STRATEGII IN SINTEZA SI

BIOSINTEZA
C3+C4+C5

STRATEGII SPECIFICE FORMARII
SCHELETULUI MOLECULAR

Sinteza compusilor cu structura complexa implica parcurgerea tuturor
etapelor cerute de proiectarea produsului tinta:
 analiza retrosintetica
 conceperea cailor de sinteza
 selectarea celei mai avantajoase cai
 realizarea practica

varietate de reactii obtinere de produsi cu structuri si proprietati diferite

In chimia organica, reactiile sunt clasificate dupa criterii diferite:
 modificarea scheletului molecular
 afinitatea entitatilor care interactioneaza
 tipuri de legaturi care se formeaza si se rup (legaturi C-C, C-H, etc.)
 cinetica procesului,…

2

Reactii de constructie a scheletului molecular Scheletul moleculei tinta. prin reactii care se formeaza cu preponderenta legaturi carbon-carbon si mai rar carbon-heteroatom. Conceptia globala a sintezei cuprinde: • disectia scheletului molecular in sintoni • reasamblarea prin procedee cunoscute aplicate in trepte C-C C-H legaturi C-N C-O C-Het Reactiile de formare a legaturilor C-C sunt clasificate in patreu tipuri de baza:  reactii electrofil-nucleofil  reactii periciclice  transpozitii 3  reactii de oxido-reducere . trebuie asamblat din unitati mai mici (sintoni). constituit majoritar din atomi de carbon.

. in grupele caracterisice moleculei tinta. necesare pentru desfasurarea reactiilor ulterioare. in unele cazuri trebuie transformate in alte functiuni. iar in final. Reactii de transformare a grupelor functionale . → necesitatea protejarii unor grupe. care altfel ar fi atacate de reactantii utilizati pentru a interactiona cu alte centre din molecula.reactii care au scopul de a modifica anumite grupe functionale de pe scheletul molecular Functiunile care apar odata cu formarea unei legaturi C-C (sau carbon- heteroatom). Partea hidrocarbonata a scheletului in general este nereactiva si reactiile se desfasoara in marea majoritate a cazurilor la nivelul grupelor functionale sau in pozitiile α fata de grupele activante.

4 .

AMINOACIZII = compusi bifunctionali ce contin cel putin o grupare carboxil si una amino R-CH-(CH2)n.COOH n≥0 NH2 α. alcatuirea proteinelor β- alifatici Aminoacizi γ- aromatici COOH - COO HN H + H HN 2 3 R R aminoacid amfion 5 (ion dipolar) .

 Astfel. anioni: R + + R . în func ţie de pH. prezenţa simultană a celor două grupări funcţionale –COOH şi –NH2 . R + +H H3N + HO HN CH CH H2N CH 3 . - COOH COO COO Cation Amfion Anion (ion pozitiv) (ion bipolar) (ion negativ)  Proprietăţi chimice ale aminoacizilor sunt determinate de: . cationi. …) . -SH. prezenţa grupării –NH2 . prezenţa altor grupări funcţionale (-OH. aminoacizii pot exista în soluţie apoasă sub trei forme: amfioni. prezenţa grupării –COOH .

6 .

 Proprietăţi chimice determinate de prezenţa grupării -COOH a) Reacţia cu alcoolii – cu formare de esteri b) Reacţia cu bazele – cu formare de săruri c) Reacţia de decarboxilare – cu formare de amine biogene d) Reacţia de reducere energică – cu formare de aminoalcooli  Proprietăţi chimice determinate de prezenţa grupării –NH2 a) Reacţia de alchilare (metilare) – cu formare de derivaţi cuaternari b) Reacţia de acilare – cu formare de N-acil-derivaţi c) Reacţia de dezaminare – cu formare de acizi nesaturaţi sau saturaţi d) Reacţia cu aldehidele – cu formare de baze Schiff e) Reacţia cu acidul azotos – cu formare de hidroxiacizi .

7 .

. Proprietăţi chimice determinate de prezenţa altor grupări funcţionale (-OH. etc.doi sau mai mulţi aminoacizi reacţionează între ei cu eliminare intermolecular ă de apă între o grupare –COOH a unui aminoacid şi o grupare –NH2 a altui aminoacid.stă la baza structurii peptidelor.reacţia de condensare intermoleculară – cu formare de dipeptide. - SH. 8 polipeptidelor şi proteinelor . Astfel.legătura peptidică formată -CO-NH. serina duce la formare de fosforilserina (participă la structura proteinelor din lapte) b) Gruparea tiol (-SH) se poate oxida reversibil pentru a forma o legătură disulfură.  Proprietăţi chimice determinate de prezenţa simultană a celor două grupări funcţionale –COOH şi –NH2 . cisteina se poate cupla cu o altă moleculă de cisteină ducând la formarea cistinei. De exemplu. …) a) Gruparea alcool (-OH) se poate fosforila (esterificare cu H 3PO4). tripeptide. .

H R" O H R' O + N C N C H H OH H H OH .H2O R" H C N H COOH H2 N H C O R' Dipeptida H R O -HO + 2 N C H H OH R" H O R C N H C COOH H2 N H C N H O R' H Tripeptida R" O R H C N H C COOH H2N H C N H H O R' n 9 Polipeptida .

2 EtOH N H O H2O H2N CH C NH CH COOH R O R . H2N O H COOEt + N R HC CH R R R NH2 EtOOC .

10 .

H2N CH COOH + H2N CH COOH R1 R2 H2N CH C NH CH COOH H2N CH C NH CH COOH R1 O R R2 O R2 1 + H2N CH C NH CH COOH H2N CH C NH CH COOH R O R2 R2 O R1 1 .

11 .

Pentru a reduce numarul de compusi ce se pot forma. se poate bloca una dintre pozitii printr-o reactie de protejare: + H2N CH COOH R1 H2N CH COOH H2N CH COO R2 R2 grupare protectoare .

12 .

H2N CH COOH H2N CH COO R2 R2 = grupare protectoare H2N CH COOH H2N CH COO R1 R1 = grupare activatoare H2N CH COO + H2N CH COO R1 R2 Aminoacidul ce contine gruparea carboxil activata poate sa reactioneze atat cu celalalt aminoacid cat si cu el insusi 2 compusi diferiti .

13 .

necesitatea protejarii si a grupei amino a aminoacidului activat H 2N CH COOH H 2N CH COO R2 R2 = grupare protectoare H 2N CH COOH HN CH COOH HN CH COO R1 R1 R1 = grupare protectoare = grupare activatoare HN CH COO + H2N CH COO R1 R2 HN CH C HN CH COO 14 O R1 R2 .

necesitatea protejarii acestor grupe prin reactii specifice fiecareia dintre ele  Fiecare grupa protectoare trebuie sa fie indepartata sau introdusa prin reactii si cu reactivi specifici. deci se pierde jumatate din materie. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca grupele protectoare sunt:  sa fie usor de introdus (conditii blande de reactie) pentru a nu degrada peptida in ”constructie”  introducerea sa se faca prin reactii cantitative  sa nu prezinte carbon asimetric (se obtine racemicul. scaderea randamentului va fi semnificativa)  sa fie usor de deslocuit (conditii blade si randamente cantitative)  toate reactiile sa se desfasoare in conditii neracemizante ! Catenele laterale → prezenta grupelor acide sau bazice pot influenta fie reactiile de protejare-deprotejare fie cele de cuplare. ori. 15 . pentru un produs biologic activ a carui sinteza numara foarte multe etape.

din mijlocul catenei) . Strategii de protejare – deprotejare a grupei amino Protejarea. spre exemplu prin delocalizarea acestuia pe alte legaturi multiple. chiar si temporara. a unei grupe amino inseamna micsorarea reactivitatii acestei functiuni.nu trebuie sa fie prea instabila (altfel va fi atacata direct de grupa carboxil libera aminoacidului ce trebuie protejat temporar) cuplare Peptida Ciclu de HN COO cuplare-deprotejare CH deprotejare R1 H2N-Peptida 16 . Grupa protectoare: .nu trebuie sa fie prea stabila (altfel reactivii de deprotejare ar putea ataca si legatura peptidica –CO-NH. Acest lucru este posibil prin doua modalitati diferite:  prin impiedicare sterica  prin impiedicarea dubletului de electroni de nelegatura in alta directie. I.

I.1. URETANII = esteri ai acidului carbamic (derivat de acid carbonic) .

+ R O C NH R' R O C NH R' - O O .HO C OH HO C NH2 R O C NH R' O O O acid carbonic acid carbamic uretan R O C NH R' O caracter de ester caracter de amida ..

17 .

reactia cu cloroformiat de benzil C6H5-CH2-OH + Cl H2N-R' C H C Cl C6H5 CH2 O C Cl 6 5 CH2 O C NH R' . Uretani sensibili la acizi RO R' R O C NH R' + C NH R' C NH R +O : + O: OH OH + .1.HCl O O O 18 cloroformiat de benzil .HCl .1. I.CO2 H + H2N R' R :  Carbocation benzilic + C6H5 CH2 C6H5 CH2 O C NH R' O Cbz sau Z sau Cbo (Carboxi-benzil sau N-benziloxicarbonil) Introducere: .

mare versatilitate (se pot proteja simultan atat gruparile amino ”principale” cat si cele din catenele laterale ale aminoacizilor) → existenta unor procedee convenabile de indepartare → tendinta relativ scazuta de racemizare Dezavantaj: → instabilitate fata de baze tari (spre exemplu in conditiile19 saponificarii esterilor) . izo-propanol.…) Alegerea unei metode → de natura catenei polipeptidice precum si a aminoacizilor constitutivi. Modalitati de deprotejare:  acidoliza puternica cu HF (ori sistemul HBr/CH3COOH)  hidrogenare catalitica – H2/Ni sau Pd/C sau Pd/BaSO4 in solventi organici anhidri sau aposi (toluen. → de tipul reactiilor secundare ce pot insoti deprotejarea functiunii amino (metoda de scidare cu HF prezinta cele mai putine riscuri de reactii secundare) Avantaj: → usurinta de introducere.

reactia cu pirocarbonatul de tert-butil C O O Caracter de ester . Carbocation tertiar + (CH3)C O R' (CH3)C C NH Boc (tert-Butil-oxicarbonil) O Introducere: (CH3)3C O O C O C(CH3)3 .

Modalitati de deprotejare: caracter de ester .

chiar si in conditii moderate ! Carbocationul tertiar → alchena (izo-butena) H3C + H3C + -H C CH2 H C CH2 20 -eliminare H3C H3C . la incalzire.  acidoliza medie cu acid trifluoroacetic  in prezenta de acid acetic glacial. vor fi indepartate simultan atat grupa Z cat si Boc Avantaj: → rezistenta la actiunea bazelor si a hidrogenului in prezenta catalizatorilor de hidrogenare Dezavantaj: → sensibila fata de acidoliza.

specii electrofile susceptibile de a efectua procese 21 de alchilare pe celelate functiuni prezente. in cazul reactiei de deprotejare. .  Carbocation totodata tertiar si benzilic CH CH3 3 C+ C O C NH R' CH3 CH O 3 Bpoc (Bifenil-propil-oxi-carbonil) Modalitati de deprotejare:  acidoliza foarte blanda cu acid trifluoroacetic Avantaj/Dezavantaj: → introducere si eliminare foarte usoara (chiar si aciditatea redusa a unei grupari carboxil este suficienta pentru deprotejare) Inconvenientul major al utilizarii uretanilor sensibili la atacul acizilor este formarea. de carbocationi.

.CO2 22 .1. - .. -B O C NH R" OH . Uretani sensibili la baze → reactia de deprotejare decurge printr-un proces de β-eliminare hidrogen mobil R' H H R C C O C NH C CO H H O R" R' H H3C R C CH2 + O C R" C C O C NH R" NH . I.BH - H H O H3C O . BH B .2.

H2N R" .

 CH2 H CH2 O C NH R" O Fmoc (Fluoren-metil-oxi-carbonil) Introducere: CH OH + COCl2 CH OCOCl + H2N-R O C NH R 2 CH 2 2 O Modalitati de deprotejare:  sub influenta unei baze slabe (piperidina) Avantaj: → posibilitatea controlului reactiei de deprotejare prin spectrometrie in UV (fluorenul este usor detectabil prin aceasta tehnica) 23 .

ALTE GRUPE AMINO-PROTECTOARE I.. Gruparea tosil HC CH SO H3C C6H4 SO2 NH R 2 3 6 4 tosil tosilamida O . S NH O 24 . O O HC CH O C NH R HC CH CH + H N R 3 S CH 2 3 S 2 2 .2..CO2 (H) O (H) O O H .2. sulfona B Modalitati de deprotejare:  cu o solutie slab bazica de hidroxid de potasiu I. .1.

+ Tos NH CH CO X Tos N CH CO X Tos N CH CO - . cristalizate) Dezavantaj: → labilizarea excesiva a hidrogenului din pozitia α B .. X . Introducere: NaOH sau Et3N H3C C6H4 SO2 Cl + H2N-R H3C C6H4 SO2 NH R p-toluensulfoclorura . . . tosil-aminoacizii sunt substante solide..HCl Modalitati de deprotejare:  reducere cu sodiu in amoniac lichid (pot aparea insa reactii secundare nedorite din cauza excesului de sodiu metalic) Avantaj: → de natura experimentala (mod de lucru relativ usor.. randamente foarte mari...CO tosilamida 25 . . R R R Tos N CH R H2O Tos NH2 + O CH R .

gruparea tosil nu este foarte potrivita pentru protejarea grupei amino a unui aminoacid .

alchilarea  reactie de cuplare HN CH COOH + H2N Peptida HN CH CO NH Peptida R1 R1  reactie de ”auto-cuplare” HN CH COOH + HN CH COOH HN CH CO N CH COOH R1 R1 R1 R1 amina protejata mai contine un atom de hidrogen.2.I. a carui reactivitate este insa mult mai mica . Impiedicarea sterica .2.

necesitatea blocarii reactiei de ”auto-cuplare” impiedicare sterica 26 .

Impiedicarea sterica poate fi realizata in doua moduri diferite:  prin prezenta a doua grupari voluminoase (tip benzil) 2 C6H5 CH2 Cl CH2 C H H 6 5 2 R NH2 R N R NH2 . dar foarte voluminoase. + + H R NH2 R NH C(C6H5)3 R NH2 C(C6H5)3 ..2 HCl C 6H 5 Pd-C CH2 Avantaj: → asigura o protejare foarte buna printr-o impiedicare sterica maxima Dezavantaj: → reactivitate slaba in reactia de deprotejare (aminele tertiare sunt amine foarte putin reactive)  prin introducerea unei singure grupari. precum cea de tritil (trifenil-metan) (C6H5)3C Cl .

+ 27 R NH2 + (C6H5)3C .

N-dibenzil-aminoacizilor . reducerea bazelor Schiff obtinute prin condensarea aminoacizilor cu benzaldehida C6H5 CH O + H2N CH COOR CH CH N CH COOR 6 5 R R Baza Schiff H2/Ni sau NaBH4 CH CH2 NH CH COOR 6 5 R  tratarea acizilor carboxilici α-halogenati cu benzilamina sau debenzilarea catalitica a N.

28 .

I. R O B O - B .deprotejarea se realizeaza in mediu bazic ! Posibilitatea de a ataca si legatura peptidica (legatura care in fond este o legatura de acelasi tip. Protejarea prin acilare legatura de tip amidic Reactivi de acilare utilizati in chimia organica = derivati ai acizilor carboxilici .3. si anume amidica) R H+ R C NH R R C NH R C O+ H2N R .anhidride ..2.cloruri acide .

29 .

 Protejare prin mono-acilare  gruparea trifluoroacetil → introdusa prin reactia cu anhidrida trifluoroacetica acid trifluoroacetic anhidru. scindare sau acilare a catenelor laterale – cazul aminoacizilor cu catene laterale ce contin grupa hidroxil) Modalitati de deprotejare:  reducere cu o baza (hidroxid de sodiu in solutie diluata. hidroxid de bariu sau hidroxid de amoniu) 30 . la temperatura joasa F3C CO NH R' trifluor-acetil grupare amido- H2 N CO (F3C-CO)2O CH TFA NH CH CO exces R R Dezavantaj : → reactii secundare (acilare a legaturii peptidice.

 grupa formil Introducere: → incalzirea cu acid formic anhidru la 100 °C → formilare cu un amestec de acid formic anhidru si anhidrida acetica (agentul de formilare este anhidrida mixta formil-acetica) HCOOH + (CH3CO)2O O CH OCOCH3 .CH3COOH H2N CHR COOH O CH OCOCH3 HCO HN CH COOH .CH3COOH R → formilare cu acid formic anhidru in prezenta de diciclohexil-carbodiimida (DCC) .

31 .

 Protejare prin di-acilare Avantaj: → rezistenta foarte mare a protejarii la diferiti reactivi. prin indisponiblitatea dubletului precum si prin inexistenta unui atom de hidrogen mobil) Dezavantaj: → conditiile drastice in care se realizeaza introducerea gruparii ftalil (se refluxeaza anhidrida ftalica impreuna cu aminoacidul respectiv in diferiti solventi) O O OH H2N-R N R OH O R = CHR'-COOH O O O N COOC2H5 H2N-R N R NaHCO3 O O Reacivul lui Nefkens .

32 .

CO2 O . Modalitati de deprotejare:  hidrazinoliza prin refluxarea aminoacidului ori peptidei astfel protejate cu hidrat de hidrazina intr-un solvent adecvat O O + H3N CH CO H2N-NH2 N R Na2CO3 N CHR CO NH O O + O Na N + H2N CH CO .H2O NH R .

33 .

protejare carboxil H2N CH COO H3N CH COO (permanent) R1 R1 aminoacid aminoacid forma amfionica protejat la grupa carboxil HN CH COO A cuplare R2 aminoacid protejat temporar la grupa amino activat la grupa carboxil H2N C CO HN CH COO deprotejare HN CH CO HN CH COO la grupa amino R2 R1 R2 R1 34 peptida . fie permanent (ceea ce este cazul in majoritatea sintezelor peptidice). + . dar va fi eliberata la sfarsitul acesteia. Blocarea permanenta nu inseamna blocarea definitiva: grupa carboxil va fi impiedicata sa reactioneze de-a lungul intregii sinteze peptidice. Strategii de protejare – deprotejare a grupei carboxil Protejarea grupei carboxil se efectueaza in scopul blocarii acesteia fie temporar (mai rar). II.

Grupa protectoare esterica rezistenta la atacurile acide (deprotejare in mediu acid) Daca se utilizeaza o strategie Boc/TFA → gruparea esterica va trebui sa reziste la atacul acid al acidului trifluoracetic. rezistenta la atacuri acide sau bazice II.1. grupa carboxilica → ester Structura esterului = f (tipul de strategie utilizat la lungirea lantului peptidic). efectuat la deprotejarea gruparii amino Boc HN CH COO A + H2N CH COO R Boc HN CH CO HN CH COO R R1 R R1 R2 2 A grupa activatoare a reactiei de cuplare  TFA  Boc CH CO HN CH COO R HN 35 R1 R2 .

suficient de stabil pentru hidroliza esterului - nu prea sensibil la atacurile acide micsorarea densitatii electronice la atomul de oxigen prezenta unor grupe electro-atragatoare . H H + H R+ . O O O C C C + +R + O R O R O ..

36 .

 esteri ai alcoolului benzilic para-substituiti cu grupe electro- atragatoare (brom sau nitro) O C Bzl-Br O CH2 Br (NO2) Bzl-NO2 rest de p-brom (p-nitro) benzil Modalitati de deprotejare:  cu hidrogen catalitic H2/Ni  amestec de acid acetic-acid bromhidric. la circa 70 °C → poate fi daunator pentru catena peptidica .

37 .

 esteri ai alcoolului benzilic para-substituiti cu grupe electro -atragatoare dar care sa prezinte si un efect electromer donor de electroni mult mai puternic (gruparea metoxi) O Bzl-OCH3 C O CH2 OCH3 rest de p-metoxi benzil Modalitati de deprotejare:  tratare cu acid trifluoracetic .

38 .

Trt) O O C C O C(CH3)3 O C(C6H5)3  Introducerea gruparii tert-butil O CH2 O H + R C + C R C OH H3C CH3 O C(CH3)3 O R C OH H3C H C C+ + 3 -H H3C . esteri alcoolului t-butilic (t-Bu) sau trifenil-metilic (tritil .

39 .

cu piperidina. . sensibile atacului acidului trifluoracetic se utilizeaza in strategii ce implica utilizarea. de protectie de tip Fmoc. Modalitati de deprotejare:  acid clorhidric in dioxan acid bromhidric in acid acetic. unde reactia de indepartare a grupei protectoare se efectueaza in mediu bazic. la cald  tratare cu acid trifluoracetic  esterii trifenil-metilici → hidrogenare catalitica t Protejarea cu grupele Bzl-OCH3 sau Bu/Trt. pentru grupa amino.

40 .

. benzilic. etilic. Grupa protectoare esterica rezistenta la atacurile bazice (deprotejare in mediu bazic) Esterii cei mai utilizati din aceasta categorie sunt: metilic.II. Reactia de deprotejare a carboxilului esterificat este clasica hidroliza bazica a unui ester (saponificare).2.

. OH HO . O O.spre exemplu prin conjugarea sarcinii negative cu un nucleu aromatic - -O O etc. O - + OR C C OR C O R O H .stabilizarea alcoxidului . - Pentru a decide asupra naturii lui RO se va tine seama de unul din urmatorii factori: . .impiedicarea sterica (cu cat esterul este mai voluminos → eliminarea de alcoxid va fi mai dificila .

. 41 Reactia de deprotejare se realizeaza cu NaOH in acetona. dioxan sau metanol.

 esteri metilici sau etilici  Esterificarea cu alcool metilic • reactia in cataliza acida. cu folosirea unui exces de metanol mai redus. in exces de metanol.…) . cu acid clorhidric gazos sau chiar cu solutie 0. in prezenta de clorura de tionil 2 . racemizari. + + CH OH SOCl Cl HN CH COOH [HN CH COOCH + SO 2 + HCl 2 3 3 3 R R Avantaj: → usurinta reactiilor de protejare si deprotejare Dezavantaj: → reactii secundare in conditiile unei hidrolize alcaline (transpozitii.1 M de acid clorhidric • reactia in cataliza acida.

42 .

 esteri ai alcoolului benzilic nesubstituit  Esterificarea cu alcoolul benzilic . toluen) sau acid clorhidric H2N COOH + HO H + H2N CH2 CO O CH2C6H5 CH CH2C6H5 ..H2O + R + R OH2 O CH2 H2N C O CH2C6H5 43 -H + R . . OH + + O H2N CH C H O H2 N CH C CH2C6H5 CH2C6H5 R OH R OH H .acidul utilizat drept catalizator fiind acidul p-toluensulfonic.H 2O R R + : OH OH + O H H2N CH C H2N CH C H 2N CH C+ OH R OH R R OH OH . CH OH O H H2N O CH2C6H5 C H2N CH C O CH2C6H5 . apa fiind scoasa din sistem prin distilare azeotropica cu diferiti solventi organici (benzen.

 Esterificarea cu un derivat halogenat de benzil
O O
R C + CsOH R C
OH - +
O Cs
O O
R C
C + CH2
R -
- Cl O
O- Cl CH2
+
Cs

Cazul aminoacizilor dicarboxilici
H2N CH COOH

(CH2)2 acid glutamic (Glu)

COOH
 introducerea a doua grupari protectoare diferite, specifice uneia sau alteia
dintre cele doua grupe carboxil → formarea de chelati cu metalele, la care participa alaturi de grupa amino si cea carboxilica
vecina

HOOC CH2 CH2 NH2
2+ - CH2 CH2
OOC
CH - Cu HC COOH 44
COO H2N

 protejarea ambelor grupe carboxil cu aceeasi grupa protectoare si
apoi deprotejarea cu un reactiv specific

H N CH COOH H2N CH COO Bzl
2 1) CsOH
(CH2)2 (CH2)2
2) Bzl-Cl
COOH COO Bzl

LiOH H2N CH COOH

(CH2)2
H2N CH COO Bzl
COO Bzl

(CH2)2
COO Bzl HI + NBu3 H2N CH COO Bzl

(CH2)2
COOH

45

1. gruparea tiol. gruparea indolil.III. gruparea imidazoil.deprotejare a gruparilor aflate pe catenele laterale Aminoacizii comuni din proteine contin o serie de grupari functionale ce trebuiesc la randul lor protejate: gruparea hidroxil. III. Protejarea gruparii hidroxil COOH COOH COOH OH CH HC CH2 OH HC HC CH2 OH CH3 NH NH 2 NH 2 2 Serina Treonina Tirozina (Ser) (Thr) (Tyr) gruparea hidroxil caracter nucleofil (datorat perechii de electroni neparticipanti ai oxigenului) 46 . Strategii de protejare . etc.

1.2. 2 + 2 -R NH2 NH2 NH2 Protejare prin eterificare a grupei hidroxil grupare protectoare agent de deprotejare acidoliza C6H5-CH2-O-R HF sau H2/Pd tare (CH3)3-O-R CF3-COOH (TFA) medie (C6H5)3C-O-R Cl2CH-COOH sol... H + H + R O CH CH COOH R O CH CH COOH HO CH CH COOH . 2 . 2% slaba . III. Protejarea gruparii hidroxil prin eterificare .1. Protejarea gruparii hidroxil prin esterificare III.1..

47 .