Legați-o la ochi pe coana Justiție, până nu-i dezleagă pe toți penalii!

Dacă în alte țări Justiția e o doamnă bine, legată cu o panglică la ochi și purtând într-o mână o balanță și-n
alta o sabie, la noi pare să fie o amărășteancă fără panglică și cu mâinile ridicate, ca să arate că s-a predat
de mult în fața infractorilor. Bine, nu a infractorilor mărunți, care fură o pâine de foame, fiindcă pe ăia îi
bagă urgent la pușcărie, ci a marilor rechini, care fură o țară și cărora coana Justiția nu le zice nici dă-te
mai încolo.

Să luăm, de pildă, cazul celebrului ciorditor Cătălin Voicu, cândva mare tartor prin PSD și ajuns, între
timp, și pe la mititica, pentru o cură cu zeamă de arpacaș, că prea se îngrășase. Domnul Voicu a fost
condamnat în 2013 la șapte ani de pârnaie pentru corupție, din care n-a executat însă nici măcar trei ani,
fiind liberat condiționat în februarie 2016. Ieri, simpaticul domn cu mustață a ajuns iar la trebonal, dar în
alt proces, unde era judecat pentru complicitate la abuz în serviciu. La prima mână, ca zicem așa, instanța
l-a condamnat la cinci ani de închisoare, dar…. pentru că aici e un mare dar, a dispus să se mențină
liberarea condiționată. Este că așa ceva n-ați mai auzit? Deci domnul Voicu primește șapte ani într-un
dosar, nu execută nici jumătate din pedeapsă, mai primește o altă pedeapsă, dar din asta nu execută deloc,
că se păstrează decizia anterioară a instanței, ca domnul Voicu să rămână în continuare liber și zburdalnic
pe șoselele patriei, cu tot cu șoferul lui, Șerban Nicolae.

Întortocheate or fi căile Justiției, dar, de când am început să devenim cu toții o nație de juriști și să știm
care-i treaba cu abrogarea, anularea sau intrarea în vigoare a ordonanțelor din miez de noapte, parcă nu ne
mai pot păcăli băieții ăștia așa de ușor. Dar, dacă nu ne mai pot păcăli pe o parte, nu înseamnă că n-o să
încerce să ne păcălească pe alta. Mă miram, zilele astea, de ce a dat-o Dragnea la întors cu ordonanța, de
ce s-a dus, spăsit, Grindeanu la Bruxelles și a promis la UE că nu mai dă ordonanțe câte zilișoare o mai
avea. Păi cum de ce? Cu o Justiție pentru care 7 ani + 5 ani = ”dăcât” 3 ani de pușcărie, ce rost are să se
mai agite grăjdenii și grindenii să dea ordonanțe?

Poate că de-asta s-au liniștit hienele și vorbesc cu atâta detașare despre respingerea Ordonanței 13 –
pentru că știu că există și alte soluții ca să scape de pușcărie. Un judecător, nu neapărat obedient, ci
speriat să nu fie zburat din magistratură dacă mai bagă mulți penali la zdup, e mult mai ușor de intimidat
decât sute de mii de oameni ieșiți în stradă. De aceea, nu m-ar mira deloc ca, atunci când va fi judecat
Dragnea, să asistăm la o decizie similară: adică pedeapsa de doi ani de suspendare să fie contopită cu una
de vreo zece ani cu executare, din care însă Dorel Găurel să nu execute nici măcar o singură zi. Și încă
așa am scăpa ieftin, dar rugați-vă ca la calculul anilor de pușcărie în libertate să nu le dea judecătorilor cu
zecimale și ăștia să-l pună pe Dragnea să mai angajeze vreo trei țoape din PSD la primărie și să mai fure
și referendumul lui Iohannis.