You are on page 1of 13

UNIVERSITATEA “PETROL SI GAZE” PLOIESTI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE
SPECIALIZARE : MANAGEMENT

Criza economica si importanta ei

Student:
Chiru Emanuel - Petrut

2017-2018

crize monetare si imprumuturi ale statului. pentru a-si acoperi necesitatile sau sa colapseze. Multi specialisti in economie ofera teorii cu privire la desfasurarea unei crize economice si la prevenirea acesteia. imprevizibile. o evaporare a lichiditatilor si de asemenea o crestere a preturilor din cauza inflatiei. Drept urmare. neputandu-se gasi un antidot impotriva lor pana in prezent. datorita anvergurii acestui fenomen pe intreg mapamondul. stiintele economice constituie disciplina pentru care termenul criza are importanta cea mai mare. Alte situatii care pot genera crize economice includ caderi ale bursei. Actualmente. In secolul al XlX-lea si la inceputul secolului al XX-lea cri^ zele economice au fost deseori asociate cu panici bancare. Vorbim despre criza economica atunci cand economia unei tari se confrunta cu o scadere a fortei sale. respectiv o serie de evenimente specifice. instalarea incertitudinii. Acest fenomen coincide de regula cu o scadere a Produsului Intern Brut (PIB). Acest proces este tematizat in diversele discipline stiintifice in moduri diferite: in medicina si psihologie. insa nu exista consens major intre aceste teorii. in stiintele economice si in sociologie. criza reprezinta un proces de transformare prin care vechiul sistem nu mai poate fi mentinut. Drept criza poate fi catalogata o situatie politica. proces cauzat de cele mai multe ori de o criza financiara. de incercari adesea decisive care se pot manifesta atat la nivel individual cat si societal. respectiv o scadere a acestora din cauza deflatiei2. In concluzie pot fi mentionate patru caracteristici definitorii ale unei crize: ca racterul surprinzator al acesteia. recesiunea fiind pusa pe seama acestor fenomene. fortand astfel bancile fie sa vanda propriile active si investitii.UNIVERSITATEA “PETROL SI GAZE” PLOIESTI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZARE : MANAGEMENT 0 situatie de criza descrie o perioada de tensiune. Termenul de criza financiara descrie in linii mari un ansamblu de situatii in care instrumente sau active financiare pierd brusc o parte semnificativa din valoarea lor. Criza financiara este o situatie in care cererea de bani este mai mare decat oferta. care genereaza un grad ridicat de incertitudine si amenintare pentru realizarea obiectivelor prioritare ale unei organizatii. perceperea drept amenintare la adresa existentei si bunei functionari a unui sistem si nevoia de schimbare. Criza financiara poate duce la o criza economica1. economica sau militara cu caracter instabil sau un eveniment. sociala. lichiditatile se evapora rapid intrucat banii disponibili sunt retrasi din banci. precum si in ecologie si in teoria sistemelor etc. Nu in ultimul rand. Dovada este faptul ca aceste crize sunt fenomene periodice in intreaga lume. 2017-2018 .

1. martea neagra. O recesiune mai indelungata duce la depresie economica. Aceasta criza a capatat dimensiunile unei crize mondiale ducand intr-o prima faza la colaps economia americana si raspandindu-se ulterior pe plan mondial. ia forma unei severe crize economice si se caracterizeaza printr-un declin semnificativ al activitatii economice in intreaga societate ce dureaza mai multe de doua trimestre. astfel incat economia unei tari nu creste. joia neagra. A doua mare directie. Recesiunea rezulta din cresterea mai lenta a PIB in comparatie cu economia mondiala. dar amplificandu-si gravitatea prin greselile autoritatilor monetare. Marea Depresie Intre anii 1929 si 1933 s-a derulat probabil cea mai importanta criza economica din istoria modernitatii. Istoricii asociaza inceputul Marii Depresii cu prabusirea subita a bursei de actiuni din Statele Unite ale Americii din 24 octombrie 1929. aceasta crestere negativa fiind vizibila prin scaderea PIB. in schimb. in conditiile in care preturile erau in scadere si reducerea cererii s-a acutizat. cea mai devastatoare zi din toata istoria bursiera a SUA. pune accentul pe pierderea la scara larga a increderii in sistem. zi in care s-a anulat toata cresterea bursei din ultimul an. crizele economice pot lua forma unei stagflatii. Acesta concluzie este insa adesea disputata.UNIVERSITATEA “PETROL SI GAZE” PLOIESTI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZARE : MANAGEMENT In functie de conjunctura. a productiei industriale si a vanzarilor. unei recesiuni sau unei depresii economice si uneori pot duce la colaps economic. Recesiunea. multi au crezut ca neocuparea pietelor. cea mai importanta fiind teoria keynesiana.2. Odata ce panica si deflatia au fost instalate. si in special din 29 octombrie 1929. Teroiile eterodoxe bagatelizeaza sau chiar resping explicatiile teoriilor de mai sus. a cauzat refractia exagerata a rezervelor de bani. care are la baza teoriile structurale. De 2017-2018 . in special ale Rezervei Federale. Teoria monetarismului sustine ca Marea Depresie a luat initial forma unei recesiuni obisnuite. a veniturilor reale ale populatiei. prabusirea bursei fiind vazuta mai degraba ca un simptom si nu ca o cauza principala a declansarii Marii Depresii3. le-ar putea aduce mai mult castig. Este insa discutabila identificarea stagflatiei cu o criza economica. Stagflatia este un fenomen economic care se manifesta prin coexistenta stagnarii economiei. a numarului de angajati din economie. cunoscuta si sub denumirea de Marea Depresie. care a condus la reducerea brusca a consumului si la diminuarea investitiilor. inflatiei si somajului. ziua in care trendul bursier s-a transformat din bullish in bearish. Teoriile curente referitoare la cauzele instalarii crizei economice pot fi clasificate in linii mari in trei directii principale.

in special actiuni si imobiliare. bursa a crescut spectaculos timp de opt ani inainte de 1929 iar motivele care au favorizat aceasta crestere sunt multiple. Alt motiv pentru investitiile bursiere a fost politica banilor ieftini oferita de banci care acordau americanilor posibilitatea contractarii de imprumuturi mult mai usor decat inainte. macroeconomistii neoclasici au argumentat ca diferitele politici de pe piata muncii. In perioada 1920-1929 SUA. Rata de economisire a populatiei cu venituri peste medie era mai mare decat cresterea oportunitatilor de investitii. Dezvoltarea fara precedent a inovatiilor stiintifice si tehnice din perioada belica si imediat dupa a creat o incoerenta intre capacitatea industriei de a genera produse competitive si capacitatea consumatorilor de a le cumpara. iar economia intra intr-o noua era. au contribuit la durata si la gravitatea Marii Depresii. ceea ce a dus la creearea unui urias si periculos joc piramidal. in aceste conditii. iar o parte din acestea erau investite la bursa. Criticile marxiste cu privire la economia politica evidentiaza tendinta capitalismului de a crea acumulari neechilibrate de averi din care rezulta supraacumulari de capital si cicluri repetate de devalorizari prin crize economice (Rosenof 1997). in primul rand.UNIVERSITATEA “PETROL SI GAZE” PLOIESTI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZARE : MANAGEMENT exemplu. care genera aproximativ jumatate din totalul productiei industriale globale. cadrul legal fiind unul extrem de permisiv. impuse de la inceput. tranzactiile au luat amploare. tot mai multi americani erau capabili sa faca economii. Astfel. In perioada premergatoare crizei. La aceasta se adauga si lipsa reglementarilor privitoare la activitatea bursiera. rata medie anuala de crestere a PIB fiind de 4. Scoala Austriaca de Economie s-a concentrat pe efectele macroeconomiei asupra rezervelor de bani si pe decizile Bancii Centrale care au condus la himere economice. in conditiile cresterii economice.6%. cauzand astfel o crestere masiva a preturilor unor active. generat de intrarea permanenta a unor noi investitori concomitent cu iesirea altora. Cresterea fara precedent a pretului actiunilor a fost asigurat de un flux continuu de bani noi. SUA isi revenea dupa primul razboi mondial. Premisele pentru estomparea cresterii economice din 1929 si pentru raspandirea depresiei in intreaga lume au fost multiple. a asistat la o crestere foarte mare a activitatii sale economice. indicele productiei industriale crescand cu 41%. investitiile la bursa fiind apreciate drept o cale usoara de imbogatire si se estimeaza ca in perioada premergatoare crizei cel putin patru milioane de americani detineau actiuni la bursa. datorita faptului ca majoritatea banilor care erau 2017-2018 . s-a marit numarul investiorilor.

incat in momentul in care au devenit vizibile primele semne ale supraproductiei. De asemenea a avut loc separarea bancilor de investitii de cele comerciale. la angajamente financiare substantiale efectuate de guverne si la significante descresteri ale activitatii economice. optimismul in ceea ce priveste evolutia economiei fiind atat de mare. contribuind la esecul intreprinderilor cheie. Au fost luate masuri si pentru combaterea somajului. care ajuns la Casa Alba a elaborat un plan ramas in istorie sub numele de The New Deal. De altfel. Sfarsitul crizei a fost marcat de instalarea la putere a presedintelui F. 1. a caror valoare a crescut necontrolat in ultimii zece ani. Masurile care au contribuit la combaterea si depasirea perioadei de criza sunt reprezentate de infiintarea unor entitati prin intermediul carora s-au furnizat lichiditati sistemului financiar. pentru dezvoltarea si refacerea agriculturii si a industriei. Actuala criza economica Criza financiara care a debutat in anul 2007 este considerata de analistii economici drept cea mai grava criza financiara dupa Marea Depresie. s-au reglementat tranzactiile in marja si s-a stabilit cadrul legal referitor la conditiile de acordare a imprumuturilor pentru astfel de tranzactii. managementul companiilor a decis reinvestirea profitului in noi capacitati de productie anticipand cresterea cererii4. Noile conditii create au dus la o crestere foarte rapida a economiei in anii care au urmat.D. iar acum cand pretul acestora se apropie de valori mai normale. Rezultatul acestor imprejurari este deja binecunoscut: rata somajului a crescut de la 3% la 25%. anii '20 au reprezentat pentru SUA o perioada de consum feroce. indicele productiei industriale a scazut cu 52%. De asemenea este evident faptul ca guvernele si institutiile de reglementare nu s-au adaptat vremurilor contemporane. in special actiuni si imobiliare. Roosevelt. 2017-2018 . cadrul legislativ existent in unele domenii fiind complet depasit. ajungem la concluzia ca economia mondiala a scazut simtitor. indicele preturilor a scazut cu 33%.UNIVERSITATEA “PETROL SI GAZE” PLOIESTI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZARE : MANAGEMENT investiti la bursa nu existau de fapt. la o scadere a puterii de cumparare a consumatorilor estimata la trilioane de dolari. masa monetara s-a contractat cu 33%. insa doar in 1940 se poate considera ca economia SUA si-a revenit in totalitate dupa aceasta criza6. Putem compara efectele crizei economice actuale cu cele generate de criza din 1929-1933 datorita faptului ca si aceasta criza a fost declansata de specularea in exces a unor active financiare. iar o treime dintre banci au dat faliment sau au fost preluate5. bursa a pierdut 80% din capitalizare.3.

Opinia sa a contat mult in ridicarea controlului statal de pe piata financiara si in folosirea contractelor financiare-derivate. inceputul crizei corespunde cu perioada anilor!88-'89. criza dezvaluindu-si pe zi ce trece proportiile catastrofale. La alimentarea 6oom-ului imobiliar din perioada premergatoare crizei au contribuit in primul rand standardele lejere pentru aprobarea imprumuturilor ipotecare la care se adauga si crestera semnificativa a stimu- lentelor pentru credite. In aceste imprejurari.UNIVERSITATEA “PETROL SI GAZE” PLOIESTI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZARE : MANAGEMENT „Criza financiara este un eveniment. fiind sustinute de cererea din ce in ce mai mare de locuinte si de cresterea economica. printre care se numara si comentariile laureatului Premiului Nobel. Conform opiniei lui George Soros. care a scos la iveala grave deficiente in sistemul financiar global si in cadrul de reglementare. cauzata de esecul companiilor care au investit in ipoteci cu grad ridicat de risc. precum termeni initiali avantajosi. care ascund pericole ce pot fi letale'7. cand excesele sistemului financiar au fost semnalate. situatie ce a dus la o crestere remarcabila a imigrarii in SUA la nivel asemanator cu cel de la inceputul secolului al XX-lea. criza actuala a fost precedata si consolidata de alte crize mai mici. Alan Greenspan. In 2017-2018 . iar consecintele sunt foarte grave. care a declarat intru-un interviu pentru postul de televiziune CNN. Actuala criza. inca de la sfarsitul secolului trecut se intrevad cauzele crizei. preturile bunurilor imobiliare au inceput in mod evident sa creasca treptat. celebrul finantist si filantrop american. Actuala criza a fost declansata de spargerea balonului imo-bilar din SUA in 2005-2006. Un rol important i- a avut si tendinta de crestere pe termen lung a pretului caselor. care are loc odata la un secol'. denumita criza subprime. Aceasta este parerea fostului presedinte al Rezervei Federale americane. investitorul bancar care a salvat New York-ul de o catastrofa financiara in anii '70. a caror rezolvare a fost doar aparenta. considera contractele derivate potentiale „bombe cu hidrogen'. Astfel s-a asistat la o adevarata recolonizare a Americii. economistul Joseph Stiglitz. De altfel Felix Rohatyn. ca Greenspan „nu a crezut cu adevarat in regularizarea pietei. Si miliardarul Warren Buffet a etichetat de-a lungul anilor aceste instrumente obscure drept „arme financiare de distrugere in masa. ceea ce este un oximoron'. care este considerat principalul vinovat pentru izbucnirea crizei financiare din 2007. In viziunea lui Soros. cand s-a dezintegrat blocul comunist. Masurile luate de Alan Greenspan in perioada de varf a liberalizarii fluxului de capital au adunat numeroase critici. este o criza determinata de scaderea brusca a lichiditatilor pe pietele globale de credit si in sistemele bancare. Greenspan si altii au sugerat ca piata se va autoregulariza.

Drept urmare cele cinci mari banci de investitii din SUA (Lehman Brothers.UNIVERSITATEA “PETROL SI GAZE” PLOIESTI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZARE : MANAGEMENT consecinta. Merrill Lynch. de catre institutia care a acordat creditul imobiliar unor alte institutii. In februarie 2007 s-au facut publice primele rapoarte ale bancilor care inregistrau scaderi ale profitului cu 31% fata de 2006. echivalentul a 30% din valoarea economiei SUA. cu grad ridicat de risc.2% din populatia americana detinea o casa. Drept urmare imprumuturile ipotecare subprime. Datorita rating- uhii bun si a perspectivelor favorabile. Aceste derivate au fost transformate in efecte publice si au imbracat forme complexe. Preturile caselor au explodat intre 1997 si 2006. aceasta era avantajata si de scaderea gradului propriului risc si de posibilitatea obtinerii unor credite mai avantajoase de la terti. care tinand cont de randamentele mari ale acestor produse. astfel incat in 2007 cele cinci institutii cumulau o datorie de 4100 miliarde USD. multi americani au pus o a doua ipoteca pe diferenta de valoare. Speculatorii au investit la randul lor in case. Goldman Sachs si Morgan Stanley) au obtinut profituri enorme in perioada 6oom-ului imobiliar. nu a ezitat sa apeleze la imprumuturi ipotecare impovaratoare. insa tranzactionarile in marja au alimentat cresterea gradului lor de indatorare si de risc. populatia. pe cand in 1994 maximul inregistra 64%. produsele derivate au atras pana si cele mai mari banci de investitii. Cresterea a fost incurajata de asa-numitele credite ninja. profitand de aceste conditii. Prin ele s-a urmarit atragerea de noi fonduri concomitent cu disiparea riscului. care implica o ipoteca. au crescut de la 5% in 1994 la 20% din totalul imprumuturilor ipotecare in 2006. au apelat la imprumuturi foarte mari pe care le-au investit in noile oportunitati financiare. aproape 40% dintre casele vandute in 2005 si 2006 nefiind resedinte permanente8. bani cu care si- au finantat cheltuielile in crestere. un venit stabil si nici macar o garantie pe alte bunuri9. intrucat 69. care nu presupuneau un loc de munca stabil. Bear Stearns. Vazand tendinta de crestere a valorii caselor. cu speranta de a le refinanta pe parcurs la rate mult mai avantajoase. Pe langa faptul ca institutia bancara care a acordat creditul primea bani in urma vinderii instrumentelor financiare. Aceste derivate au beneficiat de multa incredere si de un rating foarte bun din partea agentiilor de rating care au luat in considerare eficienta unor tehnici moderne de acoperire a riscului. Astfel s-a atins in 2004 un maxim istoric. precum asigurarea riscului de neplata sau garantiile mai mari decat valoarea debitului. astfel incat principiul care a stat la baza acestui sistem a fost vinderea instrumentului financiar. crescand cu 124%. De asemenea 2017-2018 .

contrar asteptarilor. reinvestind banii in speculatii pe pretul bunurilor de baza. La 14 septembrie. consecintele negative asupra deficitului bugetar. pe masura expirarii termenilor initiali si a cresterii dobanzilor variabile. Evenimentele s-au precipitat in momentul in care a fost supus aprobarii senatului un plan de salvare a pietelor de credit in valoare de 700 miliarde USD si care ulterior a fost adoptat de catre Camera Reprezentantilor.9% din actiuni. cea mai mare firma de asigurari din lume. cel mai important. 2017-2018 . Merrill Lynch. a fost preluata in aceeasi zi de Bank of America si a fost amplificata si de caderea majoritatii actiunilor la bursa pe 15 septembrie. Lehman Brothers. au dat faliment. care a determinat cresterea dobanzilor si scaderea moderata a preturilor caselor in multe regiuni din SUA. in lipsa altor fondatori. Acest plan a fost privit. fiind salvate de la colaps de o injectie de lichiditati de 105 miliarde USD tot de la Rezerva Federala12. de catre Rezerva Federala cu 85 miliarde USD in schimbul a 79. Panica a luat amploare pe masura ce alta banca de investitii. Criza economica a intrat in faza acuta in septembrie 2008. intrand sub control guvernamental in incercarea de a fi salvate11. indicele Dow Jones scazand cu 1000 de puncte in august 2007 fata de luna iulie a aceluiasi an. o revenire din pragul colapsului si o evitare a recesiunii. provocand o crestere dra- matica a imprumuturilor nerambursate. a fost creditata. dar pe de alta parte au ramas neelucidate cateva aspecte: daca va fi suficienta aceasta suma. pe de o parte ca o imbunatatire a situatiei bilantiere a bancilor. pe baza numeroaselor nereguli si a volumului mare de active toxice care o incriminau. Fannie Mae (Federal National Mortgage Association) si Freddie Mac (Federal National Mortgage Association). La mijlocul anului doua institutii de credit ipotecar sustinute de guvernul SUA. In martie 2008 s-a ajuns la situatia in care aproape 11% dintre americani detineau o casa care valora mai putin decat valoarea ipotecii10. Pana la sfarsitul saptamanii toate pietele au intrat in criza. una dintre cele cinci mari banci de investitii.UNIVERSITATEA “PETROL SI GAZE” PLOIESTI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZARE : MANAGEMENT actiunile si bursa au avut de suferit. a demarat proceduri de faliment dupa ce Rezerva Federala a refuzat sa o ajute financiar. Cauza care a stat la baza declansarii crizei economice este si cauza pentru indatorarea bancilor si anume spargerea balonului imobilar. In incercarea de a scapa de produsele derivate bazate pe ipoteci. pretul la care vor fi achizitionate activele toxice. cine va administra noua entitate si. confruntandu-se cu o criza acuta de lichiditati. In aceste conditii refinantarea creditului ipotecar a devenit dificila. Consecintele au fost lichidarile de case in masa. investitorii au retras mii de miliarde din aceste produse. ceea ce a determinat criza preturilor la alimente si o crestere majora a pretului petrolului. Pe 16 septembrie AIG.

datorita cererii scazute de petrol. Islanda. in conditiile in care bursele scad spectaculos si volatilitatea este maxima. In mai 2009 Regatele Unite au raportat o scadere a investitiilor straine in economiile Orientului Mijlociu. cu 3 luni dupa ce Banca Mondiala a estimat un an dificil pentru Tarile Arabe. Pietele financiare americane au fost si inca maisunt printre primele cele mai mari si cele mai lichide din lume. In consecinta. fapt ce a afectat cele mai importante banci nationale. 7. Motivarea se poate gasi in mecanismele complexe care guverneaza finantele internationale. stat cu o dependenta foarte mare de sectorul financiar. In luna septembrie a aceluiasi an. Statele Unite ale Americii nu aveau cum sa fie ignorate sau evitate in calitate de partener financiar. Analistii economici preconizeaza ca prelungirea crizei de lichiditati poate genera o recesiune extinsa sau chiar si mai grav poate conduce la colapsul economic global.5% in Mexic.8% in zona Euro si 21. 15.4% in Germania.4% in Regatele Unite. explozia somajului devenind doar o chestiune de timp. fara a face uz de produsele financiare si de derivatele care inevitabil le creeau o expunere la conditiile pietelor americane. 2017-2018 . 9. in timp ce altele asteapta sa fie salvate. Rata anuala de scadere a PIB a fost in primul trimestru din 2009 de 14. insa in unele tari situatia devine dramatica. doar imprumuturile guvernului de la Fondul Monetar International si ale tarilor vecine putand sa mai salveze economia tarii. Pana in luna aprilie 2009 Lumea Araba a semnalat pierderi de 3 trilioane USD pe fondul crizei economice. Astfel criza de lichiditati loveste din ce in ce mai multe institutii financiare din toata lumea. Extinderea la nivel global Acesta criza economica si-a extins efectele pe plan global. Insa nemultumirile populatiei cu privire la gestionarea situatiei de criza de catre guvern au dus in cele din urma la caderea acestuia. Sistemul bancar al Islandei a intrat practic in colaps.4.UNIVERSITATEA “PETROL SI GAZE” PLOIESTI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZARE : MANAGEMENT 1. bancile arabe au raportat pierderi de aproape 4 bilioane USD de la declansarea crizei globale financiare. a fost lovita din plin de problemele economice. In Europa a esuat un numar important de institutii financiare. acestea nu aveau cum sa isi desfasoare activitatea economica intr-un mod rentabil.2% in Japonia. dupa cum era de asteptat. Guvernele sar in sprijinul institutiilor financiare. Luand drept exemplu doar bancile europene.

chiar daca nu si-a indeplinit obicetivele de productie in anul 2008. chiar daca bancile din Romania nu au expuneri directe pe pietele afectate de criza. concretizata in dobanzi mai mari si in reducerea accesului la creditele in valuta. precum si a disparitiei investitorilor.13 Alt sector grav afectat de criza este reprezentat de bursa si de asigurari. Segmentul societatilor de investitii financiare s-a dovedit a fi volatil. importatorii de automobile din Romania lanseaza oferte extrem de atractive. Dacia nu este prea grav afectata de criza economica mondiala. De asemenea randamentele fondurilor de pensii. In conditiile in care s-a limitat expunerea fondurilor straine de investitii. Francois Fourmont. pe fondul lipsei comenzilor de proiecte noi si a imposibilitatii dezvoltatorilor de a mai apela la credite. a declarat ca prin prisma pozitionarii sale. care a inregistrat o instabilitate ridicata in anul 2009 si care a determinat si interventia directa a BNR pe piata valutara. s-au prabusit cotatiile celor mai lichide actiuni. De asemenea sectorul constructiilor se dovedeste a fi foarte sensibil la fluctuatiile de pe piata financiara internationala. directorul general al companiei Dacia. Piata imobiliara se impune in fruntea sectoarelor grav afectate de criza financiara. Contextul extern s-a rasfrant si asupra cursului de schimb. pe fondul devalorizarii locuintelor si a tere- nurilor. Sectoarele economice cele mai afectate sunt cele care pana nu demult au inregistrat profituri covarsitoare peste noapte. Daca in anul 2008 piata de constructii crestea cu 26. Nici sistemul bancar nu este evitat de criza financiara. determinate in primul rand de conditiile dificile de creditare la nivel national. Situatia in Romania In ciuda faptului ca economia Romaniei se situeaza departe de epicentrul crizei financiare si a inregistrat o dinamica record in anul 2008. Astfel se preconiza ca in anul 2009 piata auto din Romania va inregistra scaderi drastice.14 2017-2018 . Si industria auto este lovita din plin de criza financiara globala iar efectele acestei situatii se fac resimtite si in Romania.1%.UNIVERSITATEA “PETROL SI GAZE” PLOIESTI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZARE : MANAGEMENT 1. astfel incat masinile noi incep sa rivalizeze cu cele second hand in ceea ce priveste pretul. Criza actuala se face simtita in primul rand prin scaderea lichiditatilor. in 2009 a inceput declinul. In plus asistam si la inasprirea conditiilor de creditare a populatiei pe fondul scumpirii costului finantarilor. Acest sector risca sa fie cel mai afectat la sfarsitul crizei.5. dar si ale asigurarilor cu componenta investitionala au scazut pe baza expunerilor pe piata bursiera. efectele declinului care au pus stapanire pe marile piete internationale nu ocolesc tara noastra. Pe fondul scaderii vanzarilor.

2017-2018 . insa informeaza ca declinul traficului aerian a incetinit in luna iulie 2009. Printre companiile aeriene din Europa lovite din plin de criza se numara Lufthansa.7% a gradului de incarcare. Aceasta situatie se datoreaza faptului ca marile fabrici de profil din Romania fac exporturi in proportie de peste 50 % iar cererea pentru piata externa a scazut simtitor. Asociatia Internationala a Transportatorilor Aerieni a estimat pierderi totale ale industriei in valoare de 9 miliarde de dolari pentru anul 2009. incepand cu 2009 acestia s-au vazut obligati sa puna accent pe imbunatatirea eficientei operationale si scaderea costurilor. precum si compania aeriana Sterling Airways din Danemarca care si-a anuntat falimentul. a lipsei cererii pe piata si a exploziei pietei negre. Trident. fabricile si firmele de textile si-au scazut dramatic productia. Altex sau Domo sunt obligati sa ia masuri drastice pentru a ramane pe piata.17 Apar sincope si in retail-va alimentar modern. Operatorul aerian national Tarom a raportat pierderi de 11 milioane de euro in primul semestru din 2009. In consecinta. iar la inceputul lui 2009 s-a inregistrat o scadere de inca 30 de procente. marii jucatori precum Flamingo.16 Criza financiara a afectat dur piata de retail din Romania. G-Market etc. avertizand totusi ca liniile aeriene inca se confrunta cu probleme financiare majore pe fondul scaderilor severe ale incasarilor si ale veniturilor.2 miliarde de euro pentru urmatorii cinci ani. au fost pusi in situatia de a-si reduce activitatea. Spre exemplu. Astfel. in conditiile scaderii cu 11. Daca pana nu demult toata atentia retoiZ-erilor s-a concentrat asupra extinderii teritoriale. Printre factorii care au dus la aceste efecte se numara si scaderea volumului de investitii in Romania. Transporturile inter- nationale de marfuri precum si firmele de curierat sunt de asemenea afectate de probleme financiare.UNIVERSITATEA “PETROL SI GAZE” PLOIESTI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZARE : MANAGEMENT Industria textila se numara la randul ei printre domeniile grav afectate de criza. nu mai semneaza contracte cu beneficiari externi si sunt nevoiti sa faca restructurari. insa comparativ cu celelalte tari europene. pierderile inregistrate nu sunt atat de mari. De asemenea Alitalia a anuntat pierderi de trei milioane de euro pe zi iar France KLM a facut public un plan de reducere a costurilor de 1. tot mai multi retail-eh printre care Spar. care a inregistrat in 2008 pierderi de 74.15 Domeniul transporturilor din Romania este de asemenea atins de criza mondiala. Multe companii au falimentat. altele s-au vazut obligate sa isi reduca drastic activitatea. vanzarile de echipamente IT&C au scazut cu aproape 30% in ultimele trei luni ale anului 2008.precum si a nevoilor de transport induse de acestea.6% a profitului net. Pe fondul scaderii volumului de vanzari.

2%. Sectorul care a tras primul semnal de alarma a fost piata de capital. Astfel Romania a convenit asupra unui pachet de finantare externa de la FMI. de reculul industriei auto si de declinul industriei textile.UNIVERSITATEA “PETROL SI GAZE” PLOIESTI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZARE : MANAGEMENT in concluzie. prognozele situatiei economice din Romania faceau referire la dezvoltarile negative ale industriei de -10%.9%'. ale sectorului de servicii de -2. cum ar fi luare unor masuri de austeritate. Banca Mondiala si BERD in valoare de 19. In situatia in care conditiile de creditare a populatiei precum si a firmelor s-au inasprit. Banii europeni au intrat in tara in luna iulie a aceluiasi an iar dobanda se situa intre 2 si 2. Acest pachet financiar urma sa permita atat ajustarea graduala a deficitului bugetar. inca 2 miliarde erau preconizate de la Banca Mondiala si de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare pentru redresarea economiei si a sistemului bancar.5%.19 Romania a intrat in luna martie 2009 pe lunga lista a tarilor est-europene care au apelat la ajutorul de urgenta a Fondului Monetar International pe fondul acoperirii unei avalanse de datorii straine.4%.95 miliarde de euro. in 2009 se astepta ca acestea sa scada la jumatate. ale consumului de -5. Prima transa de 5 miliarde de euro a intrat in tara la inceputul lunii mai 2009. de 8. vin de la FMI si intra in rezerva valutara a Bancii Nationale pentru sprijinirea leului. in 2009. Romania obligandu-se sa atinga anumite obiective. fiind urmat de blocajul pietei imobiliare. s-ainregistrat si o temperare a consumului care a tras in jos agricultura si transporturile.9 miliarde de euro. dobanda medie a imprumutului de la FMI fiind de 3. „Romania a avut in trimestrul al doilea din acest an a sasea scadere a Produsului Intern Brut din Uniunea Europeana.5% pe an. UE. Romania risca sa nu mai primeasca in luna decembrie 2009 cea de-a treia transa stabilita 2017-2018 .20 Instabilitatea politica cauzata de caderea Guvernului Boc II a ingreunat atingerea tintelor pe care Romania si le-a asumat prin acordul cu FMI si Comisia Europeana. De la Uniunea Europeana Romania urma sa imprumute 5 miliarde de euro destinati in primul rand finantarii deficitului bugetar.18 Cresterea economica inregistra conform prognozei pe anul 2009 valori negative de -4%.02 miliarde euro. care s-a confruntat inca de la jumatatea anului 2008 cu retragerea marilor investitori straini de pe toate pietele emergente. Acest imprumut impunea insa conditii.7% fata de trimestrul similar din 2008. in comparatie cu anul 2008 care semnala o crestere economica de +7%.4% fata de anul precedent. mult peste media de pe ansamblul intregii UE de 4. pe timp de 2 ani. Daca in 2008 investitiile straine directe erau de 9. tot sectorul economic este lovit de criza. adica 12. De asemenea pana la finele anului 2009 rata somajului era estimata sa creasca cu 2. Cea mai mare parte a banilor. cat si depasirea problemei deficitului de cont curent. mai ales pe partea reformelor structurale.

21 Analistii economici erau de parere ca. 2017-2018 . revenirea economiei depindea de productia industriala si revenirea cererii in Europa de Vest.UNIVERSITATEA “PETROL SI GAZE” PLOIESTI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZARE : MANAGEMENT de acordul cu FMI.7%. estomparea recesiunii venind din aceeasi sursa care a provocat-o.2% la 8. Una dintre clauzele acestui acord stipula clar ca pana in luna decembrie 2009 sa se regaseasca in bugetul de stat pe 2010 prevederi prin care se reduc cheltuielile salariale ca pondere in PIB de la 9. in conditiile date. adica cererea externa.