You are on page 1of 5

FIŞA DISCIPLINEI

INTRODUCERE ÎN ISTORIA MODERNĂ A ROMÂNIEI

1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea „Babeş-Bolyai”
superior
1.2 Facultatea Facultatea de Istorie şi Filosofie
1.3 Departamentul Departamentul de Istorie Modernă, Arhivistică şi Etnologie
1.4 Domeniul de studii Istorie
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studiu / Istorie
Calificarea Licenţiat în Istorie

2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Introducere în istoria modernă a României
2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. Univ. dr. Toader Nicoară, Conf. univ. dr. Ana
Victoria Sima
2.3 Titularul activităţilor de seminar Asist. Univ. dr. Lucian Turcu
2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul 3 2.6. Tipul de Ex. 2.7 Regimul Oblig.
evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 6 Din care: 3.2 curs 3 3.3 seminar/laborator 3
3.4 Total ore din planul de învăţământ 175 Din care: 3.5 curs 42 3.6 seminar/laborator 42
Distribuţia fondului de timp: ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat 10
Examinări 6
Alte activităţi: .................. -
3.7 Total ore studiu individual 91
3.8 Total ore pe semestru 175
3.9 Numărul de credite 7

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum  Nu este cazul
4.2 de competenţe  Nu este cazul

5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 De desfăşurare a  Sală de curs dotată cu videoproiector
cursului
5.2 De desfăşurare a  Sală de curs dotată cu videoproiector
seminarului/laboratorului

Expunerea orală. cu asumarea exigenţelor specifice fiecărui proiect.2 Obiectivele specifice  Introducerea şi cunoaşterea.  CT2. Utilizarea metodologiilor de analiză şi interpretare specifice epocii moderne. identificarea şi utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare. analiză şi interpretare a unor disciplinei teme şi problematici cât mai diverse referitoare la istoria modernă a românilor. bibliografie Spaţiul şi oamenii la începuturile timpurilor moderne Prelegere Statul modern între regimul nobiliar şi tentaţia Prelegere monarhiei ereditare Vechiul regim social şi modernitatea Prelegere Mode.  CT3. a cunoştinţelor referitoare la societatea şi structurile statului românesc în epoca modernă  CT1. spirituale în modernizarea statului şi a societăţii româneşti în epoca modernă 8. conştientizarea motivaţiilor extrinseci şi intrinseci ale învăţării continue. Analizarea si interpretarea obiectivă a noţiunilor şi datelor privind istoria românilor în epoca modernă pe baza informaţiilor furnizate de izvoare şi din afara lor. cultural. cu respectarea principiilor eticii activităţii Competenţe transversale ştiinţifice. 6. politice. culturale. 7.  C3. respectiv a ritmurilor de moderniazare a spaţiului românesc. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor acumulate) 7. Competenţele specifice acumulate  C1. Prelegere problematica. a problemelor esenţiale referitoare la contextul politic.1 Obiectivul general al  Dobândirea de capacităţi de investigare. mental şi spiritual specific tuturor teritoriilor româneşti în epoca modernă. în manieră responsabilă şi riguroasă. ideologic. a normelor de citare şi respingerea plagiatului. 7. Aplicarea tehnicilor de relaţionare în grup şi muncă eficientă în echipă. mentale româneşti de-a lungul epocii moderne.1 Curs Metode de predare Observaţii Repere ale modernităţii româneşti: introducere. în limba română. Regăsirea şi gestionarea corectă a informaţiei despre trecutul istoric al românilor în epoca modernă Competenţe profesionale  C2. de către studenţi. Căutarea. a tuturor exigenţelor profesionale reclamate de această disciplină. mentalităţi şi moravuri între tradiţional şi Prelegere modern Contestarea vechiului regim şi proiecte de reformare Prelegere a societăţii .  Analizarea şi evaluarea obiectivă a principalelor structuri instituţionale. Conţinuturi 8. Asumarea la termen. economic.  Stabilirea şi analizarea locului şi rolului deţinut de instituţiile politico- culturale. economice.

1998. Bucureşti. Istorie şi Imaginar. Cluj-Napoca. Tradiție și inovare. Alexandru Florin Platon. Bucureşti. bucovineni și basarabeni în război 1914-1916. Transilvania între Revoluţia de la 1848şi Unirea din 1918. Humanitas. Jacques Le Goff. Români şi unguri în revoluţie. Andras Magyari. Gallimard. ed. O istorie a familiei în Tara Românească în secolul al XVIIIlea.Triumful modernităţii româneşti Prelegere Voință politică românească și context favorabil Prelegere. De la conceptul de regimen medieval la cel de guvernare. Paris. 1998. Bucureşti. 2016. intensificată. Bucureşti. Cele cinci paradoxuri ale modernităţii. Centrul de Studii Transilvane. Mitologiile revoluţiei paşoptiste româneşti. Editura Enciclopedică. Afirmarea naţiunii: Mişcarea naţională românească din Transilvania 1860-1914. “Dualismul austro-ungar”. Keith Hitchins. Toader Nicoară. Modern. Meridiane. Cluj-Napoca. 2000. Preliminariile unei istorii.prima jumătate a secolului al XIX-lea). 1991. Burghezia română. 2000. PUC. Artele guvernării. Eseuri. Histoire et mémoire. Iluminismul şi ideile politice în principatele române. sociale și economice Prelegere euristică românești (1866-1914) Identitate națională și emancipare socială: Românii Prelegere din afara României: Transilvania. Maridiane. Bucureşti. Simona Nicoară. Bucovina. modernism. Bucureşti. Idem. Thmoas Nagler.1998. independență și regat (1866-1881) intensificată. Liviu Maior. Iaşi. Meridiane.Principatele Române de la regimul conversaţie euristică. Editura Echinox. Cluj-Napoca. Bucureşti. 1969. România 1866-1947. Accent. (1878-1914) argumentare Structuri demografice. Ardeleni. 1991. Vlad Georgescu. restaurației la formarea României Mici argumentare Sub semnul marilor realizări politice: principe Prelegere străin. Stefan Lemny. Doi ani mai devreme. Basarabia argumentare Românii în Primul Război Mondial Prelegere euristică Bibliografie: Adrian Marino. 2013. I-II. Cluj. secolului al XIX-lea și începutul secolului XX argumentare Organizare și modernizare politică. III. Editura Univers. Sentimentul de insecuritate în societatea românească la începutul timpurilor moderne. Michel Senellart. 1991. 2008. 1998. modernitate. Modele politice și culturale în Prelegere societatea românească din a doua jumătate a intensificată. Idem. Studii şi documente. . 1972. Daniel Barbu. Fundaţia Culturală Română. Bucureşti. O arheologie constituţională românească. Editura Școala Ardeleană. Idem. Bucureşti. Geneza burgheziei în principatele române (a doua jumătate a secolului al XVIII-lea . 1997. Humanitas. De bono conjugali. Bucureşti. Idem. Antoine Compagnon. Ioan Bolovan. 2003. IV. România Prelegere euristica. Cluj Napoca. vol. Istoria Transilvaniei. Violeta Barbu. Bucureşti. 2002-2005. 1999. Editura Univ. Sensibilitate şi istorie în secolul XVIII românesc. Românii 1774-1866. internațional. 1848-1849. Ştefan Zeletin. în Ioan Aurel-Pop.

argumentare Bibliografie: Eugen Lovinescu. 1991. București. România în Primul Război Mondial. Originile romantismului românesc. Bucureşti. 2000. argumentare Principatele române în perioada domniilor Discuţii. argumentare Relaţia etnie-confesiune în Transilvania epocii Discuţii. 2004.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii Introducere. argumentare Cultură românească între 1866-1914 Discuţii. 1997. București. conversaţie modernă euristică. conversaţie euristică. Minerva. Liberalismul politic în România: de la origini până la 1918. conversaţie austro-ungar euristică.Cluj-Napoca. tematică. Anastasie Iordache. argumentare Iluminism şi modernism în societatea românească la Discuţii. conversaţie moderne euristică. Cluj-Napoca. Glenn E. 8. Bucuresti. Discuţii. conversaţie dualiste (1867-1914) euristică. conversaţie euristică. Presa Universitară Clujeană. Editura Enciplopedică. Istoria civilizaţiei române moderne. conversaţie euristică. conversaţie române euristică. bibliografie Discuţii. 1997. Ion Nistor. Majadahonda. analiză. conversaţie 1834 euristică. conversaţie independenţei la Primul Război Mondial euristică. Paul Cornea. Basarabia sub stăpânire țaristă (1812-1917). argumentare Viaţă cotidiană în societatea românească în epoca Discuţii. conversaţie euristică. argumentare Naţionalism şi modernizare în Transilvania perioadei Discuţii. argumentare Evoluţia politică a Principatelor române între 1822. conversaţie mişcării politice de la 1791 la 1848 euristică. Reconstrucţia politică a Transilvaniei în anii 1861-1863. . Nicolae Ciachir. 1996. 1977. Meteor Publishing. Torrey. Istoria Bucovinei. începuturile epocii moderne argumentare Mişcarea revoluţionară de la 1821 în Principatele Discuţii. 1992. Instituirea monarhiei constituționale și regimul parlamentar în România. 2014. Simion Retegan. conversaţie regulamentare euristică. București. Mircea Iosa. argumentare Politica externă a României de la obţinerea Discuţii. Stelian Neagoe. argumentare Revoluţia de la 1848 în Principatele române Discuţii. argumentare Transilvania de la revoluţia paşoptistă la dualismul Discuţii. Apostol Stan. Humanitas. argumentare Transilvania de la Supplex la 1848: continuarea Discuţii. argumentare Principatele române în context european (1853-1859) Discuţii.

Primul război mondial și realități demografice din Transilvania. Keith Hitchins. Mituri şi mitologii politice. vol. 2004. evaluarea temelor 50% dezbaterile de seminar: de lucru și evaluarea teme de seminar. Cluj- Napoca. eseuri.4 Curs Însuşirea cunoştinţelor Examen scris 50% specifice disciplinei şi capacitatea de prezentare în formă scrisă 10. XIII-XIX). Liviu Maior.5 Seminar/laborator Participarea activă la Discuţii. Ion Bulei. Ioan Aurel Pop. 1994. I-II. Neagu Djuvara. Institutul european. 1999. Editura Academiei Române. Pagini de istorie sud-est europeană. Ideologie şi acţiune politică românească. Mişcarea naţională românească din Transilvania 1900-1914. 1987. Familie. Reconstrucţia politică a Transilvaniei în anii 1861-1863. moralitate și raporturi de gen. 1975. Ioan Bolovan. Marin Balog. Carol I şi politica României. 1987-1992. 2015. Raul Girardet. România şi Franţa la începutul secolului al XX-lea: 1900-1916. Istoria constituţională a României. Evaluare Tip activitate 10. Ioan Lumperdean. Liviu Maior. Simion Retegan. Între Orient şi Occident. vol. 1992. Facla. I-II. Bucureşti. Bucureşti. Gheorghe Zbuchea. Humanitas. 2006. 1977. Albatros. Vasile Vesa. Bucureşti. Cluj-Napoca. Cluj-Napoca. Şerban Rădulescu-Zoner.6 Standard minim de performanţă: obţinerea notei 5 atât la examenul scris cât și la activitatea de seminar . Bucureşti. Idem. Ţările Române la începutul timpurilor moderne. Bucureşti. România şi războaiele balcanice 1912-1913. 1979-1982. Dilemele modernizării. Bucureşti. Bucureşti. Teodor Pavel.Ladislau Gyemant. 1986. Bucureşti. Marea Neagră şi Puterile Centrale 1878-1898. De la loialitate dinastică la identitate naţională. 2007.2 metode de evaluare 10. Conştiinţă naţională şi acţiune politică la românii din Transilvania. Editura International Book Access. Etnie şi confesiune în Transilvania (sec.1 Criterii de evaluare 10. Istoria Academiei Române: 1866-2006: 140 de ani de existenţă. 2007. Mişcarea naţională a românilor din Transilvania 1790-1848. Presa Universitară Clujeană. Dacia. 1992. Partidul Conservator. Timişoara. Dacia. Humanitas. Cluj-Napoca. 2006. asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului  Conţinutul disciplinei este coroborat cu aşteptarea profesorilor și cercetătorilor din învăţământul universitar sau instituțiile de cercetare sau muzeale. Cluj-Napoca.3 Pondere din nota finală 10. 9. Nicolae Bocşan. (1800-1848). Oradea. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice. 1995. Dunărea. Dacia. Eleodor Focşăneanu. activității de seminar discuţii Prezenţa la seminar Notare 10. Sorin Cristescu. Bucureşti. Habsburgi şi români. 1982. Mişcarea românilor pentru unitate naţională şi diplomaţia Puterilor Centrale. 1986. Sistemul politic al României moderne. Litera. Memorandul 1892-1894. Progresul Românesc. Dan Berindei. Cluj. cu exigenţele apartenenţei României la spațiul cultural și științific al UE 10. Economie şi societate în Transilvania (1850-1875). Bucureşti. 1997. Cluj-Napoca. România şi Tripla Alianţă la începutul secolului al XX-lea: 1900-1914.