UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE
ARHITECTURĂ ŞI CONSTRUCŢII

PREVEDERI SPECIFICE PENTRU CONSTRUCŢII DE
ZIDĂRIE DIN BLOCURI CERAMICE CU GOLURI
VERTICALE

5.2.2. Alegerea tipului de zidărie

NA . (5) Structurile din zidărie nearmată (ZNA) cu elemente din argilă arsă din grupele 1. chiar dacă îndeplineşte condiţiile de la 8.2.  grupa elementelor pentru zidărie.16g 0.32g 1 4% 4% 5% 6%(*) 2 4% 6% (**) NA NA 3 5% NA NA NA (*) Numai cu mortar M10 şi C10 (**) Numai cu mortar M10 şi C10 pentru ag = 0. pe fiecare din direcţiile principale.08g 0.0.3 şi în Codul P 100-1/2006. cu elemente din argilă arsă din grupele 1 şi 2.20g 0.1.  sistemul de aşezare a pereţilor este de tip "pereţi deşi" (sistem fagure).  posibilităţile tehnologice de execuţie. în zona cu acceleraţia seismică de proiectare ag= 0. 2 şi 2S. privind acceleraţia seismică de proiectare (ag).0.2. numai dacă sunt îndeplinite toate condiţiile de mai jos:  clădirea se încadrează în categoria "clădiri regulate cu regularitate în plan şi în elevaţie". şi din elemente din BCA (GBN50) pot fi folosite numai pentru clădiri de locuit cu un singur nivel peste secţiunea de încastrare (nniv = 1).(4). pentru: . poziţia 1 din tabelul 5. 5.24g.00 m. în condiţiile stabilite în Codul P 100-1/2006.  acceleraţia seismică de proiectare la amplasament (ag).2. şi valoarea minimă constructivă asociată a densităţii pereţilor structurali - interiori+exteriori – (p%).2. cu elemente din argilă arsă din grupa 2S.3.2.1. (3) Numărul maxim de niveluri peste secţiunea de încastrare (n niv) pentru clădiri cu pereţi structurali din zidărie nearmată (ZNA).  înălţimea nivelului hetaj  3.nu se acceptă (4) Structurile din zidărie nearmată (ZNA). 2 şi 2S şi cu elemente din BCA (GBN50 şi GBN35) pot fi folosite.0. În cazul clădirilor din ZNA mansarda se consideră “nivel” care se include în numărul total admis conform tabelului 8. cu respectarea condiţiilor de la 5. pot fi folosite.  sunt respectate cerinţele de alcătuire a zidăriei şi planşeelor din acest Cod. La proiectarea clădirilor cu pereţi structurali din zidărie.  clădirea se încadrează în clasele de importanţă III sau IV conform Codului P 100-1/2006.12g. alegerea tipului de zidărie (alcătuirea zidăriei) pentru pereţii structurali se va face cu respectarea condiţiilor limită stabilite în Codul P 100-1/2006 în funcţie de:  numărul de niveluri supraterane (nniv).1.08g. indiferent de zona seismică. în funcţie de acceleraţia seismică de proiectare (ag) . numărul de niveluri (nniv) şi densitatea minimă constructivă a pereţilor structurali (p%) pe ambele direcţii. sunt date în tabelul urmator: nniv Acceleraţia seismică de proiectare ag 0. Zidăria nearmată (ZNA) (2) Structurile de zidărie nearmată (ZNA) cu elemente ceramice din grupele 1.  regularitatea structurală a clădirii.16g Notă.28g.  calităţile materialelor folosite sunt cele prevăzute la Cap.1.2.

ZC+AR. cu durata de utilizare prevăzută mai mică de trei ani (construcţii pentru organizare de şantier..(p%) pe fiecare direcţie principală. cu elemente din argilă arsă din grupa 2S. şi valoarea minimă constructivă asociată a densităţii pereţilor structurali . 5. zidărie confinată şi armată în rosturi (ZC+AR) şi zidărie cu inimă armată (ZIA). 8.24g 0.interiori+exteriori . cu funcţiunea de anexe gospodăreşti care adăpostesc bunuri de valoare redusă şi în care accesul oamenilor este întâmplător. construcţii cu un singur nivel peste secţiunea de încastrare. şi cele din zidărie cu inimă armată (ZIA). în condiţiile de calcul. cu sau fără armături în rosturile orizontale.3.08g. de exemplu).0. Zidăria armată (ZC. în funcţie de acceleraţia seismică de proiectare (ag) sunt date în tabelul urmator: .(p%).12g 0.28g.0.2. cu elemente din argilă arsă din grupele 1 şi 2. conform aliniatelor următoare: (2) Numărul maxim de niveluri peste secţiunea de încastrare (nniv) pentru clădiri cu pereţi structurali din zidărie confinată (ZC).2. Condiţii de utilizare pentru zidăria armată: (1) Clădirile cu structuri din zidărie confinată (ZC sau ZC+AR).2.2. în funcţie de acceleraţia seismică de proiectare (ag).nu se acceptă (3) Numărul maxim de niveluri peste secţiunea de încastrare (nniv) pentru clădiri cu pereţi structurali din zidărie confinată (ZC).32g 1  3%  4%  4%  4% 2 3% 4% 5%  6% 3 4% 5% 6% NA 4 4% 6% NA NA 5 5% NA NA NA NA . de dimensionare şi de alcătuire constructivă precizate în acest Cod cu condiţia limitării numărului de niveluri (nniv) şi a densităţii minime constructive a pereţilor structurali pe fiecare direcţie (p%).20g 0. în condiţiile de calcul. zidărie confinată şi armată în rosturi (ZC+AR) şi zidărie cu inimă armată (ZIA). şi cele de zidărie cu inimă armată (ZIA) pot fi utilizate. ZIA) Clădirile cu structuri de zidărie confinată (ZC).interiori+exteriori . cu condiţia limitării numărului de niveluri peste secţiunea de încastrare (nniv) şi a prevederii densităţii minime constructive a pereţilor structurali - interiori + exteriori (p%).2.0. construcţii provizorii. pot fi utilizate. .16g. în funcţie de acceleraţia seismică de proiectare (ag). în funcţie de acceleraţia seismică de proiectare (ag) sunt date în tabelul urmator: nniv Acceleraţia seismică de proiectare ag 0. conform prevederilor din Codul P 100-1/2006. de dimensionare şi de alcătuire constructivă precizate în CR6-2006. şi valoarea minimă constructivă asociată a densităţii pereţilor structurali .

28g. 0.32g Densitatea pereţilor p%  4%  5%  6%  7% Număr maxim de niveluri 4 3 2 1 peste secţiunea de (P+3E) (P+2E) (P+1E) (P) încastrare nniv Zonarea teritoriului Romaniei in functie de nniv si p %.24g 0.08g 0. elemente din argilă arsă din grupa 2S (Condiţii de utilizare pentru zidăria armată) (4) În cazul clădirilor din zidărie armată (ZC.16g 0. 0.12g. aceasta nu se include în numărul de niveluri peste secţiunea de încastrare maxim admis. .densitatea minimă constructivă a pereţilor dată la (2) şi (3) se majorează cu 1. dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: .0% . 0. ZC+AR şi ZIA) cu mansardă peste ultimul nivel. Acceleraţia seismică ag 0.20g.

2) Se recomandă ca pereţii structurali transversali de la capetele tronsoanelor să fie cât mai puţin slăbiţi prin goluri. . la capetele libere ale fiecărui perete.2.5 m2 (orientativ un gol de uşă cu dimensiunile 1.constructivă a pereţilor p = 5% . .5.la partea superioară a pereţilor mansardei există o centură de beton armat. încăperile respective vor fi considerate ca o proeminenţă a clădirii principale şi vor fi tratate conform prevederilor din CR6-2006.3.6.(3)). de ambele părţi ale oricărui gol cu suprafaţa  2. golurile cu dimensiuni mai mici vor fi mărginite cu stâlpişori dacă necesitatea prevederii acestora rezultă din calcule sau din cerinţa iv. .T) să aibă tălpile amplasate simetric faţă de axele principale ale clădirii.2. ii. (5) Numărul maxim de niveluri peste secţiunea de încastrare (n niv) pentru clădiri cu pereţi structurali din zidărie confinată (ZC) sau confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC+AR).nniv = 1 (P) în zonele cu ag  0.2. (a se vedea şi CR6-2006.siguranţa structurii este justificată prin calcul cu un procedeu static neliniar (biografic) conform 4. .. 5. în planul clădirii.4. mansarda va fi considerată “nivel” iar înălţimea clădirii se va încadra în limitele date în tabelele anterioare.3.25 m.(5).3. (7) Numărul maxim de niveluri peste secţiunea de încastrare (nniv) dat în tabelele anterioare poate fi depăşit cu un nivel dacă sunt îndeplinite următoarele două condiţii: . spălătorii. Dispunerea în plan a pereţilor structurali 1) Dispunerea în plan a pereţilor structurali se va face cât mai uniform în raport cu axele principale ale clădirii. Dacă cel puţin una din aceste condiţii nu este îndeplinită. 4) Se va urmări ca.1. 3) Se recomandă ca sumele ariilor nete de zidărie ale pereţilor de pe cele două direcţii principale ale clădirii să fie aproximativ egale astfel încât să fie îndeplinită recomandarea de la pct. executată cu elemente din BCA/GBN50 este: . .2. pereţii perimetrali din zidărie nu depăşesc o înălţime medie de 1. pentru se evita efectele defavorabile ale răsucirii de ansamblu. constructivă a pereţilor p = 6%. . . 5.10 m). pereţii de compartimentare sunt de tip uşor (gips-carton). 5. pereţii cu forme complexe cu o singură axă de simetrie (L. zidăria pereţilor structurali de la mansardă este confinată cu stâlpişori de beton armat în continuarea celor de la nivelul inferior.5.2. cu densitatea min.nniv = 2 (P+1E) în zonele cu ag 0.se folosesc elemente pentru zidărie cu fb > 10N/mm2 şi mortar M10. 6.20g.3.(2) (nu vor fi considerate ca “nivel” în limitele indicate în tabelele anterioare).16g cu densitatea min. stâlpişorii de beton armat vor fi amplasaţi în următoarele poziţii: i.20 x 2. etc) care ocupă mai puţin de 20% din suprafaţa etajului curent şi a căror înălţime nu este mai mare decât înălţimea acestuia. - (6) În cazul în care pe planşeul peste ultimul nivel curent al clădirii sunt prevăzute construcţii anexe (uscătorii.1. Dispunerea stâlpişorilor şi centurilor de beton armat la zidăria confinată (1) În cazul zidăriei confinate (ZC).2. şarpanta din lemn nu dă împingeri în pereţii perimetrali.

iv. astfel încât distanţa între axele stâlpişorilor să nu depăşească: . 4. dacă cel mai apropiat stâlpişor amplasat conform regulilor de mai sus se află la o distanţă mai mare de 1.5. 5. 5.2. iii.(6) Poziţionarea stâlpişorilor din beton armat la structuri din zidărie confinată (2) Stâlpişorii vor fi executaţi pe toată înălţimea construcţiei.0 m în cazul structurilor cu pereţi deşi (sistem fagure). Goluri în pereţii structurali din zidărie Dispunerea alternantă pe verticală a golurilor din pereţii de zidărie (6) Lungimea minimă (lmin) a spaleţilor adiacenţi golurilor de uşi şi de ferestre se limitează după cum urmează:  pentru zidăria nearmată (ZNA): . vi. v. la intersecţiile pereţilor. în lungul peretelui.5.2. 5.0 m în cazul structurilor cu pereţi rari (sistem celular). în toţi spaleţii care nu au lungimea minimă prevăzută la art. la toate colţurile exterioare şi intrânde de pe conturul construcţiei. .5 m.

din punct de vedere al rigidităţii în plan orizontal.08g 0. se vor limita.28g.3.45 nniv = 4.5   1.2. spaleţi intermediari la pereţi de faţada şi interiori : lmin = 0.6 hgol  1.35   0.acceleraţia seismică de proiectare la amplasament (ag).20g.45   0. şarpantă) (1) La proiectarea preliminară a planşeelor se va urmări realizarea lor ca diafragme rigide în plan orizontal. indiferent de rezultatele calculelor.25   1. spaleţi intermediari la pereţi de faţadă şi interiori : lmin = 0.5 hgol  1.poziţia peretelui în clădire. Tipul planşeului (1) Planşeele clădirilor din zidărie sunt clasificate.80 exterior   1. raportul între înălţimea etajului (het) şi grosimea peretelui (t) trebuie să satisfacă următoarele condiţii minime:  zidărie nearmată (ZNA) het/t  12.3. conform tabelului în funcţie de: . 5.5 nniv = 4   0. .  zidărie confinată (ZC) şi zidărie cu inimă armată (ZIA) het /t  15.00 m  pentru zidăria confinată (ZC sau ZC+AR): .00 Perete nniv  3 nniv  3  0. Grosimea pereţilor structurali (2) Grosimea minimă a pereţilor structurali. spaleţi marginali (de capăt) la pereţi de faţadă şi interiori : lmin = 0. 5.12g. spaleţi marginali (de capăt) la pereţi de faţadă şi interiori : lmin = 0.24g 0.20 m . Raportul  între ariile în plan ale golurilor de uşi şi ferestre şi ariile plinurilor de zidărie.55   0.00 m . .6.numărul de niveluri peste secţiunea de încastrare (nniv). Proiectarea preliminară a subansamblurilor structurale orizontale (planşee. .00  0.35 5. 0. indiferent de tipul elementelor din care este executată zidăria va fi 240 mm.32g Perete nniv  3 nniv  3  1. 0.25 interior   0. în două categorii:  planşee rigide în plan orizontal.16g 0. ag 0.5 hgol  1.5 nniv = 4   1. Acceleraţia 0.1.4 hgol  0. .80 m  pentru zidăria cu inimă armată (ZIA): lmin = 3 t unde t este grosimea totală a peretelui.25 nniv = 4. (3) Din punct de vedere al siguranţei structurale.

 planşee executate din elemente prefabricate de tip "fâşie". . . sau din blocuri ceramice. planşeele clădirilor din zidărie vor fi proiectate ca planşee "rigide în plan orizontal".3.2.2. armată cu plasă de oţel beton cu aria  250 mm2/m (de exemplu.  planşee cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal. În acest scop. sunt considerate "rigide în plan orizontal" planşeele care au următoarele alcătuiri constructive:  planşee din beton armat monolit sau din predale cu suprabetonare continuă cu grosime  60 mm.16g.toate planşeele construcţiilor cu nniv  3. armată cu plasă din oţel beton cu aria  250 mm2/m ( 58/m). 5. în zona seismică cu ag=0. cu bucle sau cu bare de legătură la extremităţi şi cu suprabetonare continuă cu grosime  60 mm.  58/m).  planşee din panouri sau semi panouri prefabricate din beton armat îmbinate pe contur prin piese metalice sudate.  planşee din lemn. 5. fără suprabetonare armată sau cu şapă nearmată cu grosimea  30 mm. (3) Următoarele categorii de planşee sunt considerate cu rigiditate nesemnificativă. aliniatul 2. (5) Utilizarea planşeelor cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal (în particular. bucle de oţel beton şi beton de monolitizare. (2) În condiţiile în care nu sunt slăbite semnificativ de goluri (a se vedea art. în poziţii adiacente faţadelor şi/sau alăturarea mai multor goluri.12g≤ag≤0. Poziţionarea golurilor mari în planşee (1) Poziţiile golurilor de dimensiuni mari în planşee vor fi alese astfel încât să nu conducă la reducerea rigidităţii şi a rezistenţei planşeelor .).08g (cu excepţia planşeului peste subsol). din clasele de importanţă III şi IV.12g. din clasa de importanţă IV. (4) Planşeele cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal pot fi folosite.3. cu excepţia menţionată la (4). numai pentru: . se va evita poziţionarea golurilor la colţurile planşeelor. cu suprabetonare armată.  planşee executate din elemente prefabricate din beton cu dimensiuni mici. situate în zonele seismice cu 0. în plan orizontal:  planşee executate din elemente prefabricate de tip "fâşie" cu bucle sau cu bare de legătură la extremităţi.planşeul peste ultimul nivel al construcţiilor cu nniv  2 . (4) De regulă. planşeele din lemn) este permisă numai în condiţiile stabilite în Codul P100-1/2006: (3) Planşeele cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal nu sunt acceptate pentru zonele cu ag≥0.

5.(5). Planşee la infrastructură (1) În cazul clădirilor fără subsol.1.5. Această placă va fi legată monolit cu soclurile clădirii constituind o legătură rigidă în plan la nivelul fundaţiilor.3. placa planşeului peste subsol va avea cel puţin aceeaşi grosime ca şi plăcile etajelor supraterane. (2) În cazul clădirilor cu subsol. placa suport a pardoselii de la parter se va executa din beton armat. conform prevederilor de la art.4. inclusiv în cazul în care. 5. Proiectarea preliminară a infrastructurii (4) Alcătuirea infrastructurii construcţiilor de zidărie va respecta deasemeni principiile generale date în Codul P10 şi în Codul P100-1/2006 precum şi prevederile specifice date în continuare.4.4. indiferent de natura terenului de fundare. planşeele nivelurilor supraterane pot fi cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal. .

(2) Armarea stâlpişorilor va satisface următoarele condiţii precum şi condiţiile suplimentare date în Codul P 100-1/2006.1.  latura minimă ≥ 25 cm. în zonele seismice cu a g≥0.8% pentru zonele seismice cu 0. . 7. (4) Secţiunea transversală a centurilor va satisface următoarele condiţii:  aria secţiunii transversale  500 cm2 .08g. PREVEDERI CONSTRUCTIVE PENTRU CLĂDIRI DIN ZIDĂRIE 7. sau > 4.20 m.3.20g. Prevederi referitoare la centuri (1) Centurile vor fi continue pe toată lungimea peretelui şi vor alcătui contururi închise.16g≥ag≥0.(2)).2.1.20g.2. Prevederi referitoare la stâlpişorii de beton armat (1) Secţiunea transversală a stâlpişorilor va satisface următoarele condiţii:  aria secţiunii transversale  625 cm2 .0. (3) Barele longitudinale ale stâlpişorilor de la ultimul nivel vor fi ancorate în centurile ultimului nivel.2. .  înălţimea  20 cm.2. la construcţiile etajate cu pereţi rari (sistem celular) şi la construcţiile tip “sală/hală” ai căror pereţi structurali au înălţimea > 3.CAPITOLUL 7.  lăţimea  25 cm dar  ⅔ din grosimea peretelui. în secţiunea de la bază (secţiunea de încastrare conform 6.1% pentru zonele seismice cu ag≥0.16g. (4) Înnădirea barelor longitudinale din stâlpişori se va face prin suprapunere.1. Centurile vor fi amplasate în poziţie intermediară. diferenţiate în funcţie de valoarea acceleraţiei seismice de proiectare (ag):  diametrul barelor longitudinale va fi ≥ 12 mm. în câmp curent şi  10 cm pe lungimea de înnădire a armăturilor longitudinale.25 x 25 cm. etrierii vor fi dispuşi la distanţe  15 cm. intersecţiile şi ramificaţiile pereţilor structurali se va asigura continuitatea transmiterii eforturilor va fi realizată prin ancorarea barelor longitudinale în centurile perpendiculare pe o lungime de cel puţin 60 .2. pe o lungime  50 .  diametrul etrierilor va fi  6 mm.00 m - în zonele seismice cu ag≤0.  Procentul de armare: . fără cârlige. La colţurile.25 x 20 cm.1. suprapunerea barelor longitudinale ale stâlpişorilor din suprastructură cu mustăţile din socluri sau din pereţii de subsol se va face pe o lungime  60 .

3.1. (6) Înnădirile barelor longitudinale din centuri se vor face prin suprapunere. Armarea zidăriei în rosturile orizontale (1) Rosturile orizontale ale zidăriei vor fi armate. 7. în centurile de la ultimul nivel se vor prevedea piese metalice pentru ancorarea cosoroabelor şarpantei.  parapeţii de sub ferestre.(2).1.12 g :  spaleţii între ferestre sau uşi care au raportul înălţime / lăţime  2. Armarea centurilor slăbite prin şliţuri (8) În cazul clădirilor cu şarpantă. distanţa între etrieri 15 cm în câmp curent şi  10 cm pe lungimea de înnădire a barelor longitudinale. într-o secţiune se vor înnădi cel mult 50% din barele centurii.4. Procentul minim de armare longitudinală al centurilor va fi : .1.2. Secţiunile de înnădire ale barelor din centură vor fi decalate cu cel puţin 1.2. conform prevederilor de la 7. (7) În cazul sliţurilor verticale realizate prin zidire. .3.  diametrul etrierilor  6 mm.  zonele de legătură între pereţii perpendiculari (intersecţii. pe o lungime de  60. pentru următoarele elemente ale clădirilor situate în zone seismice cu ag 0.16g.2. . indiferent de rezultatele calculului cerut la 7. diferenţiate în funcţie de valoarea acceleraţiei seismice (ag):  diametrul barelor longitudinale ≥ 10mm.1.1.5. 1% pentru zonele seismice cu ag≥0. colţuri şi ramificaţii).0.(2) continuitatea armăturilor din centuri care se întrerup va fi asigurată prin bare suplimentare având o secţiune cu cel puţin 20% mai mare decât cea a barelor întrerupte.20g. fără cârlige. Figura 7.00 m.8% pentru zonele seismice cu ag≤0. Întreruperea centurilor la casa scării (5) Armarea centurilor va satisface următoarele condiţii precum şi condiţiile suplimentare date în Codul P 100-1/2006. dacă nu sunt întăriţi cu stâlpişori din beton armat la extremităţi.

3. pentru a se realiza o lungime de ancoraj de cel putin 60Ø. (in functie de inaltimea asizelor !!!!)  aria armăturilor dispuse într-un rost orizontal va fi ≥ 1. soclul poate fi executat din beton simplu numai în condiţiile stabilite prin Codul P100-1/2006: (2) În cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare. Figura 7.(3) şi (4) iar la intersecţii. pentru construcţii din clasa de importanţă III. pe toate direcţiile.2. soclul poate fi executat . (4) În cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare. 7.  acoperirea laterală cu mortar a barelor din rosturi va fi conform 4. Socluri Armături pentru centuri şi stâlpişori în socluri de beton simplu (3) Soclul se va executa.3. cu nniv 3.(2) Armăturile de la (1) vor respecta condiţiile de alcătuire de la 7.2. Barele se vor fasona fără cârlige.3. precum şi pentru construcţii din clasa de importanţă IV.3 (5). dincolo de marginea opusă a stâlpişorului.3. armăturile din rosturile orizontale vor satisface următoarele condiţii:  distanţa între rosturile orizontale armate va fi ≤ 40 cm (50 cm). colţuri şi ramificaţii vor depăşi marginea nodului respectiv. din beton armat. Prevederi specifice pentru construcţii cu pereţi de zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC+AR) (3) Independent de rezultatele calculului. de regulă.1. cu cel puţin 1.4 Armarea zidăriei la intersecţii de pereţi 7. (4) Armăturile dispuse în rosturile orizontale vor fi ancorate în stâlpişori sau prelungite în zidărie.0 cm² (minimum 28 mm).16g.1.2. în toate zonele seismice.2.00 m. în zonele seismice cu ag 0.

3.5. (3) În situaţiile de la (2).3. se vor lua următoarele măsuri constructive: a. Armături pentru centuri şi stâlpişori în pereţi de subsol din beton simplu (3) În cazul în care fundaţiile se execută din beton simplu. la nivelul pardoselii parterului.5. Mustăţile pentru elementele de beton armat din suprastructură (stâlpişori şi stratul median al pereţilor din zidărie cu inimă armată) vor fi ancorate în soclu pe o lungime de minimum 60d  1. în soclul de beton simplu se prevede şi o centură la baza soclului. Aria armăturilor longitudinale din fiecare dintre cele două centuri va fi cu cel puţin 20% mai mare decât aria armăturilor din centura cea mai puternic armată de la nivelurile supraterane de pe acelaşi perete.2. În cazul în care. Mustăţile vor fi fasonate fără cârlige.50 m se va prevedea şi o centură la baza soclului cu aceiaşi armătură ca şi centura de la nivelul pardoselii. este ≥ 1. 7.(1) vor fi majorate cu cel puţin 20%. indiferent de rezultatele calculului. se va prevedea un sistem de centuri care formează contururi închise. Pereţi de subsol (1) În cazurile în care pereţii de subsol se execută din beton simplu. (7) Golurile de uşi şi ferestre din pereţii de beton armat din subsol vor fi bordate cu armături verticale a căror secţiune totală va fi cu cel puţin 20% mai mare decât secţiunea armăturilor întrerupte de gol. amplasate la baza peretelui şi la nivelul planşeului peste subsol. armăturile din centurile prevăzute la 7. după caz. Ancorarea acestor armături dincolo de marginea golurilor se va face pe o lungime  50.din beton simplu dacă rezultatele calculelor de dimensionare cu încărcările menţionate la 8. (4) Mustăţile pentru elementele verticale din suprastructură (stâlpişori şi stratul median al pereţilor din ZIA) vor fi ancorate în centura inferioară a peretelui sau. (8) În dreptul golurilor de uşi.(2) şi 8. peretele de subsol va fi prevăzut cu două centuri. Aria armăturilor longitudinale din centuri va fi cu cel puţin 20% mai mare decât aria armăturilor centurilor de la nivelurile supraterane de pe acelaşi perete. mustăţile vor fi ancorate în aceasta.2. care vor forma contururi închise pe ansamblul clădirii. .2. b.(3) permit această soluţie. În cazurile în care înălţimea soclului.0 m.2 (1) şi respectiv 7. conform (i). În socluri.3. peste nivelul tălpii de fundare. vor fi înnădite cu mustăţile din talpa de fundare.3. forţa tăietoare din secţiunile de beton (buiandrug şi centura inferioară) va fi preluată integral cu armături verticale sau etrieri.

.0 m faţă de poziţia golurilor cele mai apropiate de la parter.16g. cu nniv  3. (4) În zonele seismice cu ag  0.3.(9) Golurile de uşi şi de ferestre din pereţii de beton simplu din subsol vor fi bordate după cum urmează:  armături verticale  412 PC52 / 414 OB37 .(2) şi 8. pentru construcţii din clasa de importanţă III. Dacă aceste condiţii nu pot fi respectate rezistenţa zonelor slăbite va fi verificată prin calcul.(3) permit această soluţie. în toate zonele seismice.5. în zonele seismice cu a g 0. . pereţii de subsol pot fi executaţi şi din beton simplu dacă rezultatele calculelor de dimensionare cu încărcările menţionate la 8.3.16g se va evita slăbirea semnificativă a pereţilor de subsol prin adoptarea următoarelor măsuri: . (2) În cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare.  armături în plinurile orizontale calculate pentru efectele locale (reacţiunea terenului/ încărcarea adusă de planşeu) şi pentru forţa tăietoare rezultată din conlucrarea teren/perete de subsol/perete din suprastructură.golurile de uşi şi ferestre din pereţii exteriori pot fi amplasate în axul golurilor din suprastructură dar vor avea dimensiuni mai mici cu cel puţin 25%.amplasarea golurilor de uşi din pereţii interiori de subsol va fi făcută astfel încât să existe un decalaj de cel puţin 1. precum şi pentru construcţii din clasa de importanţă IV.5.