autorul vrea sa contopeasa Cap. dupa cit nici n'a apärat in revista filozoficii. Omul e .Manuscriptul acesta este opera cea 'mai de cApitenie. Numai Rominul. le M.qIncerceiri de Metafizice le-am trimes revistei Revue de Philosophie". cAci avem indicii destule pentru a- ceasta. IA Convorbiri". asupra celei din lucrArile filozofice. T. Ribot.digibuc. tot ce-i romlnese. InteaceastA magistralA scriere.' 1) Lucrarea trimisä n'a fosi restituitä de d.. sA publice sub titlul de P. www. Si opera filozofica $i acea de drept nu trebuesc judecate numai In forma lor fragmentarA. Am vAzut ce spune V. care mai bine declt oricine. despre scrierile lui. Conta nu s'a nAscut In altA tare. care vor- besc de un nou venit In lumea lor.1) . Livianu despre tinta autorului in lucrArile de drept. si.ro . neso- cote$te fArA alegere. SA fie Enescu al nostru francez. IatA ce stiu asupra acestei din urmA lucrAri. la intimplare.. Rosetti. eu am inteles-o in felul acesta. BIOGRAFIA LUI B. imbrAtiseazA fArA alegere. sub o forma sistematica. stiind cA-s pirghii puternice pentru propAsirea unui popor $1 le pAstreaza in pri- mul loc pentru ai lor. AceastA exclamare. $i deci o pretueste pe a lui. $i care. el mi-a spus. i$i cruta i vremea $i lauda. absolut necunoscut.Si toate aceste laude sint dela scriitori strAini. !nett renun(ase la tipArirea -sub acea formA.. pe IWO toate. ca deslipita din imperiul otoman. Natiunile tari nu-si ri- sipesc admiratia i indemnul. Cap. locueste intr'o tara grozav de indepartata si pen- tru care nu au nici o consideratie. Pe la 1881. pe la 1878. Th.... I din Teoria Ondulatiunei (din Con vorbiril $i Premiers prin- cipes composant le monde". ger- man. coplesit pare-se de constiinta inferioritatii lui po- litice seculare. Maiorescu zicea adesea PAcatul cel mare e cA V. pentruca gasesc citeodatA In ea idei analoage -cu ale lui V. lucrarea rAminInd ca materie bruta pentru Me- tafizicA. P. D. C. Iata ce ziee d. El imi istorisi cum il necAjise asa de tare chestiunea despre Spa fiu i Timp.om $i savantul. la care lucra In momentul conversatiunii noastre (1881).. arAtIndu-mi foaia tipAritA in Ia$i. Prin 1877 abia de se stia des- pre existenta tarii.. I din Teoria Ondulatiuner (Con- vorbiria) precedat de un capitol non asupra principiilor gene- t-ale.. cam si- bilica. Conta i trebue ea dreptul lui de Intletate sA fie -bine constatat». ori englez. dar cA modul cum tratase el atunci.

zic. Fundamentele Metafizicei. Asimilafiunea universalä. in momentul aparitiunii scrierilor lui Conta. un asemenea studiu..se astazi.. cind dinsul a trait.. I I' ." Ceia ce-i dureros in soarta scrierilor lui Conta este ca o determinare exacta a locului pe care autorul lor II ocupa In Is- toria Filoofiei.ro . ci i in amanuntimele de argumentare si de aplicare . Conta coperta volu- mulul Theorie du Fatalisme".Dupa cit mi-a spus V... gratie generalizarii culturii filozo- fico tiintifice. intrate insa dela aceasta data In avutul co- mun.1) . asa zicind. care sa amanuntiasca exact btarea de spirit din occi- dent. locul in evolutia cer- cetarii filozofice. si dupa planul gasit in hirtiile lui. ca moneda curenta ..In ce priveste forma definitiva ce voia sa deie scrieri- lor lui. i ca culoare §i ca consistentà. V . scrierea ce avea sa se ch'eme Incerceiri de Metafizicer avea sa cuprincla 5 capitole : 1. Cu repeziciunea cu care se rastoarna in zilele noastre toate altarele. Ondulafiunea universalä Inchipuiti-va ca. nu mai poate lua li- inta ar cere o munca extraordinara.. deci fara utilitate practica imediata. care sa discearna exact ideile lui. a devenit de aci Inainte cu neputinta. care sa stie pretui ipotezele lui In func- flune de datele . in stadiul de gindire europeana. www. sa-i fixeze. Atractiunea ci repulsiunea universalä.. iata in doua cuvinte ce stiu dela dinsul'. care sa arate clta noutate prezentau ele atuncea. si a- ceasta nu numai In sintezele lui generale. altele chiar doveditecare sa statorniceasca. Essais de Psichologie.80 e deja veche. Infatisindu-ni.digibuc.Sub titlul general de Philosophie materialiste" avea sa publice pe rind : I.. care sa inven- tarieze asa zicind toate achizitiunile stiintifico-filozofice din acel minut.stiintifice din acele vremuri g nu din ale noastre ipoteze din care unele au fost astazi recunoscute ca verosimile.V. imi spunea ca. dinsa trebuind sä evoace conceptia de fataIitate.50 ANA CONTA-KERNBACH .. Cine sa aiba si evlavia i putinta de munca sa desgroape atitea vre- muri ? Un Romin ? Eruditia trebuitoare cere ragaz : de unde 1) Mi-adue aminte cu clta minutiozitate a ales B. nu i-a fost dat sa sfirseasca macar Cap. intr'un cuvint. pentru a evidentia astfel originalitatea lui Conta. Lumea. cu care se rostogo- lesc toate sistemele. Essais de Biologie III. Momeala doar de savantlic. Un stu- diu critic. Essais de Sociologie IV. filozofia din 1875. regreta titluI nelamurit de Fatalism" ca facea mai bine de zicea : Incercäri de Psihologie". Essais de Methaphysique 11. va- loarea exacta a operei lui Conta. noua atunci. . IV.

la noi mai ales. daca-1 pui. a oricarei inventiuni. Aceste insusiri. al cercetarilor filozo- fice din toate vremurile.Simtul istoric e mare lucrul.Hotarit lucru. Shakespeare lnsusi.ro . Spencer nu publicase nici First Principles". si inten- siva si prelungitä. traind prin sine Insesi.. vesnic neastimparat. care a murit la 36 de ani. . daca ar fi sa ne dea astazi operile lui. Daca pui pe B. de vesnica primenire ale celor gindite i Infaptuite.. fi- indca alti cercetatori li vor fi luat locul. Un strain ? Din ce motiv ar fa- ce-o pentru un nascut In locuri asa de Indepartate ? Nota exo- tica.. n'ar mai fi uriasu1 pe care ne-am deprins a-1 socoti. De aci iluzia cetitorului neprevenit. CONTA 51 sa-1 ia Rom !nu!. poate singurul necontestat.... i ca un critic sa minuias- ca exact acest instrument de cintarire... Conta... §i mai bine ! Asemenea porniri alcatuesc ceia ce am putea numi vocatie. subtilitatea argumen- tarii si perfecta unitate in structura arhitectonica a fiecarei lucrari. Conta.. adeca la vrista clnd Auguste Comte nu publicase Inca nici una din ca- podoperele sale. Aproape acelas lucru se poate spune si despre opera de drept. 2) usurinta. este concepfia relativitafii.. lnlesnirea cu care se urea In lumea abstracti- ilor. si mai c'ar putea i dinsul Infaptui sis- teme filozofice asernanatoare www.. Cu dinsa se masoara valoarea oricarei lucrari. B.digibuc. i Innascute si do- bindite prin munca proprie. a oricarui monument de arta. li trebuesc Insusiri exceptionale si morale si intelectuale.. . cu a- ceiasi fireasca Inlesnire cu care un copil Indemanatic se joaca cu mingea. dar citi stilt. lipseste acestei filozofii. care ar fi un farmec. pen- tru inteligentele sensibilizate prin o cultura superioara. BIOGRAFIA WI B. snit i o dovada a de- plinei lui originalitati. Inriurirea straina da lntotdeauna lucrari in care ideile se aseaza In serii i niciodata organisme. vesnic grabit. valoarea lui Conta ramine. zic. la vrista cind H. la o lucrul nu e asa de greu. lnzestrati cu simtul istoric. care au trait cite 70-80 de 1 ani. Conta e om far'de noroc1 Incheere. eminamente occidentala si savanta. sub pretextul ca a fost inriurit de asa cum fac cercetatorii nostri In ale filozofiei. 3) elasticitatea i belsugul mintii. Conta mlnueste abstractiunile i sistemele filozofice cu aceiasi destoinicie i stapinire cu care Enescu mInue§te arcusul. Pentru eruditi. nevoia de vesnica rel- noire. ca. relativitatea. netagaduit . In fata acestor uriasi ai gIn- dirii filozofice din secolul 19-lea... pretioase In sine. opera lui Conta nu mai este nouä. logica Ineluctabila. vesnic In cautarea de rezultate pipäibile. asa curn le-a alcatuit in veacul Elisabetei. Vremea a trecut.Caracterizarea intelectuala a lui Conta o alcatuesc : 1) eruditia lui extraordinara. cum sint scrierile lui B. nazu- inta de a realiza tot mai bine. citi stilt Inarmati cu cultura intensiva ? Un cItig. avintul ipotezelor.

De aceia nici nu gasim modificari esentiale ori stersaturi multe In manuscriptele lui.52 ANA CONTA-KERNBACH Mladierea extrema a glndirii lui Conta se datoreste In pri- mul loc vocatiunii. nu in scris. Nici o Insemnare pe cartile lui. de sobru. de usor. o facea cu o arta desavIrsita. vor justifica poate afirmarea mea. de straveziu si de adecuat fondului. sau ca pitole. Meditarea se prelungea cu ceasurile. skit o necesitate §i o dovadd de simt artistic . gratie ma- rei plasticitati a memoriei mele. dupa spusa d-lui Livianu. Inca nu aparuse . ragaz. pupa ceasuri i ceasuri de meditare. In schimbul ostenelei excesive. mai bine organizate. interpretate i pricepute mai clnd mi-am dat seama de mecanismul psihologic In genere. cu mlnile sub cup. ca la Balzac. nu patrunsese Indestul In domeniul literar. stiinta si filozofie. Plasticitatea e un Jest pentru urcarea vertiginoasa In lumea filozofiei I Cine a avut prilejul sa citeasca lucrarile primilor nostri dascali In filozo- www. ca lucrarile produse sa se Infatiseze mai framintate. Procedeul de munca al lui B. care cere o sfortare. Zola. mai intim prelucrate. Dupa clteva pagini. cetirea lor o socotea chiar daunaloare. Conta nu se aseza la biurou sei com- pue.eu leam experimen- tat pe amindoua i tiuface. El crea oral. Conta citea putine romane i numai pe acele sernnalate ca opere de mare valoare. trebuesc vorbe tocite. Ctteva amanunte asupra chipului sau de a ceti si a produce. ca cel psihologic realist. bazat pe observatia externa. iar drept Incheere. se datoreste Insa. ori se plimba prin casa cu mlnile la spate. Anatole France etc. totul era deja orinduit i organizat In capul lui. o incordare. iar cel Intemeiat pe observatia interna ca la Bourget. cum am spus . de suculenta materiala. Dostoyewski. ca imaginatia era aproape singurul isvor de productie literara si ca nevoia de veracitate. se Intindea pe o ca- napea. §i felului de a lucra. subtiate. Pentru marea masa.digibuc. Inchegind i condensind tot procesul psihologic de atltea ore. asa zicInd. Am spus aiurea ca atunci chid citea cu glas tare. era in fasa . socot eu. deplina libertate de apreciare oricuiscrierile lui Conta sint acele ale unui mare artist : si p. Flaubert.in orinduirea prin contopirea si subordonarea lor unui principiu unitar si prin avintul conceptiei i prin stilul. Conta. nascuta i hranita de catra stiinta i fi- lozofie. la plasmuiri eterate.ro . care iz- besc pe cautatorii de limba veche. pastrate ca de un aparat fotografic. La idei suprasensibile. Tot astfel chid lucra. Neologismele. romanul nu avea Insemnatatea sociala de astazi. stiu eu ? lasa cartea cu fata'n jos. de clt cel obisnuit. Din punct de vedere literarpe acest teren se obisnueste a se lasa In Rominia. To- tul i totdeauna Ir. lipsite de con- sistenta pitorescului. neaos romineasca. Conta citea in schimb versuri multe. Poate e necesar sa amintim ca pe acea vreme. o cheltueala de ener- gie cu mult mai mare. asa de firesc. Dic- kens si altii. o mica notita pe un petec de hirtie. dud se hotara sa scrie.

. cum Il indemna tot sufletul lui. fara volum§i'n limba ro- mtneasca nu se puteau gasi. B. in gall de harni- cia fara seaman. nu pentru ca astfel se cuvinea sau ti convenea.... a facut o Intocmai cum a facut i munca intelectuala. Glndirii abstracte. fara lupta cu el Insu§i. 'tie clt de nepotrivite stnt numirile create de ei.5i fu mereu acelcq §i totdeauna el ihsufi cugetatorul romin.digibuc. acel manunchiu de idei ténues" asemenea funigeilor. Nici constringere din afara. cum gindea. fArá sfortare. $i parca nimic nu 1-ar zugravi mai bine. cu inlesnirea i seninatatea firescului celui mai desavtr§it. pentru care n'am gasit nume potrivit de ell In limba italiang. acea filigrana minunata. plasrnuirii filozofice. Eu chit cum cInta pasarea Cea din laca§ de ramuri". de marele talent muzical.. pentru conceptele afinate de atttea generatiuni de gInditori pare ca vezi un elefant jucind gavota. . Conta era In fiece moment cw §i nu altfel. naturalezza". i se cuvin vorbe fArá materialitate. acea dantela §ubreda prin ging4ia ei extrema. cum- patat. BIOGRAFIA WI B. In afara de trasaturile vazute Oita aci. CONTA 53 lie.. Conta mai e caracterizat prin doua Insusiri : veracitatea §i o alta. fara straduinta. lArA pondere. demn $i devotat binelui public.. $i daca a fost scrupulos. latarete i gre- oaie. de pe la Seminarul Veniamin" i Academia Mihdileanee.ro ... §i fu orn ! www. nici obligatie subiectiva I dansul era cum simtea. pe Conta in a- ceastá privinta ca versul lui Goethe : Ich singe wie der Vogel singt Der in den Zweigen wohnet"..

ro .www.digibuc.