You are on page 1of 3

E suficienta atrofia creierului pentru Alzheimer?

Partea I – screening-ul neuropsihologic

I.F. este o pacienta de 85 de ani. La screening-ul neuropsihologic este comunicativa,
constienta, deschisa. A lucrat in trecut intr-o fabrica. Povesteste ca are tuburari de somn. Se
prezinta cu RMN cerebral din anul 2011 din care reiese ca are “o atrofie a hipocampului
moderata si un infarct in zona arteriei cerebrale medii si in zona stanga a puntii mediale”. Pe
baza atrofiei hipocampului si a screening-ului cu valori la MMSE de 22/30 (fara detalii
exacte) neurologul i-a dat diagnosticul de dementa si un antidementiv (Donepezil).
Incepand cu 2011 ia de 6 ani antidementiv.

Conform MMSE (Mini Mental Status Examination) din screening-ul din 2017 este
dezorientata in ceea ce priveste locul (2 din 5 puncte) si partial orientata in ceea ce priveste
timpul (4 din 5 puncte). Atentia in timpul calcului simplu este intacta (5 din 5 puncte). La
sarcina de a spune pe litere un cuvant are dificultati (3 din 5 litere corecte). La memorarea
cuvintelor, pacienta nu reuseste sa memoreze niciun cuvant nou (0 din 3 cuvinte memorate).
Nu se descurca nici la copierea desenului (0 puncte). La Testul Ceasului Shulman primeste 4
puncte (dezorientare vizuo-spatiala in reprezentarea ceasului). Pacienta neaga aparitia unor
probleme de memorie. Nu a suferit niciun accident vascular cerebral. Din punct de vedere
afectiv este stabila. Nu sufera de depresie. La finalul screening-ului s-au discutat resursele (de
ex. familia, activitatile din timpul liber) care o ajuta sa faca fata situatiilor neplacute.

Scorurile pe scurt: MMSE 22/30, Testul ceasului 4, GDS (Geriatric Depression Scale) 1

ADL (Activities of daily living): Conform propriei relatari, pacienta locuieste cu cei 2 fii;
primeste ajutor la spalat si imbracat; cand vine vorba de gatit si de finante, primeste de
asemenea ajutor din partea familiei. Ca activitati de timp liber mentioneaza uitatul la
televizor. Per total are scoruri ridicate in BADL (basic actitivities of daily living) si in IADL
(instrumental activities of daily living).

Partea a II-a – evaluarea neuropsihologica amanuntita

Avand in vedere deficitele din timpul screening-ului neuropsihologic (in special scorurile de
la ADL, Testul Ceasului si MMSE), s-a stabilit de comun acord cu pacienta o evaluare
neuropsihologica aprofundata. La evaluare s-a folosit CERAD (Consortium to Establish a
Registry for Alzheimer’s Disease), un test dezvoltat de Institutul American National pentru
Imbatranire, folosit la scala larga si in Europa, in tari precum Germania. Testul poate fi
inlocuit cu orice test validat international care testeaza proprietati asemanatoare. Conform
CERAD, pacienta are urmatoarele scoruri z care difera semnificativ de populatia
sanatoasa, aflandu-se sub media celor de aceeasi varsta:

S-a folosit chestionarul ADCS-ADL MCI (Alzheimer’s Disease Cooperative Study- Activities of Daily Living – MCI) care masoara competentele din viata de zi cu zi ale pacientei si diferentiaza intre dementa si tulburarea cognitiva usoara (MCI). discriminability). friptura). 1-A-2-B) – tulburare usoara. conform CERAD. Partea a IV-a – Diagnosticul Conform evaluarii neuropsihologice amanuntite. capacitatea de a invata informatii noi (invatarea unei liste de cuvinte) – tulburare majora. Partea a III-a – Anamneza amanuntita in familie Fiica pacientei relateaza o evolutie fluctuanta a deficitelor cognitive: mama acesteia isi aminteste uneori zilele aniversare fara ajutor. pacienta are scoruri normale si chiar peste medie la fluenta verbala (enumerarea de animale). raspunzand la intrebarile din chestionar. dar uneori se intampla ca mancarea sa se arda pe aragaz.  proprietatile vizuo-spatiale (copierea de figuri precum cercuri. legarea unor numere de la 1 la 25 puse aleator pe foaie) – tulburare usoara. dupa standardele ICD 10). din motive somatice (imobilitate) iese in oras sau la plimbare doar asistata. o tulburare cognitiva usoara Multi Domain MCI (F06. de ex. poate apela persoane folosind telefonul. O tulburare a discriminability indica tulburare de activare a informatiei/recunoastere (tipica Alzheimer). nicidecum o dementa Alzheimer. Uneori este “lucida”. la stiri si le comenteaza. isi face singura de mancare (mancaruri precum varza. se uita la anumite emisiuni TV. masina de spalat. La capitolul puncte forte.  flexibilitatea cognitiva (Trail Making Test B. Fiica a relatat. legarea alternanta a numerelor si a literelor in ordine. se constata avand in vedere criteriile DSM V. fara ajutor. unele puncte fiind reduse din motive somatice. Scorul demonstreza ca desi pacienta are ceva deficite.7. a anamnezei familiale din 2017 si al infarctului cerebral din 2011 si competentelor din viata de zi cu zi. fluenta fonematica (enumerarea de cuvinte care incep cu litera S) si recunoasterea cuvintelor deja invatate dintr-o lista cu cuvinte noi (eng. . isi alege singura tinuta de imbracat. ca mama gaseste cel mai adesea lucrurile unde le pune.  denumirea lucrurilor (Boston Naming Test) – tulburare medie. face notite scurte. cuburi) – tulburare medie. alteori nu. aragaz.  viteza psihomotorica (Trail Making Test A.  memoria non-verbala (reamintirea figurilor desenate anterior) – tulburare minora. totusi reuseste sa se descurce in viata de zi cu zi si este activa cognitiv. alteori are nevoie sa i se aminteasca cand are programari la medic. foloseste aparatura electrocasnica precum radio. citeste regulat un ziar. avand in vedere boala vasculara cerebrala.  memoria semantica episodica (activarea listei de cuvinte) – tulburare minora. In total. pacienta obtine scorul de 39 din 53 de puncte. nu mai se intereseaza de 5 ani de bugetul pentru cheltuielile din casa. Scorul arata o tulburare cognitiva usoara (Mild Cognitive Impairment).

pacienta reuseste sa recunoasca informatiile vechi. in cazul Alzheimer. iar fluenta verbala este de asemenea intacta.duke. de care nu sufera (plata medicamentelor. In cazul pacientei. ceea ce dovedeste mai degraba o tulburare vasculara. In concluzie.). 3. pacientul e pus in situatia de a avea cheltuieli financiare pentru o boala. folosind CERAD. sa fie stigmatizat cu un diagnostic gresit si sa primeasca medicamente inutile. discriminabilitatea si fluenta verbala sunt peste media pacientilor sanatosi. Pe langa aceasta. deficitele s-ar fi agravat in decurs de 6 ani. care dau reactii adverse. deci discriminabilitatea nu e afectata. Pe langa aceasta. din urmatoarele motive: 1. Daca exista boala Alzheimer diagnosticata in 2011. tratamentului etc. Cel care da diagnosticul trebuie sa faca o evaluare detaliata bazata pe 4 surse: screening SI evaluare detaliata SI anamneza familiala SI proceduri de scanare a creierului (precum RMN sau CT). 2.edu/centerforaging/cerad/ https://www. Surse externe: https://sites. Conform anamnezei cu fiica pacientei. inclusiv de Alzheimer. Actualmente nu exista antidementive care sa opreasca procesul de degenerare sau sa-l incetineasca cu 6 ani. chiar daca pacienta a luat medicamentul antidementiv. atrofia nefiind suficienta.ncbi.nlm. Conform evaluarii neuropsihologice detaliate. pacienta are competente in viata de zi cu zi. si nu o dementa Alzheimer.gov/pmc/articles/PMC4307008/ .Diagnosticul din anul 2011 stabilit de neurolog pe baza atrofiei hipocampului se exclude. Altfel pacientul risca sa fie tratat de o boala pe care nu o are.nih. diagnosticul de dementa. trebuie dat cu mare prudenta. iar tulburarile cognitive au un parcurs fluctuant. discriminabilitatea si fluenta verbala sunt afectate in decurs de 6 ani de la diagnostic.