ELEMENTE PREGĂTITOARE PENTRU FORMAREA CONCEPTULUI

DE NUMĂR NATURAL

Copiii de vîrstă şcolară mică se găsesc în stadiul operaţiilor concrete. Ei
învaţă prin intuiţie şi manipulare directă a obiectelor concrete, iar activitatea
matematică reproduce, între anumite limite, spaţiul fizic în care se dezvoltă copiii.
De aceea cunoaşterea şi modelarea obiectelor din spaţiul fizic reprezintă ideea
esenţială în învăţarea matematicii atît în preşcolaritate, cît şi în clasa întîi.
Premisele psiho-pedagogice ale formării conceptului de număr natural sînt:
- în jurul vîrstei de 3-4 ani copiii devin capabili să localizeze un set de
obiecte într-un sistem de relaţii spaţiale;
- la vîrsta de 4-5 ani se formează intuitiv noţiunile figurative de
interior/exterior, închis/deschis;
- după vîrsta de 5 ani copiii devin capabili să reproducă o anumită ordine
spaţială simplă;
- începînd cu vîrsta de 6-7 ani copiii pot organiza în mod concret spaţiul
fizic: înţeleg şi pot explica anumite proprietăţi ale figurilor geometrice, sînt
capabili să noteze grafic deplasările unui corp, să construiască mulţimi de obiecte
după anumite proprietăţi ale elementelor sale, apar primele semne ale formării
noţiunii de măsură;
- la începutul vîrstei şcolare mici se dezvoltă primele operaţii logice
elementare: conjuncţia, disjuncţia şi negaţia;
- la vîrsta de 6-7 ani apar primele reprezentări despre invarianţa cantităţii:
copii sînt capabili să stabilească corespondenţa între elementele a două mulţimi şi
să exprime rezultatul acestei activităţi prin cuvintele mai puţin/tot atît/mai mult.
Perioada pregătitoare prevede 14 ore la începutul clasei I şi este extrem de
importantă sub raportul obiectivelor pe care le pune:
- adaptarea copilului la noua sa funcţie socială;
- formarea competenţelor elementare de învăţare;

întrebuinţare. . .construirea unei mulţimi echivalente cu o mulţime dată.stabilirea echivalenţei a două mulţimi de obiecte prin realizarea corespondenţei element cu element. uşor/greu. a distanţei dintre două obiecte. nu. cub) şi plane (cerc. Activităţile recomandate sînt: .cu ajutorul noţiunilor aproape/departe. Corespondenţa dintre două mulţimi poate fi indicată: .printr-o linie de unire a elementelor corespondente. dreptunghi).jocuri de formare a mulţimilor. scurt/lung. mărime. . îngust/lat.dezvoltarea raţionamentului şi limbajului specifice matematicii. înăuntru/afară. Activităţile de punere în corespondenţă a două mulţimi se pot desfăşura în două direcţii: . pe/sub/între.cunoaşterea formelor spaţiale (sferă. triunghi. . 3 dintre proprietăţile: formă.notarea grafică a deplasării unui corp.  exerciţii pentru desprinderea ideii de corespondenţă între mulţimi prin compararea şi egalizarea mulţimilor de obiecte cu utilizarea noţiunilor mai puţin/tot atît /mai mult.manipularea obiectelor concrete. mic/mare. în faţă/în spate.actualizarea şi sistematizarea cunoştinţelor şi capacităţilor specifice matematicii dobîndite în preşcolaritate.jocurile logico-matematice. . stînga/dreapta. înainte/înapoi. interior/exterior. sus/jos. utilizînd cuvintele şi. . culoare. sau. . Conţinuturile învăţării prevăzute curricular pentru perioada pregătitoare se constituie din:  exerciţii pentru organizarea spaţiului fizic şi geometric: .  exerciţii de formare şi clasificare a mulţimilor după 1. 2. pătrat. . puţin/mult. subţire/gros. scund/înalt.

prin alăturare sau suprapunere a elementelor corespondente. Activităţile de stabilire a corespondenţei element cu element a mulţimilor urmăresc să dezvolte la copil înţelegerea conţinutului esenţial al noţiunii de număr natural ca o clasă de echivalenţă a mulţimilor finite echipotente cu o mulţime dată. chiar dacă nivelul de pregătire a clasei este avansat. pe înţelesul şi la nivelul pregătirii lor. În practica şcolară se remarcă tendinţa unor învăţători de a restrînge perioada pregătitoare şi de a trece mai rapid la conţinutul propriu-zis al cursului de matematică. . 2000. Bibliografie: M. clară. Alecu „Metodica activităţilor matematice în grădiniţă şi în clasa I”. subliniind partea corectă a răspunsului şi ajutîndu-i să-şi corecteze exprimarea. dar într-un limbaj nesigur. M. numărul de ore rezervate perioadei pregătitoare nu trebuie scăzut din motivul că valenţele formative ale acesteia sînt multiaspectuale.suprapunerea şi egalizarea rigletelor. Bulboacă. . Bucureşti. În activităţile matematice dascălul trebuie să ofere copiilor un model de exprimare corectă. educatorul îi va aprecia pozitiv. . Dacă copiii formulează raţionamentele matematice în esenţă corect. Însă. editura „Sigma”.