FISE DE CITATE TEORETICE

Durand,Gilbert-”Structurile antropologice ale imaginarului”,BUCURESTI,UNIVERS,1977,
PG.31

“In prelungirea schemelor,a arhetipurilor si a simplelor simboluri putem retine mitul.[..] Vom intelege
prin mit un sistem dinamic de simboluri,de arhetipuri si de scheme,sistem dinamic care,sub impulsul
unei scheme,tinde sa se realizeze ca povestire.Mitul e deja o schita de rationalizare intrucat utilizeaza
firul unai expuneri in care simbolurile se transforma in cuvinte si arhetipurile in idei .Mitul expliciteaza
o schema sau un grup de scheme.Asa cum arhetipul favoriza ideea si simbolul zamislea denumirea
,putem spune ca mitul favorizeaza doctrina religioasa,sistemul filozofic sau cum ,bine a remarcat
Brehier*193,povestirea istorica si legendara.E ceea ce se desprinde cu stralucire din opera lui Platon,in
care gandirea rationala pare a se trezi necontenit dintr-un vis mitic si uneori a regreta acest lucru.[..]”

Durand,Gilbert-”Structurile antropologice ale imaginarului”,Bucuresti,Univers,1977,pg.8

“ Se poate spune ca simbolul nu tine de domeniul semiologiei,ci de resortul unei semantici speciale,ca
poseda adica mai mult decat un sens superficial atribuit,dar detine o putere de rasunet esentiala si
spontana”

Durand,Gilbert-”Aventurile imaginii.Imaginatisimbolica.Imaginarul”,ed.Nemira,Bucuresti,1999,pp.

“Alegoria este traducerea concreta aunei idei greu de sesizat sau de exprimat simplu.Semnele alegorice
continintotdeauna un element concret sau exemplar al semnificantului.

Durand,Gilbert-”Aventurile imaginii.Imaginatia simbolica.Imaginarul”,ed.Nemira,Bucuresti,1999,
pp.63.

“Arhetipul este asadar o forma dinamica,o structura organizatoare a imaginilor,care depasesete
intotdeauna concretiunile individuale,biografice,regionale si sociale ale formarii imaginilor”

al reveriei sau al visului este de a repeta (sincronicitate) legăturile simbol care il constituie.1999.fiu al lui Zeus şi al unei muritoare. Astfel.Imaginatia simbolica. prin înlocuirea timpului profan cu un timp sacru:illud tempus al povestirii sau al actului ritual. purtător de vorbe între Zeus şi cele trei zeiţe.Imaginarul”. unde „evenimentele" din Noul Testament le repetă fără a le „aboli" pe acelea din îndepărtatul Vechi Testament).mitemul mediatorului emerge în situaţia de bastard a zeului răspîntiilor.codoşal lui Zeus pe lîngă Alcmena.Nemira. Aceasta este redundanţa care semnalează întotdeauna un „mitem".Durand.Bucuresti.Nemira.” .ed.171 “Un proces mitic se manifestă prin redundanţa imitativa a unui model arhetipal (fapt vizibil chiar în creştinism. pp. el însuşi protector al bastarduluiDionysos.1999. schimburilor şi comerţului.Gilbert-”Aventurile imaginii. pp..ed.Bucuresti. tată al unei fiinţe ambigue: Hermafroditul.Imaginatia simbolica.178 “Procedeul mitului . în mitul lui Hermes.Imaginarul”..Gilbert-”Aventurile imaginii.” Durand.

.ro/acta_site/articole/acta4/acta4_crihana. indiferent de cronotopul selectat - obsedantul deceniu sau un spaţiu-timp ale cărui coordonate sunt dificil sau imposibil de delimitat cu precizie – îşi asumă denunţarea falsificării istoriei. antrenate într-un perpetuu spectacol al mistificării/demistificării. se relativizeaza. “ http://www. prin apelul la figurile imaginarului baroc. prin intermediul alegoriei..pdf “Romanul politic şaizecist deconstruieşte. scenarii şi decoruri sunt antrenate.-J. ficţiunea obsedantului deceniu este investită cu funcţia unei oglinzi mai mult sau mai puţin distorsionante a lumii contemporane.1984..ca si viziunea asupra ei.Sensul unei asemenea evolutii are in vedere nu atat dimensiunea politica inerentaoricarei creatii.ro/acta_site/articole/acta4/acta4_crihana.” ODANGIU. într-un proces “de deformare. al mitului.. de defigurare. Wunenburger. aluziile subversive vis-à-vis de un prezent al deziluziei. tributare îndeosebi paradigmei biblice.Inainte de a povesti . noastră)”1: acesta din urmă este discursul puterii totalitare. Graţie modalităţilor “esopice”. mascând. Impregnată de memorie mitică.. prin transformarea “eretică” a scenariilor mitice primordiale. episoadele reprezentative ale noii “istorii sacre” ale cărei figuri. vizând dezvăluirea elementelor ocultate în discursul originar (trad.Realitatea reprezentanta”. şi.pp. noua eschatologie secularizată la nivelul imaginarului politic oficial devine obiectul subminării într-o serie de romane care. FISE DE CITATE DIN STUDII CRITICE http://www. al simbolului. Editura Facla.]evolutia poeziei si mai cu seama a prozei catre politic este fireasca intr-o epoca definita prin implicarea tot mai acuta a individului in existenta si devenirea colectivitatii.>> . apelând adesea la strategiile de defamiliarizare specifice distopiei.MARIAN-Romanul politic.Vocile” cartii se desincronizeaza .functioneaza independent si uneori contradictoriu. Metaistoria asumată de puterea totalitară devine obiect al deconstrucţiei într-o parabolă care pune în ecuaţie simbolică ideocraţia neostalinistă supusă testului realităţii.8-9 “[.romancierul insceneaza. ocultat de mitografia de partid.cat restructurarea evidenta sa chiar functiilor literaturii.Timisoara.pdf “Romanul (“corect”) politic despre ororile trecutului stalinist-dejist îşi va asuma recuperarea adevărului istoriei. pe de altă parte. în termenii lui J.literaturacomparata. “Marile adevăruri” servite de putere unei colectivităţi traumatizate sunt relativizate graţie unei duble strategii: pe de o parte.literaturacomparata..” <<Ubicuitatea naratorului instituita de proza realista traditionala a cedat in fata multiplicitatii viziunii.

pe masura ce textul avanseaza.MARIAN-Romanul politic.cat din viziunea pe care o impune.Romanul politic este un roman de actualitate.Interogatiile lui se adreseaza nu trecutului.locul si timpul sunt pur fictive.Romanul politic accepta lirismul ca pe un dat ontologic. Editura Facla.acelui spatiu al lecturii acre se creeaza in jurul operei.al parodicului si/sau al utopiei.Aceasta apartine prezentului.nu prezentului ci.>> .Este acel roman care exprima o atitudine in fata conditiei umane.Spiritul sau polemic mizeaza pe discernamantul critic ce insoteste cunoasterea.ci felul in care acesta relatie se rasfrange asupra insului.deci din “inspirarea din realitatea imediata” .asadar.mai degraba.contemporana cu insasi aceasta conditie.romanul conditiei umane specifice acestui sfarsit de secol.Insusirea provine mai putin din plasarea “actiunii” intr-un prezent exterior cartii.recurgand la instrumentarul miticului si/sau al parabolei.o emblema a existentei omului.<<In propensiunea sa catre politic.incercand sa defriseze sensurile devenirii noastre ca oameni. <<Fie ca domeniul de referinta al discursului romanesc este o epoca precis deliminata in timp si spatiu fie ca.>> ODANGIU.nici cititorului.14-15 <<Romanul politic este.el e realist prin excelenta.abstracta.care exista in jurul ei caun spatiu curb>> <<Calitatea de document a romanului politic decurge din insusirea de a testa o atitudine fata de actualitate si nu din inmagazinarea unor date de arhiva.viitorului.iar nu ca pe un mod de a vorbi despre lume.folosind contradictia ca mijloc esential de propulsare a discursului.o masura.Structurand o lume omoloaga cu cea obiectiva.nici individul.orice roman politic se subordoneaza unei deontologii specifice.Nu exista adevar ci adevaruri pe care romanul politic le demonstreaza.nici macar relatia dintre acesta si realitate.pp.ci felul in care aceasta relatie dintre acesta si realitate.al unei epoci inacre. si fara a se impovara cu predictia definitivului.romanul din ultimele decenii tinde sa surprinda nu realitatea.Este romanul al carui raspuns apartine nu scriitorului.devenind un dat.politicul a patruns si in alcov.Romanul politic concerteaza in fetele timpului.Viziunea edulcorata asupra realitatii ii este straina.obiectiva.modelandu-i personalitatea.cum se exprima foarte plastic Eugen Simion.careia ii sunt proprii finalul “deschis” si refuzul pledoariei apodictice.1984.izolat.de a o concepe.Solutiile lui nu pot fi preelaborate:ele se nasc progresiv.ci spatiului de intalnire dintre ei.Timisoara.Romanul politic este prin definitie antipitoresc si polemic.

Timisoara. Editura Facla.dincolo de .27 <<Capacitatea de a distinge .obiectivul sau cel mai apropiat constituindu-l .ca si plasarii lui in vecinatatea unei arii simbolice de o mai larga cuprindere. Editura Facla.pe de-o parte.Galati.de conditia teriomorfa a imaginarului( conversia realului in imaginar constituind principalul element structurator al prozei lui Dumitru Radu Popescu). si ...pe de alta parte .MARIAN-Romanul politic.2010.pus” la bataie in romanele generatiei '60 .se dovedeste a fi o problema de interpretare” .aceste reprezentari slujesc deopotriva circumscrierii demersului romanesc intr-un spatiu specific de receptare a realului.MARIAN-Romanul politic.Parabola politica-al carei instrumentar este selectat din zonele mentionate ale realului.[.implicitarea/explicitarea actualitatii si a tendintelor ei>> ODANGIU.pp.ci a cautarii.este .nu in ultimul rand.a devenit modalitatea predilecta a romanului istoric.Fie ca ne raportam la citittorul marcat de contextul psihoistoric(din epoca in care aceste romane au fost publicate). de asimilarea deliberata a simbolurilor apartenente bestiarului traditional.de la parabola politica.la Dumitru Radu Popescu.1984.pp.ODANGIU.in aceste conditii.de o adevarata insurgenta a reprezentarilor zoomorfe.la parabola conditiei umane sau la aceea a literaturii..concureaza la instituirea parabolei in acceptiunea hegeliana a termenului.miraculosul si onirircul. ..semnificatia ei ramane echivoca dar usor de plasat in aria politica..viata de zi cu zi la …”.72 <<Debilitarea substantei mitului e insotita .si.41 <<Banalul.Universitatea .nori”.fie ca ne raportam la acela din zilele noastre-avem in vedere atat citittorul .obisnuit” cat si Citittorul Model-delimitarea formelor fictiunii narative.Flancate.masiv sprijinite documentar.teritoriul sacru al zelilor propus de imaginarul simbolic (mitic).in romanele lui Dumitru Radu Popescu.ALINA-Mit si parabola in romanul generatiei'60.]Animalizarea.nu expresia unei fericite regasiri.pp.frecvent episoade stranii ce se petrec in afara unei legaturi aparente cu deja-povestitul.Timisoara.o chestiune de “coniventa culturala”.revenirea la o stare primara este.Suficient ambiguizata de intruziunile amintite la urma.1984.Dunarea de Jos”..episoade ce concerteaza mititcul.cotidianul. a angoasei pe care aceasta o provoaca>> CRIHANA.

GABRIELA .UNIVERSITATEA.DUNAREA DE JOS” FACULTATEA DE LITERE SPECIALIZAREA ROMANA-ENGLEZA ANUL III.. BREABAN N.IDD PORTOFOLIU -MIT SI PARABOLA IN ROMANUL GENERATIEI'60 STUDENT.

filozoful Boetius care traieste ipostaza exilului interior in temnita de la Ravenna.cu multi ani in urma.Poetul roman Ovidiu. Unul din aspectele cheie ale romanului luiVintila Horia este procesul de .Pentru a supravietui fara sa-mi pierd mintile de durere am hotarat.oras invadat si dominat de ostrogoti.Un sepulcro en el cielo(Un mormant in cer)(1987) Vintila Horia imagineaza in Dumnezeu s-a nascut in exil ultimii opt ani din viata lui Ovidiu..in La septieme lettre(Scrisoarea a sspta) (1964)..metanoia”(regret) suferita de Ovidiu la Tomis:dorul sfasietor dupa spatiul pierdut-Roma-se trasforma treptat in dor metafizic.in locul poetului exuberant.care prezinta diverse tipuri de exil.Stabilirea legaturii dintre invataturile lui Pitagora si doctrinele daco-tracice constituie o buna pregatire spirituala a poetului exilat pentru a primi mesajul crestin..care au trait vreuna ipostazele exilului.metamorfoza” sau de .unde se nasc marile sale creatii.pictorul El Greco care abandoneaza Creta natala. DUMNEZEU S-A NASCUT IN EXIL VINTILA HORIA .dar cu un element comun: exilul nu inseamna numai o tragica ruptura spatiala.cititorul intalneste un suflet insetat de cunoasterea destinului uman. .Insa . Cu .Exilul horian dobandeste categorie de simbol al conditiei umane.sa largesc frontierele tarii mele si sa consider Europa ca o patrie mai mare[. Romanul lui Vintila Horia exploreaza curiozitatea spirituala a poetului latin.in epoci si spatii diferite.Vintila Horia rupe bariera timpului si se identifica cu personaje aureolate de perenitatea mitului.amenintata de dominatia turceasca.filozoful Platon care incearca sa realizeze Orasul ideal in Siracuza tiranului Dionisie..in Persecutez Boece!(Persecutati-l pe Boetius!)(1983).exilat de Augustus in Dumnezeu s-a nascut in exil. al veselului creator al operei Arta de a iubi.petrecuti pe tarmurile Pontului Euxin.Vintila Horia initiaza un ritm narativ pe care-l va urma si in alte romane unde recreeaza epoci de criza din istoria Europei.definit prin nevoia si cautarea lui Dumnezeu. .in care descopera trasaturi asemanatoare celor care caracterizeaza timpurile noastre.ca urmare a unei decizii imperiale ale carei motive au ramas invaluite intr-un mister pe care insusi poetul l-a intretinut.. si se stabileste in Toledo.]” Vintila Horia Critica fata de puterea politica si conflictul intelectualului sau al artistului cu timpul sau constituie fundalul narativ al celor mai cunoscute romane horiene..care cauta cu incordare lumina lumii de dincolo.Dumnezeu s-a nascut in exil”.sfarsituri de cicluri”.Aceasta transformare a poetului este vizibila prin recreerea sau sublinierea de catre autor a pasajelor din opera lui Ovidiu care se refera la nemurirea sufletului si la existenta unui Zeu unic.

femeia geta care.il initiaza intr-o noua conceptie despre viata si fericire.spatiul mioritic este latent atat in profilul psihologic al personajului principal.bogatia.casa.descriind o legatura puternica intre spatiu si spirit.metamorfoza.Insa conditiile vitregi ale vremii nu-i permit comunicarea cu Roma si poetul este obligat sa accepte prezentul.Este interesanta modificarea opticii spatiale a poetului.amenintata constant de invazii barbare si cu ierni lungi si grele.cand medicul grec Theodor ii povesteste nasterea lui Iisus. In realitae.asteptare.cat si in tonul general al cartii. Suferinta si sentimentul de dezradacinare pe care-l traieste poetul exilat devin suportabile pe masura ce ia contact cu peisajul.Poetul intra in legatura cu ceea ce maestrul sau Pitagora numea Zeul unic in casa Dochiei..pace.eliberat de tot ceea ce formase un zid protector in jurul numelui sau:familia.urcare-coborare” ce caracterizeaza spatiul mioritic sau orizontul spatial al unui inconstient romanesc intalnit in multe creatii populare.posibilitatile marelui oras nu au facut decat sa-i limiteze manifestarile spirituale si sa-l departeze de el insusi. Descrierea iernii dobandeste in roman dimensiuni hiperbolice.in care descoperim melancolia moderata. .poetul descopera armonia paradisiaca care domina relatia om-natura-sacru.in forma de Jurnal-jurnalul pe care Ovidiu l-ar fi redactat de-a lungul celor opt ani de exil-incepe si termina in casa lui Ovidiu la Tomis..In cursul celor doua calatorii facute de Ovidiu in spatiul dac .Poetul-personaj afirma in paginile romanului ca “Viata merita traita numai la Roma” si singura sa consolare este gandul reintoarcerii in patria sa. Romanele lui Vintila Horia pun in evidenta importanta.spatiul care i-a oferit timp de trei decenii satisfactia materiala.reinnoire. Folosirea cuvintelor-cheie .o grota sau o camera) joaca un rol important in descoperirea a ceea ce autorul considera esential in om:nevoia de transcedenta sau legatura cu Dumnezeu.culminand cu intorcerea din adoua calatorie .aflata in serviciul sau.Ovidiu se descopera pe sine. intr-un ritm monoton si repetitiv.lumina dobandesc o relevanta simbolica.Tomis. Vintila Horia foloseste un lexic marcat de ritmul .Zapada si frigul se transforma in simbol al exilului. Romanul scris la persoana intai.centrata in antagonismul intra orasul pierdut-Roma si orasul exilului.obiceiurile daco-tracice si religiozitatea dacilor.Mucaporus.care alege sa-si traiasca viata departe de placerile si maretia Romei. .Microspatiile(o casa.paradis.Mucaporus il asigura pe Ovidiu ca mai sunt si alti romani care au ales modul de viata simplu alaturi de daci.Contrastul Roma-Tomis se contureaza ca o opozitie spatiala si emotionala. a carei evolutie nu urmeaza regulile macrocosmosului.a individului ca microcosmos. Roma este spatiul trecutului.intr-o alta tara.Cele doua calatorii ale lui Ovidiu in tara dacilor vor fi o continua apropiere de lumina. In timpul primei calatorii.Pe de alta parte.fata de restul lumii.al placerii..al gloriei.deal-vale”.punand in evidenta importanta universului intim al personajului.Tomis este un loc neprimitor.succesul.duiosia unui suflet care urca si coboara pe acest plai mioritic .gloria.datorita frecventei lor asocieri unei serii de concepte relationate cu semantica durerii si a suferintei.prietenii.Stralucirea.Aceasta conceptie are la baza credinta profunda in Zamolxe sin in nemurirea sufletului care din Zeul unic pleaca si din el se intoarce.Ovidiu il intalneste pe primul soldat roman fugar. La Tomis.Este centrul lumii si punctul de referinta al poetului.

p.exilat” in trup.Bucureşti: Editura Art.in masura in care contactul cu acest spatiu modifica traiectoria vitala a personajului. ci în altă parte.(Vintilă Horia. 2008. Exilul isi pierde din dramatism in fata descoperirii universalitatii conditiei umane si a importantei Sufletului.Prozatorul simte ca se identifica atat de mult cu poetul latin incat afirma :.De asemenea.afirma ca este fiul lui Dumnezeu.ci perntru a patimi si a ne face sa intelegem ca sufera alaturi de noi. nu se află la răspântia tuturor drumurilor terestre. Vintila Horia evidentiaza prin metamorfoza religioasa si existentiala complexul proces de transformare etnica.lupta pentru supravietuire se regasesc in destinele marelui prozator Vintila Horia si a poetului roman. Eu sunt acolo.sentimentul instrainarii.Poiana Marului este spatiul central din Dumnezeu s-a nascut in exil.Un an mai tarziu. Mi-amintesc în clipa asta de cuvintele preotului: .o noua metamorfoza a omului.Mesia.Amandoi simt .naratorul intuieste o misiune salvatoare.Ovidiu. înainte de moarte”.. Istoria povestita de medicul grec il fascineza pe Ovidiu si il face sa rememoreze visul avut cu un an in urma ..Se stabileste o clara corespondenta intre lumina cu forma umana si acest copil nou- nascut. Noua metamorfoza a omului pe care Ovidiu o intuise in destinul fugarilor romani isi afla raspunsul in aceasta metamorfoza a lui Dumnezeu.descopera intr-o noapte.poetul cunoaste Poiana Marului. şi El.in barca lui Mucaporus despre pestele care inainteaza catre lumina si capata forma umana.Insa Dumenzeu nu s-a preschimbat in Om din bucurie .despre care preotul dac.adica si-a pierdut importanta si nu este decat un alt spatiu. Dar ştiu acum că Roma.deoarece numai hrana sufleteasca trebuie sa ne preocupe.In ochii poetului aceasta optiune apare ca o noua transformare.Iată..Theodor.spatiul privilegiat al luminii. ţinta tuturor gândurilor mele.profunzimea spirituala a Daciei.Strania asemanare demonstreaza unicitatea fiintei umane dar si contopirea sa cu universul.patimile si invierea Fiului lui Dumnezeu.romanul este impartit in opt capitole care coincid cu cei opt ani de exil ai poetului Ovidiu.prin Fiul Sau.Ovidiu are un vis simbolic in care apare un peste-semn -cheie in cadrul manifestarilor lingvistice ale primelor comunitati crestine-ce se indreapta catre lumina de la suprafata si care. acea Romă care era.dobandeste forma umana. cine vrea să mă cunoască mai bine nu are decât să recitească Dumnezeu s-a născut în exil şi Cavalerul Resemnării.in final .Astfel. Şi mai ştiu că Dumnezeu s-a născut.De aceea spatiul lor apare in ochii poetului ca un spatiu imens in care se intersecteaza orizontalitatea maretiei Imperiului Roman cu verticalitatea .in imprejurimile Bethleemului.. 205-206) .care era adept al lui Pitagora. Jurnalul lui Ovidiu la Tomis.In barca lui Mucaporus.In spatiul mioritic destinul de suferinta si umilinta a lui Mesia proiecteaza destinul poporului dac. la începutul suferinţei mele.Mesia.. în exil.istorica si lingvistica prin care a trecut poporul dac.intalnit de Theodor . cu toate scânteierile şi cu toate umbrele mele” .Numai Sufletul este nemuritor.Dumnezeu s-a născut în exil.deci .exilat in trup” se transforma in model sacru pentru destinul fiecarui om.. la capătul unui alt drum. Augustus m-a exilat ca să mă facă să sufăr. Mucaporus ii dezvaluie credinta sa in Zamolxe si se considera un om fericit ca a ales acest drum .Exilul nu este decat pregatirea pentru viata de apoi.mesianica care va smulge poporul dac din suferinta.al misterelor zeitei Isis si al doctrinei palingeneziei.Astfel.Vei mai afla şi alte lucruri. şi am suferit.Dacii sunt singurul popor care nu se teme de moarte. Departarea de casa.medicul greac Theodor ii va relata o poveste extraordinara despre gasirea si pierderea lui Dumnezeu.exilul din trup” si descopera ca ceea ce inainte era centrul universului acum s-a mutat la capatul unui alt drum.Insa contactul cu Poiana Marului are loc in al patrulea an de exil al poetului.preschimbat in Om.ieslea unde se nascuse Mesia. In a doua calatorie.unde are loc intalnirea cu preotul dac. Nu le-am aflat deja? Fac parte dintre aceşti învingători învinşi.adica la jumatatea perioadei de exil.

traducere in limba franceza de AL. o punte care ne leaga de valorile spirituale ale Occidentului.1999.IMAGINATIA SIMBOLICA.pdf • BIBLIOGRAFIE LITERARA • HORIA. nici una din toate celelalte carti pe care le-a daruit literaturii române si universale.Vintila Horia este un scriitor de talie europeana.1977 • DURAND.Nemira. nici “Mai sus de miazanoapte”.literaturacomparata.ed. .Premiul Goncourt 1960..Bucuresti.IMAGINARUL. o garantie a continuitatii românesti libere. nici “Pérsécutez Boèce”. .CASTAING.1999. În contextul demoniac al realitatii post belice al unei Românii alienate de ideologia calomniei si a delatiunii. Si n-ar fi existat pentru noi nici “Dumnezeu s-a nascut în exil”. L-ar fi înghitit întunericul Gherlei ori al Sighetului..Dumnezeu s-a nascut in exil”. • http://www.VINTILA-.TIMISOARA.MARIAN-ROMANUL POLITIC.1984 • DURAND.EDITURA UNIVERS . nici “Cavalerul resemnarii”.ro/acta_site/articole/acta4/acta4_crihana.. lagarul de exterminare de la Canal sau pustiul Baraganului.EDITURA FACLA.GILBERT-STRUCTURILE ANTROPOLOGICE ALE IMAGINARULUI.Editura Anastasia.” Camilian DEMETRESCU BIBLIOGRAFIE CRITICA • ODANGIU. Sa ne imaginam ce s-ar fi întâmplat daca nu pleca. o constiinta ca aceea a lui Vintila Horia avea datoria sa plece în lume pentru a spune adevarul.BUCURESTI.GILBERT-AVENTURILE IMAGINII.