Chipul si asemanarea lui Dumnezeu

Chipul si asemanarea lui Dumnezeu
Toti antropologii, credinciosi sau necredinciosi, sunt de acord cu privire la definitia
omului: fiinta care aspira la autodepasire, fiinta care tinde spre ceea ce este mai mare
ca el. Ar trebui un Sfant Pavel pentru a descifra "acest Dumnezeu necunoscut", pentru
a da un nume acestei aspiratii fundamentale al carui izvor este chipul lui Dumnezeu.
Acest "chip", pentru Parintii Bisericii, nu este o idee organizatoare sau instrumentala, ci
principiul constitutiv al fiintei umane.
Pacatul, dupa Sfantul evanghelist Ioan (I In 4,6), este dezordine, incalcarea limitei
normative, constitutiva fiintei umane, confuzie profunda a straturilor ontologice ale firii
umane. Pervertirea cheama lucrarea terapeutica, reconstituirea structurii normative.
"Curatirea morala, purificarea de patimi se desavarseste in curatia ontologica",
vindecare a firii. Este vorba de restabilirea formei primordiale, de restaurarea chipului
arhetipal.
Sfantul Atanasie reia afirmatia Sfantului Irineu si formuleaza regula de aur a Sfintei
Traditii: "Dumnezeu se face om ca omul sa se faca dumnezeu". El insista asupra
caracterului ontologic al participarii la Dumnezeu prin intermediul chipului. Chipul este
constitutiv in asa masura incat cuvantul "creatie" inseamna "participare": omul este
creat ca o fiinta care participa, predestinat, chiar in structura sa, la iluminarea mintii,
conferindu-i-se facultatea innascuta a teognoziei, a cunoasterii lui Dumnezeu. La
fel Sfantul Vasile cel Mare (330-379) spune: "noi avem chiar prin natura dorinta fierbinte
dupa Bine... toate aspira la Dumnezeu". Sfantul Grigore de Nazianz (330-390), vorbind
de insuflarea dumnezeiasca, subliniaza harisma initiala ce face chipul stralucitor.
Astfel, omul nu este numai ordonat din punct de vedere moral spre ceea ce este
dumnezeiesc, ci este si din "neamul lui Dumnezeu", cum spune Sfantul Apostol
Pavel (Fapt. 17,29). Dupa Sfantul Grigore de Nyssa, "omul este inrudit cu Dumnezeu",
deiform in natura sa, ceea ce-l predestineaza la indumnezeire, la comuniunea cea mai
intima, cu Dumnezeu. Daca intelegerea, intelepciunea, iubirea sunt dupa chipul
acelorasi realitati in Dumnezeu, puterea de autodeterminare este, mai ales, aceea care
vine din chipul lui Dumnezeu. Functia axiologica de judecata, de apreciere, de
discernamant face din om stapanul naturii, cuvant cosmic care se impartaseste din
modalitatile vietii divine. Intre Dumnezeu si omul indumnezeit, diferenta consta in aceea
ca: "Dumnezeu este necreat, iar omul exista prin creatie". Pe plan universal, in functie
de chip, crestinismul se defineste drept "Imitarea firii dumnezeiesti",
multimea persoanelor umane unite in una si aceeasi natura omeneasca. La asceti,
cultivarea atentiei duhovnicesti devine o adevarata arta de a vedea in orice fiinta umana
chipul lui Dumnezeu.
"Un calugar desavarsit, spune Nil Sinaitul, va socoti dupa Dumnezeu pe toti oamenii ca
pe Dumnezeu insusi"! Traditia marilor asceti frapeaza, cu bucuria ei si cu aprecierea ei
maximala pentru om. Terapeuti-practicanti, ei n-au nevoie sa invete ceva cu privire la
amploarea perversiunii, iar arta lor de a cunoaste inimile si de a patrunde in adancurile
sufletului ii fac sa vada "noua creatura" (omul botezat) in intregime imbracata in forma
dumnezeiasca. Un tropar din slujba inmormantarii spune: "Chipul slavei Tale celei
negraite sunt, macar de port ranile pacatelor".

Prima expresie a chipului consta in structura ierarhica a omului. "Cu ajutorul chipului. Tainele Botezului si Mirungerii restaureaza "asemanarea in act". la adevarul sau "supranatural-natural". o caracterizeaza. baza obiectiva. Tocmai aceasta intaietate ontologica a vietii duhului este cea care conditioneaza aspiratia profunda dupa ceea ce este duhovnicesc. totdeauna concret. Chipul. Este epectaza. Putem s-o comparam cu notiunea de saliach: apostolos (trimisul) unui om. Diferenta dintre chip si asemanare Pentru geniul ebraic. dupa cum se exprima in mod admirabil Sfantul Grigore de Nazianz: "Pentru Tine traiesc. indeamna la a te considera ca celalalt. Dar il putem reduce la tacere. Este elanul dinamic al intregii noastre fiinte spre Arhetipul sau divin. dorul neostoit dupa Dumnezeu. pe care-l traducem prin asemanare. Tocmai pentru aceasta Rascumpararea readuce natura vindecata. In teologia lor referitoare la har. dorinta de bine exista. dar in asemanare le este inferior. tocmai pentru aceasta sufletul nu se poate odihni decat in infinitul dumnezeiesc. libertatea. dupa Infinit. nu se poate manifesta decat in asemanarea subiectiva. Orice limita contine un dincolo. setea de nestins. fara ca omul s-o poata totusi activa in viata sa. omul si-a pastrat totdeauna libertatea optiunii.telem are sensul cel mai puternic. fiecare facultate a sufletului omenesc reflecta chipul (cunoasterea.. este el insusi ca si cum ar fi celalalt.. a chipului spre Arhetipul sau. fi putem face ineficace prin modificarea conditiilor ontologice. avem impresia ca evita orice sistematizare ca sa-si pastreze uimitoarea suplete care. ceea ce elibereaza imediat chipul si stralucirea lui devine perceptibila la sfinti si la copii. Inainte de toate trebuie sa inlaturam orice conceptie substantialista cu privire la chip. chipul face loc prezentei celui pe care-l reprezinta. sculptata. Este erosul omenesc indreptat spre Erosul divin. caci "iubirea lui Dumnezeu este totdeauna lucratoare". Demuth." Pe scurt. ci la starea sa initiala. dupa Absolut. Datorita calitatii sale de chip al lui Dumnezeu. de altfel.Creata dupa chipul lui Dumnezeu. creatia) si toate sunt centrate pe realitatea duhovniceasca a carei insusire este aceea de a se autodepasi ca sa se lanseze in adancul dumnezeiesc si sa-si potoleasca acolo dorul sau. Tocmai in dorul nostru dupa Dumnezeu ii descoperim deja prezenta. Cu toate acestea. natura cea adevarata este buna. chipul . dupa cadere. spune Sfantul Macarie. intreaga fiinta umana este creata. modelata "dupa chipul lui Dumnezeu". Adevarul il face pe om sa-L caute".. caderea in pacat a facut asemanarea radical inaccesibila puterilor naturale omenesti. ci. "Chipul" este intreg. Interdictia prin lege a chipurilor cioplite se explica prin sensul dinamic si realist al chipului: ca si numele. sfant prin excelenta. dar calitatea de fiinta creata dupa chipul nu ne-am pierdut-o". iubirea. isi contine propria transcendenta. Acesta nu este depus in noi ca o parte a fiintei noastre. am aruncat asemanarea. chipul a fost facut nelucrator. vorbesc si cant. Sfantul Grigore Palamas (1296-1359) lamureste traditia spunand: "in fiinta noastra dupa chipul. cu viata duhovniceasca in centru. spune Sfantul Grigore de Nyssa. Parcurgand spatiul imens al cugetarii patristice. tinderea icoanei. fiind ne¬statornic. aspiratia irezistibila spre Dumnezeu. Fara a fi pervertit. nu la supra-natura. Chiar si in vremea Vechiului Testament.. Hristos da omului puterea dea actiona. omul este superior ingerilor. el nu poate suferi nici o alterare. infinit de nuantata si bogata. conformitate. Sfintii Parinti fac o . din gandirea patristica putem trage cateva concluzii. .

capacitatea de a formula acel fiat. harul actualizeaza deiformitatea virtuala (asemanarea virtuala).distinctie neta intre "liberal arbitru al intentiei" si "liberul arbitru al faptelor". ii corespunde Arno ergo sum (iubesc. Tocmai acesta este rolul imens al fiat -ului Fecioarei. antropologia Sfintilor Parinti si notiunea lor de chip arata ca fiinta umana este deiforma chiar in structura sa. asa incat. ca din partea tuturor. vrei tu. care nu pot bea mai mult. De aici inainte. Sfantul Grigore de Nyssa subliniaza functia chipului astfel: "pentru a participa la Dumnezeu. Astfel. "Virtutea" este aceasta hotarare care declanseaza lucrarea harului in sinergie cu lucrarile omenesti. ii raspunde harul pentru a-l duce la implinire. deci exist) al omului. Sfantul Maxim precizeaza in mod admirabil aceasta "conlucrare" dintre om si Dumnezeu: "Dumnezeu le face pe toate in noi. dar aceasta buna asezare a vointei este o lucrare absolut libera care plaseaza lucrarea omeneasca inauntrul lucrarii dumnezeiesti. Dupa cum scrie un duhovnic contemporan: "Dumnezeu se daruieste oamenilor dupa setea lor. Cuvantul lui Dumnezeu nu putea sa siluiasca natura umana. "Hristologia invata ca in Hristos "fiii in Fiul" sunt realmente fiii Tatalui "asemanatori Fiului".16). Ei afirma deplina libertate a dorintei omului de a fi mantuit. si virtutea si cunoasterea si intelepciunea si bunatatea si puterea. Unora. Intr-un sens. Lui "Dumnezeu este iubire" (In. setea dupa vindecare. atunci cand este in mod efectiv "chip care se aseamana" (cu Modelul sau divin). sa ai in pantece si sa porti la san pe propriul tau Mantuitor? Si Sfanta Fecioara raspunde. Kallistos spune in Filocalie ca: "Cel mai mare lucru ce se petrece intre Dumnezeu si sufletul omenesc este acela de a iubi si de a fi iubit". "omul are doua aripi pentru a atinge cerul: libertatea si harul". dorinta omului este deja lucratoare.4. caci ea raspunde dorintei lui Dumnezeu si. Buna-Vestire este ca o intrebare pe care Dumnezeu o adreseaza omenirii: iti este sete de mantuire. fara ca noi sa aducem altceva decat buna hotarare a vointei". trebuie sa detii in fiinta ta ceva corespunzator Fiintei la care participi". o fiinta nu este omeneasca decat atunci cand este miscata de Duhul Sfant. Paul Evdokimov . ca este destinata comuniunii indumnezeitoare si capabila sa-L cunoasca pe Dumnezeu pe masura propriei capacitati de a-L primi. le da doar o picatura. Un sfant este numit din punct de vedere liturgic "foarte asemanator". in functia sa de asemanare cu Dumnezeu el face reale cuvintele Mantuitorului. dupa cum spune Sfantul Maxim. atrage venirea harului. Sfanta Fecioara i-o ofera in mod liber si din partea tuturor. intr-adevar. Oricarui efort al vointei. la randul lor crestinii sa potoleasca setea lumii". Pentru Sfintii Parinti. "Fiti desavarsiti precum si Tatal vostru cel ceresc desavarsit este. Dupa intruparea Logosului. astfel. "A fi creat dupa chipul lui Dumnezeu" devine "a trai dupa chipul lui Dumnazeu". Chipul este constitutiv si normativ. Dar El ar dori sa le dea mari intregi. DA! Acest DA este conditia obiectiva a intruparii Fiului lui Dumnezeu.