Transilvania 7 / 2009

I o a n M a r i a n Ţ I P L I C
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu „Nicolae Lupu”
“Lucian Blaga” University from Sibiu, “Nicolae Lupu” Faculty for History and Patrimony

Arheologia secolului XX.
Naţionalism, Marxism şi Feminism
20th Century Archaeology. Nationalism, Marxism and Feminism
Nationalism and Archaeology. In the last years of 20th century one issue of world’s politics was the concept
of nationalism, in other words, the development of the nationalist ideologies. As a result, Archaeology confronted
with this issue as well and along the years there have been noticed a series of nationalist concepts. Kühnl claims
that no historical presentation or thesis can be purely scientific. He argues that all discourses, speeches, concepts
imply a certain political orientation, so the archaeological analysis may not be the exception as it cannot avoid the
orientation towards a particular political concept. The relation between archaeology and nationalism has become
more evident in the first half of the 20th century in particularly after the WWI gradually loosing its importance in
Western Europe after WW II.
The Marxism and its Influence on Historical Research. Our purpose is to identify and analyse the
influences of Marxist doctrine in history and archaeological researches. In the classical Marxism the change is
explained through the interaction between the production and exchange forces. Nowadays, this idea may be rejected
by the followers of the so-called post Marxism both in Europe and America. They consider that the Marxism is a
valuable concept only in relation with the new social and anthropological theories of Structuralism or Relativism.
Some historiographers consider that the archaeologists Roskams and Saunders were significantly influenced by
the Marxist-Leninist ideas. In Dark’s opinion, Ian Hodder (1986, 1992) or even G. Childe (1949) may be included
in the category of archaeologists influenced by post-Marxist ideas; in their researches, the classic theory is associated
with the Relativism and Structuralism offering plausible explanations for the cultural changes in the world.
The Annals School historiography has several common ideas with Marxism. Guy Bois analysed and identified
at least three common aspects:
a) the indirect and confusing influence of Marxism on the new history by means of economic aspects, a method
specific to Ernest Labrousse;
b) the influence of the new history on the Marxist historians generating several themes of research such as the
history of sensitivity and mass lines of thoughts;
c) the Marxist historians who assimilated the methods of research.
In the archaeology of the ex-communist countries Marxism has had two main influences:
a) the ideological one: by focusing on the social and economic aspects in the archaeological research;
the “barbarian” one by forcing the historians to refer to works of the Marxist classics in their collections of
history studies.
Feminism and Archaeological Research. There are many aspects of feminism in archaeology that are
worth to be discussed. In ‘60s and ‘70s of the last century, the feminism brought in archaeology a new method of
perceiving the reality through the artefacts that have been discovered, thus the areas of a settlement could have been
divided into areas with male or female features. While doing an archaeological analysis of a settlement dating
from the Iron Age at Glastonbury, David Clarke made a distinction between the large and small houses, he
assumed that the former ones belonged to more male activities and the latter ones to feminine activities as they
were mostly domestic objects.
Statistics show that at global level there is a percent of 25-30 % women archaeologists and according to
Gilchrist’s the situation is the following: in USA approx. 20%, in England and Australia approx 35% and in
Norway 49%.
Keywords: Archaeology, Nationalism, Marxism, Feminism, 20th Century, România
Institution’s address: Bd. Victoriei, nr. 5-7, Sibiu, 550024, România, tel: +40-269)21.44.68, fax: +40-
(269)21.44.68, e-mail: istorie@ulbsibiu.ro, web: http://istorie.ulbsibiu.ro
Personal e-mail: ioan-marian.tiplic@ulbsibiu.ro

<<< 6

nu trebuie să problematicii privind implicarea naţionalismului în credem că arheologia a fost atrasă împotriva voinţei arheologie este cea care a fost editată de Philipe celor ce o studiază în acest gen de dispute politice. în special există din cauză că toate discursurile şi expunerile după terminarea primei conflagraţii mondiale. iar arheologia a fost rapid O altă lucrare ce încearcă o abordare globală a atrasă în disputele politizate. Naţionalismul şi arheologia. transpunerea ei în sinteze. că o expunere istorică pur ştiinţifică nu prima jumătate a secolului al XX-lea. A doua modalitate de analiză ar putea particularităţi naţionale care se vor regăsi şi în porni de la legăturile dintre construirea statelor modul de abordare metodologică a unor ştiinţe. în acest sens pot fi date o serie de exemple: există la Trigger consideră că arheologia naţionalistă se ora actuală un model arheologic britanic. ideologii ce au pătruns în în care în Europa s-au impus începând cu anii ´20 aproape toate ramurile ştiinţei. folos şi abia atunci a apărut în ochii opiniei publice7. Kohl10. sunt în nesiguranţă sau private oarecum induse de evoluţia politică din ultima de drepturi politice de către naţiuni mai puternice6. mediului în care se dezvoltă ca ştiinţă. G. cuprinzând în linii mari deoarece. O problemă a semnificaţiei naţionale a artefactelor arheologice. care studierea istoriei şi arheologiei naţiunii Andreu şi Timothy Champion în lucrarea germane a devenit politică de stat. Ceea ce este un lucru comun ideologiilor naţionaliste au impregnat-o cu o serie aproape întregii Europe este faptul că relaţia dintre de concepte. Kohl şi Clare Fawcett. Este de arheologie în istoria construcţiei identităţilor evident că în evoluţia sa un stat generează naţionale4. făcut notă discordantă şi anumite aspecte ale naziste sau comuniste. aprecia că arheologia a fost Association of Archaeology13. unul terminând cu ideologiile naţionaliste israeliene şi dintre argumentele la care s-a făcut rapid apel a fost franceze de după anii ´60 ai secolului trecut. italian. german. pornind de la conflicte implicând desemnarea teritoriilor ideologia nazistă germană şi fascistă italiană şi naţionale. politicii globale în anii de final ai secolului al XX. stat în din ţările europene au realizat-o Margarita Diaz. Aceasta repede la stadiul naţionalist de exacerbare a poate fi înţeleasă în diverse accepţiuni: politică. nu poate fi continentului imediat după cel de al doilea război ocolită de ataşamentul faţă de un concept politic. era inevitabil Legătura dintre arheologie şi naţionalism poate să fie inclusă în bagajul argumentativ al fi studiată. francez. putem spune că arheologia datorită. B. discursul istoric încearcă să elimine din priveşte ceretarea şi protejarea trecutului. oferind un răspuns în maniera politicii globalizante În majoritatea statelor europene în intervalul pentru modul în care trebuie să conlucreze 1880-1925 au luat fiinţă o serie de instituţii cu profil arheologiile naţionale şi. la fel cum. câteva opinii ale unor autori ce s-au preocupat de Disoluţia ”marelui imperiu sovietic”. În principalele preocupări ale asociaţiei SS- introducerea acestei lucrări sunt prezentate şi Ahnenerbe9. două organisme care instituţionalizată atunci când a devenit politic de încearcă să transceandă frontierele politice şi etnice. făcând apel la lucrările lui Trigger şi lucrările simpozionului ţinut în noiembrie 1991 la Patterson11. determinismul istoric. mai întâi. sau 7 >>> . mondial8. Poate exemplul cel mai clasic pentru O încercare de analiză a modului în care s-a înregimentarea arheologiei în siajul unei cauze repercutat ideologia naţionalistă asupra arheologiei naţionaliste este dat de Germania nazistă. parte a secolului al XX-lea. arheologic patronate de stat şi cu atribuţii în ceea ce Recent. De la cuprinsul său termeni din familia substantivului acest stadiu naţional. s-a ajuns foarte realităţile societăţii medievale: identitatea.. În ultima afirmaţie facem referire la pentru imaginile şi obiectele care serveau World Archaeological Congress12 şi la European discursului naţionalist. fiind una dintre Nationalism and archaeology in Europe. Se poate spune. rusesc etc. dezvoltă cel mai puternic în rândul popoarelor care spaniol. se simt ameninţate. În aceste conficte etnico-religioase. şi naţionale şi instituţionalizarea arheologiei5. în opinia analiza ideologiilor naţionaliste şi a efectului lor lui Ph. arheologii. Chicago3. Arheologia nu a ai secolului trecut regimurile totalitare fasciste. a atras o serie de state nou apărute în asupra cercetării arheologice2. aşa cum susţine arheologie şi naţionalism a devenit evidentă în Kühnl. şi a de idei au o implicare politică şi deci nici analiza pierdut din importanţă în partea de vest a arheologică. implicit. în contextul răspâdirii ideilor naţional atunci când se referă la evul mediu şi naţionaliste ca urmare a nemulţumirilor generate acreditează un nou termen care este mai apropiat de de Conferinţa de Pace de la Paris. au luat fiinţă şi o serie Marie Louise Stig Sørensen. din perspectiva rolului jucat discursurilor politice cu tentă naţionalistă. Înregimentarea disciplinelor umaniste în ideologiile lea a fost naţionalismul şi dezvoltarea unor naţionaliste a reprezentat un fapt firesc în condiţiile ideologii naţionaliste1. analizând modul în de asociaţii care s-au calchiat pe structurile politice care în Danemarca arheologia a devenit „vehicolul” ale perioadei. Totuşi.

analizată critic şi de Radu Popa în contextul Mascarea ideilor naţionaliste şi prezentarea lor prezentării punctelor slabe ale lucrării lui Ştefan ca eforturi de afirmare a spiritului naţional 20 sunt Pascu25.. Pârvan zice: International Conference of Medieval and Later „Etnicul e punct de plecare şi universalul punct de Archaeology „Medieval Europe”. ce a conştiinţei naţionale la nivelul popoarelor central şi şi încercat impunerea în istoriografia română a unui sud-est europene -. considerând că siguranţa pretinde . poate sub influenţa dată de chiar tratatul de Istoria românilor. numit de el cultura plaiurilor. L. o secolului XX nu mai găsim nici o justificare. anume Şt.. şi chiar socială. comunistă a dezvoltat mai ales după anii ’70 ai Recent. face dovada faptului că discursul vorbeşte despre identităţi şi solidarităţi medievale în de tip patriotic nu a dispărut: . lucru ce nu poate fi probat de autorul <<< 8 .17 continuând cu cei menţionaţi mai înainte. Mărghitan. o nouă variantă a teoriei chestiunea trebuie discutată fără prejudecăţi. D. furnizând mult spre demonstrarea ancestralelor legături materiale pentru producţiile literare şi dintre Rusia sovietică şi sateliţii săi central europeni cinematografice. deoarece poporului român. Xenopol23. Cluj-Mănştur16. indiferent de natura acesteia. intitulată Identity sosire“.. Cercetarea identităţii prin prisma Naţionalismul poate fi practicat şi cuviincios. pentru cele apărute spre sfârşitul nou concept. Onciul24 şi aspectele majore ale ”problemei continuităţii”. Un ele au văzut lumina tiparului – definitivarea adept al acestei teorii este şi Gheorghe Baltag. dar şi asupra aceasta o întreagă serie de arheologi: C. fapt ce a permis alocarea unor Rezultatele cercetărilor lor au fost interpretate ca fonduri însemnate pentru cercetarea siturilor argumente irefutabile pentru ceea ce ideologia arheologice Dăbâca. cultură materială detectabilă în zonele cu altitudine Legătura organică dintre analiza continuităţii şi mai mare de 600 m şi specifică unei populaţii istoria formaţiunilor statale româneşti a fost romanice19... acestei tematici se opreşte discursul lui Stelian Un exemplu şi mai edificator de face lifting este Brezeanu atunci când. ca naţionalist. fiind implicaţi şi formaţi pentru perioadei romane şi post-romane. medievale. care în opinia produsele istoriografice ale sfârşitului de secol XIX lui Alexandru Madgearu a marcat specificul putem aduce ca justificare contextul politic în care civilizaţiei româneşti din evul mediu timpuriu18. această Analiza este însă făcută tot din perspectiva teorie a avut permanent numeroşi adepţi. cele mai intens În cadrul acestei noi etape arheologia mediatizate au fost cercetările arheologice legate de transilvăneană s-a orientat către cercetarea etapa etnogenezei.. am gândit multă vreme că and Demarcation14. unde Ştefan acest nou curent din istoriografia europeană. în continuităţii. asupra naţiunea e punctul terminus al evoluţiei universale21. lor înscriindu-se în linia agreată de Academia aducându-se în discuţie o mai veche teorie ce Republicii Socialiste România. Să nu uităm într-un ritm accentuat a procesului de unificare a că cel puţin până la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Iată un exemplu de ceea ce înseamnă geografic al României de astăzi. cele mai reprezentative au fost – a fost ghidată spre sfârşitul secolului al XX-lea arheologia clasică şi cea legată de ceea ce se numea spre noi teme de cercetare care urmau să în epocă arheologia prefeudală. În istoriografia română. societăţii comuniste în secolul al XX-lea. în Prefaţă. Pascu. Eu.. secolele VIII-X. Pascu. D. Dintre compartimentele ce au participat în mod Cercetarea arheologică – orientată până nu de activ la crearea unor mituri naţionale.26.. formaţiunilor politice din spaţiul carpato-danubiano- am avut de a face cu state total diferite în spaţiul pontic (sic!).a fost continuarea românesc. Alba Iulia.22. lucrările apartenenţei la tabăra adepţilor continuităţii.este spaţiul românesc15. Dacă pentru vorbeşte despre retragerea la munte. D. problematicii acestei lucrări..Transilvania 7 / 2009 ca apartenenţă la o categorie privilegiată. multă prezente şi în publicaţiile ce au ieşit de sub tipar în competenţă în domeniul specializat al arheologiei perioada ulterioară anilor ’90 ai secolului trecut. Nimeni descoperirilor arheologice a făcut chiar obiectul nu poate interzice unui popor să-şi trăiască tradiţia şi dezbaterilor în cadrul uneia dintre secţiunile 3rd istoria cu gloriile şi înfrângerile ei. teoria continuităţii a fost analizată din secolului trecut sub denumirea de trecutul istoric al perspectiva continuităţii culturale. Ligia Bârzu. primul rând pentru că ea reprezintă unul dintre Pornind de la A. perioadei ”întunecate” a istoriei regiunii. Deşi credem că ar trebui privită vorba despre refacerea economică şi politică de cu circumspecţie ideea unei „solidarităţi” în spaţiul după ivazia mongolă din 1241 . Protase. iar solidaritatea promovarea într-o lucrare de maximă importanţă a pare mai degrabă un paleativ cosmetizat aplicat ideii că unirea a existat ca şi comandament în perioadei medievale pentru ceea ce însemna în conştiinţa populaţiilor din spaţiul românesc cel discursul marxist-leninist internaţionalizarea puţin din secolul al XIII-lea. religioasă Petre Ţuţea considera că s-a exagerat naţionalismul. Daicoviciu.rezultatul firesc .. Din perspectiva demonstreze drepturile istorice ale poporului român.

O atare definiţie este mod diferit: 1945-1948. discurs maieutic28. unde tezele vechii recursului la textele clasicilor marxism-leninismului şcoli sovietice sunt încă în circulaţie. Roskams. dar şi aici relaţia dintre doctrina marxistă clasică este de regăsit la St. apariţia la aceştia a unor teme de cercetare cum ar fi La nivelul cercetătorilor din spaţiul Europei istoria sensibilităţii şi mentalităţilor colective. ce se situează spre linia extremă a O astfel de analiză fost realizată şi pentru doctrinei. 1949-1955. Fl. o analiză a influenţei marxism- marxismul clasic schimbarea este explicată ca fiind leninismului asupra arheologiei a relevat existenţa a un concurs al interacţiunii dintre forţele de patru perioade în care acest curent s-a manifestat în producţie şi cele de schimb33. mai are asupra cercetării arheologice şi istorice. deoarece luările de poziţie ale lui redus la acela de instrument menit să demonstreze Eugen S. prin economismul şi un grup de arheologi grupaţi în jurul lui atât de specific la Ernest Labrousse. Teodor nu constituie până la acest valabilitatea surselor scrise. dar dezbaterile şi metode de cercetare. problema cea mai spinoasă este dată schimbările culturale prin care a trecut omenirea. Childe (1949) prin metodologia propusă sunt cercetarea arheologică şi mai ales a ideologiei încadrabili unei linii post-marxiste în care teoria comuniste în maniera de prezentare a rezultatelor clasică. În viziunea arheologia din Bulgaria şi cea din Ungaria.menţionat anterior prin argumentele utilizate. anume marxism-leninismul. după astăzi amendată de adepţii aşa numitului curent 1975. 9 >>> . mai ales rezultatele acestora sunt încă în faza de În arheologia din fostele state comuniste. În Croaţia şi Slovenia ideea influenţa marxismului. prin orientarea interesului în linii. a exercitat-o asupra istoriei noi. Pentru mulţi arheologi moment o voce suficient auzită de breasla ce au activat şi activează în Europa centrală şi de arheologilor români. sud-est. sau mai bine zis a marxism- autohtonismului este încă relativ bine ancorată în leninismului. a avut două căi de dezvoltare: discursul arheologic29 şi faţă de exagerările acestei a) cea ideologică. centrale există o înţelegere mai adâncă a inserţiei c) istoricii marxişti care şi-au asumat noile politice în discursul arheologic. fiind lui K. punctare a influenţelor pe care aceasta le-a avut şi le arheologia este istoria înarmată cu spadă36. Annalelor şi cel ce îşi revendică o apartenenţă la O problematică oarecum asemănătoare a generat marxism au mai multe puncte de convergenţă. Între acestea. Guy în Polonia startul unor dezbateri de idei între Bois remarca cel puţin trei paliere la care putem adepţii ideii autohtonismului (potrivit căreia slavii identifica întâlniri şi convergenţe35: ar fi trăit încă din epoca bronzului pe teritoriul a) influenţa indirectă şi difuză pe care marxismul actual al Poloniei). În În Polonia. română apar singurele semne de schimbare pe Din ambele perspective. Ian Hodder (1986. Dark. de încercările de reconstituire a istoriei sociale şi Curentul istoriografic dezvoltat în jurul politice a secolelor IX-XI cu ajutorul arheologiei. rolul arheologiei a fost această linie. poate oferi explicaţii plauzibile pentru acest context. care au îmbrăţşat ideea b) influenţa pe care istoricii marxişti o primesc prezenţei slavilor pe teritoriul polonez ca urmare a dinspre curentul noii istorii şi care a generat unei migraţii din regiunea subcarpatică a Ucrainei27. manifestată prin obligativitatea arheologică din Ucraina şi Rusia. istorie şi arheologie este abordată doar marginal38. ce păstrează caracteristicile şcolii sovietice au cercetarea arheologică către aspectele legate de foat luate poziţii chiar dinspre istoriografia social şi economic. 1956-1975. ci doar o istoriei sau. recurs ce trebuia întrevede nici un semn de schimbare31. Discuţiile antropologice cum ar fi structuralismul sau asupra rolului marxismului în arheologia poloneză relativismul. Nu dorim şi nu considerăm fiind văzută de cei mai mulţi ca o servitoare a necesară o analiză a doctrinei marxiste. având ca preocupare principală studierea evului mediu. aceasta fiind şi că teoria marxistă are valoare şi poate fi valorificată perioada în care materialismul istoric a devenit doar prin relaţionarea ei cu noile teorii sociale şi singura ideologie oficială acceptată37. Nu suntem demonstrat prin inserarea unor idei din Opere alese de acord cu aprecierea că în literatura de limbă în cadrul studiului istoric. Aceştia consideră perioada cuprinsă între 1949-1955. cea mai „neagră” s-a dovedit a fi post-marxist din Europa şi SUA. asociată cu noile curente structuraliste şi cercetărilor38. Arcikhovskii. cum spunea A. nu se şi a epigonilor acestora. V. În relativiste. sursele scrise au reprezentat un Marxismul şi influenţa acestui curent asupra substitut pentru o bază teoretică solidă. Curta consideră că dinspre literatura b) cea „barbară”. în marea lor majoritate lingvişti. arheologia cercetării istorice. 1992) sau chiar abordate aspecte ce vizează implicarea politicului în G. R. Kazimierz Godłowski.34 sunt extrem de ample şi se desfăşoară de mai mulţi Anumite voci consideră că în arheologie ani cu începere din 1993. română30.

ideologiile naţionaliste balcanice a ideii O altă caracteristică a marxismului prezentă în continuităţii ca supremă dovadă a legitimităţii discursul istoric şi arheologic se leagă de stăruinţa statale şi politice. arheologice prin prisma artefactelor descoperite. aceste culturi arheologice au devenit Toate acestea. Kaiser consideră că mod diferit arheologia. interpretarea datelor arheologice din perspectivă manifestându-se o oarecare retardare a fenomenelor etnică. În arheologia românească ideea cu care s-a încercat cronologizarea oricărei etape continuităţii este una de o specială importanţă. deoarece secolele VII-X nu sunt caracterizate de arheologia medievală s-a orientat tot mai mult spre aceleaşi fenomene în cele două regiuni. fiecare etapă fiind generată şi atribute considerate elemente distinctive. Aşezate condiţionată de cea anterioară46. fosta Republică economică de cercetare a istoriei şi preistoriei. Implicarea politică nu mai trebuie se încearcă redefinirea terminologiei utilizate de detaliată şi este suficientă trimiterea la bibliografia cronologia relativă42. fiind importante este impunerea încă din anii ’60 şi ’70 ai impusă ideea că motorul evoluţiei tuturor secolului trecut a unui mod de percepere a realităţii societăţilor a fost confruntarea socială. extra-carpatice45. pregătite astfel pentru a fi utilizate demonstrării drepturilor politice asupra teritoriilor în discursul ideologic naţional ca elemente de stăpânite în prezent.prima arie este cea a teoriei în arheologie.a treia arie acoperită a fost cea a periodizării. sub priveşte evul mediu din zona Dunării Mijlocii şi de impulsul ideologiei naţionaliste de tip marxist. interpretând artefactele ca elemente pentru în zona estică a continentului.şi Feminismul şi cercetarea arheologică. <<< 10 . cu unele luări de poziţie prin care dunărean. Arheologiei rezultând în România o cronologie relativă ce medievale româneşti i-a revenit cea mai grea utiliza cu predilecţie termenul de prefeudalism şi sarcină. sau gândesc diferit despre impactul ideologiei marxiste asupra arheologiei din trecut? statele balcanice poate fi observat în trei arii de Feminismul în arheologie are mai multe aspecte cercetare: ce merită a fi tratate. Jos. aşezări de epoca fierului de la Glastonbury. Roberta Gilchrist porneşte în analiza subiectului de la o întrebare: oare bărbaţii şi femeile cercetează în În altă ordine de idei. ea istorice din viziunea dezvoltării sociale a societăţii. de a utiliza termenul de ev mediu timpuriu în loc de iar unificarea europeană va genera creşterea evul mediu dezvoltat (High Middle Ages)43 pentru tendinţelor naţionaliste în arheologie ca o măsură perioada secolelor VIII-XI fiind una demnă de luat de protecţie împotriva europenizării înţeleasă în în seamă44. adică cea continuă şi în lucrările publicate după anii 90 ai mai „obscură” perioadă din istoria spaţiului nord secolului trecut41. Utilizarea acestor termeni anacronici perioada cuprinsă între secolele V-XIII. până la formarea statelor medievale. şi anume să furnizeze informaţii şi feudalism pentru a defini perioada migraţiilor şi descoperiri care să susţină ideea continuităţii în evul mediu.Transilvania 7 / 2009 Numitorul comun al tuturor acestor arheologii relaţionată la rândul ei cu modalitatea socio- – integrând aici şi România. Nu suntem de acord cu din anii 1968-199047. utilizarea cronologiei vest-europene în ceea ce Ca o scurtă concluzie. transilvan/românesc. au generat apariţia în legitimare a existenţei statelor moderne40. mulate pe necesitatea grupuri etnice. unul dintre cele mai . având menirea să demonstreze continuitatea de Pentru evul mediu. principalul criteriu de locuire şi biologică începând din epoca fierului şi departajare a fost modul feudal de producţie. O astfel neolitică şi eneolitică şi aceasta sub influenţa de analiză a efectuat David Clarke asupra unei textelor lui Fr. propunerea lui Ioan Stanciu generând dezvoltarea arheologiei cultural-istorice48. propunând o distincţie între casele mari şi cele mici. deşi este relativ dificil de integrat această sensul în care este percepută globalizarea49. . putem spune că. Cehia. T. pe hartă. Engels. Arheologii vest europeni considerent este impropriu să adaptăm cronologia consideră că naţionalismul şi implicarea lui în evului mediu vest european la evul mediu arheologie au avut şi unele urmări pozitive. Din acest definirea etnicităţii. cronologie în istoriografia română datorită diferenţelor majore între spaţiile istorice intra. . legat Democrată a Germaniei – este dat de faptul că de aspectul periodizării s-a dezvoltat şi teoria arheologia a utilizat pentru toate palierele sale materialist-dialectică ce presupune evoluţia cronologice conceptul de cultură definită pe baza ascendentă a societăţii umane de la preistorie la existenţei sau non-existenţei unor tipuri sau perioada modernă.cea de a doua se referă la necesitatea de a mod ce a indus impunerea unor teorii cu privire la interpreta din punct de vedere economic şi social împărţirea arealului unei aşezări în zone diferite cu artefactele arheologice provenind din perioada specific masculin sau cu specific feminin.

armament. 35%. se avansează ideea că femeii medievale. asupra analizării relaţiilor matrimoniale şi a rolului Subiectul a fost pe larg tratat într-un volum relativ femeilor din familiile boierilor moldoveni şi recent – Excavating Women – dedicat istoriei munteni în cadrul acestor relaţii57. Dacă până în anii ’80 reprezentarea femeilor în arheologia românească a fost una sporadică.conturate.capabile să întregească scenariul reconstituirii american arată astfel: în SUA în jur de 20%. Literatura istorică engleză a artefactele arheologice alese pentru studiu de femei adus de mai multă vreme în discuţie rolul şi de bărbaţi. femeile fiind timpuriu53. bărbaţii sunt istoriografia franceză a produs în ultimii 20 de ani mult mai tentaţi să aleagă teme legate de război. în arheologia mondială există. (a doua jumătate a secolului al XX-lea) Rămâne însă întrebarea: au dezvoltat femeile arheolog o apropiere feministă asupra cunoaşterii istoriei? Este greu de răspuns şi în nici un caz În arheologia actuală. atribuite pe baza artefactelor de drum pentru generaţiile de după anii ’60 ai descoperite ariei domestice. necropole. în acest context. se arheologice sunt şi ele influenţate de gen. O motivaţie a acestei penurii de lucrări dedicate poate fi adevărată teza deoarece se poate observa că rolului femeii în societatea medievală românească femeile arheolog au preferat să se refere mai mult la ar putea deriva din faptul că mişcările feministe. Parţial. lumea arheologilor din fost mai vizibil. deşi în mare parte sud. istoria costumului. în societăţii europene medievale.. aşa cum a fost cazul evului mediu România a rămas destul de patriarhală. În schimb este absolut necesară creşterea rolului La ora actuală. o analiză profundă a ceea ce a însemnat 25-30% femei-arheolog. istoria artei etc. această problematică este benefic să fie aşezate rezultatele cercetării analizată din dubla ipostază a rolului femeii în arheologice în poziţii antagonice prin prisma istorie. fortificaţii etc. asiatice şi pe continentul nord.primele fiind atribuite familiilor şi activităţilor mai au nevoie de prezentare. tolerate. femeii-arheolog în cercetarea arheologică curentă. Dacă fortificaţiile şi Anglia şi Australia cca. estul continentului nu este supus analizei52. dar şi din aceea a rolului genului celui care le-a produs. Pe de altă parte. avem doar o singură lucrare de sinteză dedicată Pornind de la această premisă. după cum cunosc. Repartiţia în cadrul unor femeia în societate poate oferi o serie de răspunsuri ţări europene. dar şi aceasta se opreşte doar femeile ar avea o altă percepţie decât a bărbaţilor. a analiza unor probleme legate de relaţiile sociale. în cadrul căreia având totuşi o reprezentativitate reală la nivelul avem o serie de personaje feminine puternic continentului european. puţine lucruri despre locul femeilor rezultă dintr-o simplă analiză cu privire la temele şi în aceste fortificaţii. nu au găsit ecou în cadrul statelor legate de perioadele istorice în care rolul femeii a comuniste. În arheologia românească post-belică au existat câteva femei-arheolog care au deschis drumul afirmării a tot mai multe reprezentante în rândul colectivelor de cercetare. totuşi. secolului al XX-lea. O situaţie femeilor arheolog în arheologia europeană. de o serie de lucrări care au introdus femeia în atenţia conflicte şi implicit artefacte corelate cu aceste cercetătorilor56. Analiza diferită avem atunci când ne oprim asupra principală a volumului rămâne una cantitativă. dar nu întotdeauna luate în considerare. în general feminine50. ceramică. În istoriografia de limbă română teme: săgeţi. de căutat să „aşeze” femeia în acest plan55. Pentru cum ne prezintă Roberta Gilchrist. tot ceea ce depinde de ele au făcut obiectul unor Autoarea menţionată consideră că concluziile cercetării ce se întind pe mai bine de trei secole. Interesant este că abordează cu predilecţie tematici „domestice”: aşezări. În timp ce primele se îndreaptă spre „domestic” al fortificaţiilor şi. aşa temelor ce privesc rolul femeii în societate. ce problematice legate de studiul textilelor. mai puţin teme „războinice”: Proporţia femei-bărbaţi în arheologie istorie militară. La fel. ele fiind deschizătoare masculine iar celelalte. al au avut un puternic avânt în anii ’60 şi ’70 ai bijuteriilor sau al decoraţiunilor. în prezent ele reprezintă cca. arme în general. 23% din numărul total de arheologi înregistraţi în Registrul Arheologilor din România54 şi sunt tot mai prezente în peisajul istoriografic românesc. literaturii române cu subiect istoric. Nume ca Maria Comşa nu 11 >>> . iar în Norvegia 49%51. un procent de evul mediu. artefactele cu valenţe „domestice”. fiind clar mai secolului trecut. la modul general.

Ann Harbor. P. 1993. 27. URBAŃCZYK. 1995. în: Theory and Practice BARFORD. and the practice of archaeology. Bucureşti. of European Integration. Geto-dacii: strămoşii DIAZ-ANDREU. MILISAUKAS. HARDT. Bulgarian archaeology: Ideology. european archaeology. Vol.. 2002. ONCIUL. Inventing the Past in North Central Europe. p.. 1999. 1945-1995. BOIS. K.. T. 35-36. Remote Past. Gender and Archaeology. 31. 1972.. Chronology. Archaeology HELMIG. 257. Apariţia slavilor. P. Margarita. Nationalism and Archaeology: On Frühgeschichte. Omul medieval. Cluj . ed. G. The University of LECH. în: Ph.aspx. 270. în: Archaeologia Polona. 2005. Bucureşti. G. ed. Bucureşti. New York. New York. Fl. ARNOLD. DUBY. Bucureşti. (red. SCHOLKMANN. Elemente de demografie şi Nationalism. 1998. DIAZ-ANDREU. SIKLÓDI. p.. W.cimec. 2005. Nationalism. St. 2005. http://arh. 1980 1996. 2002. Paradigms lost: Polish archaeology and of Archaeological Research. LÜBKE. Cavalerul. Clare FAWCETT.. culturală la Dunărea de Jos în secolele VII-VIII. 1. Trecute vieţi de doamne şi domniţe. W. Frankfurt am Main. R. G. 2005. 1968. Margarita. KRISTIANSEN. Doamnele din veacul al XII-lea. I.. New York. Archaeology and MADGEARU.. Bucureşti. Politics and Heritage in the Eastern DARK. Politics and Heritage in the Eastern IX-XIII). S. 1999. Between Captivity and Freedom: Polish Michigan Press. politics.. J. 1997. Clare FAWCETT. 1997-1998.3-33. DUBY. B. Fakten. . p.. D. în: Inventing the Past in North Central Europe. archaeology in Poland (1945-1995). Ethnische Interpretationen in der the Constructions of Nations and the Reconstructions of the Archäologie. KAISER. J. 1998.. 272-298. D. în: Antiquity. Archaeological Theory in Europe. 2006. Archaeology and Ideology in Southeast London. Quellen zur slawischen Ethnogenese. sociopolitics and the exotic. P. Barbara. Gh. Marxisme et histoire nouvelle. and the Medieval Europe Basel 2002. BREZEANU . Bucureşti. an Essay on the use of the Past. Nationalism. CURTA ed. A. Bucureşti.. London. în: Archaeology under Fire: IAMBOR. T. Z. politics. Philip L. Hertingen. ed. 2005. Übersetzungen. ***. Istoria vieţii private. Region. Franţa feudală. Continuitate şi discontinuitate nationalism in Spain. Archaeological Scaun.). MICLEA. Mediterranean and Middle East. theory in Hungary since 1960: Theories without theoretical CURTA. Zgodnjesrednjeveska lančenina na obrobju vzhodnih Alp. Zgodni slovani. Ann Harbor. 3..). Early Middle Ages: Problems of archaeology. 1998. 1998. Târgovişte..Transilvania 7 / 2009 Bibliography GOFF.. The National ARIES. London. p. M. L.. Fl. New York.. 1991. până în secolul al XIII-lea d. Lynn MESKELL. J. cu privire specială asupra KOBYLIŃSKI. Great Might.. Al. PASCU. Excavating women.. Nationalism and archaeology in Europe. S. London.. C. The National perception of Early Medieval History and KRISTIANSEN. Bettina.ro/RegistruArheologi. Clare. Moscow. Cs. Istoria românilor. A history of women in 223-236. Histoire. 835-839. 2000. politics. în: Journal CURTA. Europe in the Early Middle Ages.. Vvdenie v arkheologiiu.. BRATHER. HASSMANN. G. 1997-1998. Europe. Eastern Europe in the Early Middle Ages. în: Ph. Fl. Archaeology in the United States. HODDER. Editura Cetatea de LÁSZLOVSKY. Toward a Social History of London. în: Annual Review of Anthropology. Mythen und legenden (originaltexte mit 2000. R. KOHL.. în: Archaeologia Polona. Periphery – KOHL. Cambridge. 2002. 2002 1972. V.). H. p. Erläuterungen und Kommnetaren).. Nationalism. New York. I. politics. 1991. M.. G.. in Nazi Germany: the Legacy of Faustian Bargain. Roberta. 261. CURTA. Nationalism. DIAZ-ANDREU. Observations on Polish archaeology.. II. Philip L. UNTERMANN. Nationalism. Vestigii milenare de cultură culturăşi artă. Timothy. Bucureşti. Identităţi şi solidarităţi medievale. East Central and 35-36. post-war politics. I. The Strength of the Past and its Controverse istorice. p. M. (coord. Căsătoria în 2 vol. London.. 2001. GUŠTIN. 1993. ed. Cambridge. Theoretical orientations in zonei municipiului Sighişoara..C. ..).. and the practice of archaeology. 1-10. CHAMPION. TABACYŃSKI. Margarita. Istorie şi arheologie la European of Archaeology. în: Ph. Ch. Ia?i. Cambridge. FLORESCU. Warsaw. Archaeology in the 20th Century. and the practice of archaeology. Berna.. K.). în: La Nouvelle KOHL.. National Archaeology in the Age Archaeology. Die Projektion des Nationalstaats in die KOHL. în: Fl. PATTERSON. BALTAG. le (coord. SCHORKOWITZ. 1997. femeia şi preotul. The University of Lynn MESKELL (ed. Voievodatul Transilvaniei. BAILEY. Marie Louise. K. Cluj -Napoca . 2005. Theoretical archaeology . 1994-1998. 1940. FAWCETT. 2003. GILCHRIST. Bucureşti. Centre.. Scrieri istorice. 2005. Hr. Sacerdoţeanu. Polirom. CURTA ed. ARCIKHOVSKII. D. 64. Archaeology under Fire: Michigan Press. de A. practice of archaeology. London. East Central and Eastern Hodder. London. <<< 12 . 225-258. III. (ed. habitat în bazinul mijlociu al Târnavei Mari din preistorie Cambridge . perception of Early Medieval History and Archaeology.. Ljubljana. STIG SŘRENSEN. DUBY. Clare FAWCETT. S.. Dunărea de Jos în veacurile VI-VII. Aşezări fortificate din Transilvania (sec. Şt.. în: Archaeological Theory in Europe. Sighişoara.. Ph. GANE. HENSEL. p. I. Fl. KOHL. (eds... 1995. PANZER. 1996. în: Archaeologia Polona.). românilor. Orlando. Mediterranean and Middle East.

Bucureşti. I. p. 19. 1996. Ediţie 15. Sălaj. UCKO. Clare FAWCETT. Iaşi. Civilization. 21. Transilvania. TEODOR. G. 135. Câteva Margarita Diaz-Andreu. 7. 2005. 1987.cit. 1998. Medievală. ŢIPLIC. în: Arheologia Nationalism and archaeology. B. STANCIU. p. CHAMPION. Între Dumnezeu şi neamul meu. Civilization. 3-33. Iaşi. arheologice şi maniera tradiţionalistă de interpretare a URBAŃCZYK. 13. Hertingen. archaeology. Barbarism History and Archaeology. 19. Margarita DIAZ-ANDREU. 1989. L. Nationalism. cu privire specială asupra zonei municipiului Sighişoara. B. Rekonstruktionen des Nationalism and archaeology in Europe. T. L. 24 sqq. Studii asupra habitat în bazinul mijlociu al Târnavei Mari din preistorie stăruinţei românilor în Dacia Traiană. P. p. K. Continuitate şi discontinuitate WAILES. în: HARDT. Central Europe. BREZEANU.. London. 12. TRIGGER. teritoriul României (secolele VIII-X). Permanenz des Historischen.. 9. jud. 13 >>> . Academic Freedom and Apartheid: The 16. 1984. A. 7. în: Cercetări KOHL. Istoria. politică ce a contribuit în perioada secolelor XVI-XIX la 22. Identităţi şi solidarităţi medievale. D. B. B. IAMBOR. B. Centre.. Nationalism and 8. 9. în perioada migraţiilor şi evul mediu timpuriu. nationalism in Spain. Archaeology and archaeology in Europe. C. p. Clare FAWCETT. archaeology. and the practice of 18. I. Beobachtungen zur sqq cu bibliografia. 2002. Fundaţia Anastasia. 1997. and Nationalism in European Archaeology. archaeology. Nitra. Iaşi. 2003.G. PATTERSON. 20. 287- ŢURCANU. 360. lucrată la roata rapidă. 1993. 12. Elemente de demografie şi XENOPOL. T. în: Ph. p. III. Orlando. 3. Despre ceramica medievală timpurie de Fawcett.. interpretare. în aşezările de pe 5. S. Marie Louise STIG SORENSEN. Great Might. Margarita DIAZ-ANDREU. p. the Birth of a Subject: the National use of Archaelogy in STIG SORENSEN.. SCHORKOWITZ. 163.. p. Ibidem. ZOLL. Berna. Marie Louise. MATEI. 2005. cercetare. până în secolul al XIII-lea d. IX-XIII). an Essay on the use of the Past.). II. în: Acta Musei Porolissensis.. 1991. POPA. Nationalism and Archaeology: On the TEODOR. p. Sondajele din aşezarea Colonialist. ZOLL. Cambridge.. ŢURCANU. politics. Bucureşti. Transilvania (sec. Bucureşti. 1994. în: Studia Antiqua et Archaeologica. Al. 55. SCHORKOWITZ. London. Inventing the Past in North and the practice of archaeology. Al. Archaeology in TEODOR. 2005. P. Kohl. FUSEK Remote Past.. 1987. and the practice of archaeology. 1. KRISTIANSEN. 1. 1995. Nationalism and in Nineteenth-Century Denmark. în: Public Archaeology. p. Sighişoara. Cluj -Napoca. the Birth of a Subject: the National use of Archaelogy ANDREU. arheologice. Ph. p. LÜBKE. 1984. unui stat) şi naţionalism (= ideologie şi p. 19. 1884. J. HELMIG. Bettina ARNOLD. G... p. Istoria. T. Între Dumnezeu şi neamul meu. STANCIU. B. I. The Fall of a Nineteenth-Century Denmark. MADGEARU.. T. unei naţiuni. UCKO. 2000. London. 197. în: Ph. T. Slovenia. 2005. Nazi Germany: the Legacy of Faustian Bargain. 1992. History of Archaeology in the United States. The Fall of a Nation. O frontieră incertă a lumii romane. cercetare. E. p. 1. and Nationalism in European Archaeology. P. în: Margarita DIAZ- Nation. Ediţie 1.M. p. 6. CHAMPION. Receptare. ANDREU. WAILES. A History of Archaeological Thought. p. 1992. XII. Academic Freedom and Apartheid: The TRIGGER. I. Controverse istorice. Alternative Archaeologies: 11. Amy L.. Political circumstances reflected in rezultatelor vezi la P. M. Nationalism and consideraţii cu privire la ceramica prefeudală din archaeology. 262 sqq. 224.. BALTAG. politics. S. ŢUŢEA. 2000. About some Slavic Pottery from op. M.. CHAMPION. Istoria românilor. J. 2. Romanticism. Medieval Europe Basel 2002. 1989. Clare FAWCETT. Imperialist.G. 17. Margarita DIAZ-ANDREU. London. CHAMPION. 2002. V. 2003.. Alternative Archaeologies: Nationalist.G. Contribuţii la istoria spaţiului românesc 14. An update for „Ipoteşti-Cândeşti” Constructions of Nations and the Reconstructions of the culture. politics. Institutul UNTERMANN eds. Cambridge. Clare FAWCETT. uz comun. G. în: MAN. The Strength of the Past and its Nationalism. S. 1 nationalen im postsowjetischen Raum. 27. îngrijită de Gabriel Klimowicz. Câmpia Dunării de Jos în epoca lui Justinian. Colonialist. KOHL. Nationalism. 21. B. Fundaţia Anastasia. p. p. HASSMANN. Periphery – Europea. St. p. 18. 2003. Teoria lui Roesler. 127-191. Ph. în: Zbornik na počest dariny Bialokovej. H. 51.. în: Ph. Region. Receptare. D.. Kohl. C. Note: interpretare.. T.cit.. Barbarism culturală la Dunărea de Jos în secolele VII-VIII. TRIGGER. P. în: Margarita DIAZ. Observaţii şi îndreptări la istoria României formarea naţiunilor).. (red. 49-56. 3. KOHL . I. European of Archaeology. în: MAN. op. în: Journal Cambridge.. Barbara SCHOLKMANN.. Aşezări fortificate din post-war Polish Archaeology. KOHL. Champion.cit. Un stadiu al cercetărilor vizând aceste situri Story of the World Archaeological Congress. 6. 10. G. KOHL. Cambridge. Fawcett. E. E. apud prefeudală de la Popeni-Cuceu. în jurul anului 1000. Gh. 70 sqq. The National perception of Early Medieval 4. Imperialist. p. 1996.C. R. Toward a Social TRIGGER. A se face deosebire între naţional (=care este propriu îngrijită de Gabriel Klimowicz. Hr.. 432.. L. în: Ph. III. D. în SCIVA. op. Amy L. A History of Archaeological Thought. nationalism and Story of the World Archaeological Congress. în: Annual Review of Anthropology. Nationalist. 2004.. în: Ph. TRIGGER. 2000. Ch.

G.). 84-97. London. 49-56. 1997-1998. D. 180. Scrieri istorice. C. Die Projektion des Nationalstaats in die 42. SIKLÓDI. Paradigms lost: Polish archaeology and mai mulţi ani figurează în registru că nu şi-au ridicat post-war politics. 1996. archaeology. MATEI. 257. Despre ceramica medievală timpurie de Frühgeschichte. http://arh. arheologice. p. 50. 261. Historischen. Ţiplic. în: Archaeologia Polona. 28. p. în: Ph. în: Archaeologia Polona. reflected in post-war Polish Archaeology. Sălaj. 87-110. 166. migraţiilor şi evul mediu timpuriu. Vvdenie v arkheologiiu. 137. and the practice of archaeology. LÁSZLOVSKY. în: Franţa feudală. p. p. 24. London. CURTA. Roberta GILCHRIST. 35-36. Doamnele din Theory and Practice of Archaeological Research. ARIES. XII. Excavating women. HENSEL. L. 7. 10 ani figurează ca arheologi debutanţi sau specialişti. 34. în: Ph. 272-298. D. Câteva 27. Sacerdoţeanu. Din Eastern Europe. Lynn MESKELL. 1998. p. Political circumstances 55. MICLEA. Bucureşti. p. URBAŃCZYK. 46. 2003. XENOPOL. p. în: Acta Musei Porolissensis. 163. Archaeological Theory in Europe. Sondajele din aşezarea 26.G. Marxisme et histoire nouvelle. Roberta GILCHRIST. 2000. TEODOR. Omul medieval.aspx. existând şi situaţii bizare când arheologi morţi de 4-5 sau 38. p..M. 31. Nationalism. M. P. PANZER.V. Between Captivity and Freedom: Polish încât persoane care au plecat din România de mai bine de Archaeology in the 20th Century. Ibidem. 1999. 2003. Archaeology. DUBY. HARDT. 1998. A history of women in Histoire. Clare FAWCETT. Căsătoria în orientations in archaeology in Poland (1945-1995). KOBYLIŃSKI. Mythen und legenden (originaltexte mit Iaşi. 18. în: Inventing the Past in North Central 45. 25. KOHL. Cluj -Napoca. GUŠTIN (red. S. nationalism and 32. Chr. D. 48. S. 1994-1998. le GOFF (coord. KRISTIANSEN. PASCU. 1997-1998. L. Nationalism. G. p. păcate acest registru nu este destul de bine actualizat. London. Cavalerul. Ethnische Interpretationen in der uz comun. p. Übersetzungen. 2002. Câmpia Dunării de Jos în epoca lui Justinian. 43. DUBY Warsaw. GANE. 109-145. 835-839. 64. St. 39. Polirom. URBAŃCZYK. 1. CURTA. 1995. R. în: Cercetări Nationalism. S. lucrată la roata rapidă. ed. p. Ph. p. 5 sqq. Nitra. Asupra acestei probleme a se vedea şi I. Theoretical 56. femeia şi preotul. în: Arheologia The National perception of Early Medieval History and Medievală. ed. and the slovani. 3. apud Fl. 28. 1999. Din aceste motive este dificil de apreciat dacă 270. CURTA. Institutul European. Archaeology and Ideology in Southeast Europe. Apariţia slavilor. P. n. 1940. BRATHER. în aşezările de pe Archäologie. Bucureşti. 3. 23. MILISAUKAS. III. p. în: Antiquity. ed. p.ro/RegistruArheologi. TABACYŃSKI. 1971. Berna. 273-333. Iaşi. sociopolitics and the exotic. Archaeological theory in Hungary since <<< 14 . CURTA. 35-36. în: stăruinţei românilor în Dacia Traiană. Politics and Heritage in the Eastern Mediterranean and Middle East. 1968. LÜBKE. Fakten. Europe.Transilvania 7 / 2009 23. Fl. IDEM. Theoretical archaeology . p. Bialokovej. Zgodnjesrednjeveska lančenina na obrobju vzhodnih practice of archaeology. Istoria vieţii private. CURTA. Trecute vieţi de doamne şi domniţe. veacul al XII-lea. 52. Romanticism. 2005. Marie Louise STIG 35. 325-359.). D. V. jud. K.). 127-191. ed. 2006. TRIGGER.cit. DARK. BAILEY. I. B. 40. 2002. Bucureşti. p. 269. TEODOR. A. B. Idem. J. Bucureşti. Voievodatul Transilvaniei. 17. W. 1994. R. 51. 24. Frankfurt am Main. teritoriul României (secolele VIII-X). New York. Despre acest subiect vezi pe larg Roberta Gilchrist. Observaţii şi îndreptări. STANCIU. 2000. Teoria lui Roesler. în: Public op. Vestigii Slovenia. Voievodatul Transilvaniei. 180-181. New York. Zgodni KOHL. astfel 37.1.cimec. J. Şt. E. National Archaeology in the Age of „Ipoteşti-Cândeşti” culture. p. Rekonstruktionen des nationalen im CURTA. O frontieră incertă a lumii romane. Al. (coord. Contribuţii la istoria spaţiului românesc în perioada 29. 1-10. 31. New York. 47. p. 2005. p.). E. FUSEK (red. p. London. 223-236. BARFORD. Geto-dacii: strămoşii românilor. p. Moscow. prefeudală de la Popeni-Cuceu. atestatul. ed. A. 135- Scaun. J. P. Fl. în: Archaeologia Polona. 18-42. 1980. în: La Nouvelle SORENSEN. STANCIU. în: Inventing the Past in North Central Europe. Târgovişte. 1884. Archaeology and History. K. I. Bulgarian archaeology: Ideology. 225-258. 36. de A. R. Early Middle Ages: Problems of SCHORKOWITZ. 30.. Clare FAWCETT. real al arheologilor din România. An update for 49. Cluj. XI-XII. p. în: Studia Antiqua et Archaeologica. 399-410. 33. London. 57. p. Erläuterungen und Kommnetaren). I. Ibidem. p. postsowjetischen Raum. Quellen zur slawischen Ethnogenese. Hodder. Fl. Studii asupra 1960: Theories without theoretical archaeology. Istorie şi arheologie la consideraţii cu privire la ceramica prefeudală din Dunărea de Jos în veacurile VI-VII. Margarita DIAZ-ANDREU. I. p. 405-414. W. G. Cs. Editura Cetatea de Transilvania. 1991. LECH. Observations on Polish archaeology. ONCIUL. op. p. 99 sqq. Ibidem.. Fl. Gender and Archaeology. 1997. 46. în: Archaeology under Fire: 1972. Beobachtungen zur Permanenz des 44. East Central and 54. p. POPA. 12. în: East Central and eastern Europe. BOIS. 2004. milenare de cultură cultură şi artă. p. politics. About some Slavic Pottery from FLORESCU. n. 24. 53. Apariţia slavilor. 41. p. politics. 9. 2000. Bucureşti. Ljubljana. M. p. I.cit. Archaeology. în: Zbornik na počest dariny European Integration. 2 vol. Z. D. european archaeology. Alp. Pentru o mai bună exemplificare vezi I. G. numărul de 648 de arheologi atestaţi reprezintă şi numărul 1945-1995. Fl. Cambridge. 1972. ARCIKHOVSKII. p. SCHORKOWITZ. 2003. 1993.S. Chronology.