Lucrarea practică 11.

Sângele. Efectuarea frotiului sangvin. Recunoaşterea elementelor figurate sangvine.
Formula leucocitară.

Coloraţii:

May – Grünwald - Giemsa

1

globule roşii). timp în care are loc  Nucleolii sunt coloraţi în albastru deschis.  Granulaţiile:  Amestecul colorant se îndepărtează o neutrofile sunt colorate în violet. se colorează în violet purpuriu cu microscop. se usucă şi se examinează la o azurofile. păstrând un unghi de înclinaţie de 45 grade. Se prepară soluţia de lucru Giemsa prin Frotiul corect colorat trebuie să aibă culoarea roz- diluarea a 3 picături de colorant cu 2 violet sau roşu-violet. sau în 4.  Nucleii apar coloraţi în violet de intensităţi 2. fixarea chimică. din compozitia colorantului Giemsa. roşu sau  peste soluţia M-G se adaugă 20-25 de cărămiziu. 2 . Tehnica executării frotiului Principiu : o picătură de sânge capilar se întinde în strat subţire pe o lamă. de robinet. o bazofile sunt colorate în albastru. picături de apă tamponată. în funcţie de raportul între picături de soluţie May. leucocite (globule albe) şi trombocite (plachetele sanguine). lasă 2 . cu obiectiv imersie.Gruenwald. Se studiază pe frotiuri colorate cu diferite metode. Colorarea se face în 2 timpi: o acidofilă se evidenţiază în roz. obţinând o bazofilă apare în nuanţe de albastru. Imediat după întindere. prin colorare cu eozină. Frotiul se spală cu un jet puternic de apă violet (metacromatic) cu albastru de metilen. acoperă cu soluţia Giemsa diluată care o acidofile (eozinofile) apar în roşu cărămiziu. prin colorantul în stare nativă. Timpii tehnicii de colorare MGG: Rezultate: 1. cu colţul rupt. se eucromatină/ heterocromatină. . se lasă să acţioneze 25-30 minute.3 minute. aşa încât elementele figurate să nu fie suprapuse. frotiul se usucă prin agitare cu scopul primei fixări şi apoi se colorează. Fixarea: se acoperă frotiul cu 20-25 de variabile. cm³ de apă distilată. să acţioneze 2 minute. care se lasă colorare cu albastru de metilen. format din plasmă şi elemente figurate: eritrocite (hematii. cu eozinatul fără a spăla lama. azur II. SÂNGELE Definiţie: Este o varietate de ţesut conjunctiv fluid. cea mai utilizată fiind coloraţia May-Grünwald Giemsa (MGG). după care aceasta se de albastru de metilen (colorant neutru).  Citoplasma : 3. Etalarea frotiului se face cu o lamă şlefuită.

palid colorată care ocupă 1/3 din diametru.5-5 milioane/mm³la bărbaţi 4-4. care se evidenţiază cu albastru-briliant cresyl. fiind considerate etalon pentru estimarea dimensiunii celorlalte elemente figurate. (rotundă pe frotiu).  Număr: 4. resturi de ARN. sub forma unei reţele de filamente şi granule. 3 . prezente în circulaţie în proporţie de 0. datorită conţinutului în hemoglobină.  Sunt anucleate.5%.5 milioane/mm³la femei RETICULOCITELE  Sunt hematii tinere.5-1. Criteriile de recunoaştere ale elementelor figurate prezente pe frotiu: ERITROCITELE (hematiile)  Formă: disc biconcav.  Prezintă o zonă centrală. colorate în albastru.  Diametru mediu de 7µm.  Citoplasma lor este omogenă şi se colorează în roşu-cărămiziu (cu eozină).  Prezintă în citoplasmă: ribozomi.

5. (rotundă pe frotiu). S. care conţine 2 tipuri de granulaţii: o neutrofile-specifice: violete. diametru 10-21µm. 4. acidofilă.  Citoplasmă abundentă.LEUCOCITELE (globulele albe)  Se recunosc uşor după morfologia nucleului şi după dimensiuni. 4 . adică de 2 -3 ori mai mari decât hematiile. Clasificarea leucocitelor se face după prezenţa granulaţiilor specifice.granulocit neutrofil.  Mărime: de 2 ori cât o hematie. reduse numeric. eozinofile  Agranulocite: monocite şi limfocite Legendă: 1. o azurofile-nespecifice. mici. Număr: 4000-8000 /mm³ 2. 6. bazofile. numeroase. granulocit bazofil. granulocit acidofil. 3.  Conţin în citoplasmă două tipuri de granulaţii: specifice şi nespecifice.  Nucleu segmentat format din 3-5 lobi uniţi între ei prin filamente de cromatină. în:  Granulocite: neutrofile. 1-3% din granulocitele neutrofile pot prezenta nuclei nesegmentaţi: în formă de potcoavă (metamielocite) sau majusculă I. Z (stabkernige) şi reprezintă forme imature. monocite o GRANULOCITUL NEUTROFIL  Formă sferică. limfocit mic. pulverulente.

care conţine granulaţii specifice: acidofile. Citoplasmă: acidofilă care conţine numeroase granulaţii specifice. bazofile: orto şi metacromatice.GRANULOCITUL ACIDOFIL sau EOZINOFILUL Formă sferică. Nucleu indentat. nesegmentat. Mărime: de 2 ori cât o hematie. (rotundă pe frotiu). egale ca formă. care acoperă nucleul şi-l fac greu de examinat. rotunde. 5 . mari. Nucleu format din 2 lobi uniţi între ei. (eozinofile). inegale ca formă. mărime şi răspândire. mărime şi distribuţie în citoplasmă. (rotundă pe frotiu). Citoplasmă: acidofilă. Mărime: de 2 ori cât o hematie. GRANULOCITUL BAZOFIL Formă sferică.

 Granulocite neutrofile nesegmentate 1-3%  Au formă de disc lenticular. redusă cantitativ. Nucleul: excentric. heterocromatic. corpi denşi şi mitocondrii. Nucleu: mare. Citoplasmă: bazofilă. întunecată. Mărime: este cel mai mare dintre leucocite (15- 21µm). FORMULA LEUCOCITARĂ  Reprezintă raportarea procentuală a leucocitelor. Mărime: cât o hematie. Prin activare. Valori normale: TROMBOCITELE  Granulocite neutrofile segmentate 55-65%  Sunt fragmente citoplasmatice. MONOCITUL Formă sferică. trapezoid). formată din: lizozomi. de culoare albastră-cenuşie şi conţine poate conţine granulaţii azurofile (lizozomi). Citoplasma bazofilă este abundentă. oval. (rotundă pe frotiu). granule alfa. obţinută după numărarea pe frotiu a cel puţin 300 de leucocite consecutive. numită 5-8% granulomer.000-300. cu  o Granulocite eozinofile o zonă periferică omogenă. are forme diferite (reniform. fiind de aproximativ de 3 ori mai mare decât o hematie. iar cromatina este dispusă în lamele sau blocuri mari. se transformă în limfocit mijlociu sau mare.000 /mm³ .  Nu au nucleu 6 Număr: 150. peroxizomi. sub forma unui lizereu fin. LIMFOCITUL MIC Formă sferică. 25-35%  o Monocite o zonă centrală. ovalară sau neregulată. care conţine 0-1%  Limfocite microtubuli şi microfilamente. perinuclear. sferic. având un diametru 6- 8µ. numită hialomer. palid 2-4%  Granulocite bazofile colorată.

palid colorată. care conţine microtubuli şi microfilamente.TROMBOCITELE  Sunt fragmente citoplasmatice.  Au formă de disc lenticular. o o zonă centrală.  Nu au nucleu Număr: 150. numită granulomer. peroxizomi. cu o o zonă periferică omogenă.000 /mm³ 7 . formată din: lizozomi. corpi denşi şi mitocondrii. întunecată. granule alfa.000-300. numită hialomer.