UNIVERSITATEA CREŞTINĂ“DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL

ANALIZA OFERTEI DE AUTOTURISME
A ÎNTREPRINDERII DACIA-RENAULT

Coordonator ştiinţific:

Absolvent:

Bucureşti
2012

Cuprins

Capitolul 1. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND PIAŢA ........................
3
1.1. Piaţa-instituţie economică centrală a dezvoltării economice ......................... 3
1.2. Oportunităţi în mediul economic concurenţial.............................................. 5
Capitolul 2. PREZENTAREA PIEŢEI AUTO DIN ROMÂNIA ...................... 9
2.1. Evoluţia cererii şi ofertei de autoturisme în România în perioada 2000 -
2011.................................................................................................................... 9
2.2. Principalii importatori de autoturisme în România ..................................... 22
Capitolul 3. PREZENTAREA FIRMEI AUTOMOBILE DACIA S.A. ............
24
3.1. Istorie ......................................................................................................... 24
3.2. Divizii ........................................................................................................ 27
3.3 Modele Produse .......................................................................................... 28
3.4. Modele aflate in productie.......................................................................... 28
3.5. Managementul firmei ................................................................................. 29
3.6. Principalii indicatori economico-financiari ai firmei .................................. 29
3.7. Vanzari Dacia (perioada 2005 – 2011) ....................................................... 31
Concluzii ............................................................................................................. 46
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................ 51

1

Capitolul 1.CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND PIAŢA
1.1. Piaţa-instituţie economică centrală a dezvoltării economice
Piaţa reprezintă cadrul derulării operaţiunilor economice la care participă
diverşi operatori economici, al competiţiei dintre aceştia.
Aceasta a apărut cu multe secole în urmă ca o punte de legătură între producţie şi
consum.
„Premisa apariţiei pieţei a constituit-o sciziunea dintre producător şi consumator, şi ea devine
necesară atunci când se separă funcţia productivă de cea a consumului. Această separare a celor
două funcţii apare odată cu economia de mărfuri şi se definitivează odată cu generalizarea
economiei de mărfuri”1.
Tratarea problemelor teoretice ale sistemului economiei de piaţă impune încă de la început
necesitatea precizării că în cadrul acestui sistem piaţa constituie elementul central de unde
pleacă şi vin informaţiile economice care stau la baza deciziilor agenţilor economici. În
consecinţă piaţa, concurenţa, preţul sunt noţiuni fundamentale fără de care nu poate fi analizat,
cunoscut şi înţeles sistemul economic în ansamblul său.
În literatura economică se întâlnesc foarte multe definiţii ale pieţeiîn funcţie de orientarea şcolii
sau curentului de gândire economică, şi în special a aspectelor economice care se doresc a fi
evidenţiate.
În general, piaţa este locul de întâlnire dintre oferta vânzătorilor şi cererea cumpărătorilor, oferta
reprezentând forma de manifestare a producţiei în condiţiile economiei de piaţă, iar cererea
cumpărătorilor reprezentând nevoia umană solvabilă, deci nevoia însoţită de capacitatea
oamenilor de a cumpăra mărfurile oferite şi care se dovedesc a fi convenabile pentru ei.
Piaţa, ca totalitate a actelor de vânzare – cumpărare şi a fenomenelor legate de obiectul cererii şi
ofertei, trebuie abordată, privită şi analizată în context de spaţiul şi timpul în care se derulează
acestea.
Interfaţa dintre cele două laturi ale pieţei, respectiv ale celor două categorii de acte
declanşate de mecanismul pieţei: oferta şi respectiv cererea, se reflectă în
preţuri.
Aşa după cum o numea Adam Smith, piaţa liberă, prin mecanismul preţurilor, este
„mâna invizibilă” care generează coerenţă în adoptarea deciziilor de alocare a resurselor de că
tre
entităţile participante la activitatea economică.
Funcţionarea normală a economiei pe baza mecanismelor pieţei implică unele
premise2:
§ preponderenţa proprietăţii private ;
§ autonomia largă a întreprinderii;

§ un nivel de dezvoltare a economiei care să asigure un echilibru între cerere şi ofertă;

1
A. Toffler, Al treilea val, Editura Politică, Bucureşti, 1983, p.81
2
T. Moşteanu,Concurenţa.Abordări teoretice şi practice, Editura Economică, Bucureşti, 2000, p.76

§ liberalizarea preţurilor;
§ libertatea de alegere a consumatorului;
§ manageri competenţi;
§ stabilitate politică;
§ anumite valori culturale şi o mentalitate specifică.
În conformitate cu premisele enunţate mai sus, piaţa îndeplineşte numeroase funcţii,
dintre care cele mai importante sunt:
§ funcţia de verificare a concordanţei sau neconcordanţei dintre volumul, structura şi
calitatea ofertei şi volumul, structura şi calitatea cererii ca formă de manifestare a nevoii
sociale;
§ piaţa oferă informaţii tuturor agenţilor economici participanţi la ea cu privire la utilitatea
activităţii, eficienţă, tendinţele ce se manifestă în nevoia socială şi în ce priveşte
perspectivele activităţii economice;
§ funcţia de confruntare între producători şi consumatori, între ofertanţi şi beneficiari, ca şi
între diferitele categorii ale acestora.
Totodată, piaţa poate fi privită ca „un ansamblu de mijloace de comunicaţie prin care
vânzătorii şi cumpărătorii se informează reciproc de ceea ce au nevoie şi de preţurile cerute
şi propuse înainte de a încheia tranzacţiile”3.
De-a lungul timpului noţiunea de piaţă a cunoscut o evoluţie spectaculoasă din punct de
vedere al formei acesteia, pornind de la halele publice în care se comercializau diverse mărf
uri, apoi s-au dezvoltat magazinele, lanţurile de magazine, bursele de mărfuri, hipermagazinele
şi, în ultimul timp, Internetul.
Internetul ajută o firmă să-şi îndeplinească obiectivele mai rapid şi mai eficient, astfel că
pentru a vinde şi pentru a achiziţiona automobile, orice brand, orice provenienţă, la cel mai bun
preţ, pe orice meridian. Toyota, de exemplu, şi-a devansat competitorii americani pe pieţele
americane, în timp ce General Motors a găsit ocazii favorabile peste hotare, desfăşurând
operaţiuni globale, la scară mondială, nu numai vânzând automobile, ci cumpărând componente
şi resurse de pretutindeni, dezvoltând reţele, cum este cea din Craiova. Cumpărătorul are un
acces superior la diferite branduri, într-o varietate de modele, deoarece pentru Web
singura limită este mapamondul, comparativ cu omologul tradiţional show – room. Marketerii
electronici nu mai trebuie să suporte costul administrării cum ar fi chiria, asigurările,
autorizaţiile şi consumul de utilităţi. În momentul în care un potenţial client dă click pe
www.toyota.com, producătorul exploatează fiecare secundă a vizitei pentru a-i transforma
curiozitatea în intenţie
de achiziţie, oferindu-i informaţii, detalii, chiar hărţi rutiere.

1994. p. Economia. . Didier.67. Bucureşti.3 M. Editura Humanitas.Regulile jocului.

fiecare agent economic manifestându-şi libera iniţiativă şi acţionând pentru realizarea propriilor interese. mediul economic cuprinde toate restricţiile naturale şi sociale de care trebuie să se ţină seama în derularea activităţii economice.” Mediul competitiv este specific economiei de piaţă. Fără îndoiala că în economia de piaţă concurenţa are o influenţă benefică asupra eficienţei şi echilibrului pieţei. Ca urmare. mediul economic poate fi considerat deterministic (cert). oferind întreprinderilor o motivaţie de a dezvolta produse performante şi de a produce cu un cost mai scăzut. reprezintă ansamblul factorilor care pot influenţa din exterior activitatea economică. favorizează raţionalizarea costurilor. diversificarea şi îmbunătăţirea calităţii ofertei de mărfuri. aceştia fiind preocupaţi de satisfacerea în condiţii superioare a nevoilor de consum şi de maximizarea profitului. Din punct de vedere al definirii cadrului de formalizare al modelării economice. la preţuri accesibile şi de o calitate superioară. În raport cu nivelul de desfăşurare a activităţii economice. Din această perspectivă. Consumatorii vor putea astfel să aleagă produsele cele mai competitive. Ea stimulează creativitatea agenţilor economici. . respectiv al producătorului).2. Oportunităţi în mediul economic concurenţial În studierea oportunităţilor din mediul economic concurenţial se va porni de la definiţia mediului economic aşa cum reiese din Dicţionarul de Economie5: „Mediul economic. determină alocarea raţionala a resurselor utilizate în activitatea economică. macroeconomică. dar mai ales pentru a-i fideliza. Pentru a-i atrage pe vizitatori către propriul site Web.Simultan un dealer teritorial invită clientul la un drive –test. Pentru a putea satisface mai bine consumatorii. De asemenea. agenţii economici ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul unui mediu concurenţial vor fi permanent preocupaţi pentru creşterea. mediul economic poate fi analizat din perspectiva microeconomică (sistemul referenţial în elaborarea deciziei consumatorului. Piaţa s-a extins şi diversificat în concordanţă directă cu dezvoltarea producţiei şi cu creşterea randamentului acesteia. precum şi la repartizarea judicioasă a profiturilor realizate. piaţa contemporană este foarte complexă şi eterogenă. 1. stochastic (incert) sau imprecis (vag sau probabilistic – vag). unde acţionează efectiv le gea cererii şi ofertei. Concurenţa stimulează progresul tehnico – economic. sau ca mediu economic internaţional (când criteriile au în vedere relaţiile dintre economiile naţionale ). Toyota sponsorizează reclame – banner pe alte site – uri Web4. Interesele consumatorilor nu pot fi satisfăcute decât în cadrul unei pieţe concurenţiale. unde concurenţa este liberă. mezoeconomică.

Bucureşti. 1999. p. Dicţionar de Economie. Editura Universitaria. p. Editura Economică. Craiova.167 – 168 5 N.296 . Meghişan. 2006. Dobrotă (coordonator). Strategii internaţionale de marketing în industria automobilului.4 F.

marketingul de nişă. 14 . implicit. mai concret de gradul de concentrare a companiilor pe piaţă şi de gama strategiilor (adeseori agresive) aplicate de concurenţii interni. Dacă accesul la sursele de finanţare este blocat. să-şi dezvolte producţia. ca urmare. atunci dezvoltarea mediului concurenţial va fi stopată semnificativ. costurile reduse. legături prolifice cu celelalte industrii care alcătuiesc „polul” şi o cerere în creştere pentru modelele de automobile novatoare lansate pe piaţă. a comerţului şi a investiţiilor străine directe. Sursele avantajului concurenţial durabil sunt numeroase: diferenţierea produselor şi tehnicilor comerciale. Valorificarea acestor avantaje endogene depinde însă de mediul exogen al firmei. care îşi pun amprenta asupra strategiilor corporative şi. aluminiu. să contribuie la progresul tehnic. p. nu face decât să dezavantajeze activitatea altor concurenţi existenţi pe piaţa respectivă şi. ceea ce se constituie într-un factor negativ de evoluţie agreată întotdeauna deoarece poate contribui la distrugerea mediului concurenţial normal. mediul concurenţial va fi afectat semnalându -se şi efecte negative asupra bunăstării consumatorilor. 4 din Aprilie 2004. acordarea unor beneficii directe sau indirecte (împrumuturi nerambursabile. integrarea pe verticală. serviciile. conducere sau stilul organizaţiei. sinergia sau cultura. mai mult decât orice altă industrie. sticlă. De exemplu. Numai în cadrul unui mediu concurenţial normal este garantată existenţa competiţiei între agenţii economici. De asemenea. Analiza caracteristicilor generale şi a particularităţilor competiţiei dintre companii poate defini performanţa globală a respecti velor sisteme. performanţa sau tehnologia avansată. calitatea. cupru. zinc. Experienţa economică a ţărilor dezvoltate a arătat că asigurarea unui mediu concurenţial normal se poate face prin liberalizarea preţurilor. Referitor la industria automobilului putem spune că aceasta influenţează economia mondială. agenţii economici trebuie să se poziţioneze strategic în mediul concurenţial. producţia de automobile presupune ca input . Aceasta este o veritabilă industrie propulsoare în sensul contribuţiei pe care o are la creşterea economică. plastic. asupra practicilor comerciale şi competitivităţii. scutiri de taxe şi impozite) unor monopoluri. existenţa unui mediu concurenţial normal dă posibilitatea agenţilor economici să-şi manifeste libera iniţiativă. ca factor esenţial al dezvoltării economice6. ea generează într-un an aproape 17% din livrările de bunuri durabile. oţel. Pentru a vinde pe pieţele internaţionale. plumb şi platină. creând nucleul polului de creştere (concept introdus de economistul francez Perroux) prin avansare tehnologică. proiectate să funcţioneze cel puţin trei ani. piele. nr. Acesta defineşte structura pieţei şi determină regulile jocului. cauciuc natural. Dezvoltarea acestei 6 Revista de Comerţ. În funcţie de modul de interacţiune a agenţilor economici cu mediul concurenţial se disting mai multe tipuri de concurenţa.uri cantităţi mari de fier.

interne şi externe. Piteşti este amplasat în regiunea producătorului de automobile Dacia Groupe Renault). cum ar fi: eliminarea costurilor de achiziţionare prohibitive. În prezent asistăm la accentuarea procesului de globalizare. având ca ax central preţul. decizia de preţ aparţine exclusiv agenţilor economici. un producător de piese metalice auto – S. participanţii pe piaţă sunt agenţi economici raţionali. Industria de automobile traversează rapid fenomenele de integrare spaţială. creşterea economică şi echitatea socială. raţionamentele de fundamentare a deciziei să fie definite de cerinţele dezvoltării durabile a întreprinderii. formarea lui trebuie să aibă loc într-un mediu concurenţial normal.industrii are impact asupra restului economiei. existenţa diversificării sortimentale a unui bun omogen considerat. la liberalizarea şi extinderea pieţelor de automobile în contextul proporţiilor pe care o ia o activitate de asamblare (migrarea dinspre ţările mamă către ţări terţe. competitivitatea prin preţul final de livrare. şi integrare verticală. . prin stimularea cererii pentru reperele altor industrii. Mobilitatea şi rapiditatea transportului rutier a făcut posibilă interacţiunea populaţiilor globului cu impact în dezvoltarea comerţului. dar şi prin stimularea inovaţiei şi a progresului tehnic7. Mediul concurenţial normal poate fi definit prin următoarele coordonate9: existenţa mai multor producători şi respectiv a mai multor cumpărători. ca interconexiuni create între ramurile industriale regionale datorită faptului că produsele unora dintre ele sunt input – uri pentru celelalte (de exemplu. Observăm lansarea de mărci globale cu efecte în amonte spre producţii de serie mare. situaţie în care un producător de automobile îşi extinde activitatea pe mai mult decât o fază a procesului de prelucrare şi transformare a materiilor prime în produse finite datorită unor atuuri. îndeosebi spre cele din Europa Centrală şi de Est). avantajul fiind economia cheltuielilor cu livrarea şi eficacitatea relaţiilor furnizor – client. în mediul concurenţial. Subansamble Auto S. care implică obiective prezente şi viitoare ale întreprinderii. care asigură autoreglarea echilibrului pieţei putem deduce că pentru a-şi îndeplini rolul. Industria mondială a automobilului înregistrează o dezvoltare activă în planul celor trei concepte importante: protecţia mediului. utilizate ca input – uri. Având în vedere că mecanismul economiei de piaţă funcţionează pe baza cererii şi ofertei.A. de a se căuta economii de scară în producţie şi marketing.C. rolul statului să se reducă la reglarea comportamentelor. abordarea mai sigură a unor pieţe8.

p. Th. Editura Codecs. Bucureşti. Bucureşti. 1999. Concurenţa.7 Dicţionar Macmillan de Economie Modernă. p. p. Purcărea. Ghidul afacerilor performante.200 8 Dicţionar Macmillan de Economie Modernă. . 1999. Editura Economică.204. Bucureşti. Editura Codecs. Mosteanu. 1998. 9 T.42.

îmbunătăţire ce rezultă din prezenţa pe piaţă a tot mai multe firme străine în mai toate sectoarele de activitate şi în special în sectorul bunurilor de larg consum. În ceea ce priveşte prezenţa statului în unele sectoare de activitate (în cazul nostru producţia de automobile). intervenţia statului în economie să se facă prin alte instrumente decât preţul. alături de mărcile româneşti. pentru o paletă mai largă de consumatori.calitate. . manifestarea tendinţei de stabilizare a preţurilor. în utilizarea mărcilor internaţionale sau achiziţionarea unor mărci locale. se poate observa şi o creştere a investiţiilor în cheltuielile pentru publicitate. Având în vedere coordonatele care definesc mediul concurenţial normal pe care le-am prezentat mai sus putem să concluzionăm că mediul concurenţial din România a înregistrat în ultimii ani o îmbunătăţire evidentă. Dacia şi Daewoo. în vederea ameliorării eficienţei. organizarea pieţelor de desfacere ale bunurilor şi serviciilor să aibă ca obiectiv îmbunătăţirea calităţii prestaţiilor către consumatori. În acest sector. care continuă să conducă în topul preferinţelor românilor datorită raportului preţ . teoria economică apreciază că există motive juste pentru intervenţia statului în economie. bunăstarea consumatorilor finali. ceea ce contribuie semnificativ la intensificarea concurenţei din acest important domeniu de activitate. Se observă o intensificare a concurenţei şi pe piaţa de autoturisme din ţara noastră prin pătrunderea pe piaţă a tot mai multe mărci de autoturisme. în realizarea producţiei în tară. al bunurilor de larg consum. atunci când apar eşecuri de piaţă: problema mediului poate fi soluţionată prin intervenţia corespunzătoare a statului.

compania poartă numele de Renault Nissan România. a contribuit şi întârzierea lansării modelelor noi pe piaţa auto din România. apogeul atingândul în 2007-2008.1.PREZENTAREA PIEŢEI AUTO DIN ROMÂNIA 2. un cuplu maxim de 10 240 la 2.9. p. bineînţeles. care a înregistrat în 2003 cea mai mare cifră de unităţi vândute(10.grupul se axează pe două modele. faţă de vestul Europei. Începând cu ianuarie 2003. în perioade mari de timp. contribuţia importantă fiind adusă de Megane II. societatea a preluat importul şi distribuţia vehiculelor Nissan. fiind nu doar primul produs pe acest segment al constructorului dar şi primul prototip. filială a grupului Renault. De la 1 august 2004. Marca forte o reprezintă.A. Acesta se numeşte Duster şi este un crossover. dinainte de venirea crizei mondiale. cutia manuală în şase trepte. Reţeaua este compusă din 26 de concesionari care acoperă întreg teritoriul României. Constructorul de la Mioveni a prezentat pe data de 2 martie 2009 la Salonul Auto de la GENEVA noul produs DACIA.la capitolul autoturisme. 10 Informaţii preluate din revista Auto Expert. După cum ştim din grupul Renault face parte marca Dacia care de asemenea cu lansarea noului model „Logan” a avut parte de noi creşterii pe piaţa de autoturisme internă dar şi externă(numai în 2008 un sfert din profitul societăţi Renault. terenul liber concurenţei.393). în cadrul consolidării sinergiilor comerciale în interiorul Alianţei Renault-Nissan. înainte de a fi complet schimbată în 2007.din decursul ultimilor 4 ani. Evoluţia cererii şi ofertei de autoturisme în România în perioada 2000 - 2011 Intrarea în mileniul III se pare ca a adus României un avânt .6 secunde. Duster este un model sport elegant. în timp ce Laguna va beneficia de un face-lift final. La scăderea cotei de piaţă.5 de 105 CP care promite să ajungă la 100 km/ oră în 9.3 litri/ 100 km.din ceea ce presupune o dezvoltarea a pieţei autoturismelor.93. nr. lăsând.La ora actuală. Re nault. noul Renault Modus. Capitolul 2. în 2005. Clio şi Megane. O concurenţă veritabilă pentru Clio a fost. adică viitorul privind comercializarea lui este încă neclar. Caracteristicile conceptului sunt motorul dCi 1.000 rotaţii/ minut şi un consum mixt de 5. martie 2009.. provine din vânzările mărcii DACIA) iar anul 2009 presupune intrarea pe piaţă a primului suv 4x4 a mărcii Dacia. . Compania a încheiat anul 2004 cu o cifră de vânzări superioară anului 2003. care reflectă foarte bine colaborarea dintre echipa Renault Design Central Europe din Bucureşti şi cea a Renault Design Tehnocenter din Franţa. şi mai exact începând cu anii 2003-2004. La 1 iulie 2001 a fost înfiinţată societatea Renault România S. care a preluat activitatea de import şi distribuţie de autovehicule Renault.

Remus. ŢiriacHoldings devine ŢiriacAuto. Pe 10 ianuarie 2008 a fost depăşit pragul de 200. Cele patru mărci nou-venite au totalizat în aceeaşi perioadă 796 unităţi livrate. din care opt sunt în Bucureşti. La ora actuală. Jaguar şi Land Rover). compania dispune de o reţea de distribuţie şi service. Smart.7% faţă de anul 2003. AutoItalia. MCar Trading. fiind cea mai puţin afectată de criză. ŢiriacAuto are ca puncte forte Mercedes-Benz şi Ford. ŢiriacAuto a înregistrat în primele 10 luni ale anului 2004 o cotă de piaţă de 16%. reprezentând 8.000 de autovehicule vândute. Romcar. În 2004. Eibach şi AHB). MS Design. fiind prezentă în toate oraşele principale. iar în 2002 a semnat acordul de distribuitor unic al mărcii Maserati. Astfel că în primele 6 luni ale anului 2006. cele două mărci (Skoda şi Volkswagen) ocupă locurile doi şi respectiv trei în topul vânzărilor de autoturisme din import. ŢiriacAuto concentrează cel mai mare număr de mărci importate de pe piaţa auto şi se bucură de o creştere continuă a vânzărilor. Alte surprize în 2005 au fost monovolumul B-Klasse Mercedes-Benz şi Mercedes ML cu face-lift. numărul angajaţilor din întreaga reţea de dealeri depăşind 3500 de persoane. Aceasta. La sfârşitul anului 2004 Porsche România a adus noul A4. printr-un sistem de concesionari. Ca unic importator al mărcilor Fiat şi Alfa Romeo. care acoperă toate zonele ţării. după cum am menţionat. În decursul anilor a menţinut o cotă constantă de 30 de procente din totalul pieţei de importuri de automobile. Acţionarii Holdingului Porsche sunt familiile Porsche şi Piech. Premium Brands (reprezentant Sparco. mărcile Maserati şi Ssang Yong ajungând la 145 unităţi vândute în primele şase luni ale anului 2006. Auto Italia primind astfel un semn de . iar la începutul anului 2005 a fost adus un Passat total schimbat. are până şi în prezent mare succes cu marca Skoda. Cu o reţea de reprezentanţe şi de parteneri autorizaţi extinsă la 60 de unităţi şi cu o cifră de afaceri în 2003 de 250 milioane de euro. Smart. România devenind astfel una dintre cele 44 de ţări în care această marcă este prezentă. Foliatec. Tot în anul 2005 a adus în România noul Ford Focus. compania a dezvoltat şi firmele Interauto (importator Ssang Yong). Dintre cele zece mărci importate. Porsche România este o companie românească ce aparţine Holdingului Porsche din Austria. Premium Auto şi Hyundai Auto România. În prezent. iar în cursul anului 2007 o Octavia în versiunea break şi un Seat Leon cu face -lift. Faţă de 32 unităţi vândute în primele patru luni ale anului 2004. ajungând ca în primele 6 luni ale anului 2006 să vândă 852 de unităţi din cele patru mărci (Mitsubishi. o denumire generică sub care coordonează activitatea a cinci dintre cei mai mari importatori de autoturisme din România: Auto Rom. compania dispune de o reţea de 70 de dealeri în toată ţara.Porsche România a fost încă din anul 1998 importatorul numărul unu în România. ca importator al mărcilor Volkswagen şi Audi. lucru care a contribuit implicit la creşterea cotei de piaţă cu 2.7% din totalul de vânzări al grupului. odată cu preluarea a patru mărci noi (Mitsubishi. şi-a început activitatea în 1997. Jaguar şi Land Rover).

creştere datorată modelelor Panda. care a fost lansat oficial la salonul de la Geneva din martie 2005.754 de automobile noi livrate. Dacă în anul 2003 au fost importate 424 automobile BMW şi 300 Land Rover. În 2004. iar în primele 6 luni ale anului 2006 a importat 673 unităţi BMW. Land Rover. . Automobile Bavaria a reuşit să-şi asigure o cotă de piaţă stabilă. În primele zece luni ale anului 2004.223 unităţi livrate. ca şi un dealership lângă Munchen. cu 3. Deşi importă mărci premium. în anul 2004 a depăşit Audi ca număr de vânzări. între anii 2000-2003.Automobile Bavaria Group include 13 din cele 14 locaţii de reprezentare BMW în România. În perioada 2000-2004.9% faţă de anul 2003. Ĩn 2009AutoItalia Group include în portofoliul său marca premium Infiniti.bun augur din partea pieţei autohtone. BMW înregistra doar ceva mai mult de jumătate din vânzările mărcii Audi. Pornind de la un prim an cu vânzări de 11 unităţi şi sediul într-o clădire de birouri din centru. Tot din acest an este disponibil şi în România modelul Alfa Romeo 156 Crosswagon lansat la salonul de la Paris în octombrie 2004. Dacă în anul 2003 . Ĩn 2007. O consecinţă benefică a acestei strategii este ponderea egală de vânzare între modele. menţinându-şi linia de vânzări deasupra categoriei „şi alţii”. Politica de marketing dusă de Automobile Bavaria se axează pe promovarea. în anul 2004 Automobile Bavaria a importat 992 unităţi BMW (cu 568 unităţi mai mult decât în 2003).În anul 2005 AutoItalia a mărit numărul de mărci importate prin aducerea brand-ului Lancia pe piaţa autohtonă. Automobile Bavaria a renunţat la dreptul de importator al uneia dintre mărcile forte ale acestei companii. În ansamblu.care acoperă şi un segment important din clasa de autovehicule comerciale. lucru care a menţinut o cifră constantă a vânzărilor şi a compensat pierderea unei game care a asigurat 30-40% din vânzări. a întregii game de automobile oferite şi nu pe limitarea asupra unui singur model care se bucură de aprecierea pieţei. Acest salt se datorează introducerii pe piaţa din România a modelelor X3 şi X5. principala „vinovată” pentru această evoluţie fiind marca Fiat. în anul 2004.AutoItalia Group primeşte din partea Fiat Professional premiul "Sales Best Perfomer in 2007". AutoItalia a înregistrat o creştere a cotei de piaţă cu 0. Automobile Bavaria a reprezentat mărcile BMW Group pe piaţa românească. care au acumulat 76% din totalul de vânzări. compania a înregistrat o creştere constantă a cifrei de vânzări. Punto şi Albea din gama Fiat. însă a rămas dealer al mărcii în continuare. Începând din 1994. Noutatea anului 2005 a constat în mult aşteptatul seria 3.în favoarea grupului ŢiriacAuto. devenind astfel cel mai de succes dealer de vehicule comerciale din întreaga reţea internaţională a Fiat. al căror preţ de achiziţie se adresează unui segment de populaţie cu un venit peste medie. compania a înregistrat cea mai mare cifră de unităţi vândute din ultimii patru ani. în egală măsură.înregistrând în 2006 un număr de 1. compania a ajuns pe primul loc în vânzările segmentului premium în 2005.

77% din totalul de vânzări ale mărcii în prima jumătate a anului 2005. În 1998 numele a fost schimbat în Opel Southeast Europe LTD. Automobile Bavaria a fost desemnat partener strategic al concernului BMW pentru piaţa românească. În 2005 se preconizează apariţia modelului Toyota RAV 4 cu face-lift şi LexusRX400h. înfiinţând o nouă companie dedicată segmentului. Automobile Bavaria a separat activitatea legată de autocamioane şi autovehicule de transport. a înregistrat de asemenea performanţe de vânzări în 2007: 1. Această calitate oferă. conforme legislaţiei europene. Preluarea mărcii Chevrolet s-a dovedit un pas reuşit care a produs creşterea.7% pentru marca Chevrolet. incluzând vânzări de flote. MHS Truck&Bus. care va promova tehnologia adoptată pe Toyota Prius. MINI îşi păstrează caracterul exclusiv prin concentrarea într-un singur centru de distribuţie în România.care a evoluat constant în vânzări şi în cota de piaţă. de la micul Yaris până la impunătorul Land Cruiser. Biroul de reprezentanţă a coordonat activităţile de vânzări. din care 673 noi şi 168 second-hand. în primele 6 luni din anul 2005.64% în 2000 la 3.hand.România a fost prima ţară din Europa care a lansat noile modele GM DAT sub numele de marcă Chevrolet.1% a importurilor efectuate comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. odată cu lansarea în România a mărcii Chevrolet. MHS Truck&Bus. În comparaţie cu întreg anul 2001. În 2006 numărul autovehiculelor comerciale MAN vândute în România s-a ridicat la 841. În 2003 GM România a preluat marca Chevrolet. vânzări către corporaţii internaţionale. Partenerul Automobile Bavaria pentru mărcile MAN şi Neoplan. Această reuşită a condus la o cotă de piaţă de 3. însă nu înregistrează vânzări semnificative în cazul acestui brand. şi a motorizărilor diesel prezente pe toate modelele.204 de unităţi. „Vinovat” a fost modelul Kalos care a acumulat 87. În 2007. şi responsabilităţi suplimentare.6% în primele 6 luni ale anului 2005) se datorează gamei complete. Toyota România a avut o creştere a vânzărilor cu 1. În 1997 s-a înfiinţat în România primul birou de reprezentanţă al Opel Hungary Distribution LTD. la care se adaugă 120 de autobuze şi autocare. Compania deţine acum unul dintre cele mai impresionante showroom-uri din Europa. Creşterea cotei de piaţă (de la 0. în afară de atribuţiile unui dealer obişnuit. iar modelul Chevrolet Kalos . Începând cu anul 2004. În mai 2007.completate de 153 de unităţi second . biroul de reprezentanţă se numeşte General Motors Southeast Europe LTD. cu 115. O reţetă a succesului o reprezintă compania Toyota România. Automobile Bavaria a dublat vânzările anului anterior pentru această marcă. de la an la an. În 2003 Toyota devine importator al mărcii Lexus. în primele 6 luni ale anului2005. În 2007. marketing şi aftersales ale mărcii Opel în România(are 33 de locaţii). a cărui investiţie s-a ridicat la 12 milioane de euro. Centrul BMW din Băneasa.271 autocamioane şi 51 de autocare şi autobuze. la sediul AutomobileBavariadinBăneasa. vânzări către diplomaţi şi autorităţi.

dintre care 10. Cel mai bine vândut model pe piaţa românească a fost anul trecut Nissan Navara cu 812 unităţi.în ceea ce priveşte succesul noului Opel Insignia. Murano şi 370Z.cu o cotă de piaţă mai mare în anul 2004 comparativ cu 2003 şi o cifră de vânzări în creştere.4% din piaţa de autovehicule (13. modelul cu 7 locuri produs la uzina Nissan din Sunderland. Cifra de afaceri globală din industria auto a aceluiaşi an a fost de 7. modelul Volkswagen Golf V este direct concurat în clasa compactă de noul Astra.2% din piaţa europeană Parcul auto din România era de 5.5 miliarde euro inregistrând o creştere considerabilă.000 de angajaţi.000 în 2009.500 unităţi. Pathfinder cu 452 unităţi şi X-trail cu 352 de unităţi. Qashqai cu 664 unităţi. este disponibil in România din februarie la un preţ de pornire de 21.1% din piaţa de autoturisme.În anul 2006.512 autoturisme şi 2.607 vehicule utilitare) şi 4.6 miliarde de euro şi avea aproximativ 200. Marca forte a grupului rămâne totuşi Opel. Compania Renault- Nissan România. cifra de afaceri a fost estimatăla 6.3% (de unde reise că modelul Chevrolet Kalos este cel mai bine vândut model a mărcii).1milioane de maşini în 27 de ţări europene.536 de unităţi.3 milioane de autovehicule in anul 2009 şi de 5.35 miliarde euro Pentru anul 2008. datorită crizei mondiale.Nissan a vândut anul trecut în România 3. Lansarea noului Vectra duce la o altă creştere spectaculoasă în anul 2003. datorită modelului Astra al cărui succes pe piaţă s-a concretizat într-o creştere de 141.119 unităţi.datorată succesului modelelor Almera şi Primera. Kalos fiind un concurent pentru Dacia Logan. Qashqai+2. În primele 11 luni ale anului 1 . Peugeot a avut în România 4.are o cotă de piaţă de 3. fiind cel mai slab an din ultimii 8 ani. deţinând o cotă de 7.Pentru 2009 producătorii Opel sunt rezervaţi. Înmatriculările de autoturisme noi în România au scăzut în anul 2010 cu peste 18 % la 94. a cărui evoluţie pe piaţă se datorează în special modelelor Astra şi Vectra.41 milioane in 2010.1% faţă de anul precedent. Reţeaua Peugeot din România este formată din importatorul autorizat PSA Peugeot Citroën cu sediul în Bucureşti şi din cei 20 de distribuitori agreaţi.250 euro cu TVA.desi maşina are toate atuurile unui succes(la un preţ de pornire de numai 22000 de euro. industria auto din România a consemnat o creştere de aproape 40 % a cifrei de afaceri totala. de la 116. O evoluţie bună a avut Nissan (Renault Nissan). GM România s-a bucurat de creşterea cotei de piaţă şi a cifrei de vânzări. are calităţile unei masini de lux). când a comercializat 3066 de unităţi de maşini. importatorul mărcii japoneze Nissan pe piaţa româneasc va aduce în 2009 trei modele noi pe plan local. Renault Clio şi Fiat Albea. În anul 2005.aceştia acoperă 41 de oraşe. Peugeot a vândut în anul 20061. la 5. La ora actuală. O creştere semnificativă a vânzărilor s-a realizat în anul 2002. cu 15% mai mule decât în 2007. urmat de Tiida cu 751 unităţi. Marca Peugeot este importată în România de compania Trust Motors. În anul 2007. Noul crossover Qashqai2.

000 de unitaţi.17 milioane. în mare parte datorită investiţiilor Ford la Craiova şi a utilizării integrale a capacităţii de producţie a uzinei Dacia. Pe primele 11 luni ale acestui an.6 % în ritm anual 1 .500 autovehicule. Acelaşi „şablon negativ” este valabil şi pentru întreaga Europa. În prezent.000 de persoane la Ford România şi circa 75. Singura piaţă auto care a înregistrat creştere este Germania. În anul 2009. la sfârşitul anului 2010 erau înregistrate peste 172. În perioada ianuarie – noiembrie 2011. un număr de 12. în ţara noastră au fost înmatriculate 73. cu 6. Pentru anul 2013 este preconizată o creştere a producţiei până la 765. Parcul auto din România a crescut în anul 2010 cu 1. De asemenea România a exportat 80. Industria auto din România activează circa 110.373 de autoturisme marca Dacia au fost înmatriculate în Europa în luna noiembrie 2011.4% mai multe fată de 2009. În Bucureşti erau înscrise în circulaţie cele mai multe vehicule respectiv 1. Parcul de autobuze şi microbuze a fost aproximat la 40. vânzările de maşini pe plan local vor creşte la 535. circa 4.000 de unităţi. cu cele mai puţine maşini înscrise în circulaţie.000 de autovehicule.032 autoturisme şi a produs 201. a anunţat Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). din care 4. 13. Statisticile ACEA vizează pietele auto din 28 de state europene – 25 membre UE. cu 9.42 milioane de avehicule.076 de angajaţi pe platforma Automobile Dacia. aproape 60 %.8 % mai puţin faţă de perioada similară a anului precedent.3 milioane erau autoturisme.6 % Un număr de 25.2008 au fost inmatriculate în România 512.157 milioane autoturisme au fost înmatriculate în Uniunea Europeană.000 de tractoare şi circa 26.008 unităţi în luna noiembrie 2010. parcul auto a crescut faţă de 2008 cu 5 % la peste 5.8% la 5. în scădere cu 14 % faţă de perioada similară a anului 2010.173 de maşini au fost second-hand. dar se estimează ca în anul 2050 se va ajunge la 3 miliarde de autoturisme.000 de autoutilitare. unde s-a înregistrat o rată a înmatriculărilor de 2.000 de subcategorii de remorci şi 370 de autorulote. dintre care 13.32 milioane de autovehicule.252 au fost importate. 50. De asemenea.000 de unităţi şi Cluj cu mai mult de 200.643. La polul opus.000 de persoane în companiile care formează subansambluri atât către constructorii locali cât şi la export. cu 40. De asemenea. din care 246.000 de persoane. Parcul de vehicule mai cuprindea la sfârşitul anului 2010 aproape 500. în lume există în jur de 650 milioane de autoturisme . urmat de judeţul Timiş cu peste 203. primele 11 luni înmatriculările de autoturisme Dacia în Europa au scăzut cu 4.000 unităţi.823 autoturisme. se află Tulcea. creştere cu 5. În schimb.000 de remorci.998 de autoturisme.7 % faţă de 24.000 de motociclete. reprezentând 48 % din înregistrari dintre care 137. Cele mai multe autovehicule sunt echipate cu motoare pe benzină.

Cotele de piaţă ale principalelor companii producătoare de autoturism 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Dacia 43. 1 Renault Opel.3 23.2 1. 2. Scăderi procentuale mai mari fiind înregistrate doar în Irlanda.3 7.2 31.7 5.4 5.2 37.5 6.3 Daewoo 9. România a consemnat al treilea mare declin al înmatriculărilor până la 10.1 6.1 7.4 11.7 Peugeot 4 4.4 . Comparativ cu celelalte state membre UE. Portugalia şi Polonia.5 30. 10.2005 Cotele de piaţă ale principalelor companii producătoare de a u t o t u r is m e p e a n u l 2 0 0 5 Daewoo.6 11.7 28.1 1.8 3.până la 227.2 7.5 Hyundai Renault. 1.5 Dacia Skoda.5 7 7.9 Hyundai 1 1.5 % în luna noiembrie 2011 comparativ cu aceaşi perioadă a anului trecut.1 27.1.3 Fiat 1. 9.2 7.1 % mai puţin.279 unităţi cu 10. Dintre acestea. 43.3 7.4 7.4 6.4 7.5 4.4 4.1 Opel 2. 5.1 4.2 Renault 10.9 8 7.6 Volkswagen 5. Luna Noiembrie nu a marcat nici o schimbare în Europa.1.3 1.2 Opel Ford. Figura 2.3 9. automobilele Dacia şi Daewoo(Ford începând cu anul 2008) sunt produse în ţară. Cotele de piaţă ale principalilor producători de autoturisme.7 Ford 2.2 6.5 9 5.2 8.3 8.5 Ford Fiat.5 3.3 4 4. - Unitatea de măsură o reprezintă procentul(%).9 7. respectiv 1.4 7 6.9 Volkswagen Hyundai.3 8.1 4 Skoda 6.8 29.2 1.2 4.1 8.030 milioane de atoturisme.9 8. Înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 3.3 9. 6.1 7.1 .1 Skoda Daewoo Volkswagen. 4 Dacia .2 7. . 2. Tabelul 2.6 8. .839 unităţi.2 Peugeot Fiat Peugeot.

27. 6.8 Skoda. 4. 8. 8 Renault Hyundai. 1.4. 4 Renault.5 Peugeot Fiat Fiat. 37. 9 Dacia Volkswagen Skoda. Cotele de piaţă ale principalilor producători de autoturisme.Figura 2.3 Daewoo Figura 2.2. 3. 4. 5. Peugeot Ford. 1.2007 Cotele de piaţă ale principalelor companii producătoare de a u to tu r is m e p e a n u l 2 0 0 7 Daewoo.2008 Cotele de piaţă ale principalelor companii producătoare de autoturisme pe anul 2008 Dacia Hyundai.4 Ford Peugeot. 7. 1.1 Ford Peugeot Fiat.7 Skoda Renault.4 Hyundai Ford.5 Volkswage Dacia .9 Hyundai Ford. 7.8 n Opel. 4. Cotele de piaţă ale principalilor producători de autoturisme.3 Opel Peugeot.1 Dacia Skoda.1 Volkswagen. 1.3. Cotele de piaţă ale principalilor producători de autoturisme. 8.2 Renault Fiat.2 Renault Opel. 30.3 Volkswagen Hyundai.3 7.1 Volkswagen.6 . 9.2006 Cotele de piaţă ale principalelor companii producătoare de a u to tu r is m e p e a n u l 2 0 06 Daewoo. 1.3 Opel Volkswagen.2 Fiat Peugeot. 5. 6.4 Dacia . 5.1 Dacia . 7.3 Daewoo Figura 2.5 Skoda Renault. 4. 6.1 Ford Opel.

28. Cotele de piaţă ale principalilor producători de autoturisme. 11.9 Dacia .1 Volkswagen Opel.2 Fiat. 23. 6.2 Opel Renault. 7. 31.3 Fiat Ford.2 Fiat Ford.5.4 Opel Renault.4 Volkswagen Opel.Figura 2.1 Ford Peugeot Peugeot.2010 Cotele de piaţă ale principalelor companii producătoare de a u t o t u r is m e p e a n u l 2 0 1 0 Sk oda.6.3 Volk s wagen. 29.3 Dacia Hyundai.6 Renault Fiat. 4.7 Fiat.7 Hyundai Skoda . 7 Dacia Hyundai. 7. 6.2006 Cotele de piaţă ale principalelor companii producătoare de a u to tu r is m e p e a n u l 2 0 09 Skoda. Cotele de piaţă ale principalilor producători de autoturisme.2 Dacia Hy undai. 7. 4. 7. 7.3 Hyundai Skoda Figura 2. 8.9 Volkswagen. 7 Ford Peugeot Peugeot.3 Fiat Ford. 8.1 Ford Peugeot Peugeot.7 Opel Volkswagen. 8. 7. 4 Volkswagen Opel. 8. 9. 7. 7.6 Hyundai Skoda Figura 2. 11.2 Renault Dac ia .2 Renault. 3.4 Renault Dacia .7.2011 Cotele de piaţă ale principalelor companii producătoare de a u t o t u r is m e p e a n u l 2 0 1 1 Skoda. Cotele de piaţă ale principalilor producătoride autoturisme.

000 Autobuze 50.000 0 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Figura 2.000 Autoturisme 150.000 250.961 48.513 3.285 47.2011 350.621 270.000 200.000 300. Tabelul 2.275 10.256 Vehicule 39.364 315.920 16.647 2.542 Comerciale Autobuze 1.328 100.647 Autoturisme Vehicule Comerciale Autobuze .193 106. Istoricul vânzărilor auto din România între anii 2005-2010 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Autoturisme 215.091 814 654 Figura 2.237 4.000 Vehicule Comerciale 100.532 256.2.678 12.532 2005 39.8. Vânzările auto din România – 2005 Vânz ările auto din România în anul 2005 215. Vânzările de autoturisme din România –2005-2011 Vânzările auto din România 2005 .995 130.165 1.235 1.9.235 38.

10.961 3. Figura 2.364 2006 38. Vânzările auto din România – 2006 Vânzările auto din România în anul 2006 256.621 2007 47.237 Autoturisme Vehicule Comerciale Autobuze . Vânzările auto din România .11.2007 Vânzările auto din România in anul 2007 315.285 2.513 Autoturisme Vehicule Comerciale Autobuze Figura 2.

678 1.2009 Vânzările auto din România în anul 2009 130.13.92 4.193 2009 16. Figura 2.12. Vânzările auto din România .165 Autoturisme Vehicule Comerciale Autobuze Figura 2.091 Autoturisme Vehicule Comerciale Autobuze . Vânzările auto din România – 2008 Vânzările auto din România in anul 2008 270.995 2008 48.

15.275 814 Autoturisme Vehicule Comerciale Autobuze Figura 2.256 2011 10.328 2010 12. Vânzările auto din România – 2010 Vânzările auto din România din anul 2010 106. Figura 2.542 654 Autoturisme Vehicule Comerciale Autobuze .14. Vânzările auto din România – 2011 Vânzările auto din România în anul 2011 100.

Chrysler. Alfa Romeo.2.2. ŢiriacAuto comercializează mărcile: Mercedes-Benz. Jeep. Bentley. Mitsubishi. Land Rover. Volkswagen. General Motors România. Hyundai. Porsche România comercializează mărcile: Porsche. ŢiriacAuto. AutoItalia. Jaguar. SsangYong. Lancia. Smart. . Skoda. Lamborghini. AutoItalia comercializează mărcile: Fiat. Seat. Ford. Dodge. Mazda. Audi. Trust Motors. Principalii importatori de autoturisme în România Principalii importatori în România sunt: Porsche România. Maserati.

.Honda.

Trust Motors comercializează marca: Peugeot . Chevrolet.General Motors România comercializează mărcile: Opel.

Istorie 3. Se dorea o licenţă pentru un autoturism din clasa medie cu o capacitate cilindrica cuprinsăîntre 1000 şi 1300 cmc. Fiat 1100D. Austin Mini Morris. urmand ca cei de la Dacia sa le asambleze. care din septembrie 1999 aparţine grupului francez Renault. A mai fost . Începuturi. Pe 1 iulie 1968. Renault a permis partii romane sa inceapa asamblarea mai devreme a unui model intermediar pana cand Renault 12 urma sa fie pregatit pentru productie.000 automobile pe an. incep testele la cele 217 statii de lucru din uzina. Renault. PREZENTAREA FIRMEI AUTOMOBILE DACIA S. şi sa se produca între 40. Obiectul de activitate al societăţii îl constituie producerea şi comercializarea de automobile şi piese auto. dar in cele din urma s-a optat pentru asamblarea modelului Renault 8.Capitolul 3. iar productia trebuia sa inceapa in Franta in a doua jumatate a anului 1969. Dacia 1100 şi 1300 Pentru a reduce timpul între proiectarea şi lansarea în producţia de serie a unui autoturism. Dacia a luat nastere in 1966 la Colibasi(astazi Mioveni). Fiat. s-a luat decizia la nivel de partid ca in uzina Dacia sa se produca autoturisme sub licenta Renault. iar pe 3 august 1968 se testeaza primul motorpropulsor. Peugeot 204. La licitatie au participat Renault. Din cauza unor motive tehnice si economice. aproximativ 44. Căutarea unei licenţe. Constructia Uzinei de Autoturisme Mioveni a inceput in 1966 si s-a incheiat intr-un timp record de doar un an si jumatate.1. Alfa Romeo si Austin.000 de autoturisme Dacia 1100 au fost produse. avand la baza un acord intre autoritatile comuniste si producatorul francez de automobile. De asemenea s -au testat urmatoarele modele: Renault 10. Insa dupa vizita istorica a presedintelui francez Charles de Gaulle in Romania din 1966. oferta companiei Renault pentru modelul Renault 12 a fost retrasa. Alfa Romeo 1300. Peugeot. 3. in 1970 aparand o usoara modificare estetica la partea frontala. de atunci Nicolae Ceausescu. autorităţile romîne au considerat necesară producerea unui autoturism sub licentă obţinută de la un producător străin.000 şi 50. Automobile Dacia SA este cel mai mare producător român de automobile.1.1. judetul Arges. Din 1968 si pana in 1972. Modelul era in faza de teste. Dar contractul a fost semnat in sptembrie 1966. Acesta era o berlina cu tractiune si motor pe spate. Renault furnizeaza toate partile componente ale modelului.A. un model sub licenta Renault 8. La inceput a fost ales modelul Renault 16. Primul automobil iesit pe poarta fabricii a fost facut cadou presedintelui Republicii Socialiste Romania. ce prevedea asamblarea unui model Renault sub marca Dacia. Conform contractului. Pe 20 august 1968 se incepe productia modelului Dacia 1100.

bare de protectie noi. Dacia a comercializat modelul Dacia 1325 Liberta. copie a modelului Renault Estafette. cu 2 perechi de faruri si un motor mai puternic. prodctia fiind. o varianta in 2 usi. Dupa 1985. multimea a admirat „Brasovia”. Tot in anii 80. Astfel. Dupa Dacia 1100. printre care: 1300L(Lux). avand la baza autoturismul Renault 20. Modificarile au constat in: 2 perechi de faruri. desi in numar limitat. Dacia Sport 1410. inginerii Dacia incep proiectarea primului autoturism de conceptie 100% romaneasca. Varianta de varf includea geamuri electrice. 1 . Dacia a mai produs si un model de duba. nefiind comercializat catre cetateni si era disponibil in culoarea negru sau albastru inchis. produs in anii 80. un model sub licenta Renault 12.produs. motor amplasat frontal si tractiune pe puntea fata. Dar pentru ca si Bucurestiul producea in uzinele TV(Tudor Vladimirescu) o duba similara.2. un coupe bazat pe modelul 1310 si creat la un atelier din Brasov. iar in 1975 modelul 1302(pick-up). Dacia s-a vandut si in Marea Britanie. jante aliaj si cutie cu 5+1 trepte. Dacia dezvolta o intreaga gama de modele ce va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane si utilitare. aer conditionat. a fost produs modelul Dacia 2000. numit Dacia D6. modelul este scos din productie dupa 1989 datorita problemelor de calitate si a pretului ridicat. Dacia 1310. stopuri mai mari.1. Conducerea si-a dat acordul pentru inceperea productiei si din 1981.In 1973 este lansat modelul Break.Aceasta s-a inspirat din restilizarea facuta de Renault modelului R12 in anul 1975. Dacia incearca sa produca un model pentru oras. La salonul din 1980. cu un design provenit din cel al Daciei 1200. 1300LS(Lux Super). sub numele Dacia Denem. fiind produs la Timisoara si a fost echipata cu un motor de 499 cmc. fiind prezentata la saloanele auto de la Bucuresti si Paris.3l/100km. In 1985. a urmat Dacia 1300 care a intrat in productie in august 1969. Insa. a fost produsa pentru tieretul din acele timpuri. primul model aparut dupa incetarea contractului de licenta Renault 12. de asemenea. In aceasi perioada de timp s-a produs si Dacia 1310 Sport. Modelul 1300 era o berlina cu 4 usi. in 1970 apar versiuni ale Daciei 1300 berline. 3. folosit de politie si in cursele de raliu. in 1987. limitata. Acest model era produs special pentru elita PCR. La salonul de la Bucuresti din 1979 a fost prezentata varianta restilizata a modelului 1300. acest model purtand numele Dacia Lastun sau Dacia 500. Intre 1970 si 1980. productia Dacia D6 a fost limitata pentru a nu crea concurenta. de 22cp si cu un consum de 3. Putine au mai ramas in stare de funtionare . modelul Dacia 1100S. interior nou. marirea capacitatii cilindrice a motorului de la 1289cmc la 1397 cmc si o cutie de viteze cu 5+1 trepte. După 1989 Intre anii 1991 si 1996. utilizat ca masina de serviciu.

In 1999. cum ar fi: airbag sofer. airbag lateral pentru sofer si pasager. vandute pe piata romaneasca. catalizator Euro 2 si tractiune fata. un are conditionat imbunatatit fata de cel de pe SupeRNova si radio-cd cu 4 boxe.6 GTi(ci injectie de banzina monopunct Bosch). ce a echipat initial doar modelul Dacia Nova. modelul SupeRNova este inlocuit de modelul Solenza. In 1998. Aceasta era un autoturism de tip hatchback cu 5 locuri si 5 usi(4 usi+hayon). În India s-a în acest scop creat o asociere între Mahindra şi Renault. modelul Logan este asamblat din colecţii CKD trimise de la Mioveni în Rusia.000. Nova este primul model care va beneficia de catalizator (Euro 2).6MPI. 85 si 90 CP. Modelul SupeRNova era echipat cu un grup motopropulsor Renault de 1. prin intermediul unor dotari cum ar fi: ABS. In 2004 se inceteaza productia modelelor Berlina si Break si e lanseaza modelul Logan. de pe portile uzinei a iesit autoturismul cu numarul 2. 1. Dacia Solenza a fost produsa si in Ucraina la uzina de automobile ZAZ.Aceasta aduce in premiera pentru autoturismele Dacia. Airbag frontal pentru sofer si pasager. Modelul Solenza a beneficiat de 2 versiuni de motorizare: 1. anul in care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil Dacia. Modelul Logan a adus noi standarde de confort si siguranta pentru automobilele Dacia. ambele beneficiind de catalizator Euro 2 in perioada 2003- 2004 si Euro 3 in 2005. 1 . iar din 2007 ș i în Brazilia.4 MPI. 1. servodirectie. Iran.4 litrii cu injectie multipunct. 1.000 de exemplare anual. pastrand tipul de caroserie al acesteia. In 2000 este lansat modelul Dacia SupeRNova. In acelasi an este lansat motorul de 1600 cmc cu injectie monopucnt Bosch. jante de aliaj pe 14". Dacia lanseaza primul model 100% romanesc. a fost planificată într-un ritm iniţial de circa 50.9 Diesel.4 MPI (injectie de benzina multipunct) si 1. In 2003.000. Logana beneficiaza de 7 variante de motorizari: 4 variante pe benzina: 1. sub numele Dacia Nova. Dupa 10 ani de asteptare (1995).acesta fiind ultimul an al productiei. caruia i s-au adus numeroase imbunatatiri. La inceputul anului 2007 era lansata noile autoutilitare Dacia Logan Van si Logan Pick-UP. un model care a fost o evolutie a Daciei Nova. Maroc. o data cu lansarea modelului Logan MCV are loc si prima restilizare. 1. iar in 2006. unde produţia înceapută în prima jumătate a lui 2007. un autoturism complet nou. India.6 GT(cu carburator dublu-corp) si 1. Renault achizitioneaza 51% din capitalul Dacia si anunta ca va lansa un nou model.6 16V MPI si 3 variante de motoare diesel 1.4 GLi(cu injectie de benzina monopunct Bosch).5 DCI de 70. Solenza avea structura de rezistenta mult imbunatatita fata de SupeRNova si a adus noi dotari. La nivel mondial. Aceasta are la baza modelul SupeRNova. geamuri electrice. Columbia. investiţia fiind estimată la 125 milioane de euro. motor amplasat frontal si tractiune pe puntea fata.2 16V MPI. Nova a beneficiat de 3 variante de motorizare: 1. dotari precum jante de aliaj si aer conditionat.

un vehicul de familie de tipul MPV. In anul 2004. priza jack si Bluetooth. Lodgy propune o oferta de motorizari pe benzina si diesel care raspund asteptarilor clientilor. Egipt — şi unele ţări din Africa). Lodgy aduce in premiera pentru Dacia un sistem de navigatie cu USB. atât sub marca Dacia (pentru pia ţa românească. In 2012. Divizii Automobile Dacia detine urmatoarele comanii: Masini Unelte Dacia. din gama Dacia. iar Utilaje Dacia avea 832 de salariati. Motoare Dacia avea 2305 angajati. modelul este fabricat la Uzina de la Mioveni. Liban. cel din urma fiind primul motor cu turbina. 3. în timp de uzina Avtoframos din Moscova îl va fabrica pentru piaţa rusească. limitator de viteza. Servicii Comune Dacia si Utilaje Dacia. Motoare Dacia. Argentina.5 l diesel (90 CP şi 110 CP). un autoturism de tip hatchback cu 5 usi cu aceasi gama de motoare ca si Logan. Masini Unelte Dacia. gama Dacia se extinde cu modelul Dacia Lodgy. Africa şi Magreb). De asemenea mai detine societatea Transporturi Dacia. avea 32 de salariati. La scurt timp a intrat in productie. Siria. Dacia Duster a fost desemnat cel mai ieftin SUV din lume de către World Records Academy. ACI a fost fondata in 1999 ca entitate a Grupului Renault. sistem de asistenta la parcarea cu spatele si scaune fata incalzite. Duster este echipat cu trei motorizări. lumini de zi. Tot atunci şi alte uzine Renault din lume vor demara producţia acestui model: uzina Curitiba din Brazilia va produce Renault Duster pentru Brazilia. In octombrie 2009.5 milioane de euro. Matrite Dacia avea 222 angajati in anul 2011 si o cifra de afaceri de 7. primul SUV din istoria acestei marci.6 16V benzină (105 CP) şi de 1. In 2008. care au fost create inainte de privatizarea Dacia in anul 1999.8 milioane euro. cât şi sub marca Renault (pentru pieţele din Ucraina. Turcia. uzina Dacia din România va produce Renault Duster şi pentru zona Golfului Persic. Automobile Dacia a achizitionat compania Auto Chassis International (ACI) Romania pentru suma de 50. Europa. Dacia duster este primul model Dacia dotat ESP. O daca cu lansarea acestui model au fost restilizate modelele Logan si Logan MCV. si doua motorizari diesel: 1. In cadrul Salonului Auto de la Geneva din 2010. 1 . Sunt disponibile doua motoare pe benzina: 1. precum si Mecanica Dacia si Matrite Dacia. Începând cu 2011. pe benzina.2 TCE de 115 CP. a fost prezentat modelul Dacia Duster. care asigura transportul muncitorilor si transportul de marfuri pentru uzina.5 DCI de 90 CP si 110 CP. Orientul Mijlociu — Iordania.2. Mexic şi Chile.6 MPI de 85 CP si 1. dispnibil in variante cu 5 si 7 locuri. de 1. În prezent. gama Dacia a fost imbogatita de modelul Dacia Sandero.

Dacia Nova . Dacia 1325 . Dacia SupeRNova . Dacia Solenza . Dacia 500 . Dacia Duster . Dacia D6 . Dacia 1310 . Dacia Logan MCV . Dacia Pick-UP .3.4. Dacia 1301 . Dacia Logan Van . Modele aflate in productie ü Dacia Logan ü Dacia Logan MCV ü Dacia Logan Pick-UP ü Dacia Logan Van ü Dacia Sandero ü Dacia Duster . Dacia Sport . Dacia Logan Pick-UP . Dacia 1300 . Seria Dacia Logan: . Dacia 1410 . Dacia Sandero . Dacia 1400 . Dacia Break . Dacia Lodgy 3. Dacia 2000 . Dacia Logan . Dacia 1210 .3 Modele Produse ü Dacia 1100 ü Seria Dacia 1300: .

371. Constantin Stroe .564. Managementul firmei ü Consiliul de administratie: .541.840.065 1.086 3.456.116.939 2.125.296.124.735 2.454 695.437 2.832.124 621.120.232.294.215. 3.239.296 3.570. ale sanatatii si protectiei asteptate de la o societate ce indeplineste atat cerintele legii.307 4.335.358.652.258.466.138 554.719. Jérôme Olive .276.989 1.161.866.939 2.012.Jérôme Olive Politica managementului firmei Dacia este de a actiona conform nivelelor calitatii.599.508. ale mediului.370 1.877.541.754.496.352.973 1.952.541.719.123.948.803.268.674 367.719.357.562 Capitaluri 1.939 Provizioane 43.939 2.244 1.954 Capital social 2.5.235.939 2.310 circulante Stocuri 420.971.876.334 864.572 130.622 1.231 4. Jacques Chauvet .408.541.956 Datorii 958.000.817.719.057.488 2.361.653 469.767 540.736.907 3. cat si ale celor mai bune coduri de practica industriala.628 100.541.251.562.184.693.719.939 2.824 852.046 780.167.103 imobilizate Total active 882.653 895.213.694.695.541. Marc Liffort de Buffevent ü Director General .203 2. ü Dacia Lodgy 3.839.1.961.759.423.595 140.564.823.445.651 Casa si Conturi N/A 10.693.215.967 1.071.719.642 Creante 401.900.321 745.608 2.903 127.719.359.549 .098 2.436 2.395 152.310 370. Indicatori bilanţieri Indicatorii din Bilant ai 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Automobile Dacia Total active 1.956.856.657.540 1.011 1.779.700. Principalii indicatori economico-financiari ai firmei Tabelul 3.595.719.992.315 447.229.236 396.541.571.778.203.031 78.931 2.155 412.131. Dan Mihai Bedros .465 350.939 2.732 949.944.562.131 3.878 1.6.218.

700 12.3739 8.047 7.642.548 9.357 cheltuieli Profit brut 245.276 venituri Total 4.3775 2.787.343. salariati 11.207.456 Profit net 298.201 442.9051 2.115.861 286.035 253.3942 3.8297 6.7639 6.840 541.081.409.342.6303 7.8473 19.817 5.123.456.5539 7.154.373.392.3063 8.6511 17.364.8053 3.606.374.143. Tabelul 3.654.935.6845 2.018.542.8645 (%) Rentabilitatea 13.084 419.467.642 386.585.790.8654 7.896 afaceri Total 4.274 12.4587 3.272.274 6.213 Nr.911.367.666.5574 2.984.2305 3.323 222.273.423 11.469.654.554 11.211.1095 6.546 9.017 290.9542 capitaluluipropriu inainte de impozitare Rentabilitatea 16.486 13.636 5.7564 8.378.589.3.947 8.861.296.698 12.521 9.554.327 377.700 Tabelul 3.004.251.865.368.6489 (%) Marja de profit net 6.211 230.843.570.073 8.5590 16.2.645 9.5443 8.8299 7.616 346.833 9.546.384 9.0481 15.402.888.513. Indicatori de profitabilitate Indicatorii de 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 profitabilitate Marja de profit brut 5.543.911 6.564.004.276.991.1284 capitaluluipropriu dupa impozitare .871.114 7.874 259.976 9.467. Indicatori de profit şi pierdere Indicatorii din contul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 de prifit si pierdere Cifra de 4.7924 6.294.733 5.000 9.504 8.

2344 14.4649 14.1293 29.1.8997 15.1722 43.19%) Viteza de rotatie 0.1114 42.0064 14. Tabelul 3.7. Evoluţia vânzărilor Dacia 2005-2011 350000 348723 343233 311282 300000 257594 250000 230473 196708 200000 164406 U 150000 nit ati 100000 50000 0 .9546 stocuri (zile) Viteza incasari 28.2145 30.4016 0.0226 30.5005 0.0564 29.7185 26.4910 0.5324 total active (nrde ori) 3. Vanzari Dacia (perioada 2005 – 2011) Figura 3.4.9856 creante (zile.4253 24.corectat cu TVA . Indicatori de eficienţă Indicatorii de 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 eficienta Viteza rotatie 35.6538 0.5106 0.5385 0.

in care au fost inmatriculate in numai sase luni aproape 9. Maroc si Columbia Tabelul 3.000 de colectii CKD au fost expediate catre uzinele de asamblare a modelului Logan din Rusia. Pe pozitia a treia in acest clasament se afla Serbia si Muntenegru.334 unitati vandute. Locul secund este ocupat de Turcia. Vanzari Dacia pe modele in Romania Vanzari Dacia pe modele in Romania Logan 88.276 personale + vehicule utilitare) Exporturi In clasamentul pe tari.7.800 de automobile Logan. atingand o cota de piata de 45% in Romania ü Exporturile Dacia au crescut cu 210% fata de 2004 (50. Vanzari Dacia in anul 2005 Figura 3.2.809 Utilitare 20.3. prima pozitie este detinuta de Franta.275 Solenza 4.1. cu 8. Totalul vânzărilor Dacia 2005 Total Vanzari Dacia in Anul 2005 160000 140000 134887 120000 100000 U nit 80000 ati 60000 40000 21165 20000 8354 0 Logan Solenza Utilitare Model ü In 2005 Dacia a comercializat 163 899 automobile ü Dacia a realizat cele mai mari vanzari din istoria sa.192 Total Romania (vehicule 113.623 vehicule vandute la export) ü Aproape 30. tara in .4.

552 unitati vandute.165 Total Romania (vehicule 164.545 Utilitare 973 Total export (vehicule personale + 50.406 personale + vehicule utilitare) 3.2. Tabelul 3. Total vanzari Dacia 2006 Total V anzar i Dacia in Anul 2006 200000 184975 180000 160000 140000 120000 Un ita 100000 ti 80000 60000 40000 20000 1173 0 Logan Pick-Up M ode l .6. Logan se afla pe primul loc in topul celor mai vandute modele de import in Serbia si Muntenegru in 2005.7. Vanzari Dacia pe modele la export Vanzari Dacia pe modele la export Logan 46.3. Cu 5.623 vehicule utilitare) Tabelul 3.612 Solenza 3. Vanzari Dacia in anul 2006 Figura 3.354 Utilitare 21.5.care Logan a fost declarata "Masina Anului 2005".887 Solenza 8. Total vanzari Dacia Total vanzari Dacia (Romania + Export) Logan 134.

750 in Maroc • Crestere cu 19.868 134.• 196.356 4 Spania 6.000 colectii CKD expediate catre uzinele de montaj Logan din Rusia.594 46.137* Total 22.483 .733 Total 107.8% fata de anul 2005. Logan MCV s-a vandut. Dacia a vandut 107.8.931 184.9.73 *Inclusiv vehiculele Dacia Logan produse in Maroc Tabelul 3.887 184. Top 5 destinatii export in 2006 Top 5 destinatii export in 2006 Tara Unitati (Logan) 1 Franta 18.000 de automobile Dacia vandute pe pietele externe • 91. Vanzari Dacia pe ani Evolutia vanzarilor Dacia Logan pe ani 2004 2005 2006 Total Romania 20. din care 183.600 de unitati.6% fata de vanzarile din 2005 • Peste 88.274 88.593 International 2.931 196. in numai doua luni.931* 138.777 vehicule.742 2 Algeria 8. Tabelul 3.044 204. vanzari Dacia pe modele 2006 Vanzari Dacia pe modele in 2006 Model Romania International Total Logan 96. Columbia.044 88. 11.708 unitati vandute. in peste 3.573 3 Turcia 7.044 Logan si 11.958 vehicule produse in Romania si 12.733 Pick Up.733 . din care 96.975 342.708 Tabelul 3.612* 88.7. Iran si India Pe piata din Romania. Vanzarile gamei Dacia Logan au crescut in Romania cu 8.777 88. Maroc.975 Pick-Up 11.275 96.

361 unitati). Dacia a inregistrat in 2006 o crestere puternica a vanzarilor. unde Logan este produs din semestrul al doilea al anului 2005.3. 5 Germania 6. care au atins 88. Numarul de kit-uri expediate in 2006 de centrul CKD de la Mioveni a depasit 91. cu 40% din totalul inmatricularilor pe pietele externe. anul 2006 a marcat inceperea livrarilor catre doua noi destinatii : Iran si India. cu 74 % mai mult fata de 2005.356 unitati). au fost vandute anul trecut 12. Spania (6.931 de unitati. unde activitatea de montaj a modelului Logan va demara in 2007. Total vanzari Dacia 2007 Total Vanzari Dacia in Anul 2007 160000 141838 140000 120000 100000 Un 81251 itat 80000 i 60000 40000 20000 7384 0 Logan berlina Logan MCV Logan V A N M ode l .4. urmata de Turcia (7. Acest rezultat plaseaza Logan in topul vanzarilor pe piata marocana. 3. In Maroc. In ceea ce priveste exportul de colectii CKD.000 de unitati.742 Logan vandute in 2006. Europa Occidentala este principala destinatie de export pentru Logan.361 * Maroc (centru de 12. Locul secund este ocupat de Algeria (8. In clasamentul pe tari.7. cu 18. prima pozitie este detinuta de Franta.750 productie Logan) Pe pietele internationale. Vanzari Dacia in anul 2007 Figura 3.483 unitati) si Germania (6.750 de unitati.573 unitati).

907 7 Spania 7.4 % fata de 2006 • Exporturile Dacia au depasit 128.301 4 Ucraina 9.411* 266. Evolutia vanzarilor Dacia Logan pe ani Evolutia vanzarilor Dacia Logan pe ani 2004 2005 2006 2007 Total Romania 20. India si Brazilia Tabelul 3.000 colectii CKD au fost expediate catre uzinele de montaj Logan din Rusia.427 62.275 96.824 81.473 automobile • Vanzarile pe 2007 au crescut cu 17.350 5 Algeria 9.688 3 Germania 17. Iran.062 306.062 128.931* 128.655 International 2.200 .594 46.473 Tabelul 3.473 573.11.11.548* Total 22.037 10 Serbia 2.887 184.785 65.734 8 Italia 4.274 88.10.In 2007 Dacia a comercializat 230.838 Logan MCV 18.612* 88.203 * Inclusiv vehiculele Dacia Logan produse in Maroc Tabelul 3.971 9 Bulgaria 3.044 102.000 de unitati • Franta si Germania au fost in 2007 primele doua destinatii de export • Peste 290.850 534 7.384 Total 102. Maroc.411 230. Top 10 destinatii export in 2007 Top 10 destinatii export in 2007 1 Tara Unitati (Logan) 2 Franta 32.251 Logan VAN 6. Dacia pe modele in 2007 Vanzari Dacia pe modele in 2007 Model Romania International Total Logan berlina 76.053 141. Columbia.089 6 Turcia 8.975 230.868 134.

301 automobile. La sfarsitul lunii decembrie. Pe locurile urmatoare se afla Ucraina (9. cu vanzari cifrate la 17.350 unitati). unde Logan este produs in uzina SOMACA. prima pozitie este detinuta de Franta. cu 318% mai mult decat in 2006.000 50.639 unitati.089 unitati).000 38. din Casablanca.7. Germania a devenit a doua tara de export pentru marca Dacia. au fost vandute anul trecut 12. In ceea ce priveste exportul de colectii CKD. Turcia (8. Dacia ocupa locul 13 in clasamentul celor mai vandute marci de pe piata franceza. Total vanzari Dacia 2008 Total V anzar i Dacia in Anul 2008 250. Algeria (9.000 Un 150.688 automobile Dacia Logan vandute in 2007. in crestere cu 174.907 unitati).734 unitati) si Italia (4. Spania (7. 11 Belgia 2. In clasamentul pe tari. cu 32.5.3 % mai mult fata de 2006.000 de vehicule Logan.000 12 Maroc (centru de 12.1 % fata de nivelul atins in 2006. cu 44.594 automobile in 2008 • Exporturile Dacia au depasit 172.4.639 productie Logan) Exporturile Dacia au depasit volumul vanzarilor pe piata din Romania si au atins 128. 3. anul 2007 a marcat inceperea livrarilor catre o noua destinatie : Brazilia.971 unitati). In Maroc.000 de unitati .411 unitati. Europa Occidentala si-a consolidat pozitia de principala destinatie a exporturilor Dacia. Centrul de expeditii CKD de la Mioveni a livrat in 2007 un volum de piese suficient pentru fabricarea a peste 290.000 ita ti 100.000 218666 200.928 0 Sandero Gama Logan M ode l Dacia a comercializat 257. cu peste 53 % din totalul livrarilor pe pietele externe. Vanzari Dacia in anul 2008 Figura 3.

777 102. Vanzari Dacia pe modele in 2008 Vanzari Dacia pe modele in 2008 Model Romania International Total Sandero 8.411* 172. atat in Romania cat si la export In 2008.406 196.276 107. declinul pietei auto a fost agravat ca urmare a importurilor masive de vehicule uzate. scaderi importante ca urmare a crizei financiare. In cazul Romaniei. Tabelul 3. vehicule utilitare.013 113.874* 218. o mare parte a acestora avand peste 10 ani vechime.708 International 16.916 Logan berlina 51.886* 257.928 Gama Logan 75.708 unitati.473 257.708 230.012 38. in cursul anului trecut.170 Total 84.708 172.666* Total 84.14.298 Logan Pick-Up 4. 75. vanzarile Dacia in Romania au totalizat 84.319 164.594* Tabelul 3.708 Tabelul 3.306 51. cu 11.149 Logan MCV 15.175 Logan Van 5. Din acest total.931* 128.13.062 84. primele doua destinatii de export • Demaraj comercial bun al modelului Sandero. Dacia a comercializat 257.916 30.130* 88.886* Total 96. • Franta si Germania.792 142.468. Vanzari Dacia pe modele in România în 2008 Vanzari Dacia pe modele in Romania in 2008 Model Unitati Sandero 8.594 automobile. in scadere cu 17% fata de volumul inregistrat in anul precedent.594 Inclusiv vehiculele Dacia Logan produse in Maroc 1 . Acest rezultat a fost obtinut in conditiile in care majoritatea pietelor auto au suferit. Evoluţia vanzarilor Dacia pe ani Evolutia vanzarilor Dacia pe ani 2004 2005 2006 2007 2008 Romania 80.240 de unitati au fost vehicule de persoane si 9. In acest context.7% mai mult fata de 2007.12.

419 Sandero.200 unitati).996 productie Logan) Exporturile Dacia au atins 172.974 unitati).682 automobile Dacia vandute in 2008. . Italia (8. din care 9. Dacia detinea o cota de 1. Europa Occidentala ramane principala destinatie a exporturilor Dacia.549 9 Bulgaria 3. unde Logan este produs in uzina SOMACA.6 % mai mult fata de 2007. din Casablanca.506 3 Ucraina 13. Algeria (12. Numarul masinilor Dacia aflate in circulatie in Franta a depasit pragul de 100. cu 43. cu peste 60 % din totalul livrarilor pe pietele externe. Pe locurile urmatoare se afla Ucraina (13. Turcia (9.578 unitati). La sfarsitul lunii decembrie. Top 10 destinatii export in 2008 Top 10 destinatii export in 2008 Tara Unitati 1 Franta 43. Tabelul 3.977 10 Belgia 3.755 4 Algeria 12. au fost vandute anul trecut 14. cu vanzari cifrate la 25.974 8 Olanda 4.996 unitati.886 unitati.623 unitati) si Spania (6.506 automobile. doua treimi din vehiculele vandute in 2008 sub marca Dacia au fost inmatriculate in afara Romaniei. din care 6. Practic.15. In Maroc. In clasamentul pe tari.200 5 Turcia 9. Germania este a doua tara de export pentru marca Dacia.578 6 Italia 8.600 11 Maroc (centru de 14.7% din piata franceza. cu 34.682 2 Germania 25. prima pozitie este detinuta de Franta.000 de unitati in numai patru ani de la intrarea marcii romanesti pe aceasta piata.623 7 Spania 6.340 Sandero.755 unitati).

cel mai vandut automobil al gamei Dacia in Romania a fost Logan berlina.5% mai mult fata de nivelul de 258 372 unitati inregistrat in 2008.5. cu 6 765 unitati si Logan MCV.000 in 2004. Vanzari Dacia in anul 2009 Figura 3. In Romania. dintre care 200 962 vehicule s-au vandut numai in Europa Occidentala Germania este prima tara de export.5 puncte superioara celei atinse anul precedent In 2009.7. Dacia a vandut 41 862 de vehicule. obtinand o cota de piata de 28.2%. Dacia a vandut 311 282 automobile. vanzari Dacia in România 2009 Vanzari Dacia in Romania .5 % mai mult fata de anul 2008 Exporturile Dacia se ridica la 269 420 de unitati (cu 56.9%. urmata de Franta.Anul 2009 30000 25722 25000 20000 Un itat 15000 i 10000 6765 6249 5000 1588 1538 0 Sandero Logan berlina Logan MCV Logan V A N Logan Pick Up M ode l Dacia a comercializat 311 282 vehicule in 2009. pe o piata auto in scadere cu 53. cu cu 20. cu 6 249 unitati. 1 . cu 1.5 puncte superioara celei atinse anul precedent. Pe modele. Vanzarile Dacia au crescut de la mai putin de 100. urmat de Sandero (inclusiv versiunea Stepway).1% mai mult fata de anul 2008). la peste 300. cu 20. Pe piata vehiculelor utilitare. cu 65 956 de vehicule comercializate Pe piata interna. cu 25 722 unitati livrate. cu 84 937 de unitati vandute. cu 1.6.9%. obtinand o cota de piata de 28.000 de unitati vandute in decursul anului 2009. Dacia a vandut 41 862 de vehicule.3. Dacia a livrat 1 588 unitati Logan VAN si 1 538 Logan Pick Up.

unde in 2009 au fost inmatriculate 200 962 vehicule. Tabelul 3. Vanzari Dacia pe modele in Romania in 2009 Vanzari Dacia pe modele in Romania in 2009 Model Unitati Sandero (inclusiv versiunea Stepway) 6 765 Logan berlina 25 722 Logan MCV 6 249 Logan VAN 1 588 Logan Pick Up 1 538 Total 41 862 Tabelul 3.18. Tabelul 3.1% mai mult fata de 2008. Top 10 destinatii export in 2009 Top 10 destinatii export in 2009 Tara Unitati 1 Germania 84 937 2 Franta 65 956 3 Italia 21 739 4 Algeria 17 327 5 Turcia 9 727 6 Spania 9 030 7 Austria 4 754 8 Belgia 4 750 9 Olanda 4 080 10 Serbia 3 000 * Maroc (centru de 18 112 productie Logan) .17. Evolutia vanzarilor Dacia pe ani Evolutia vanzarilor Dacia pe ani 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Romania 80 013 113 276 107 777 102 062 84 708 41 862 International 16 306 51 130* 88 931* 128 411* 173 664* 269 420 Total 96 319 164 406 196 708 230 473 258 372 311 282 * Inclusiv vehiculele Dacia Logan produse in Maroc Vanzarile Dacia la export au ajuns la aproape 270 000 unitati. Dacia si-a consolidat succesul pe piata Europei Occidentale. cu 56.16.

8 puncte procentuale fata de anul precedent. Lauréate. care a inregistrat in 2010 o scadere de 20. Duster a obtinut astfel premiul « Autobest 2011 ». Datorita unui raport prestatii/spatiu interior/pret fara echivalent in lumea vehiculelor 4x4. Vanzari Dacia in anul 2010 In 2010. Modelul cunoaste de asemenea un succes remarcabil pe plan international. precum si trofeul « SUV-ul Anului 2011» in Romania. volumul livrarilor anuale ale marcii ajungand sa se dubleze intre 2005 si 2010.6. volum superior cu 12 % fata de cel realizat in anul 2009. Dacia a vandut 348 723 vehicule. Remarcabil este faptul ca 92% dintre clienti au optat pentru versiunea varf de gama. O contributie importanta la rezultatul Dacia au avut-o vanzarile de flote. Vanzari Dacia in România 2010 Vanzari Dacia In Romania . adjudecandu-si astfel o cota de piata de 31.7.7 %. anul 2010 a fost marcat de lansarea modelului Duster.4%. Dacia Duster s-a impus rapid drept lider in segmentul sau pe piata din Romania.3. cu peste 100 000 de comenzi la data de 31 decembrie 2010. Peste doua treimi din volumele vandute (24 856 unitati) au fost livrate prin intermediul programului de reinnoire a parcului auto din Romania. cu 4 826 unitati vandute. care au inregistrat in 2010 un nivel record (aproape 4 000 de unitati).7. Dacia in Romania Figura 3. Ritmul de crestere a vanzarilor Dacia a depasit astfel pentru al saselea an consecutiv 10%. .Anul 2010 25000 22791 20000 15000 U nit ati 10000 4826 5000 3047 3678 1473 915 0 Sandero Logan berlina Logan MCV Duster Logan VAN Logan Pick Up M ode l Pe piata din Romania. Pentru Dacia. Dacia a comercializat 36 730 vehicule. precum si titlurile « Masina Anului 2011 » in Romania si in Croatia. Dacia Duster a reusit sa-i convinga si pe profesionistii domeniului auto. in crestere cu 2. Dincolo de aprecierea publicului larg. in special ca urmare a livrarilor catre mari companii (societati romanesti si internationale prezente in Romania).

urmata la mica distanta de Spania. cu peste 110 000 unitati vandute. au fost inmatriculate 228 865 vehicule Dacia. Tabelul 3.20. in 2010. Top 10 destinatii export in 2010 Top 10 destinatii export in 2010 Tara Unitati 1 Franta 110 076 2 Germania 40 500 3 Italia 21 930 4 Spania 21 753 5 Turcia 19 167 .12%. Franta a redevenit anul trecut prima piata de export pentru Dacia. Pe locul al treilea se situeaza Italia. Acest rezultat plaseaza Dacia pe locul al saselea in clasamentul marcilor cele mai vandute din Franta. cu 40 500 unitati. cu 21 739 vehicule inmatriculate. Algeria (18 578 unitati) si Maroc (18 087 unitati). un rezultat inferior fata de cel inregistrat in anul 2009. cu 21 930 unitati. O puternica dinamica a exporturilor Vanzarile Dacia pe plan international au depasit 311 000 unitati. Vanzarile Dacia pe modele in Romania in 2010 Vanzarile Dacia pe modele in Romania in 2010 Model Unitati Sandero (inclusiv versiunea Stepway) 3 047 Logan berlina 22 791 Logan MCV 3 678 Duster 4 826 Logan VAN 1 473 Logan Pick Up 915 Total 36 730 Tabelul 3. in crestere cu 15% fata de anul 2009.19. Alte piete importante pentru Dacia pe plan international sunt Turcia (19 167 unitati). Marca romaneasca si-a consolidat succesul in Europa Occidentala unde. ceea ce corespunde unei cote de piata de 4. insa cu mult superior celor 25 548 vehicule Dacia vandute in aceasta tara in 2008. A doua treapta a podiumului este ocupata de Germania.

Vanzari Dacia in anul 2011 În 2011. atingand o cota de piata de 28. ajungand sa reprezinte 47% din vanzarile totale ale marcii. Aproape jumatate din totalul vanzarilor (15 019 unitati) au fost realizate prin intermediul programului de reinnoire a parcului auto national. Duster a devenit noul varf de lance al gamei Dacia. Dacia a vandut 343 233 de vehicule.Anul 2011 18000 15830 16000 14000 12000 U 10000 nit ati 8000 7252 6000 4000 2741 2519 1634 2000 896 0 Sandero Logan Logan Duster Logan Logan Pick berlina MCV VAN Up M ode l Pe o piata in scadere cu 8. Dacia a vandut 30 867 de vehicule.3 %. Dacia in Romania Figura 3. Vanzarile de flote au avut o contributie importanta la rezultatul Dacia – aproape 40% din totalul inmatricularilor.7.7. 6 Algeria 18 578 7 Belgia 11 403 8 Austria 6 068 9 Polonia 6 018 10 Olanda 5 557 11 Maroc(centru de 18 087 productie Dacia) 3.9 %. Vanzari Dacia in România 2011 Vanzari Dacia in Romania .8. foarte aproape de nivelul record inregistrat in anul 2010. . in special ca urmare a livrarilor catre marile conturi (societati romanesti si internationale) care au atins un nou nivel record – peste 4 200 de unitati.

ceea ce corespunde unei cote de piata de 3. Duster este al doilea model cel mai vandut din Romania. a obtinut locul al treilea in cadrul ultimei editii a celebrei competitii Pikes Peak International Hill Climb din Statele Unite. unde in 2011 au fost comercializate 26 838 de unitati. cu peste 312 000 de unitati comercializate. Vanzari Dacia pe modele in Romania in 2011 Model Unitati Sandero (inclusiv versiunea Stepway) 2 519 Logan berlina 15 830 Logan MCV 2 741 Duster 7 252 Logan VAN 1 634 Logan Pick Up 896 Total 30 867 . indiferent cat de dificile ar fi. Duster figureaza pe locul al saselea in clasamentul modelelor preferate de clientii francezi. dupa Logan. echipat cu un motor de 850 CP. Marca si-a consolidat succesul pe piata europeana unde au fost inmatriculate 240 470 de vehicule.5 %. Germania ocupa a doua pozitie in topul exporturilor Dacia. vehiculul Duster No Limit. Duster se bucura de un succes remarcabil la export. Dacia ocupa locul al 5-lea pe piata vanzarilor catre persoane fizice. Cu 7 252 de inmatriculari. si lider de necontestat al segmentului 4X4. Avandu-l la volan pe cunoscutul pilot francez Jean-Philippe Dayraut. Performanta pe pietele externe Vanzarile Dacia in afara Romaniei au inregistrat in 2011 un nou record.20. cu peste 94 000 de unitati. de provenienta Nissan. cu 43 452 de unitati vandute. Turcia (21 339 unitati) si Algeria (19 242 unitati). a fost preferata de 95% din clienti. cu 53 148 de inmatriculari. Potrivit aceluiasi criteriu. Dincolo de competitia comerciala. O crestere importanta a vanzarilor Dacia (+15 %) a fost inregistrata si in Italia. Franta ramane prima piata de export pentru Dacia. Alte piete externe importante pentru Dacia anul trecut au fost Maroc (22 356 unitati). in crestere cu 7. Tabelul 3. Laureate.8% fata de anul 2010. Versiunea varf de gama. Datorita unui raport prestatii/spatiu interior/pret fara echivalent in lumea vehiculelor 4x4. unde au fost vandute pana acum aproape 230 000 de unitati. Dacia Duster a dovedit ca poate aborda fara complexe si provocarile din lumea sportului auto. Dacia Duster s-a impus rapid pe piata romaneasca.

Top 10 destinatii de export in 2011 Ţara Unitati 1 Franta 94 278 2 Germania 43 452 3 Italia 26 838 4 Turcia 21 339 5 Algeria 19 242 6 Spania 15 641 7 Belgia 14 700 8 Polonia 7 382 9 Elvetia 6 051 10 Austria 5 697 11 Maroc (centru de 22 356 productie Dacia) 46 .21.Tabelul 3.

Estonia. beneficiaza de garantia Dacia (a se vedea Carnetul de Garantie al vehiculului)* sunt: Germania. Dacia Sandero Dacia Logan MCV 8 . Macedonia. 2010. Aplicarea garantiei Constructorului se efectueaza in reteaua marcii in tarile in care vehiculele sunt comercializate. fiind recompensat cu Premiul „AutoBest 2011”. Ungaria. Elvetia. Lituania. cu titlul de „Masina Anului 2011 in Romania” si in Croatia si cu premiul „Trofeul Argus” (Franta) pentru vehicule de familie. vehiculele Dacia beneficiaza de o retea mondiala post-vanzare extinsa si performanta. care accentueaza pasajele rotilor. Slovenia. Italia. Guyana. Reunion. Noua Caledonie.75 m latime) reflecta generozitatea spatiului interior. oferind un raport spatiu/pret imbatabil. Dacia Duster Duster s-a impus ca lider de categorie in chiar anul lansarii sale. Lodgy poarta in el genele specifice marcii Dacia. Olanda. Belgia. Serbia Muntenegru. Dacia Lodgy Robust si functional. Polonia. Bosnia. Austria. Spania. Croatia. Tahiti. Aceasta lista de tari este in curs de evolutie: Tarile/ zonele in care vehiculul dvs.5 m lungime si 1. CONCLUZII Gama de modele Gratie apartenentei sale la Grupul Renault. Franta. Dimensiunile exterioare (4. care este suficient de incapator pentru a gazdui in conditii de confort deplin pana la sapte pasageri. Letonie. Guadelupa. La partea frontala se remarca noul calandru si flancurile inalte. Republica Ceha. Romania. Moldova. Slovacia. Martinica.

in 2008. cu 22.791 unitati comercializate in Romania in 2010. Dacia Logan VAN Modelul a carui caroserie are cea mai mare greutate finala este utilitara Dacia Logan 9 . in tara-mama. cea mai mare cantitate de tabla folosita pentru un model produs la Mioveni. Durata medie in care se da un punct de sudura este de 0. Dacia Logan Logan MCV este modelul ce da greutate gamei Dacia. Aproape jumatate din productia de Dacia Logan a anului 2010 (50 938 unitati) a ramas. Cel mai bine vandut model Dacia este Logan berlina. la uzina Renault din Brazilia. in uzina de la Mioveni. practic. Dacia Logan Pick-Up Pentru asamblarea caroseriei unui Logan Pick-Up sunt necesare 5. Dacia Sandero a intrat in productie. la un an dupa prima industrializare a modelului. la propriu: consuma 664 kilograme de tabla in procesul de fabricatie.500 de puncte de sudura. iar la iesirea pe poarta uzinei cantareste 387 kilograme.2 secunde.

Tabelul 4.VAN. De altfel. Pentru a ajunge la aceasta greutate 399 kilograme. este cea mai sunt folosite 645 grea piesa de schimb pe care un client o kilograme de tabla.1. poate comanda la Centrul de Piese de Schimb de caroseria cantareste la Oarja. La iesirea pe poarta fabricii. Diversitatea sortimentala marcii Dacia pe perioada 2002-2012 Anii 2000 Anii 2010 Clasa 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 Supermini SupeRNova Solenza Sandero Compacta 1310 Logan SUV Duster MPV Logan MCV Lodgy Pick-up 1304/1305 Logan Pick-up 1307/1309 Furgonete Logan Van 10 .

Tabelul 4. se mai pot adauga preturile extraoptiunilor puse la dispozitia clientilor de catre Dacia. . Preturi Dacia Model Pret CIP(EURO) Pret DDP (EURO) Logan 5241 – 8629 6500 – 10700 Logan MCV 9112 – 10967 11300 – 13600 Logan Van 6935 – 8306 8600 – 10300 Logan Pick-up 6855 – 8226 8500 – 10200 Sandero 5887 – 9435 7300 – 11700 Duster 9073 .11855 9500 – 14700 La aceste preturi.14194 11250 – 17600 Lodgy 7661 . cu preturi incepand de la 6500 Euro si ajungand pana la 17600 Euro.1.Dacia ofera clientilor sai sapte modele.

kmarket.capital.ro § www. BIBLIOGRAFIE § Vardie Dan.com § http://www.dacia.ro .daciaclub.com § www.media.wikipedia.ro § www.renault.ro § www.ro § www. „Renault si Dacia de 10 ani impreuna” § http://daciagroup.