You are on page 1of 14

Unitatea de învăţare nr.

1

SISTEMEME ELECTROMECANICE de PROPULSIE

Cuprins Pagina

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 1 4
1.1 Noţiuni introductive 4
1.2 Structura sistemelor electromecanice 5
1.3 Rolul si clasificarea instalatiilor de propulsie navale
1.4 Tipuri de masini de propulsie navale 6
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 1 8
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 9
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 1 9

3
Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii

. Electromecanica tratează ansamblul problemelor asociate conversiei electro-mecanice sau mecano-electrice Observatie: circa 98% din energia electrică se realizează prin conversie mecano-electrică. 1 sunt:  Conversia de energie  Structura sistemelor electromecanice 1. pe langa conversia de energie.reversibilitate.puterea pe unitatea de volum sau de masa este mai scazuta decat anumite sisteme hidropneumatice. .1 Noţiuni introductive Energia electrică este o formă intermediară de energie nepoluantă uşor de transportat şi cu multe posibilităţi de conversie. .2 Structura sistemelor electromecanice În figura următoare este prezentată structura unui SEM. Avantajele conversiei electromecanice : . 1. 1 Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr.fiabilitate şi durată de viaţă. . . a unei conversii de semnal.dependenta de o retea de alimentare. Conversia electromecanică are o gamă largă de aplicaţii. mecanice sau termice. .conversie de energie.OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr.posibilitatea asigurării.gama extinsă de puteri din domeniul mW până în domeniul GW. . Dezavantajele conversiei electromecanice : . Conform definiţiei. Pentru conversia electro-mecanică sau mecano-electrica avem: .conversie de energie şi semnal. studiul SEM(sistem electromecanic) va face apel la elementele de analiză a circuitelor electrice şi magnetice şi a conversiei electromecanice.sistemele electromecanice prezinta pericolul electrocutarii pentru operatorul uman.randament energetic ridicat. Un sistem electromecanic reprezintă ansamblul de dispozitive care transformă energia electrică în energie mecanică şi asigură controlul energiei mecanice astfel obţinute. în domenii foarte variate. 4 Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii .

electrica si hidraulica. destinata pentru: a) deplasarea navei.2. a sistemului de propulsie si a altor instalatii. in conditii normale de exploatare. b) functionarea masinilor si a instalatiilor ce deservesc masinile principale de propulsie. mecanica. 5 Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii . c) alimentarea cu energie electrica a aparaturii de navigatie. a instalatilor de semnalizare si a aparatelor si sistemelor de masura. 1. Subsistem mecanic COMANDĂ ŞI CONTROL BLOC CINEMATIC BLOC DE UNGERE BLOC DE LUCRU Figura 1. COMANDĂ ŞI CONTROL FORŢĂ BLOC DE ALIMENTARE BLOC DE ACŢIONARE CIRCUIT DE MĂSURĂ. control si comanda. cu viteza prevazuta. ROLUL SI CLASIFICAREA INSTALATIILOR DE PROPULSIE NAVALE Prin sistem sau instalatie navala de propulsie se defineste complexul format din masinile principale si auxiliare. Structura unui sistem electromecanic De reţinut! Un sistem electromecanic reprezintă ansamblul de dispozitive care transformă energia electrică în energie mecanică şi asigură controlul energiei mecanice astfel obţinute. e) functionarea instalatiilor care asigura conditii normale de viata pentru calatori si echipajul navei. d) actionarea mecanismelor de punte folosite pentru diverse operatiuni in timpul exploatarii navei. pe drumul dorit.3. care au rolul de a transforma energia continuta in combustibil in energie: termica.

cu masina ireversibila si propulsor EPR. b) tipul subsistemului de transmisie a energiei. f) functionarea diferitelor agregate si instalatii care indeplinesc sarcini deosebite la bordul navei. h) sisteme de propulsie cu turbine cu vapori. palele se pot roti in jurul axei lor longitudinale. Subsistemul de transmisie aplicat intre masinile principale si propulsor. La acest tip de propulsor. sistemele navale de propulsie pot fi: Instalatiile navale de propulsie cu transmisie directa (fig.sa fie reversibila. linia de arbori si propulsorul. La transmisia directa. Dupa acest criteriu. pe cat posibil. instalatiile navale de propulsie se impart in doua grupe principale: a) sisteme sau instalatii de propulsie cu gaze (SPG). Aceste instalatii pot fi realizate si cu masini reversibile si EPF. b) sisteme de propulsie cu vapori (SPV). de tipul elice cu pas reglabil EPR (fig. Pentru clasificarea sistemelor navale de propulsie se folosesc doua criterii: a) tipul fluidului care evolueaza in masinile principale si auxiliare ale instalatiei de propulsie denumit fluid motor. c. . d) sisteme de propulsie cu turbine cu gaze care utilizeaza energie nucleara (SPTGN). propulsorul fiind o elice cu pale fixe EPF. 6 Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii . Dupa tipul masinilor principale si a felului de energie utilizata: a) sisteme de propulsie cu motoare cu ardere interna (SPMAG). Sistemele de propulsie din cele doua grupe pot fi la randul lor clasificate dupa mai multe criterii. care utilizeaza energie nucleara (SPTVN). Dupa natura fluidului motor. a) sunt compuse din masina de propulsie. b) sisteme de propulsie cu turbine cu gaze (SPTG). pentru acelasi fluid motor. In figura 1. e) sisteme de propulsie cu masini alternative cu vapori (SPMAV). Acest tip de transmisie fiind cel mai simplu a inregistrat o mare raspandire. astfel incat randamentul propulsorului sa fie. deci influenteaza economicitatea navei. Prin introducerea reductorului de viteza s-a urmarit reducerea turatiei arborelui portelice. la o asemenea marime. atat in sistemele de propulsie ale navelor maritime cat si al celor fluviale. este reprezentata transmisia prin reductor a unei instalatii de propulsie. cu motoare cu ardere interna si cu turbine cu gaze (SPMATG). Fluidul motor. maxim. f) sisteme de propulsie cu turbine cu vapori (SPTV). fapt ce permite realizarea “marsului inainte” si a “marsului inapoi” al navei. sa fie montat un propulsor.1. c) sisteme de propulsie combinate. cu masini alternative si cu turbine cu vapori (SPMATV).1.turatia arborelui masinii de propulsie sa fie egala cu turatia propulsorului. care poate fi un motor diesel. masina principala trebuie sa indeplineasca doua conditii: . de la masinile principale la propulsor. cat si caracteristicile tehnice si economice de exploatare. prin proprietatile lui fizice si chimice. cu conditia ca in locul EPF. determina atat tipul constructiv al masinilor principale si auxiliare ale sistemului de propulsie. energia receptionata de propulsor reprezinta 97…98% din energia dezvoltata de masina de propulsie. In acest caz. sau o alta masina termica. fara inversarea sensului de rotatie al arborelui masinii de propulsie. b). Transmisia directa poate fi aplicata si in cazul masinilor ireversibile. g) sisteme de propulsie combinate. Instalatii de propulsie cu reductor. depinde de tipul masinilor de propulsie si are influenta asupra randamentului de transmisie a energiei.

traulere. Aceste instalatii de propulsie sunt folosite la nave cum sunt remorcherele. d). De remarcat faptul ca. cu motor ireversibil.1.1. ireversibile. cuplate cu arborii port-elice (fig. iar propulsoarele sunt de tipul EPF. Instalatiile de propulsie cu inversor-reductor se construiesc in mod practic numai cu motoare cu ardere interna cu piston. ireversibile. iar reductorul este realizat cu o singura treapta de reducere.2). 7 Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii .1.Prin introducerea reductoarelor s-au realizat si sisteme noi ca structura si componenta. ireversibile. salupe si alte ambarcatiuni sportive sau turistice. au cuplaje mecanice cu discuri de frictiune. de tipul EPR( fig. h). Majoritatea inversoarelor-reductoare folosite la instalatiile navale. Instalatiile de propulsie cu transmisie prin reductor sunt aplicate intr-o gama larga la navele maritime si fluviale. Instalatiile de propulsie cu inversor-reductor. In general. Astfel au aparut sistemele de propulsie cu mai multe masini cuplate. este transformata in energie electrica de generatoare electrice. Prin tabloul de comanda. s-au creat conditii pentru folosirea in propulsia navelor a motoarelor cu ardere interna cu piston. aceste sisteme sunt destinate numai pentru navele care functioneaza timp indelungat la diferite regimuri de viteza (remorchere. construite pentru locomotive. In figura 1. Instalatii de propulsie cu transmisie electrica. tractoare si automobile. f este reprezentata o asemenea instalatie de propulsie. si sisteme de propulsie cu o singura masina cuplata prin intermediul reductorului. unele nave tehnice. cuplate direct cu masinile termice. prin intermediul reductorului. cu un singur propulsor. cu doua propulsoare(fig. inversor-reductor si EPF. prin aplicarea transmisiei cu inversor-reductor la instalatiile navale. avand turatia situata in limitele 500…4000 rot/min si puteri pana la maximum 1000 KW. spargatoare de gheata sau alte tipuri de nave). mai pot fi realizate cu inversor-reductor in unghi (fig. La aceste instalatii. g) sau cu transmisie in Z (fig. La acesta instalatie masina de propulsie este reversibila. e). energia mecanica dezvoltata de masinile termice.1. energia electrica este distribuita electromotoarelor reversibile.

Pentru oricare tip de instalatie sau sistem naval de propulsie. b – cu transmisie directa si EPR. partile ei componente pot fi grupate astfel: a) transformatoare principale de energie. 1 Schema instalatiei de propulsie: a – cu transmisie directa si EPF. f – cu inversor-reductor si EPF.Fig.2 Schema instalatiei de propulsie cu transmisie electrica 3. c – cu reductor. d – cu doua masini. Fig. b) transformatoare auxiliare de energie. agregatele si subsistemele lor. h – cu transmisie in Z. e – cu o masina principala cuplata cu reductor. cuplate prin intermediul reductorului cu EPR. caracterizat prin tipul fluidului motor si prin tipul sistemului de transmisie a energiei. 8 Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii . ELEMENTELE COMPONENTE ALE UNEI INSTALATII NAVALE DE PROPULSIE Componenta unei instalatii de propulsie depinde de tipul ei. cu doua EPF. agregatele si subsistemele lor. g – cu inversor-reductor in unghi.

turbina de vapori 3. care pot fi solicitate pentru realizarea conditiilor de functionare a componentelor principale. creeaza conditiile necesare pentru producerea in mod corespunzator. In grupa a doua sunt cuprinse elementele sistemului de propulsie care.Prima grupa cuprinde acele parti componente ale sistemului de propulsie. hidro-pneumatica sau mecanica) in general de la transformatoarele din grupa a doua. electropompele 13. Componentele principale ale acestei instalatii sunt: reactorul nuclear 1. Alegerea masinii de propulsie este conditionata in cazul navelor comerciale de eficienta in exploatare – figura 6 – si totodata de catre costul generarii puterii de propulsie. reductorul de turatie 4. termica. prin care se realizeaza deplasarea navei cu o anumita viteza. aceasta grupa cuprinde acele componente ale sistemului de propulsie care participa indirect la transformarile energetice prin care se realizeaza propulsia navei. Deci. In figura 3 se prezinta schema bloc a unei instalatii cu energie atomica si transmisie electrica. Pe acest considerent sunt denumite. a transformarilor energetice prin care se realizeaza propulsia navei. liniile de arbori si propulsoarele Componentele auxiliare ale instalatiei de propulsie sunt reprezentate prin: condensatorul de vapori 10. Mecanismele si subsistemele de bord si punte primesc energie(electrica. 9 Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii . componente auxiliare ale sistemului de propulsie.3 Schema unei instalatii de propulsie cu energie nucleara In figura 4 este prezentata schema unei instalatii de propulsie cu turbina cu gaze iar in figura 5 schema unei instalatii de propulsie cu turbine cu vapori. electromotoarele 7. prin functionarea lor. tabloul electric de comanda 6. aceasta grupa cuprinde acele componente ale sistemului. generatoarele electrice 5. care participa direct la transformarile energetice prin care se realizeaza propulsia navei. componente principale ale instalatiei de propulsie. Prin urmare.electroventilatoarele 14 si alte masini si agregate. Pe acest considerent acestea sunt denumite in general. tabloul electric auxiliar 12. in general. Fig. turbogeneratorul 11. generatorul de vapori 2.

turbina de joasa presiune.compresor de aer. 7 .turbina de presiune inalta. 6 . Fig. 4 . 10 Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii . 5 .5 Schema termica a unei instalatii de propulsie cu turbine cu vapori pentru puterea de 17000 kW.4 Schema instalatiei cu propulsie cu turbine cu gaz 1 .schimbator de caldura.schimbator de caldura.Fig.camera de ardere. 2 . 3 .compresor de aer IP.

0 84. sigurantei si disponibilitatii in exploatare pentru toate variantele navale de propulsie.2 98.3 86.1 2 timpi 25 3 44.1 85.Fig.0 Cicluri combinate 42 10 43.0 Definitii Siguranta Disponibilitate 11 Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii . Tabel 1 Analiza comparativa a variantelor de propulsie navala Costuri Disponi- Cost-comb Eficienta Siguranta Tip intretinere bilitate USD-MWhel % % USD-MWhel % Motoare in: 4 timpi 45 10 38.0 84.6 86.6 Eficienta masinilor principale de propulsie.5 Turbina cu gaze cu un singur ciclu 68 7 26.7 86. randament-putere instalata In acest sens informatiile furnizate in anul 2002 de catre “The Institution of Diesel and Gas Turbine Engineers” si de “Engineering & Power Development Consultants Ltd” din Anglia ofera o imagine precisa asupra costurilor cu combustibilul. costurilor de intretinere.0 86. eficientei.

In acest scop s-a actionat atat asupra corpului in sensul micsorarii rezistentei la inaintarea navei. b) rezistenta la inaintare a corpului navei. Pornind de la aceste consideratii.). 12 Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii . ca masina de propulsie preponderenta pentru navele comerciale. cat si asupra sistemului de propulsie in sensul de a mari randamentul. fapt ce necesita optimizarea intregului sistem de propulsie. motorul trebuie sa faca fata la variatiile puterii consumate de elice. motorul trebuie sa realizeze un consum de combustibil cat mai scazut. 1.4 Tipuri de masini de propulsie Motorul principal al unei nave trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte [32].Fig. d) diagramele de sarcina ale motorului diesel. datorate starii marii. Evolutia constructiilor de nave din ultimul deceniu este caracterizata prin realizarea de nave economice care sa asigure transportul cu cheltuieli minime de exploatare.7 Costurile relative ale instalatiilor navale de propulsie. puterea instalata convertita la conditiile ISO pentru motoare Diesel In acelasi context. in figura 7 sunt prezentate costurile relative aferente achizitiei fiecarei variante de propulsie pentru puteri mai mari de 30. intelegerea rolului instalatiei de propulsie. etc. c) propulsoarele navei. bazate pe nivelul european de costuri. sau functionarii in regim tranzitoriu (manevre in port. De asemenea. situatiilor diferite de incarcare. respectiv de a reduce consumul de combustibil. atat din punctul de vedere al asigurarii starii de navigabilitate cat si din punct de vedere economic(prin intermediul cheltuielilor de exploatare) presupune cunoasterea unor notiuni elementare referitoare la: a) dimensiunile si elementele specifice ale unei nave.000 kW. În primul rand.

din fig. Pentru un motor de curent continuu. se produc solicitari dinamice severe. dar in combinatie cu motoarele Diesel randamentul total scade la circa 0. in anul 1893. Astazi. Motorul cu ardere interna a fost patentat de catre Rudolf Diesel. incarcarea motorului nu trebuie sa depaseasca 80%-90% MCR. Motorul electric este utilizat ca motor de propulsie numai in combinatie cu motoare Diesel.7. Curba B corespunde turatiei nominale care nu trebuie depasita decat pentru foarte scurt timp. Turbina cu gaze poate fi utilizata in combinatii cu propulsia electrica. Turbina cu gaze are avantajul producerii puterilor mari. La functionarea in suprasarcina cuplul creste si turatia scade. Motoarele cu abur sunt primele tipuri de motoare navale de propulsie. Pentru proiectantul propulsorului este important sa cunoasca diagrama care prezinta curbele limita ale motorului. conectate la generatoare pentru producerea curentului electric la bordul navei. Astfel. masa mare si randament relativ scazut. fiind necesara o turbina speciala pentru mars inapoi. Motorul electric nu poate fi considerat inca un motor principal de propulsie navala. S-au utilizat in trecut la navele mari de pasageri. fregate). sau cu turbine. Generatoarele si motoarele electrice au randamente mari. a navelor de croaziera si a navelor militare mari (port-avioane. la tancurile de mari dimensiuni si la navele rapide de razboi. Motorul Diesel Propulsia cu motoare Diesel pastreaza suprematia in domeniul naval. la consum maxim de combustibil pe ciclu. Combustibilul folosit se caracterizeaza printr-o ardere curata. Marele dezavantaj al turbinei cu gaze il reprezinta consumul relativ ridicat de combustibil (circa 235 [g/KWh]). cuplul creste invers proportional cu turatia. curba A reprezinta limita inferioara a turatiei arborelui. Pentru a ajunge la turatiile specifice elicelor este necesara utilizarea reductoarelor. distrugatoare. Turbina cu abur a fost utilizata pentru prima oara la propulsia navelor in secolul al 19-lea. de circa 0. inventate inca din anul 1765. Curba C este puterea corespunzatoare cuplului constant. notata cu MCR (Maximum Continuos Rating).9. 13 Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii . notata cu SR (Service Rating). Sunt motoare lente si silentioase.36. valoare numita “putere de serviciu”. Motoarele cu abur au gabarit mare. in conditii de suprasarcina. datorita problemelor legate de stocarea unor cantitati mari de energie electrica. depasind puterea maxima continua cu pana la 10%. Un motor este proiectat pentru a furniza “puterea maxima continua”. respectandu-se restrictiile dictate de necesitatea protectiei mediului. de o ora pana la 12 ore. În timpul functionarii normale. care duc la uzura rapida a lagarelor. Pentru perioade scurte. chiar pana la oprirea motorului. Un factor de risc il reprezinta incalzirea motorului. care nu produc vibratii. motoarele Diesel realizeaza puteri maxime pe cilindru de circa 4000 KW. sau cu motoarele Diesel. Motorul electric suporta o suprasarcina considerabila pe timp scurt si una moderata pe timp mai indelungat. 10. Prezinta avantajul ca dezvolta cuplu mare la turatie relativ mica. sub care motorul nu poate functiona fara riscul de a se opri. Turbina cu gaze este folosita in prezent la propulsia navelor rapide de tip feribot. motorul poate functiona in regim de suprasarcina (OR-Overload rating). În caz contrar. cu un consum de combustibil de aproximativ 165 [g/Kwh] si un randament de pana la 50%. Turbina nu poate functiona si la mars inainte si revers.

Curba P este o parabola de gradul 3 ce reprezinta puterea absorbita de elice in functie de turatia axului. 14 Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii . de obicei. folosind o parte din puterea furnizata de motorul principal pentru pompe si generatoare pe ax. Reductoarele au prize de putere pe ax. o singura treapta de reductie. Motoarele Diesel mari si lente transmit puterea direct la arborele portelice. Din motive de siguranta nu trebuie depasite limitele curbei C. Test de autoevaluare 1 Ce reprezintă energia electrica. Pentru motoarele semirapide si rapide este necesar un reductor de turatie.99. iar randamentul reductorului este cuprins intre 0. La motoarele Diesel este necesara. pentru asigurarea turatiei necesare a elicei.985… 0.

Structura sistemelor electromecanice 3. Tehnică. Micu.C.. 1. Recapitulare 1. Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr.Gh. Topa. 1980. D. 1 Ce este un sistem electromecanic Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare Test : Energia electrică este o formă intermediară de energie nepoluantă uşor de transportat şi cu multe posibilităţi de conversie. Popovici. Tehnica acţionărilor electrice. Dragu E. E. Rolul si clasificarea instalatiilor de propulsie navale 4.a.. 1982 2..Agenda electrică Moeller 5. Tipuri de masini de propulsie navale Concluzii Energia electrică este o formă intermediară de energie nepoluantă uşor de transportat şi cu multe posibilităţi de conversie. Fransua. Ed. Conversia de energie 2. Lucrare : Un sistem electromecanic reprezintă ansamblul de dispozitive care transformă energia electrică în energie mecanică şi asigură controlul energiei mecanice astfel obţinute. Electromecanica tratează ansamblul problemelor asociate conversiei electro-mecanice sau mecano-electrice Un sistem electromecanic reprezintă ansamblul de dispozitive care transformă energia electrică în energie mecanică şi asigură controlul energiei mecanice astfel obţinute. Tunsoiu ş. Ed. Bucureşti. I. 4.E. Didactică şi Pedagogică. Seracin. 1985 3. Ed. Alex. Didactică şi Pedagogică. Acţionări electrice.Eremia N. Scheme electrice de alimentare şi comandă a 15 Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii . Bucureşti.Noţiuni introductive. Bucureşti. Acţionări electrice şi automatizări. Saal.

note de curs Universitatea Politehnica din Bucureşti 2006+2007 7. instalaţilor de acţionare electrică.Mihaela Morega. Principii de întocmire a schemelor electrice . Maşini şi acţionări electrice. articol publicat pe internet 6. note de curs pe regieLive 16 Sisteme electromecanice– Curs şi aplicaţii .