În cartea “Remediation.

Understanding New Media”, Jay David Bolter și Richard Grusin
prezintă trei procese ce ajută la înțelegerea noii mass-media. Aeste procese sunt: procesul
remedierii, imedierea și hypermedierea. (Bolter & Grusin, 2000)

Cultura noastră vrea atât să multiplice mass-media cât și să steargă orice urmă de mediere. În
ultimul deceniu am fost puși în situația neobisnuită de a aprecia remedierea datorită dezvoltării
rapide a noilor medii digitale dar și a răspunsului imediat al mass-media tradiționale. Vechile
media, incearcă să-și reafirme statusul în cadrul culturii noastre fiind provocate de media
digitale. (Bolter & Grusin, 2000)

Remedierea nu a început odată cu apariția mass-mediei digitale. Putem identifica acest process
și în urmă cu sute de ani. O pictură din secolul al XVII-lea, o fotografie și un sistem
computerizat ce construiește o realitate virtuală sunt diferite în multe privințe insă, toate acestea
sunt încercări de a obține imedierea prin ignorarea sau negarea prezenței mediului și a actului
de mediere. (Bolter & Grusin, 2000)

Cu toate că fieare mediu promite o reformare a mediilor anterioare, oferind mai multă
experiență imediată sau autentică, promisiunea reformei, în mod inevitabil ne determină să
devenim conștienți de noul mediu. Astfel, imedierea duce la hypermediere. (Bolter & Grusin,
2000)

Procesul de remediere ne face conștienți de faptul că toate media sunt un joc de semne. În
accelasi timp, acest process insistă asupra prezenței reale a mijloacelor media în cultura noastră
De asemenea, noile media nu reprezintă agenți externi ci provin din interiorul culturii, având
scopul de a reface vechile media. (Bolter & Grusin, 2000)

Noul mediu, prin procesul de remediere încearcă să absoarbă în întregime vechiul mediu pentru
a minimaliza discontinuitățile dintre cele două medii. Actul remedierii însă, nu poate șterge
complet vechile medii, noul mediu rămânând dependent de cel vechi. (Bolter & Grusin, 2000)

Jay David Bolter și Richard Grusin vorbesc despre logica imedierii transparente, folosindu-se
de exemplul realității virtuale. Realitatea virtuală, are ca scop dispariția unui mediu (cel real) și
intrarea în alt mediu (cel virtual). Dispariția mediului real nu poate fi însă realizată datorită
echipamentului implicat. Pentru conectarea la realitatea viruala, utilizatorul are nevoie de o

2000) Jay David Bolter și Richard Grusin consideră că. (Bolter & Grusin. 2000) Hypermedierea propune un spațiu eterogen format din ferestre ce permit accesul la alte reprezentări media. (Bolter & Grusin. Hypermedierea ne face conștienți de mediu (uneori într-un mod subtil. fiind conștient de tot ce se întâmplă.pereche de ochelari speciali. Față de imediere. (Bolter & Grusin. noua tehnologie nu elimină procesul de mediere. alteori într-un mod evident) și ne aduce aminte de dorița de imediere. hypermedierea este mult mai complicată și variată. În timp ce imedierea presupune ștergerea unei reprezentări. Logica hypermedierii multiplică semnele medierii încercând să reproducă bogăția senzorială a experienței umane. 2000) . hypermedierea recunoaște multiple acte ale reprezentării și le face vizibile.