UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.

12
CULTURA PIERSICULUI. IMPORTANŢĂ, ORIGINE, PARTICULARITĂŢI
BIOLOGICE

CUPRINS 113
12.1. Obiectivele unităţii de învăţare nr. 11 113
12.2. Importanţă, origine şi aria de răspândire a culturii caisului 114
12.3. Particularităţi biologice 115
12.4. Specii, soiuri, portaltoi 118
12.5. Comentarii şi răspunsuri la teste 123
12.6. Lucrare de verificare 124
12.7. Bibliografie minimală 124

Introducere
În această unitate ne familiarizăm la început cu aspecte generale despre piersic: importanţă,
origine, areal de răspândire, iar apoi vedem care sunt particularităţile biologice, modul de creştere şi
fructificare. Vom vedea anumite particularităţi legate de comportarea la înflorire-polenizare care nu
crează probleme deosebite privind asocierea soiurilor şi exploatarea livezii

12.1.Obiectivele unităţii de învăţare nr. 12

Prin studierea acestei unităţi de învaţare vei fi în măsură:
 Să cunoaşteţi importanţa culturii piersicului;
 Să cunoaşteţi originea şi aria de răspândire a piersicului;
 Să cunoaşteţi particularităţile de creştere ale piersicului;
 Să cunoaşteţi particularităţile de fructificare ale piersicului;
 Să cunoaşteţi sortimentul de soiuri şi portaltoi;

Spania. 0. la altitudine mai mare.07-0.4 tone. unde este cunoscut de circa 9000 de ani şi se presupune că a fost introdus în Europa de Alexandru cel Mare. cu o producţie medie la hectar de 6. Prin sortimentul foarte variat. P. 0. Ca. Factorii limitativi în extinderea speciei îi reprezintă temperaturile negative din timpul iernii şi îngheţurile târzii din primăvară. unde se produc fructe de calitate slabă. sucuri. În Europa sunt câteva ţări mari cultivatoare de piersici. Suprafeţe mai mici ocupate de piersic pot fi întâlnite în zonele subtropicale sau chiar tropicale. de unde s-a extins rapid în partea occidentală. suferă iarna de pe urma gerului. Importanţă.36-0. fiind apreciate atât ca fructe de desert cât şi pentru ameliorarea unor stări de disfuncţionalitate a organismului uman. Piersicile au o compoziţie foarte complexă. aria de răspândire Importanţă Deşi relativ recentă. în ambele emisfere. dintre care: Italia. cultura piersicului trebuie extinsă în toate zonele favorabile. În prezent piersicul este extins pe toate continentele între paralelele de 30° şi 45°. deshidratate etc. 12. 12. 0. condiţiile pedoclimatice din partea de sud şi vest a ţării satisfac cerinţele speciei faţă de căldură. sub formă de compot. în timpul expediţiilor militare împotriva Persiei. prin intermediul spaniolilor şi portughezilor. 0. Alte surse susţin că introducerea piersicului s-a făcut de către greci. dar poate asigura producţii constante şi mari 10-15 ani. chiar pe nisipurile Olteniei unde se comportă foarte bine. are o fertilitate mare. din care 63% în sectorul particular. gem. 0. Portugalia etc. în secolul XVI-lea.4-11. Fructele sunt apreciate de consumatori atât în stare proaspătă cât şi prelucrate.2. aducându-l din Egipt sau chiar ipoteza introducerii lui în Afganistan de chinezi în cadrul expediţiilor militare. origine. Este foarte precoce. cultura piersicului a luat amploare mare în ţara noastră datorită calităţii deosebite a fructelor. Na. compoziţiei lor chimice foarte complexe şi a producţiilor bune care se pot obţine. Cu. Franţa. în anul 1998. obezitate etc. Mn. În America Centrală şi de Nord. rinichi. o serie de ioni minerali: K.6-21.6 g% pectine.16 g% substanţe tanoide. 0. foarte puţin faţă de potenţialul biologic al speciei. urmează Europa şi America de Nord. a fost de 1729.43 mg% vitamina E.4-16. fără eforturi foarte mari. nectaruri. se pot produce şi consuma fructe proaspete o perioadă lungă de timp. afecţiuni gastrice.05 mg% vitamina B2. Cultura piersicului în România poate să fie extinsă mult. Cea mai mare parte din producţia mondială se obţine în Asia. Mg.9% zahăr total. Moldova.2% substanţă uscată.7-0. Fe. 0. Piersicul este o specie puţin adaptată la condiţiilor noastre climatice.6 mii ha. .3-0. În România. cultura piersicului este concentrată în partea de sud şi vest a ţării şi sporadic în celelalte regiuni.44% aciditate totală. diferenţiază foarte bine etc. 0.. Datorită acestor avantaje.mijlocul lunii iunie până la sfârşitul lunii octombrie. asigurând atât piaţa cât şi fabricile de conserve cu materie primă. Producţia de fructe la nivelul anului 2007 a fost de 25000 tone.03 mg% vitamina B1. intră pe rod din anul 2-3 de la plantare. Grecia. Suprafaţa ocupată cu piersic pe plan mondial.30 mg% vitamina A.90 mg% vitamina B6.9 g% proteine. arteroscleroză. Dintre componentele biochimice cele mai importante sunt următoarele: 10. de la sfârşitul . 5. 0. au o valoarea energetică de 29-64 calorii la 100 g. În medicina populară piersicile sunt recomandate în alimentaţia bolnavilor de ficat. piersicul a pătruns mult mai târziu.5 mg% acid ascorbic. Originea şi aria de răspândire Piersicul este originar din China. Zn etc. dulceaţă.

 Originea piersicului. În celelalte judeţe ponderea sectorului privat este mult mai slabă.  Aria de răspândire a piersicului pe plan mondial şi în România. considerată temperatură optimă. puţine ajung la 3-4 m (Mihăescu.3. rădăcinile pomilor tineri nu mai găsesc spaţiu necesar pentru aprovizionarea pomului cu apă şi săruri minerale. iar pe verticală majoritatea sunt răspândite între 20 şi 60 cm.3.Care este situaţia culturii piersicului în România? Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:  Importanţa culturii piersicului. Există în cultură şi piersic pitic (dwarf . formează un sistem radicular bogat ramificat. Olt. Tendinţa actuală este de a introduce în cultură piersici de tip semidwarf şi columnar.1. Pe lângă judeţele prezentate în tabel. iar în aceleaşi condiţii de sol. rădăcinile piersicilor vecini nu se întrepătrund. 12.Care este importanţa alimentară şi economică a piersicilor? b. cultura piersicului prezintă interes în: Satu Mare.Particularităţi de creştere Sistemul radicular. Piersicul altoit pe franc. Din această cauză. când în sol sunt 8-20°C.Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de spaţiul avut la dispoziţie.7-2 ori proiecţia coroanei. Două judeţe Bihor şi Constanţa produc peste 50% din producţia de piersici. vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la următoarele întrebări: a. judeţul Bihor produce circa 45% din total. care să simplifice lucrările de întreţinere a coroanelor. Rădăcinile au două maxime de creştere. Particularităţi biologice 12. 1977). orientate majoritatea relativ paralel cu suprafaţa solului şi câteva din ele pătrund pe verticală la adâncimi mari. iar în sectorul particular. emite 1-3 serii de anticipaţi care îndesesc mult coroana. înălţimea pomului ajunge la maturitate la înălţimea de 4-6 m. Hunedoara. cu rădăcinile de schelet groase. Giurgiu etc. Test de autoevaluare 1. completarea golurilor nu dă rezultate.pitic genetic) care la maturitate nu depăşesc 1-2 m şi care se poate cultiva în vase de cultură. Arhitectonica sistemului radicular pe profilul de sol este dependentă de însuşirile fizico-chimice ale solului. Capacitatea mare de emitere a anticipaţilor se poate valorifica prin tăieri în verde scurtându-se cu 1-2 ani perioada de formare a . de portaltoi. Extinderea laterală a rădăcinilor depăşeşte de 1. în plantaţiile mai bătrâne. Galaţi. Indiferent de densitatea de plantare. primăvara şi toamna. Partea aeriană a piersicului creşte rapid în primii ani de viaţă.

în vederea asigurării rodului în anul următor. în zonele de cultură a piersicului. piersicul formează 1-3 serii de anticipaţi. În România. . Pornirea în vegetaţie primăvara are loc la sfârşit de martie şi început de aprilie în funcţie de specificul anului climatic. Frecvent la pomii tineri sau în urma unor tăieri severe. indică o anomalie în creşterea pomilor. fie datorată încărcăturii foarte mari de fructe. o corelare a încărcăturii de fructe cu vigoarea pomilor şi cu fertilitatea solului. cu atât procesul de degarnisire este mai sever. nu se obţine o producţie de calitate şi trebuie luate măsuri pentru stimularea creşterilor noi. creşterea intensă a lăstarilor având loc în lunile mai şi iunie. organe de rod netipice piersicului. se asigură condiţii pedoclimatice bune pentru maturarea lemnului. din care unul vegetativ. Cardinal. Printr-o agrotehnică superioară. care se pot folosi pentru refacerea unor elemente structurale ale coroanei care s-au rupt. Apariţia în coroana pomilor a ramurilor buchet sau a salbelor (ramuri subţiri de 2-4 mm şi care au lateral numai muguri floriferi). fie datorită unei tehnologii de cultură neadecvate. prin care se suprimă o parte din anticipaţi sau chiar din lăstarii principali pentru a asigura alungirea suficientă a celor folosiţi pentru formarea structurii coroanei şi pentru a asigura o rărire normală a coroanei. Piersicul este caracterizat de o capacitate mai mare decât alte specii de a emite lăstari din zona de proiectare a coroanei şi de la baza ramurilor de schelet. În timpul fructificării. ramurile lacome se suprimă. . . o parte din substanţele de rezervă sunt transformate în zaharuri simple. mugurii se decălesc. Piersicul fructifică pe ramuri mixte cu lungime de 40-60 cm. odată cu căderea frunzelor se încheie perioada de vegetaţie. acest aspect fiind cunoscut cu numele de bazitonie. astfel încât ele nu prezintă interes în coroană pentru producţia anilor următori. după decălirea pomilor. Dacă în ferestrele de iarnă temperatura depăşeşte mai multe zile consecutiv pragul biologic.soiuri de vigoare mijlocie: Fayette. iar gerurile care survin mai târziu provoacă pagube mari. având creşteri slabe. afectarea ramurilor anuale survine destul de rar şi de obicei când apar îngheţuri de revenire mai puternice. în funcţie de vârsta şi vigoarea pomilor. apar ramuri lacome. Toamna. Redskin. Cu cât pomii nu sunt tăiaţi corect. Dacă se analizează pomii din punct de vedere a vigorii de creştere. Până în ianuarie este satisfăcută nevoia în frig şi mugurii rămân în stare de repaus datorită temperaturilor scăzute.soiuri de vigoare mare: Jerseyland. intensitatea creşterii scade.coroanelor. Redhaven. Collins. lungi de până la 2 m. În timp. ceea ce implică rărirea fructelor după căderea fiziologică din iunie. din mugurii dorminzi de pe ramurile de schelet. Datorită acestui fapt este posibilă refacerea unor elemente de schelet rupte sub greutatea rodului sau din alte cauze. În cadrul ciclului anual. Red Lady. Aurelia. Degarnisirea bazei ramurilor de schelet. mugurii se hidratează. în cadrul speciei întâlnim următoarele grupe: . comparativ cu alte specii. . Springcrest. de obicei câte trei. cu internoduri lungi şi o slabă diferenţiere a mugurilor de rod. Halehaven. ramuri care sunt purtătoare de mulţi muguri de rod aşezaţi în grupuri. este specifică piersicului chiar în plantaţiile bine întreţinute şi se manifestă de timpuriu. majoritatea ramurilor mixte se epuizează. Pe acest tip de ramuri.soiuri de vigoare mică: Fillette.soiuri de vigoare foarte mare: Earligold. piersicul are un repaus obligatoriu scurt. Flavorcrest. sunt umbriţi sau afectaţi de ger şi boli. Dacă nu sunt necesare pentru completarea coroanei. Pentru pomii tineri sunt obligatorii lucrările în verde. Pe perioada creşterii intense a lăstarilor. După intrarea pe rod. degarnisirea poate fi mult diminuată. zona de fructificare se mută spre periferia coroanei scăzând astfel şi potenţialul de producţie a pomilor.

la temperaturi mai mici poate dura chiar mai mult. are nevoie de 1600-1900°C. Maturarea fructelor în cadrul speciei. Durata de exploatare economică a plantaţiilor de piersic este de 12-15 ani. În unele situaţii poate să aibă loc o cădere fiziologică tardivă. diferenţiază muguri floriferi încă din pepinieră şi fructifică destul de bine din anul 2-3 de la plantare. uneori mai mare la pomii solitari. fiind necesare 70-80 de zile de la înflorit la maturare. Există două tipuri de flori.H. Hale. Floria. înainte de recoltare. Piersicul este specia care diferenţiază muguri de rod şi fructifică anual. La 4-6 săptămâni de la înflorire are loc căderea fiziologică a fructelor formate fără polenizare sau cele slab hrănite. Halehaven. soiurile au o predispoziţie pentru autopolenizare (cele cu flori campanulate) sau către polenizarea încrucişată (cele cu flori rozacee). Înflorirea are loc în perioada aprilie-mai. înflorirea durează 10-14 zile. Fructele crăpate sunt mai greu vandabile deoarece în crăpături se instalează insecte sau dacă sucul iese din pulpă sunt atacate de microorganisme. cu polenizare mijlocie (20-50% din flori) şi cu polenizare bună (peste 50% din flori). Acelaşi soi îşi anticipă maturarea cu 1-2 săptămâni cultivat pe nisipurile Olteniei faţă de restul zonelor de cultură. la unele soiuri. are loc crăparea endocarpului. Madeleine Pouyet (88-92%) şi mai mic la Redhaven. unele soiuri au flori tip rozaceu. de culoare alb-roză. Mugurii care nu-şi satisfac necesarul în frig cad înainte de dezmugurit. dacă umiditatea solului este mare. cu petale mai mici şi mai intens colorate. . Dixired (73%). . Late Red.Particularităţi de fructificare Intrarea pe rod a piersicului este precoce. Pentru a avea efectul scontat.3. Căderea fiziologică poate să înceapă imediat după înflorire. în special la cele cu maturare extratimpurie şi timpurie. se recomandă asocierea mai multor soiuri în parcelă. Prin studiile efectuate asupra polenului s-a observat că procentul de germinare diferă de la soi la soi. Procentul de legare este influenţat de condiţiile climatice şi de fertilitatea polenului. În funcţie de numărul mugurilor care cad înainte de dezmugurire soiurile se grupează în trei grupe: cu cădere slabă (sub 15%). iar altele au flori campanulate. Din punct de vedere al comportării la înflorire. iar o altă parte sunt rărite de tehnolog. Garden Beauty. Procesul este determinat genetic şi accentuat de condiţiile climatice. Silverado. cu cădere mijlocie (15-40%) şi cu cădere ridicată (peste 40%). pentru a-şi definitiva micro şi macrosporogeneza şi a putea înflori normal. distanţa între fructe pe ramură este corelată cu mărimea fructului şi epoca de maturare. Aceasta se datorează hidratării bruşte a pulpei care fiind bine prinsă de sâmbure desface cele două jumătăţi ale endocarpului slab lemnificat şi cu linia de sudură slab formată. În funcţie de temperatură. fiind între 8-10 şi 15-20 cm. Rărirea fructelor este necesară pentru a asigura o bună hrănire a celor rămase. soiurile de piersic sunt autofertile cu excepţia soiului J. rărirea trebuie făcută înainte de întărirea endocarpului. Pentru începerea procesului de diferenţiere a mugurilor de rod. Majoritatea soiurilor cultivate au nevoie de circa 600-800 ore cu temperatură pozitivă sub 7°C. soiurile pot fi: cu polenizare slabă (sub 20% din flori).2. pentru soiurile timpurii şi 130-140 de zile pentru cele târzii. Chiar dacă procentul de legare este foarte bun. fiind mai mare la Cardinal. După gradul de polenizare liberă. nu toate fructele ajung la maturitate. când afectează florile nepolenizate şi anormale. 12. în funcţie de condiţiile climatice ale anului. se face eşalonat pe o perioadă de peste 4 luni. În funcţie de tipul florii.dwarf: Bonanza. Pentru asigurarea unor producţii mari. fără să fie afectat de alternanţa de fructificare. O parte din ele cad fiziologic. când afectează producţia. Înainte de maturarea fructelor. Pentru înflorire sunt necesare temperaturi medii de cel puţin 10°C.

care are fructe cu epicarpul pubescent şi subvar. În funcţie de culoarea pulpei. cu flori de tip rosaceu şi P. sinonim cu Prunus persica (L. vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la următoarele întrebări: a. soiuri şi portaltoi Principalele specii care au contribuit la crearea soiurilor şi portaltoilor de piersic sunt următoarele: Persica vulgaris Miller. Persica ferghanensis. Specii. langinosa. rosaeflora Tiab. care are fructe cu epicarpul glabru.Având în vedere cele învăţate în caest subcapitol şi ţinînd cont de spaţiul avut la dispoziţie. nucipersica. vulgaris var. Are fructele pubescente. xanthocarpa . vulgaris var. Test de autoevaluare 2. Creşte natural ca pom de vigoare mică sau mijlocie. formează mai multe serii de lăstari anticipaţi şi are o bună capacitate de regenerare după accidente climatice.. cu flori de tip campanulat.cu fructe cu pulpa galbenă şi hematocarpa . este la baza creării tuturor soiurilor cultivate.5-8 cm. În cadrul acestor varietăţi există două subvarietăţi deosebite prin aspectul exterior al fructului şi anume subvar.Care este capacitatea de înrădăcinare a piersicului în funcţie de portaltoi? b.piersicul comun. Potenţialul productiv al piersicului este dependent de soi. la subvarietăţile amintite se găsesc trei grupe de soiuri: leucocarpa .Care este legătura între „necesarul de frig” şi viabilitatea mugurilor? Exemplificaţi c. agrotehnică şi condiţiile pedoclimatice.Care este cauza crăpării fructului? Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:  Particularităţile de creştere ale piersicului  Comportarea piersicului la înflorire-polenizare.) Batsch . campanulaeflora Riab. de forme foarte diferite .. este originar din Asia centrală.cu fructe cu pulpă roşie. oscilând între 10 şi 25 t/ha. cu o mare capacitate de ramificare. În cadrul speciei sunt două varietăţi: P. cu mărimea de până la 7.4.  Particularităţile de fructificare ale piersicului  Capacitatea de producţie şi longevitatea plantaţiilor 12. este folosit de populaţia locală în loc de piersic.fructe cu pulpa albă.

pigmentat cu roşu-viu pe aproape toată suprafaţa. verzuie sau galbenă. creşte sub formă de pom de talie mică sau arbustoid. are flori albe. alungite. preferinţele consumatorilor s-au schimbat în ceea ce priveşte consumul de piersici. este originar din China occidentală. suflat cu roşu pe partea însorită. fină.are vigoare mijlocie-mare. sferic şi simetric. mici. acum se cultivă soiuri cu pulpă galbenă. fructele uşor alungite. Pulpa este galbenă-portocalie. suculentă şi perisabilă. când pe piaţă apar cantităţi mari de struguri şi pepeni şi valorificarea devine greoaie. de până la 90 g.soi de vigoare mijlocie. este foarte productiv. apreciată pentru masă. crem. suculentă. simetric. Se maturează la mijlocul lunii iulie. Este foarte rezistent la ger (-40°) şi la secetă. deoarece sunt mai tolerante la factorii de mediu şi asigură producţii mai mari. Jerseyland . roşu cu dungi şi pete de culoare mai închisă. Se maturează în prima săptămână a lunii iulie. galben. nectarinele şi brugnonele (cu epicarpul fără pubescenţă) şi paviile sau piersicile de industrie (care au pulpa tare.are vigoare mare. foarte productiv. turtite). rezistentă la transport. Din multitudinea de soiuri. Springcrest . Pulpa este galbenă. asimetric. se supraîncarcă cu rod. Principalele soiuri din sortiment În cadrul speciei există trei grupe de soiuri: piersici propriu-zise (destinate în special consumului în stare proaspătă). Se maturează la mijlocul lunii iulie. Springold . gust plăcut şi sâmbure mic. paviile fiind mai pretenţioase la căldură. sunt pubescente. are fructul sferic. consistentă şi mai puţin perisabilă. este foarte productiv. sferic- alungit. sferic. iar nectarinele sunt mai sensibile la boli. Are două varietăţi. ovoide. Piersicile propriu-zise sunt cele mai răspândite. una cu flori albe şi alta cu flori trandafirii.are vigoare mare.este viguros. care rezistă bine la prelucrarea industrială). deci până la mijlocul lunii august. aderentă la sâmbure. motiv pentru care se foloseşte în ameliorare. cu pubescenţă slabă. cu pubescenţă fină. pulpa este albă-crem. bine colorat în roşu pe circa 75-80% din suprafaţă. potrivit de consistentă. Prezintă interes în ameliorare pentru rezistenţa la făinare. are fructul mijlociu. marmorat. Fructele cu pulpă galbenă rezistă mai bine la transport decât cele cu pulpă albă. Soiuri de piersic propriu-zis Principalele soiuri de piersic existente în sortimentul românesc sunt: Medeleine Pouyet . Persica mira. potrivit de consistentă. Seminţele fructelor sunt amare la majoritatea soiurilor. productiv şi rezistent la ger. Dacă în urmă cu 30-35 de ani se cultivau soiuri cu pulpa albă. slab aromată şi gust plăcut. Pulpa este galbenă. suculentă. suculentă. bine colorat cu roşu închis. Pulpa este galbenă. Se maturează la sfârşit de iunie. are fructul mijlociu. suculentă şi gust mediocru. mai fermă. Se maturează în primele zile ale lunii iulie. au pulpa albă. de culori verzui. aderentă la sâmbure. are fructe mici şi sferice. De dată recentă. Persica davidiana. cu gust foarte plăcut. la piersic sunt căutate pe piaţă cele cu maturare timpurie şi mijlocie. dar sunt şi unele cu seminţe dulci. Collins .(sferice. Persica kansuensis. cartilaginoasă. În timp. fibroasă.soi viguros. se pare că piaţa cere iar soiuri dulci şi aromate şi se încearcă reintroducerea în cultură a unor soiuri cu pulpă albă sau crearea de soiuri noi. care erau mai dulci. gust dulce acrişor. creşte sub formă de arbust. Pulpa este galbenă-portocalie. productiv. cu gust dulce şi aromă fină. asimetric. fructul mic. galbene sau portocalii. are fructul mijlociu. se cultivă ca plantă ornamentală în China. aromate şi cu pulpă moale. roşu. . semiaderentă la sâmbure. Cardinal . are fructul mijlociu. cu striuri. Este foarte rezistent la făinare. aproape sferic. sfero-elipsoidal.

acoperit 60-70% cu roşu viu. galben-portocaliu acoperit cu roşu-deschis pe 80-90% din suprafaţă. cu slabe infiltraţii de roşu. alb-gălbui cu pete şi dungi roşii pe circa 70% din suprafaţă. galben-auriu. consistentă. o bună parte a consumatorilor nu cunosc sau nu deosebesc nectarinele de prune. are fructul mijlociu. sferic-alungit. dulce şi uşor acidulată. are o capacitate bună de autoreglare a producţiei. Pulpa este galbenă. este foarte productiv. aderentă la sâmbure. Pulpa este galbenă cu infiltraţii roşii în jurul sâmburelui. Fructul este mare.este viguros şi productiv. Suncrest . suculentă. galben-portocaliu dungat cu roşu-deschis. este consistentă. Se maturează în decada doua a lunii septembrie. roşu închis. suculentă şi plăcut aromată. dar mai aspectuase prin culoarea vie a epicarpului. suculentă şi gust plăcut. Se maturează în decada doua a lunii august. Nectared 2 . consistentă. asimetric. aromată şi cu gust plăcut. plasticitate ecologică bună. are plasticitate ecologică mare. slab turtit la cele două capete. suculentă şi gust plăcut. productiv. cu plasticitate ecologică ridicată. considerat cel mai bun soi de masă.are vigoare mare. foarte productiv. deoarece pomii sunt mult mai sensibili la boli şi ger decât piersicii. Se maturează în decada a treia a lunii august. galben-portocaliu acoperit cu roşu aprins pe partea însorită şi dungi longitudinale mai închise. Se maturează în ultima decadă a lunii iulie. acoperit cu roşu-violaceu pe 50- 60% din suprafaţă. Pulpa este galbenă. gust plăcut şi aromă slabă. semiaderentă la sâmbure. iar preţul de producţie nu este stimulativ. Se maturează în ultima decadă a lunii iulie. acoperit pe 3/4 din suprafaţă cu roşu-închis. suculentă. Pulpa este galbenă portocalie. Fayette . este foarte productiv.are vigoare mare. are fructul mare.are vigoare mijlocie-mare. galben. rezistentă la transport. are fructul mijlociu. Soiuri de nectarine Nectarinele sunt destul de puţin răspândite în cultură. şi preţul acestora li se pare prea mare pentru "nişte prune mai mari". Mai mult. Se maturează în a doua jumătate a lunii septembrie. este foarte productiv. sferic. sferic. are fructul mare. fructul mare. galben. Se maturează la mijlocul lunii iulie. sferic uşor turtit lateral. Pulpa este galbenă. Pulpa este galbenă cu infiltraţii roşii în jurul sâmburelui. Pulpa este galben-portocalie. rezistent la ger şi cu plasticitate ecologică mare. Flacăra . suculentă şi cu gust plăcut. dulce şi armonios acidulată. cu infiltraţii roşii în jurul sâmburelui. fină. rezistent la ger. necesită rărirea manuală a fructelor. rotunjit.are vigoare mijlocie. suculentă. . Redhaven . galben-portocaliu. Southland . cu infiltraţii roşii în jurul sâmburelui. aproape sferic sau uşor alungit.semiaderentă la sâmbure.are vigoare mijlocie. acoperit pe 50% cu roşu. motiv pentru care cultura nectarinului este în declin. Principalele soiuri cultivate sunt: Crimsongold . este foarte productiv.este viguros şi foarte productiv. Se maturează la începutul lunii august. pulpa este alb-gălbuie. apreciată pentru masă. fondantă. dulce şi fin aromată. au fructe mai mici şi deci producţie mai mică la unitatea de suprafaţă. Se maturează în prima decadă a lunii septembrie. are fructul mijlociu (100-130 g). are fructul mare. are fructul mare. cu pubescenţă fină. Însuşirile gustative ale nectarinelor sunt similare sau superioare soiurilor de piersic cu aceeaşi perioadă de maturare. tolerant la îngheţul de revenire. fină. suculentă. uneori cu conturul uşor neregulat. Independence . Pulpa este galbenă.are vigoare mijlocie.soi viguros. cu infiltraţii de roşu. Superbă de toamnă .

PS A6 în Italia.Soi de vigoare foarte mare. cu concentraţia în săruri scăzută etc. nu se obţin rezultate bune în toate zonele. tolerant la ger şi boli. galben rumenit pe partea însorită. acoperit cu roşu-viu pe 50-60% din suprafaţă. rezistentă la transport şi manipulare. Fantasia . se cultivă soiuri cu maturarea în a doua parte a conveierului varietal. Vivian . modifică culoarea produsului finit. galben-portocaliu. dulce şi slab aromată.este soi viguros. imprimă vigoare mare şi longevitate mijlocie pomilor.are vigoare mijlocie. Se maturează în prima decadă a lunii august. fin granulată. Pentru a fi acceptate la prelucrarea industrială. paviile trebuie să nu fie colorate intens şi să nu aibă infiltraţii în pulpă. potrivit de suculentă. fermă. Pulpa este galbenă. Pentru a acumula substanţă uscată. Principalele soiuri sunt: Vezuvio . potrivit de suculentă. Se maturează în prima decadă a lunii septembrie. formează un sistem radicular puternic. suculentă. slab acidulată. cu plasticitate ecologică bună. de consistenţă medie. productiv. galben. are fructul mare. Se maturează la sfârşitul lunii august. neaderentă. uscate.soi viguros.soi viguros şi productiv. Se maturează în decada a doua a lunii august. cu calcar activ sub 4-5%.5°C. Pulpa este neaderentă. cu pH-ul cuprins între 6 şi 8. galben-portocaliu. are fructul mijlociu. gust dulce şi aromă fină. Babygold 7 .soi viguros. galben uşor stropit cu roşu pe partea însorită. fermă. uşor alungit. cu infiltraţii în jurul sâmburelui. Fructele au pulpa tare. sferic uşor turtit. productiv şi cu mare plasticitate ecologică. acoperit cu roşu-viu pe 80-100% din suprafaţă. se supraîncarcă cu fructe. Pulpa este galbenă. Rubira în Franţa. gustul slab acidulat. calde. precoce şi cu bună plasticitate ecologică. aderentă la sâmbure. Se maturează la sfârşitul lunii iulie. care se pretează mai puţin la consumul direct. cu infiltraţii slabe.) este destul de mult utilizat în pepinieristică. imprimă . Portaltoii piersicului Principalii portaltoi utilizaţi pe plan mondial şi în ţara noastră sunt: Piersicul franc (Persica vulgaris L. Manifestă o bună creştere în pepinieră şi o bună afinitate cu majoritatea soiurilor. Nemaguard în USA etc. galben-portocaliu. dar datorită variabilităţii tipurilor de mirobolan. acoperit cu roşu pe aproape jumătate din suprafaţă. este precoce. tolerant la îngheţul de revenire. este uşor fibroasă. Pulpa este galbenă. Pulpa este galbenă. Francul manifestă o bună compatibilitate cu soiurile cultivate. Pulpa neuniform colorată sau epicarpul de culoare roşie. este foarte suculentă. Se maturează la sfârşitul lunii august. Babygold 5 . Soiuri de pavii Soiurile de pavii sunt mai pretenţioase decât piersicile la căldură. fină. rumenit cu roşu-oranj pe partea însorită. suculentă. Se maturează în a doua jumătate a lunii august. Mirobolanul sau corcoduşul (Prunus cerasifera Ehrh. care seamănă a defect de fabricaţie şi devine greu vandabil. precoce şi productiv.are infiltraţii fine de roşu în jurul sâmburelui.) este cel mai utilizat portaltoi deoarece dă cele mai bune rezultate dacă este zonat în condiţii optime de sol. Nectared 4 . Puieţii se obţin din soiuri cu maturare târzie. PS A5. are fructul mijlociu. fiind destinate industrializării. Este de preferat utilizarea francului pe terenuri bine drenate. are fructul mijlociu. are fructul mijlociu. rotunjit sau uşor alungit. sferic. cartilaginoasă. are fructul mijlociu. dau rezultate bune numai în zonele cu temperaturi medii de 10-11. Sunt o serie de selecţii de portaltoi franc: PS B2. Pulpa este galbenă-portocalie. gust plăcut şi aromă slabă.

în Franţa au fost selectaţi patru portaltoi de piersic: Isthara.Cum se clasifică soiurile de piersici? b.) este un portaltoi folosit puţin pentru piersic. Test de autoevaluare 3. portaltoi generativ. Cadaman şi Julior. prunul de Damasc. este tolerant la reacţia alcalină a solului şi la nematozi. are procent bun de germinare a seminţelor şi de prindere la altoire. dar longevitatea pomilor este mai mică. vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la următoarele întrebări: a. . Prunul franc (Prunus domestica L. S. are vigoare mijlocie. puţin sensibil la cloroza ferică şi are afinitate bună. Reuşeşte destul de bine pe solurile cu un conţinut mai mare în argilă. selecţionat la Oradea. Brompton etc.  Sortiemnul de soiuri esxistent în România.Care sunt principalii portaltoi ai piersicului Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:  Principalele specii de cais. imprimă o vigoare mai mare decât francul şi are o rezistenţă bună la calcarul activ din sol până la 12%.  Principalii portaltoi utilizaţi la producerea materialului săditor la cais.) este mai puţin utilizat în ţara noastră deoarece nu are afinitate bună cu soiurile de piersic. sunt portaltoi generativi cu bună afinitate de altoire. cu înmulţire vegetativă. Myran. Relativ recent. este un hibrid între piersic şi migdal. Migdalul (Amygdalus communis L. Imprimă soiurilor o pornire mai timpurie în vegetaţie şi o încheiere mai rapidă în toamnă. Oradea 1. nu are afinitate bună la altoire. creşte destul de greu şi neuniform în pepinieră. Din prun se folosesc o serie de selecţii MRS 5/2. Julian. fructele se maturează târziu. drajonează şi încheie perioada de vegetaţie a piersicului de timpuriu.vigoare mare şi productivitate. rezistent la calcar.Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de spaţiul avut la dispoziţie. GF 557. Se foloseşte pentru a valorifica solurile mai bogate în carbonat de calciu. GF 677. este tot un hibrid între piersic şi migdal. se înmulţeşte vegetativ.

Ca.4-16. În medicina populară piersicile sunt recomandate în alimentaţia bolnavilor de ficat. În România.07-0. . în plantaţiile mai bătrâne. Majoritatea soiurilor cultivate au nevoie de circa 600-800 ore cu temperatură pozitivă sub 7°C.12.7-0. gem. Piersicul altoit pe franc. Extinderea laterală a rădăcinilor depăşeşte de 1. 0. puţine ajung la 3-4 m (Mihăescu.36-0. Mg.9 g% proteine. fiind apreciate atât ca fructe de desert cât şi pentru ameliorarea unor stări de disfuncţionalitate a organismului uman. cu rădăcinile de schelet groase. Producţia de fructe la nivelul anului 2007 a fost de 25000 tone. 0. Fe. Două judeţe Bihor şi Constanţa produc peste 50% din producţia de piersici. Olt.44% aciditate totală. iar pe verticală majoritatea sunt răspândite între 20 şi 60 cm. 12. pentru a-şi definitiva micro şi macrosporogeneza şi a putea înflori normal. obezitate etc b. 0. Indiferent de densitatea de plantare. 0. iar în sectorul particular. 1977).6 g% pectine. cultura piersicului este concentrată în partea de sud şi vest a ţării şi sporadic în celelalte regiuni. dulceaţă. a. Zn etc. judeţul Bihor produce circa 45% din total. Hunedoara.3-0.16 g% substanţe tanoide. Na. rinichi.30 mg% vitamina A. b. Giurgiu etc. Întrebarea 2. 0.03 mg% vitamina B1. 0. nectaruri. În celelalte judeţe ponderea sectorului privat este mult mai slabă. orientate majoritatea relativ paralel cu suprafaţa solului şi câteva din ele pătrund pe verticală la adâncimi mari. au o valoarea energetică de 29-64 calorii la 100 g. rădăcinile piersicilor vecini nu se întrepătrund. o serie de ioni minerali: K.4-11. P. cu cădere mijlocie (15-40%) şi cu cădere ridicată (peste 40%).05 mg% vitamina B2. sub formă de compot. Galaţi. Cu. cultura piersicului prezintă interes în: Satu Mare. 0. a. deshidratate etc. afecţiuni gastrice.43 mg% vitamina E. Pe lângă judeţele prezentate în tabel. Piersicile au o compoziţie foarte complexă. 0. Din această cauză.9% zahăr total.7-2 ori proiecţia coroanei. rădăcinile pomilor tineri nu mai găsesc spaţiu necesar pentru aprovizionarea pomului cu apă şi săruri minerale. completarea golurilor nu dă rezultate.90 mg% vitamina B6. Fructele sunt apreciate de consumatori atât în stare proaspătă cât şi prelucrate.Comentarii şi răspunsuri la teste Întrebarea 1.2% substanţă uscată. Mugurii care nu-şi satisfac necesarul în frig cad înainte de dezmugurit. sucuri. formează un sistem radicular bogat ramificat. 5. arteroscleroză. 0.5 mg% acid ascorbic. Mn..6-21.5. Dintre componentele biochimice cele mai importante sunt următoarele: 10. În funcţie de numărul mugurilor care cad înainte de dezmugurire soiurile se grupează în trei grupe: cu cădere slabă (sub 15%). din care 63% în sectorul particular.

Bucureşti. hibrizii piersic migdal. Fiecare portaltoi este adaptat unui anumit tip de soi. 1992.. Principalii portaltoi ai piersicului sunt: piersicul franc.6. Editura Medro. Editura Ceres. Aceasta se datorează hidratării bruşte a pulpei care fiind bine prinsă de sâmbure desface cele două jumătăţi ale endocarpului slab lemnificat şi cu linia de sudură slab formată. . prunul franc şi migdalul amar. 2000. Întrebarea 3.Pomologie. Prahova Ploieşti. are loc crăparea endocarpului. a. cartilaginoasă. 2005. În cadrul speciei există trei grupe de soiuri: piersici propriu-zise (destinate în special consumului în stare proaspătă). Branişte – Cultura specială a pomilor... Fructele crăpate sunt mai greu vandabile deoarece în crăpături se instalează insecte sau dacă sucul iese din pulpă sunt atacate de microorganisme. Ed. N.  Popescu M. în special la cele cu maturare extratimpurie şi timpurie. dacă umiditatea solului este mare. nectarinele şi brugnonele (cu epicarpul fără pubescenţă) şi paviile sau piersicile de industrie (care au pulpa tare.Pomicultură generală şi specială. .. D. 12. la unele soiuri. b.  Ivaşcu Antonia. . corcoduşul. c.  Hoza D.P. Înainte de maturarea fructelor. E. Bucureşti.Bibliografie minimală  Ghena N. 2005. Hoza – Cultura piersicului.D. care rezistă bine la prelucrarea industrială). şi colab. Ghid practic.