Boli infectioase anul 5 semestrul 2

BOLI ECVINE

1. ANEMIA INFECTIOASA ECVINA ( AIE )
Anemia infectioasa ecvina este o boala congatioasa a ecvinelor de toate varstele, produsa de un lentivirus cu
evolutie de lunga durata, precedata de episoade acute, ramanand uneori inaparenta pe toata durata vietii
animalului cu sfarsit letal si caracterizata anatomopatologic prin anemie, hemoragii, splenomegalie,
glomeruronefrita.

Etiologie
Fam. Retroviridae, subfam. Lentivirinae, genul Lentivirus
Caractere epidemiologice
Receptivitate: toate ecvinele, mai receptivi indivizii slabiti, parazitati sau debili.
Surse de infectie: animalele bolnave
Transmitere: insecte hematofage, instrumente nesterilizate, perioada intrauterina, colostru, saliva, urina
Patogeneza
Infectare organe populate cu celule macrofage si limfocite ( ficat, splina, limfonoduli, plamani si rinichi )
Tablou clinic
Incubatie 7-21 zile
Sindrom febril pronuntat, ataxie, slabiciune, anemie grava, icter, fecale cu sange, tahipnee si hemoragii pe
mucoase. Febra intermitenta, temperatura 41ºC-42ºC. Mucoase congestionate si edematiate, cu petesii prezenti
pe mucoasa conjunctivala si sublingual. In stadii terminale apare jetaj serosangvinolent. Produce avort.
80% din cazuri se produce moartea animalului in 10-14 zile sau trecere in forma acute sau subacute, boala
persistand pe durata intregii vieti a animalului. Boala poate deveni cronica, cu semne moderate, febra episodica
sau persistenta, cahexie, anemie si edeme decliva ducand la moarte. Animalele pot muri dupa un an de la debut,
iar supravietuitorii raman purtatori asimptomatici. Paraclinic anemie severa normocitara, prezenta siderocitelor
specifica AIE.
Morfopatologic
In formele acute: edeme in t. subcutanat, icter, echimoze si petesii, hemoragii subseroase. Ficat, splina,
limfonoduli mariti in volum. Maduva osoasa de culoare rosie.
In formele cronice: mucoase palide, depozite extravasculare de eritrocite si hemosiderina, necroza in cord, ficat
si rinichi, glomerulonefrita autoimuna, meningita si encefalomielita ( infiltratii plasmocitare-limfocitare ).
Diagnostic
Confirmare prin testul de dubla imunodifuzie Coggins ( depistati anticorpii )
Diferential: hemosporidioze, arterita virala ecvina, leptospiroza, ehrilichioza ecvina, boli parazitare,
trombocitopenia idiopatica, abcese metastatice, neoplasme, boli cronice inflamatorii.
Tratament
Specific inexistent, se poate face de sustinere a animalului dar complica situatia epidemiologica a efectivului.
Profilaxie si combatere
Vaccinare si masuri generale de profilaxie.

2. ARTERITA INFECTIOASA A CAILOR
Arterita ecvina virala ( AEV ) este o boala infectioasa foarte contagioasa acută, specifică ecvinelor, produsă de
un arterivirus, caracterizată clinic prin febră, stare tifică, catar oculo-nazal, edeme ale tesutului conjunctiv
subcutanat si avort.

Etiologie
Fam. Arteriviridae, genul Arterivirus, sensibil la variatii de pH, este distrus la temp. de 56°C în 20 minute.
Caractere epidemiologice
Receptivitate: caii de toate varstele, tineretul mai sensibil.
Focarele apar de obicei in urma aglomerarilor ( expozitii, competitii sportive )

subabdominala. materialul seminal al armasarilor infectati. indirect prin intermediul elementelor contaminate. tiroida. membrane si lichide fetale. Se multiplica in citoplasma celulelor. Etiologie Produsa de Herpesvirus equin 1 si 4. Moarte de la pneumonii. 3. conjunctivita. hepatite. Alphaherpesvirinae. Patogeneza Virusul se multiplica in macrofagele alveolare limfonodulii bronhici sange organism. fotofobie. la nivelul cavitatilor seroase si prin acumularea de lichide transsudate in pericard.Transmiterea: pe cale respiratorie. edematiati. subcutanat. tabloului clinic si morfopatologic. sau.Principala manifestare clinica este avortul dupa 10-30 zile de la infectie. virusul afecteaza aparatul respirator. furajele. Transmiterea: direct de la animalul bolnav. Microscopic. rinichi si ficat. Tabloul morfopatologic Edeme. Tablou clinic Poate evolua clinic sau asimptomatic. mai ales in reg. mai receptiv tineretul pana la 2 ani. respectiv ale membranelor fetale si avortonilor. genul Varicello-virus. Se termina cu vindecare sau rar moarte din cauza rezistentei scazute la tineret si a animalelor batrane. mai pronuntate la nivelul ochilor. bolnave. pulmon. . In forma respiratorie apare o imunitate timp de 4-5 luni. Herpesviridae. infectii bacteriene pe fondul leucopeniei. Virusul se concentreaza in glandele sexuale anexe ale masculilor. spatiul interpleural si in abdomen. manjii se pot naste slabi. abatere profunda. conjunctivala si genitala. limf. Surse de infectie: tesuturile avortonilor. Profilaxie Masuri generale de prevenire. asternutul si obiectele contaminate. anorexie. serologic si histologic. daca infectia are loc mai tardiv. dermatita urticariforma. RINOPNEUMONIA INFECTIASA A CAILOR ( Avortul cu virus al iepelor ) Este o boala infectocontagioasa virotica. In unele cazuri mucoasele aparente subicterice/icterice. Tabloul clinic 2 forme: rinopneumonia si avortul cu virus al iepelor. predispusi la imbolnavire. Virusul patrunde pe cale respiratorie. Armasarii raman purtatori pe termen lung. Surse de infectie: animalele in perioada de incubatie. avortonii. hemoragii. Fetusii avortati partial autolizati. Tratament Vaccinare recomandat la varsta de 6-8 luni. caracterizata clinic prin tulburari respiratorii ( mai frecvente la tineret ) si avort. leziunea caracteristica o reprezinta vasculita micilor vase. producand avort. nefrite. care fac forma respiratorie. Diagnostic Prezumtiv cu ajutorul datelor epidemiologice. si a membrelor posterioare. Confirmare prin examen virusologic. alte tesuturi si organe incluziv uterul. specifica ecvinelor. cu evolutie acuta. in forma abortigena imunitate cativa ani. Caractere epidemiologice Receptivitate: Afecteaza calul si magarul. armasarii de reproductie controlati periodic. fam. sexuala sau transplacentara. femele forma abortigena. blefarita si edeme periorbitare ( pinkeye). epifora. Dupa faza de viremie (hipertermie si leucopenie ). subfam.. a membrelor. Incubatie 3-14 zile. secundar apa. toate pe fondul unei leucopenii evidente. apoi patrunde in sange. lichidele fetale si secretiile genitale ale iepelor infectate. anexele fetale si chiar fetusul. convalescente sau trecute prin boala. placentele. Patogeneza Virusul se multiplica la poarta de intrare. abdomenului. congestii si hemoragii pe mucoase. iar morfopatologic prin leziuni de tip septicemic si inflamatii ale aparatului respirator. a organelor genitale externe ( inclusiv mamela ). debut prin febra intensa ( peste 41°C ). conjunctiv. t. tubii seminiferi.

transcutanata ( artropode hematofage ) Congagiozitate deosebit de mare. cu tulburari respiratorii si evolutie clinica mai mult sau mai putin severa. splenomegalie. Tabloul clinic Incubatie 1-10 zile. exsudat mucopurulent in trahee. congestionati si hemoragii. pneumonie lobara sau lobulara. Inapetenta. nefrita purulenta. degenerescenta miocardica si hepatica. mucos apoi mucopurulent. miocardita intestitiala. fara alte leziuni deosebite. Avort spontan. edem pulmonar. ERINVAC ) 4. hemoragii pe mucoase si seroase. dependent de receptivitatea solipedelor din teritoriu si de virulenta tulpinii infectante. abatere.5ºC timp de 24-48 ore. Tabloul morfopatologic Forma respiratorie: leziuni de tip septicemic. fara semne caracteristice: hipertermie 40-41°C. Imunoprofilaxie satisfacatoare prin vaccinare ( in Ro. congestia mucoaselor oculare si nazale. Avortul cu virus al iepelor: apare la iepele gestante de cel putin 120 de zile de cand au facut forma respiratorie si survine in ultimele 3 luni de gestatie. epansamente in cavitatile seroase. Creste temperatura la 40-41. clinice. inapetenta. Diagnostic Pe baza datelor epizootologice. icter. animalul prezinta catarul cailor respiratorii. poate progresa. oboseala. tahicardie. pleuropneumonia contagioasa a calului. se asigura conditii de zooigiena si repaus absolut. INFLUENTA ECVINA Influenta ecvina ( IE ) sau gripa calului este o orthomixoviroza specifica solipedelor. ELISA. IF. PCR) Diferential: influenta ecvina. arterita ecvina. pleuropneumonie. ducand chiar la moarte. tahipnee. uneori frisoane. exsudate in cavitati. Debut cu abatere. fara semne prodromale. Vindecare completa in 1-2 saptamani fara tramament. tuse care poate persista 1-3 sapt. convalescente sau trecute prin boala ( elimina cateva luni virusul prin secretii si excretii ). ca urmare a catarului cailor respiratorii apoi apare jetaj seromucos. pleuropneumonie fibrinoasa. generand pneumonie lobulara apicala. debut cu invazie virala. de laborator (RFC. sofranie. edem al tesutului subcutan. Trecerea prin boala urmata de o imunitate de 10-12 ani. hemoragii sub seroase. Forma abortigena: iapa prezinta endometrita. avortul salmonelic Prognostic Favorabil si rezervat sau grav daca apar complicatii. digestiva. adinamie. Avortonii apar edematiati. caracterizata clinic in principal prin evolutie acuta si febrila. pleurita si pneumonie interstitiala. limfonodita submaxilara) Se termina de regula prin vindecare spontana completa daca animalele sunt depistate si tinute in conditii de igiena corespunzatoare. prostratie. cu mare contagiozitate. uneri subicterica. Diagnostic Pe baza semnelor clinice. surse secundare mai putin ( apa. Etiologie In trecut Influenza A/equine-1 (H7N7) si in prezent Influenza A/equine-2 (H3N8) Caractere epidemiologice Receptivitate: numai solipedele. congestie si edem pulmonar. obiecte contaminate) Patogeneza Virusul patrunde in organism pe cale respiratorie. . Pot aparea complicatii. pe ficat. evolutie de tip epidemic sau chiar pandemic. bronhopneumonie. anatomopatologice si a ex. Daca nu se vindeca. timusul si nodulii mediastinali hipertrofiati. Modificari morfopatologice In cazurile rare de moarte. ex.Forma respiratorie: incubatie 2-10 zile pana la 1-2 luni. copite si mucoase galbene. Profilaxie si combatere Achizitii de cai din unitati libere de boala. de laborator. ducand gestatia la bun sfarsit. evolutie mai grava a bolii la tineretul de pana la 2 ani Surse de infectie: animalele bolnave. limfonodite. limfadenita regionala. Iapa poate fi din nou montata. Tratament Simptomatic asociat cu antibiotice si chimioterapice. exsudat serohemoragic in cavitati. Limfonodulii submandibulari la palpare prezinta durere. mucopurulent. furaje. disorexie. Dupa 2-3 zile apare rinita catarala (jetaj bilateral abundent.

greu de stabilit. care elimina virusul prin saliva. Surse de infectie: caii bolnavi. animalele raman cu sechele. supraveghere zilnica a animalului. histopatologic. Tablou morfopatologic Leziuni macroscopice necaracteristice. ovine. prehensiune incetinita. Xantocromie ( coloratie galben pana la maro ). hiperestezie cutanata. Combatere . Diferential: botulism. ataxica. incluzii oxifile intranucleare. rozatoare. La nivelul creierului si meningelui pichetaj hemoragic. Deplasare nesigura. datorata inflamatiei nesupurative a creierului si maduvei spinarii. se strang langa perete. Etiologie Virus neurotrop. determinand procese inflamatorii. secretii nazale. apetit capricios. sindromul hepatoencefalic. Faza de stare: manifestari nervoase. turbare. ploapelor. uneori animalele stau cu capul sprijinit de jgheab sau de obiectele inconjuratoare. igiena si dieta corespunzatoare. alteori stari de excitatie ( animalele tresar. somnolenta. Bornaviridae. proba biologica. lapte. Pentru precizie ex. imunoprofilaxie. urechilor. Asigurarea unor conditii de igiena si alimentatie corespunzatoare. adenovirozele ecvine. care afecteaza in primul rand solipedele si se manifesta prin simptome nervoase de meningoencefalita. Diagnostic Clinic. fam. se izbesc si chiar isi produc rani grave. bovine ). virusul se propaga catre SNC. listerioza. BOALA DE BORNA Boala de borna mai este cunoscuta si sub denumirile de encefalomielita enzootica a calului sau encefalomielita simpla ecvina.Diferential: rinopneumonia ecvină. animale cu forma latenta ( cai. 5. Nu se transmite prin contact direct. Spre sfarsit paralizii ale buzelor. urina. serologic ). ordinul Mononegavirales. Caractere epidemiologice Receptivitate: cabaline si ovine dar si alte animale. Tratament Nu exista tratament specific. 2 faze: Prodromala: abatere. tulb. invadeaza intregul nevrax. colici usoare. de laborator ( virusologic. digestiv. Transmitere: respirator ( inhalarea de particule virulente ). Histopat: leziuni de meningoencefalomielita nepurulenta. Profilaxie si combatere Masuri generale si specifice. limbii. Este o boala infectioasa virala. unde se multiplica. se reped. In caz de vindecari. Bornavirus. oboseala. receptivitate mai mare la varsta de 2-4 ani. gastrointestinale si de comportament. encefalomielita infectioasa americana. faringe. Patogeneza De la poarta de intrare. pleuropneumonia contagioasă a calului. diferitele intoxicatii Prognostic Defavorabil din cauza lipsei unui tratament eficace Profilaxie Masuri generale . se difuzeaza centrifugseptinevrita Tabolu clinic Incubatie 3-4 saptamani. se agita. cascaturi repetate. membre care conduc catre moarte. infiltrative si incluzii nucleare specifice. se sperie. Repaus 1-2 saptamani. arterita ecvină. apatie. pe cale neurolimfatica. neliniste. miopatia mioglobinurica. S-au deschis si forme mielitice simple. Produce nevrita. Abatere. In intervalele dintre valuri se evita introducerea in tara a sopiledelor care provin dintr-o zona unde a evoluat IE in ultima vreme. dar si gurma si bronhopneumonia mânjilor. gen. infiltratie edematoasa sau hiperemie. metoda alternativa – infectia experimentala pe iepure.

unul dintre virusurile encefalitice americane transmise prin artropode ( tantari ) si care sunt clasificate in fam. Profilaxie si combatere Imunoprofilaxie cu vaccinuri preparate din culturi celulare. Togaviridae. fotofobie. solutie Lugol. Tabloul morfopatologic O usoara congestie meningeana. dar mai moderate. Mortalitate mai scazuta fata de EEE si de Venezuela. disfagie. Caractere epidemiologice si patogeneza Rezervorul natural reprezentat de specii de pasari salbatice. Boala afecteaza si oamenii. Concomitent imbunatatirea conditiilor de igiena si alimentatie. necroza neuronala Diagnostic Se izoleaza virusul din probe de creier. care evolueaza la ecvine si la oameni. in manej. Inoculare la soareci nou-nascuti. care conduc la o stare depresiva severa si uneori la moartea animalului.Rezultate cu metenamina iv. confuzie. Histologic infiltratii limfocitare focale. Vectorii virusului sunt tantarii hematofagi. obstacole. Invadeaza SNC. Cazurile grave sfarsesc prin paralizie. Ecvinele si oamenii sunt gazde definitive. 6. caracterizata prin febra. infiltrare perivasculata si interstitiala cu celule limfocitare. Prognostic . este o boala virotica grava a ecvinelor. cefalee. fiind considerata zoonoza. genul Alphavirus. Encefalita ecvina de este este produsa de virusul EEE. mers vaccilant. anorexie si manifestari neuropatologice. Tabloul clinic Asemanatoare cu EEE. Togaviridae. Caractere epidemiologice si patogeneza Rezervorul natural reprezentat de pasarile salbatice. coma si moarte. apoi urmeaza simptome neurologice adica anxietate. cunoscuta si sub numele de meningoencefalita de est. diplopie. Tabloul morfopatologic Absenta leziuni macroscopice. redoarea cefei. convulsii. La animalele care supravietuiesc raman sechele neurologice. Copiii sunt mai sensibili. vectorii sunt tantarii hematofagi. de spasme ale extremitatilor. Supravietuitorii raman cu sechele. Identificare prin RFC. urmate. somnolenta. stare precomatoasa si moarte. Este o boala virotica de gravitate medie. ENCEFALITELE INFECTIOASE ALE CAILOR Encefalita ecvina de est (EEE). anorexie si depresie. Actiune asemanatoare cu EEE dar cu viremie moderata si leziuni de o mai mica intensitate. leziuni de encefalomielita nesupurativa cu edem interstitial. accese convulsive. necroza neuronala. Febra urmata de simptomatologie neurologica. se instaleaza starea febrila. unele mamifere si reptile care dezvolta forma inaparenta a bolii. dromomanie. Encefalita de vest ( EEV). Etiologie Virus al genului Alphavirus din fam. impingerea capului. Diagnostic Izolare virus din sange in faza febrila a bolii. La oameni produce o infectie caracterizata prin febra. tipica encefalitelor cu alfavirus.transmis prin tantari. Prognostic Grav. produsa de un virus din fam. paralizii. atitudine anormala a capului si buzelor. Tabloul clinic Incubatie scurta. cunoscuta si sub numele de meningoencefalita ecvina de vest face parte din grupul encefalitelor ecvine americane transmise prin tantari. genul Alphavirus. Etiologie Genul Alphavirus al fam. Togaviridae . Inoculare pe soareci nou-nascuti. leziuni microscopice in intregul SNC. Togaviridae. boala evolueaza acut si frecvent sfarsit letal. in cazurile grave.

Se continua cu invadarea SNC. reptile si pe tantarii subgenului Culex. Combatere la fel ca in EEE. pozitie nefireasca a capului. pastreaza mancarea intre buze. Simptome: febra. rozatoare. la care produce cu precadere avort si mortalitate neonatala. Neliniste. anorexie. Patogeneza Virusul ajunge dupa intepaturi in limfonodulii regionali si splina. pancreas si ficat. infiltratii limfocitare. La oameni simptome asemanatoare ca la EEE. provoaca leziuni inflamatorii. Virusul encefalitei japoneze este patogen pentru ecvine si oameni. somnolent. RFC. carora le produce leziuni si manifestari clinice de encefalita si pentru porcine. produsa de un virus din fam. Profilaxie si combatere Imunoprofilaxie specifica cu vaccin inactivat. Face parte din grupul encefalitelor produse de virusuri ARN transmise prin artropode si care au caracter zoonotic. Combaterea vectorilor. genul Alphavirus. genul Alphavirus. frison. fotofobie. La ecvine. vectorii fiind tantarii hematofagi. Encefalita japoneza (EJ). IHA.Rezervat. Caractere epidemiologice Rezervorul constituit din pasari salbatice. mamifere mici. mai grav la copii. cefalee.c. care afecteaza ecvinele. glioza. Tabloul clinic Incubatie cateva zile pana la 3 saptamani. mialgii. Flaviviridae. boala imbraca forma unui sindrom encefalitic acut cu mortalitate ridicata. urechile cazute. cand animalul este apatic. Etiologie Virusul EEVz incadrat in fam Togaviridae. Etiologie Virus din fam. Encefalita ecvina de Venezuela (EEVz) . Diagnostic Confirmare prin ex. . sau meningoencefalita ecvina de Venezuela este o boala virotica acuta. buza inferioara penduleaza. Histologic meningoencefalita nesupurativa. recuperarea animalelor mai frecventa fata de EEE. necroza neuronala. La om simptome de encefalita. Togaviridae. Prognostic Depinde de evolutia bolii Profilaxie si combatere Imunoprofilaxie cu vaccin inactivat. genul Flavivirus. unde are loc viremia primara insotita de hipertermie. afecteaza femeile gravide prin avort sau mortalitate embrionara. Probele de sange sunt inoculate i. perturbarea functiei neuronale si necroza neuropilului. Se identifica prin IF. tahicardie si diaree. mamifere. Flaviviridae. Poate imbraca fie aspectul unei infectii inaparente cu febra moderata fie apar modificari sistemice acute severe: febra. numita si encefalita japoneza B este o boala virotica evolutiva produsa de un virus din fam. de laborator. Tabloul morfopatologic Leziuni macroscopice absente. greata si voma. invadeaza tesuturile aparatului respirator. In EEVz este remarcata o alternanta intre starea de hiperexcitabilitate si agresivitate si cea de depresie. genul Flavivirus Caractere epidemiologice si patogeneza Rezervorul natural pe pasari salbatice. la soareci nou-nascuti. Apoi. Manifestari asemanatoare ca in EEE. dromomanie. transmis prin tantari.