KINETOLOGIE MEDICALĂ

SUBIECTE EXAMEN DE LICENŢĂ
SESIUNEA IULIE 2014

Nr.
SUBIECTE
Crt.
Dintre tipurile de imobilizare nu fac parte:
a) imobilizarea de punere în repaus
1. b) imobilizarea activă
c) imobilizarea de contenţie
d) imobilizarea de corecţie
Care din următoarele tehnici apartin imobilizării:
a) relaxarea musculară
2. b) punerea în repaus
c) posturile de facilitare
d) contractia izometrică
Imobilizarea generală de punere în repaus se aplică pacienţilor cu:
a) boli grave cardio-pulmonare
3. b) traumatisme uşoare
c) tendinite
d) flebite
Imobilizarea segmentară de punere în repaus se aplică:
a) traumatismelor cranio-cerebrale grave
4. b) arsuri întinse
c) procese inflamatorii localizate
d) traumatisme toracice
Imobilizarea de contenţie nu se utilizează pentru:
a) consolidarea fracturilor
5. b) în luxaţii
c) artrite specifice
d) arsuri
Care afirmaţie nu se regăseşte printre regulile imobilizării:
a) aparatul să nu jeneze circulaţia
6. b) sub aparat, să se menţină tonusul musculaturii prin contracţii izometrice
c) segmentele să fie poziţionate în timpul imobilizării în poziţii funcţionale
d) este normal să creeze disconfort fizic şi psihic pacientului
Dezavantajele imobilizărilor pe termen lung:
a) favorizează circulaţia venoasă
7. b) ameliorează mobilitatea articulară
c) induce hipotrofii musculare de inactivitate
d) crează confort fizic şi psihic pacientului
Posturile pot fi:
a) active şi cu rezistenţă
8. b) active şi de facilitare
c) corective şi cu rezistenţă
d) corective şi de facilitare
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Posturile corective pot fi:
a) liberă, liber-ajutată, fixată
9. b) fixată, atârnată, liberă
c) sprijinită, liber-ajutată, fixată
d) liberă, liber-ajutată, atârnată
Posturile de facilitare nu se referă la:
a) drenaj bronşic
10. b) mişcări active
c) facilitare respiratorie sau cardiacă
d) drenaj biliar
Tehnicile anakinetice sunt:
a) mişcări active cu rezistenţă
11. b) mişcări pasive
c) relaxarea musculară
d) imobilizarea, posturarea
Mobilizarea pasivă îndeplineşte următoarele condiţii:
a) o articulaţie se mobilizează prin intermediul a două articulaţii
b) se va executa pe mai multe direcţii de mişcare, fără pauză
12.
c) se va pregăti prin aplicaţii de căldură, masaj sau electroterapie antialgică
d) este o tehnică globală, deci nu se va mobiliza articulaţie după articulaţie şi fiecare
direcţie de mişcare
Care dintre tehnici nu aparţin mobilizătorilor pasive:
a) tracţiuni
13. b) autopasivă
c) contracţia izometrică
d) prin manipulare
Mobilizarea pasivo-activă aparţine:
a) tehnicilor anakinetice
14. b) mobilizărilor active
c) tehnici kinetice statice
d) mobilizărilor pasive
Care din următoarele modalităţi tehnice nu aparţine mobilizărilor active voluntare:
a) mobilizarea activă liberă
15. b) mobilizarea activo-pasivă
c) mobilizarea pasivo-activă
d) mobilizarea activă cu rezistenţă
Mobilizarea pasivă pură asistată se încadrează în tehnicile:
a) anakinetice de posturare
16. b) kinetice statice
c) anakinetice dinamice
d) kinetice dinamice
Mobilizarea autopasivă o realizează:
a) pacientul
17. b) kinetoterapeutul
c) kinetoterapeutul împreună cu pacientul
d) cu ajutorul ortezelor
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Mobilizarea autopasivă nu poate fi realizată prin:
a) presiunea corpului
18. b) imobilizare de corecţie
c) acţiunea membrului sănătos
d) intermediul unor instalaţii (scripeţi)
Care sunt parametrii ce nu se regăsesc în cadrul mobilizării pasivă pură asistată:
a) posturarea pacientului în instalaţii
19. b) poziţia, prizele şi contraprizele kinetoterapeutului
c) manevrele, forţa şi ritmul de mobilizare
d) poziţia pacientului
Modalităţile tehnice de mobilizare activă voluntară sunt:
a) activă asistată, activă cu rezistenţă, pasivo-activă
20. b) activă cu rezistenţă, contracţia izometrică, activă asistată
c) pasivo-activă, activo-pasivă, activă cu rezistenţă
d) activă asistată, activă cu rezistenţă, activă liberă
Care obiective nu sunt specifice mobilizărilor active voluntare:
a) creşterea sau menţinerea amplitudinii de mişcare a unei articulaţii
21. b) menţinerea unei poziţii corectoare cu ajutorul unor instalaţii
c) creşterea sau menţinerea forţei musculare
d) dezvoltarea coordonării neuro-musculare
Mobilizarea activă reflexă este realizată de:
a) contracţii izometrice executate voluntar de pacient
22. b) contracţii musculare reflexe necontrolate şi necomandate voluntar de pacient
c) contracţii izotonice executate voluntar de pacient
d) contracţii musculare controlate de pacient
Contracţia musculară, fără să determine mişcarea segmentului reprezintă o tehnică:
a) kinetică activă cu rezistenţă
23. b) kinetică dinamică
c) kinetică statică
d) kinetică activă asistată
Tehnicile kinetice statice constau în:
a) contracţie izometrică, relaxare musculară
24. b) contracţie izotonică, relaxare musculară
c) contracţie izometrică, imobilizare
d) contracţie izotonică, posturare
Principii de bază ale exerciţiului fizic terapeutic:
a) exerciţiile se execută rapid
25. b) progresivitate lentă, poziţii de start stabile
c) la contracţii intense pauze mici
d) etapizarea programului de exerciţii nu este obligatoriu
Ultimul nivel al controlului motor este:
a) mobilitatea
26. b) abilitatea
c) stabilitatea
d) mobilitatea controlată
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Bilanţul muscular are un sistem de cotare pe o scală de la:
a) 0-1
27. b) 0-5
c) 0-10
d) 0-100
Dintre mişcările articulare elementare, abducţia este:
a) mişcarea de apropiere a membrului sau segmentului de axul corpului
28. b) mişcarea de îndepărtare a membrului sau segmentului de axul corpului
c) mişcarea de răsucire a membrului în jurul axului longitudinal
d) mişcarea de circumducţie
Mişcările active se execută la comanda examinatorului şi nu implică:
a) înţelegerea (exemplificarea) mişcării cerute de către pacient
29. b) cooperare din partea pacientului
c) manevrarea de către examinator a segmentului
d) comunicare între pacient şi examinator
Bilanţul muscular este un proces:
a) activ
30. b) pasiv
c) efectuat cu ajutorul aparaturii medicale
d) static
Datele obţinute de bilanţul muscular nu sunt necesare pentru:
a) elaborarea, controlul şi modificarea programului de recuperare
31. b) orientarea tipului de intervenţie medico-chirurgicală
c) conturează deseori prognosticul funcţional al pacientului
d) măsurarea indicilor cardio-vasculari
Exerciţiile unice scurte izometrice zilnice (EUSIZ) constau în:
a) o contracţie de 12 sec/zi
32. b) 20 de contracţii a 6 sec., cu o pauză de 20 de sec. între ele - o şedinţă/ zi
c) serie de 3 contracţii a 6 sec., cu o pauză de 30-60 de sec. între contracţii
d) o contracţie de 6 sec/zi
Mişcarea activă asistată este utilizată în cazurile de forţă:
a) -2, -3
33. b) 5 şi 4
c) 2+, 3+
d) 0, 1
Pe scala numerică adaptată, rezultatele testing-ului muscular sunt:
a) 4 (bună) – muşchiul poate executa mişcarea pe toată amplitudinea contra unei forţe
exterioare
b) 4 (acceptabilă) – muşchiul mobilizează complet segmentul contra gravitaţiei (fără altă
34.
contrarezistenţă)
c) 4 (bună) – muşchiul deplasează antigravitaţional, complet, segmentul contra unei
rezistenţe medii
d) 4 (acceptabilă) – muşchiul mobilizează segmentul, dar cu eliminarea gravitaţiei
La examinarea din spate se pot aprecia:
a) linia tendoanelor ahiliene
35. b) bolta longitudinală a piciorului
c) bolta orizontală a piciorului
d) relieful genunchiului
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Linia gravitaţiei întregului corp se apreciază prin utilizarea:
a) scalei de la 0 la 5
36. b) firului de plumb
c) ADL-ului
d) testing-ului muscular
Ciclul Krebs este întâlnit în metabolismul:
a) anaerob lactacid
37. b) aerob
c) anaerob lactacid
d) aerob alactacid
Palparea maselor musculare, în poziţii de relaxare ne precizează:
a) deficit cardio-vascular
38. b) rezistenţa la efort
c) deficitul respirator
d) hipotonii sau hipertrofii musculare
Creşterea forţei musculare este condiţionată de următorii factori:
a) intensitate, complexitate
39. b) durată, volum
c) complexitate, durată
d) intensitate, durată
Mişcarea activă se aplică în antrenarea muşchilor de forţă:
a) 4 şi 3
40. b) 2 şi 3
c) 3+, 2
d) 2 şi 3
Cele 2 reguli de bază a tehnicii manipulării în creşterea amplitudinii de mişcare:
a) regula mişcării contrare, cu durere
41. b) manipularea se realizează pe direcţia de mişcare blocată, fără durere
c) să nu provoace durere, regula mişcării contrare
d) manipularea se realizează pe direcţia de mişcare blocată, cu durere
Progresivitatea pentru tonifierea musculară nu se realizează prin:
a) creşterea progresivă a lungimii sau greutăţii braţului pârghiei (rezistenţei)
b) scoaterea treptată a ajutorului dat unei mişcări de musculatură accesorie
42. c) adăugarea unei serii de mici şi ritmice mişcări la limitele sectorului de mobilitate
articulară
d) creşterea amplitudinii unei mişcări executate contra gravitaţiei sau cu o greutate
adăugată
Suprafaţa bazei de susţinere a corpului în timpul exerciţiului fizic:
a) cu cât aceasta va fi mai mare, cu atât poziţia va fi mai stabilă
43. b) cu cât acesta va fi mai mică, cu atât poziţia va fi mai stabilă
c) cu cât aceasta va fi mai mare, cu atât poziţia nu va fi mai stabilă
d) cu cât acesta va fi mai mică, cu atât poziţia va fi în echilibru
Poziţiile iniţiale (de start) pot fi:
a) numai fundamentale
44. b) numai derivate
c) fundamentale şi derivate
d) nici un răspuns nu este corect
Nr.
SUBIECTE
Crt.
La examinarea din profil nu se poate aprecia:
a) prezenţa cifozei
45. b) relaxarea sau slăbirea musculaturii abdominale
c) genu varum
d) genu recurvatum
Evaluare ADL nu constă în:
a) igienă, îmbrăcare
46. b) utilităţi, alimentare
c) comunicare, locomoţie
d) efectuare de exerciţii de forţă
Poziţiile derivate din postura ortostatică se realizează prin:
a) doar schimbarea poziţiei membrelor superioare şi a trunchiului
47. b) doar schimbarea poziţiei membrelor inferioare şi a trunchiului
c) schimbarea poziţiei trunchiului şi a membrelor superioare şi inferioare
d) doar schimbarea poziţiei trunchiului
Tehnici pentru promovarea mobilităţii controlului motor, în iniţierea mişcării:
a) relaxare-opunere, circuit, iniţierea ritmică
48. b) iniţiere ritmică, mişcare activă de relaxare-opunere
c) progresia cu rezistenţă, iniţierea ritmică
d) relaxare-contracţie, contracţia izometrică în zona scurtată
Elementele de facilitare telereceptive nu sunt:
a) Văzul
49. b) Auzul
c) Stimularea sinusului carotidian
d) Olfacţia
Pentru redredarea scoliozelor se utilizează metoda:
a) Klapp
50. b) Schultz
c) Kabat
d) De Lorme-Watkins
Mişcarea activă cu rezistenţă se aplică pentru antrenarea muşchilor de forţă:
a) 5, -5, 4, 4+, 3
51. b) 2+, 3+, -4, 4, 4+
c) 4+, 4, -4, 3, +3
d) -2, 2+, -3, 3+, 4
Fitness-ul este dependent de:
a) de o foarte bună flexibilitate musculară
52. b) detentă
c) de o foarte bună viteză de deplasare
d) rezistenţa generală a organismului
Componentele mişcării ce nu se regăsesc pentru fiecare schemă în spirală sau
diagonală, din metoda Kabat:
a) flexie sau extensie
53.
b) abducţie sau adducţie
c) circumducţie
d) rotaţie externă sau internă
Nr.
SUBIECTE
Crt.
La examinarea din faţă se pot aprecia:
a) lordoza
54. b) linia tendoanelor ahiliene
c) cifoza
d) genu valgum
Schemele de facilitare Kabat nu sunt utilizate:
a) pasiv sau activ
55. b) activo-pasiv
c) prin imobilizare
d) activ, cu rezistenţă
Din cadrul metodelor “speciale” în kinetologie nu fac parte:
a) scripetoterapia
56. b) mecanoterapia
c) sistemul Guthrie-Smith
d) Bobath
Scripetoterapia se realizează prin intermediul sistemelor:
a) scripete-greutate, scripete reciproc
57. b) scripete reciproc, aparate ortopedice
c) scripete-greutate, benzi elastice
d) scripete-greutate, aparate pentru masaj
Identificaţi afirmaţiile false pentru testarea forţei musculare:
a) 3, muşchiul mobilizează segmentar, dar cu eliminarea gravitaţiei
58. b) 0, muşchiul nu realizează nici un fel de contracţie
c) -3, mişcare contra gravitaţiei, dar incompletă faţă de amplitudinea maximă
d) 1, schţată, nu există mişcare, dar se simte contracţie la nivelul tendonului
ATP, CP semnifică:
a) acidtrifosforic, citrin-fosfat
59. b) adenozintrifosfat, creatin-fosfat
c) adenozinfosfat, fosfo-citrin
d) acidfosforic, creatin-fosfat
Tehnici de promovare a abilităţii controlului motor:
a) izometria alternată, relaxare-opunere
60. b) progresia cu rezistenţă, secvenţialitatea normală
c) relaxare-contracţie, stabilizarea ritmică
d) iniţierea ritmică, mişcarea activă de relaxare-opunere
Creşterea forţei musculare prin exerciţii cu rezistenţă progresivă se realizează cu
ajutorul metodei:
a) Jacobson
61.
b) Kabat
c) De Lorme-Watkins
d) Williams
Sistemul Guthrie-Smith constă în utilizarea:
a) instalaţii pentru imobilizare
62. b) resorturi, cordoane elastice
c) aparaturii pentru masaj mecanic
d) scripeţilor
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Terapia ocupaţională este metoda care face legătura dintre:
a) refacerea forţei şi reeducarea mersului
63. b) recuperarea medicală şi recuperarea socio-profesională
c) efort fizic şi refacerea după efort
d) refacerea deficitului respirator şi amplitudinea de mişcare
Momentele manipulărilor nu constau în:
a) punerea în tensiune
64. b) punerea în poziţie
c) suspendarea excentrică
d) impulsul manipulativ
Identificaţi afirmaţiile false în aplicarea tracţiunilor vertebrale:
a) sistemele de fixare să nu lezeze ţesuturile şi să nu jeneze circulaţia
65. b) poziţia pacientului trebuie să fie cât mai flexată
c) forţa de tracţiune este progresivă
d) durata şedinţei nu depăşeşte 10-15 minute pentru coloana cervical
Sportul terapeutic nu are efecte:
a) fiziologice
66. b) psihice
c) de reorientare profesională
d) sociale
Hidroterapia parţială pentru creşterea mobilităţii articulare nu se realizează prin:
a) imobilizări
67. b) mobilizări pasive
c) mobilizări active
d) mobilizări pasivo-active
Mişcarea completă contra gravitaţiei, cu rezistenţă uşoară, unde oboseala apare
repede, este evaluată pe scala testing-ului muscular cu:
a) 3
68.
b) 3+
c) 4
d) -3
Tehnici de promovare a stabilităţii controlului motor:
a) relaxare-contracţie
69. b) relaxare-opunere
c) progresia cu rezistenţă
d) contracţia izometrică în zona scurtată
Schemele antagoniste pe flexie şi extensie, din metoda Kabat sunt în număr de:
a) 1 pentru flexie, 2 pentru extensie
70. b) 2 pentru flexie, 1 pentru extensie
c) 2 pentru flexie şi 2 pentru extensie
d) 1 pentru flexie, 1 pentru extensie
Sistemul kinetic cu arcuri (Guthrie-Smith) nu este utilizat pentru:
a) creşterea forţei musculare
71. b) suspendarea unui membru în sistem elastic pe verticală
c) creşterea indicilor respiratori la efort
d) creşterea amplitudinii unei mişcări
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Relaxarea generală se poate obţine prin:
a) exerciţii active, cu rezistenţă
72. b) masaj
c) contracţii izometrice între 12-30 secunde
d) mobilizări active executate rapid
Identificaţi gradul, în testing-ul muscular pentru calificativ – slabă, cu mişcare
completă, dar cu gravitaţia exclusă:
a) 1
73.
b) 2+
c) 3-
d) 2
Realizează mişcare completă contra gravitaţiei şi a unei rezistenţe puternice:
a) 4
74. b) 3+
c) 5
d) 2+
În exerciţiile de tip Kabat se ţine seama că două mişcări nu se asociază niciodată,
indiferent de schema de mişcare:
a) flexie cu rotaţie externă, totdeauna la membrul superior
75.
b) extensie cu rotaţie internă, totdeauna la membrul superior
c) adducţie cu rotaţie externă, totdeauna, la membrul inferior
d) abducţia cu rotaţie externă, totdeauna la membrul inferior
Suspensoterapia constă în:
a) mişcări active cu cordonul elastic
76. b) scoaterea corpului sau a membrului de sub influenţa gravitaţiei
c) mişcări active, cu rezistenţă
d) mişcări active cu ajutorul resorturilor
Mişcarea parţială în condiţii de excludere a gravităţii este evaluată pe scala testing-
ului muscular cu:
a) 2+
77.
b) 3
c) -3
d) -2
Un element definitoiu în realizarea relaxării ca obiectiv al kinetologiei îl constituie:
a) respiraţia controlată
78. b) creşterea forţei
c) mobilitatea coloanei vertebrale
d) creşterea rezistenţei la efort
Schemele de facilitare Kabat sunt utilizate:
a) pasiv, prin mişcare liberă, fără rezistenţă
79. b) activ, de către kinetoterapeut determinându-se limitele de mişcare
c) activo-pasiv de către kinetoterapeut
d) activ, cu rezistenţă pentru creşterea forţei
În corectarea posturii şi aliniamentului corpului nu se utilizează următoarele tehnici:
a) mişcări pasive, active, active asistate
80. b) posturi corectate sau hipercorectate
c) posturi cu greutăţi mari pe umeri
d) contracţii izometrice
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Care dintre următoarele obiective de kinetoterapie nu se aplică în S.A.:
a) menţinerea posturii şi aliniamentului corect al corpului
81. b) menţinerea supleţei articulare
c) menţinerea tonusului muscular paravertebral
d) corectarea anchilozelor
Tehnici comune de promovare a stabilităţii, mobilităţii controlate şi abilităţii
controlului motor:
a) iniţiere ritmică
82.
b) inversare lentă cu opunere
c) progresie cu rezistenţă
d) relaxare-opunere
În cadrul „posturilor corectoare” adaptate la bolnavul spondilitic, care dintre
următoarele este incorectă:
a) decubit dorsal fără pernă sub cap, cu o perniţă sub coloana dorsală, membrele
83. superioare sub ceafă, coatele ating patul
b) decubit dorsal pe pat tare fără pernă, cu şoldurile şi genunchii flectate
c) decubit dorsal cu perniţă sub coloana toracală, săculeţi de nisip pe umeri şi genunchi
d) poziţia „Sfinxului”
Care obiective generale în programele de kinetoprofilaxie pentru adulţi nu se
regăsesc:
a) menţinerea forţei şi rezistenţei musculare
84.
b) menţinerea capacităţii de efort
c) creşterea şi dezvoltarea armonioasă
d) menţinerea unei posturi corecte
Sistemele de testare globală a aparatului MNAK sunt:
a) Hettinger, Klapp
85. b) Richter, Hettinger
c) Guthrie-Smith
d) Smith, Richter
Care dintre programele de gimnastică nu aparţin profilaxiei primare:
a) programul de 11 minute ale Forţelor Aeriene Canadiene
86. b) programul gimnasticii aerobice
c) programul de exerciţii Kabat
d) programul de 10 minute Hettinger
Tehnica exerciţiilor repetitive scurte izometrice zilnice (ERSIZ) constă în:
a) repetarea de 20 de ori a unor scurte contracţii izometrice, în aceeaşi şedinţă
87. b) repetarea de 30 de ori a unor scurte contracţii izometrice, în şedinţe diferite
c) repetarea de 20 de ori a unor scurte contracţii izotonice, în aceeaşi şedinţă
d) repetarea de 30 de ori a unor scurte contracţii izotonice, în şedinţe diferite
O contracţie de 6 secunde pe zi reprezintă:
a) ERSIZ
88. b) EUSIZ
c) ADL
d) ILO
Exerciţiile dinamice cu rezistenţă pentru creşterea forţei sunt:
a) exerciţiile cu 10 r m
89. b) EUSIZ
c) MARO
d) ERSIZ
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Metodele specifice relaxării sunt:
a) Bobath, Schultz
90. b) Jacobson, Williams
c) Schultz, Jacobson
d) Jacobson, Muler-Hettinger
Corectarea deficitului respirator nu se realizează prin:
a) posturi relaxante
91. b) posturi de drenaj bronşic
c) posturi corective cu imobilizare
d) posturi facilitorii
Antrenamentul la efort nu se adresează:
a) bolnavilor cardio-vasculari
92. b) bolnavilor cu fracturi incomplete calusate
c) bolnavilor respiratori
d) sedentarilor
Metode ce nu se regăsesc în antrenamentul la efort:
a) alergare, covorul rulant
93. b) urcatul scărilor, înot
c) mişcare activă de relaxare-opunere
d) bicicleta ergometrică, mersul
Metodele de antrenament la efort pentru pacienţii cu deficienţe funcţionale cardio-
pulmonare şi locomotorii severe sunt:
a) urcatul şi coborâtul scărilor şi pantelor într-un ritm susţinut
94.
b) bicicleta ergometrică
c) alergarea pe teren variat
d) activităţile de autoîngrijire şi casnice
Identificaţi factorul extern în limitarea amplitudinii de mişcare, după Gummerson:
a) tipul articulaţiei
95. b) capacitatea muşchiului de a se contracta şi relaxa
c) abilitatea individuală de a performa mişcări (exerciţii)
d) elasticitatea musculară
Evaluarea amplitudinii de mişcare trebuie să aprecieze:
a) numai mişcarea pasivă
96. b) mişcarea autopasivă
c) numai mişcarea activă
d) atât mişcarea pasivă, cât şi cea activă
Inhibiţia activă (IA) se aplică:
a) în paralizii
97. b) numai muşchiului normal inervat şi sub control voluntar normal
c) în refacerea mobilităţii articulare
d) în refacerea sinovialei
Testingul articular apreciază:
a) end-fell-ul
98. b) excitabilitatea neuro-musculară
c) nivelul calcemiei
d) tonusul endocrin
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Sistemul Hettinger, de testare globală a aparatului MNAK, nu presupune testarea:
a) mobilităţii articulare şi a echilibrului
99. b) elasticităţii toracice şi tonicităţii abdominale
c) forţei musculare
d) capacitîţii de efort
Redoarea articulară (după T. Sbenghe) se refera la:
a) tixotropie
100. b) retractură
c) afectarea jocului articular
d) procese de scurtare adaptativă
Stretching-ul nu este contraindicat în urmatoarele situatii:
a) când limitarea amplitudinii de mişcare este de cauză musculară
101. b) cînd limitarea este de cauză osoasă
c) după o fractură recentă neconsolidată
d) în prezenţa unui proces inflamator acut sau infecţios intra- sau periarticular
Care din următoarele reguli pentru stretching nu sunt adevarate?
a) încălzirea prealabilă a ţesutului
102. b) aplicarea unor tehnici de relaxare
c) poziţionarea corectă a pacientului
d) forţarea întinderii în prezenţa persistenţei unei dureri la orice mişcare articulară
Tehnica oscilaţiei gradate. Alegeţi gradele incorecte:
a) gradul 1: amplitudini maxime ritmice la începutul excursiei de mişcare
b) gradul 3: mişcari ample spre excursia maximă, la nivelul rezistenţei tisulare
103.
c) gradul 4: la fel ca la gradul 3, dar cu mici oscilaţii
d) gradul 5: mici amplitudini la limita mobilităţii care forţează rezistenţa tisulară
(stretching)
În antrenamentul aerobic, cel mai important parametru al efortului – intensitatea se
bazează pe principiile:
a) accesibilităţii şi continuităţii
104.
b) tratării diferenţiate şi continuităţii
c) legăturii dintre teorie şi practică
d) încărcării (overlood) şi specificităţii
Cavitatea articulară este sediul unor stări patologice variate care vor determina
deficit funcţional, cu excepţia:
a) redorilor
105.
b) deficitului respirator
c) limitării mobilităţii articulare
d) anchilozelor
Pentru refacerea mobilităţii articulare prin interesarea ţesutului moale se utilizează:
a) manipulările
106. b) stretching-ul
c) mobilizări
d) exerciţii cu rezistenţă
Tehnici comune de promovare a mobilităţii controlate şi abilităţii controlului motor:
a) IL, SI, MARO, IR
107. b) RO, RR, IL, ILO
c) IL, , ILO, CR, IA
d) CIS, ILO, IA, IL
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Mişcările jocului articular sunt:
a) rulare, alunecare, răsucire, compresie, tracţiune
108. b) rulare, alunecare, răsucire, rotaţie, compresie
c) rulare, alunecare, circumducţie, compresie, tracţiune
d) rulare, alunecare, rotaţie, compresie, tracţiune
Identificaţi factorii interni ai creşterii flexibilităţii:
a) elasticitatea musculară, a tendoanelor şi ligamentelor
109. b) momentul zilei
c) temperatura mediului
d) restricţia sau lejeritatea hainelor
Reflexul miotatic este reflex de :
a) reflex de tendon
110. b) reflex flexor
c) întindere
d) nici una
Mişcarea de supinaţie este mişcarea de:
a) rotare spre interior
111. b) orientare a palmei în jos
c) rotaţie internă a pumnului
d) orientare a palmei în sus
Precizaţi care categorie a ADL-urile nu este corectă:
a) de autoîngrijire
112. b) de mobilitate în pat
c) de extensie
d) de comunicare
Structura programul de antrenament aerobic:
a) parte de exerciţii, parte de respiraţie şi relaxare
113. b) perioadă de încălzire, perioada de exerciţii aerobice, perioada de încheiere (răcire)
c) perioadă de relaxare, perioadă de dezvoltarea forţei şi rezistenţei
d) perioadă de încălzire, de relaxare şi încheiere
Spasticitatea poate fi definită ca fiind:
a) hipotonie musculară, cu limitarea amplitudinii de mişcare
114. b) atrofie musculară
c) rezistenţa excesivă a unui muşchi la întinderea pasivă
d) leziune articulară
Care este afirmaţia falsă în legătură cu elementele aspectului general al corpului, în
evaluarea posturii:
a) atitudinea corpului
115.
b) creşterea corpului (înălţime şi greutate în raport cu vârsta şi sexul)
c) rezistenţa la eforturi aerobice
d) dezvoltarea globală în raport cu vârsta
Care dintre variante nu reprezintă un tip de stretching:
a) balistic, izometric
116. b) dinamic, static (pasiv)
c) lung, închis
d) activ (sau stato-activ)
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Metabolismul glucozei pe calea aerobă se realizează:
a) în lipsa O2
117. b) în prezenţa acidului lactic în exces
c) în prezenţa H2O
d) în prezenţa O2
Regulile aplicării tehnicilor de mobilizare a articulaţiilor periferice nu prevăd:
a) poziţia comodă şi relaxată a pacientului
118. b) respectarea principiului progresivităţii, ca intensitate şi amplitudine
c) poziţionarea kinetoterapeutului pentru o abordare uşoară a pacientului
d) forţarea lucrului într-o articulaţie blocată, dureroasă
Identificaţi varianta corectă a următoarelor tehnici:
a) tehnica fracţionată Oxford
119. b) tehnica culturistă De Lorme-Watkins
c) tehnica Oxford, cu exerciţiul maximal cu repetiţie
d) tehnica fracţionată de De Lorme-Watkins
Care denumire nu aparţine exerciţiilor culturiste:
a) exerciţiile cu rezistenţă progresivă ajustabilă zilnic
120. b) body-building
c) tehnica formării corpului
d) ridicării greutăţilor
Refacerea rezistenţei musculare nu se realizează în funcţie de:
a) forţa musculară
121. b) valoarea circulaţiei musculare
c) abilităţile sportive deosebite ale pacientului
d) integritatea metabolismului muscular
Măsurătorile indirecte în aprecierea forţei musculare nu prevăd:
a) palparea şi inspecţia
122. b) determinarea “suprafeţei de secţiune”
c) electromiografia
d) înregistrarea presiunii intramusculare
Tehnici comune de promovare a mobilităţii şi abilităţii controlului motor:
a) iniţiere ritmică
123. b) contracţii repetate
c) mişcare activă de relaxare-opunere
d) izometrie alternată
Stabilitatea nu reprezintă:
a) capacitatea de a menţine posturile gravitaţionale
124. b) capacitatea de a menţine posturile antigravitaţionale
c) de a menţine poziţiile mediane ale corpului
d) capacitatea maximă la efort aerob
Identificaţi afirmaţia falsă cu privire la factorii care pot perturba coordonarea:
a) realizarea efortului progresiv
125. b) efort muscular intens
c) durerea şi oboseala
d) stările emoţionale
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Terapia ocupaţională (TO) este o metodă care presupune:
a) antrenament de dezvoltare a forţei
126. b) antrenament de dezvoltare a detentei
c) antrenament de coordonare cu mişcări utilizate în viaţa zilnică
d) antrenament specific de dezvoltare a vitezei
Identificaţi varianta falsă cu privire la efectele repausului prelungit la pat:
a) muşchi – atrofie de neutilizare
127. b) psihologie – o stare general foarte bună
c) articulaţii – pierdere de amplitudine
d) piele – escare
Antrenamentul la efort nu se recomandă:
a) sedentarilor
128. b) pacienţilor cu afecţiuni pulmonare grave
c) pacienţilor de vârsta a III-a
d) în profilaxia afecţiunilor cardio-respiratorii
Exerciţiile aerobice propriu-zise din partea fundamentală a antrenamentului la efort
nu trebuie să fie:
a) submaximale, ritmice
129.
b) cât mai statice, executate foarte lent
c) repetitive, dinamice
d) să angreneze cât mai multe grupe musculare
Etapele controlului motor sunt:
a) stabilitatea, controlul, echilibrul, abilitatea
130. b) echilibrul, mobilitatea, stabilitatea, abilitatea
c) mobilitatea, stabilitatea, mobilitatea controlată, abilitatea
d) controlul, stabilitatea, mobilitatea, echilibrul
Bolile cronice în secvenţialitatea proprie: boală - infirmitate (deficienţă) -
incapacitate (disfuncţionalitate) - handicap sunt preocupările:
a) pediatriei
131.
b) kinetoprofilaxiei
c) traumatologiei
d) recuperării medicale
Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din spate, pentru
înclinările laterale:
a) apofiza spinoasă a vertebrei C7
132.
b) trohanter
c) pliul interfesier
d) între maleolele interne
Scăderea amplitudinii de mişcare a unei articulaţii nu se poate produce datorită:
a) ţesutului moale
133. b) articulaţiei
c) ţesutului moale şi articulaţiei
d) muşchiului cardiac
Coordonarea nu se poate realiza decât în prezenţa:
a) stimulilor senzitivi exteroceptivi tactili şi dureroşi, a celor senzoriali (mai ales vizuali)
b) stimulilor senzitivi proprioceptivi, exteroceptivi tactili şi a celor senzoriali (mai ales
134.
vizuali)
c) stimulilor senzitivi proprioceptivi, exteroceptivi termici şi dureroşi şi a celor senzoriali
d) stimulilor senzitivi proprioceptivi şi a celor senzoriali (mai ales vizuali şi auditivi)
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Dezavantajele contracţiilor izometrice utilizate în refacerea forţei de contracţie sunt:
a) eficienţa crescută, tehnica simplă
135. b) măreşte munca ventriculului stâng, creşte frecvenţa cardiacă şi tensiunea arterială
c) nu dau dureri articulare şi oboseală
d) necesită timp scurt de execuţie
Tehnicile de creşterea amplitudinii pentru mobilitate (control motor) sunt:
a) IR, MARO, CR, SR
136. b) IL, ILO, CR, IA, SN
c) SI, PR, ILO, CIS
d) IR, RO, RC, SR, RR
La examinarea din lateral nu se pot întâlni următoarele modificări patologice:
a) cifoză dorsală accentuată
137. b) genu recurvatum
c) genu valgum
d) cifolordoză
Identificaţi varianta corectă pentru efortul aerob:
a) un minut, cu intensitate mică
138. b) 10 secunde, cu intensitatemedie
c) peste 30 min, cu intensitate submaximală
d) câteva secunde, cu intensitate maximală
Evaluarea alinierii segmentelor corpului trebuie realizată:
a) doar din faţă
139. b) doar din lateral
c) doar din spate
d) din faţă, din spate şi din profil
Adaptarea la efort se reflectă în:
a) puls mărit în repaus
140. b) respiraţie anevoioasă în timpul efortului
c) creşterea rezistenţei la oboseală
d) valori ridicate ale TA în repaus
Care afirmaţie despre contracţiile izometrice nu este adevarată:
a) reduc edemul prin efect de pompă
141. b) tehnica este simplă
c) durata exerciţiilor este scurtă
d) solicită articulaţiile
Care set nu face parte din schema tehnicii Oxford:
a. setul I: 10 ridicări cu 5 RM
142. b. setul II: 10 ridicări cu 90 RM
c. setul III: 10 ridicări cu 80% 10 RM
d. setul IV: 10 ridicări cu 70% 10 RM
ADL are ca obiective specifice recâştigarea:
a) forţei şi rezistenţei musculare
143. b) mobilităţii articulare
c) îndeplinirii activităţilor zilnice, de muncă şi de agrement
d) stretching-ului
Nr.
SUBIECTE
Crt.
Semnificaţia prescurtărilor RM şi rm este:
a) rată mare, rată mică de efort
144. b) ritm mare, ritm mic
c) repetiţii maxime, repetiţii minime
d) raport maxim, raport minim
Postura corporală este influenţată de 3 factori:
a) ereditate, stările patologice, obişnuinţa
145. b) genetic, aptitudinile, atitudini
c) ereditate, comportament, obişnuinţe
d) stări patologice, aptitudini, echilibru
Principalul avantaj ale exerciţiilor izotone cu rezistenţă este:
a) solicită articulaţia
146. b) determină dureri articulare şi musculare
c) pot declanşa sinovite traumatice
d) creşte nu doar forţa musculară dinamică, dar şi pe cea izometrică
Tehnica De Lorme-Watkins nu are în structură următoarele seturi de exerciţii:
a. setul I: 10 ridicări cu ½ 10 RM
147. b. setul II: 10 ridicări cu ¾ 10RM
c. setul III: 10 ridicări cu 10 RM
d. setul IV: 5 ridicări cu ½ 10 RM
Contraindicaţiile propriu-zise pentru exerciţiile cu rezistenţă în refacerea forţei
musculare sunt:
a) inflamaţia şi durerea intensă articulară sau/şi musculară în timpul exerciţiului
148.
b) respiraţie anevoioasă
c) puls şi tensiune arterială ridicată
d) deficienţele coloanei vertebrale
Creşterea forţei musculare nu depinde de:
a) diametrul de secţiune al muşchiului
149. b) numărul unităţilor motorii în acţiune
c) frecvenţa impulsurilor nervoase
d) aptitudinile pacientului
Dintre tehnicile enumerate una nu se foloseşte pentru obţinerea inhibiţiei active (IA):
a) tehnica hold-relax (contracţie-relaxare)
150. b) tehnica hold-relax-contraction (contracţie-relaxare-contracţie)
c) tehnica contractiei agonistului
d) tehnica Oxford