You are on page 1of 6

Vălăretul - obicei străvechi, păstrat

cu sfințenie în Vaslui
joi, 3 Apr 2014, 11:07 • CULTURĂ
907 afişări
Județul Vaslui este apreciat pentru bogăția și
varietatea obiceiurilor de sărbătorile de iarnă, în
toate localitățile, mai ales în cele rurale,
interpretându-se colinde, plugușoare și teatru
popular în diverse variante.

https://www.agerpres.ro/cultura/2014/04/03/destinatie
-romania-valaretul-obicei-stravechi-pastrat-cu-
sfintenie-in-vaslui-11-07-15

Foto: (c) LOREDANA CIOBANU / AGERPRES ARHIVA
Inedite sunt jocurile de măști ce reprezintă, potrivit
specialiștilor, riturile practicate de dacii liberi sau chiar
obiceiuri cu rădăcini în Neolitic. Caracteristic județului
Vaslui este ''Vălăretul'', care reunește jocurile de măști
dintr-un sat și este organizat ca o suită populară, numită
de profesorul Vasile Adăscăliței ''un alai al alailor''.
Dacă la oraș datinile s-au simplificat, o privire de
ansamblu în satele din județul Vaslui, arată că 'Vălăretul',
obicei specific zonei, nu este nici pe departe pe cale de
dispariție. Tinerii așteaptă cu nerăbdare venirea
sărbătorilor de iarnă, își rostuiesc costumele și își învață
destoinic rolurile, pentru a duce mai departe, an de an,
tradiția moștenită din străbuni.

Foto: (c) LOREDANA CIOBANU / AGERPRES

dracii sau vracii. Arnăuții au și ei "costume naționale". a "urâților".ARHIVA 'La Voinești. . Anul Vechi are o costumație vetustă. Repetițiile încep cu trei. timpul de desfășurare al 'Vălăretului' este strict Ajunul Anului Nou și prima zi a noului an. căciuli negre împodobite cu hurmuz. acompaniamentul muzical realizându-se prin fanfara. se fac la o singură casă. căldărarii. panglici multicolore. mărgele și oglinzi într-un desen care sugerează imaginea unor flori. rezolvă posibilele conflicte dintre membrii vălăretului sau dintre aceștia și sat. Anul Nou este îmbrăcat în "costum național" cu un coif de hârtie scris. fetele ajută la confecționarea măștilor. adună și administrează darurile bănești. Din prima categorie fac parte Comorașul. fiecare ascundea față de cealaltă elemente surpriză în costumație și cine anume interpretează un rol sau altul. Cealaltă categorie. negustorii. Este ales pentru interpretarea acestui rol cel mai frumos dintre flăcăi. cuprinde caprele. Arnăuții'. bunăoară. plete lungi din păr de cal. Comorașul este îmbrăcat în uniformă militară cu chipiu tip Cuza. În urmă cu 20-30 de ani se făceau în sat două cete corespunzătoare împărțirii în clăcași și răzeși. Anul Nou. cu partea inferioară mobilă și manevrată cu o sfoară. Acum se face o singură ceată. ursarul. harapii. a declarat etnograful Dan Ravaru. Pentru rolurile de arnăuți se aleg tinerii cei mai înalți și frumoși. un cojoc ponosit și o ghioagă. El are conducerea întregului vălăret. moșnegii. ursul. Caprele mai multe la număr au capul în vârful unui băț. caii. Anul Vechi. secretul păstrându-se încă în ceea ce privește interpreții rolurilor. patru săptămâni înainte. personajele vălăretului se împart în "frumoși" și "urâți". Cele două cete făceau pregătirile în mare secret. babele.

încinși cu curmeie. îmbrăcat în piele vopsită. ciucuri. Ursul are capul din lemn îmbrăcat în blană. poartă îmbrăcăminte și accesorii evident orășenești: haine noi și subțiri. spre deosebire de ceilalți membri ai "Vălăretului". Căldărarii imită îmbrăcămintea foștilor romi nomazi. își atârnă de acestea tălăngi și bășici de porc umflate. Corpul este format dintr-o covată groasă. Cai se pot face mai mulți sau unul singur. poartă săbii și puști din lemn. sunt încălțați cu opinci. poartă în mâini păpuși. oglinzi. prin tot satul. cu căciulă neagră ornamentată cu mărgele. au ciocane de lemn și bidinele cu care simulează spoitul. Sub influența spectacolelor de circ în "Vălăretul" contemporan s-au inclus și auguștii. la care se adaugă masca feței cu nasul coroiat și foarte mare. limbă vopsită roșu. Îmbrăcămintea calului este confecționată din sac pe care se coase hârtie tăiată în colțuri. cu broboade negre. Sunt încinși cu curmeie. străpunsă la mijloc și legată de umeri cu curele. cizme. realizat de profesorul Dan Ravaru. tot din hârtie se face un simulacru de șea. Negustorii. chingi diagonale din lanțuri de care sunt agățați mulți clopoței. moșnegii sunt întotdeauna în număr mai mare de patru. Măștile lor sunt textile de diverse culori. genți și bastoane.Potrivit unui studiu privind 'Vălăretul'. Erau ocoliți numai cei care . Sunt acoperiți în întregime cu blănuri negre strânse pe corp. costumați în albastru și roșu violent. Capul se face dintr-un lemn cu format natural adecvat ales din pădure. Dracii au o costumație deosebit de originală. dinți exagerat de mari. Călărețul este în costum popular. dinți din tablă albă. au cocoașă în spinare. panglici. 'Ca o expresie a funcționalității sale sociale. Rolul babelor este interpretat de bărbați travestiți cu fuste lungi foarte vechi. ceata merge de la casă la casă. scurte de doc cu gulere de vulpe. Impresia de natural este accentuată de coama și coada făcute din păr de cal.

'Vălăretul' are elemente specifice în fiecare zonă. apoi muzica reîncepe cu jocul caprelor. caprele se îmbolnăvesc'. În curtea gospodarului muzica intonează o melodie specifică numită hustru. dar își încheie jocul într-o bucurie generală. precizează Dan Ravaru. "însănătoșite" caprele sar. le "iau sânge" cu cuțitul. este urmat de apelul fluierelor. cu un conținut identic celui din piesa de teatru propriu-zis. care nu le permiteau pentru moment să participe la bucuria colectivă. asemănător în bună parte celor ciobănești. Cu banii primiți se plăteau muzica și alte cheltuieli — între altele se cumpărau opinci celor care și le rupeseră în timpul Vălăretului — darurile se împărțeau. se mai sperie puțin când moșnegii le amenință cu venirea lupului. Răspunsul. Urmează dialogul dintre Anul Nou și Anul Vechi. Mai demult ei executau și sărituri acrobatice peste ghioage în timpul dansului. Este o bucurie să vedem că aceste . care în 2014 împlinește 33 de ani de existență. Moșnegii simulează un tratament arhaic. Succede imediat jocul moșnegilor. după o melodie trepidantă inițial. în general afirmativ. care treptat devine domoală.trecuseră de curând prin necazuri deosebite. Ajuns la poartă. subliniază Dan Ravaru. iar în luna decembrie a fiecărui an cei ce păstrează obiceiul vin la Vaslui la Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă. comorașul îl întreabă pe gospodar dacă primește Vălăretul. 'Melodia executată de fanfară este parțial însoțită de versuri improvizate sau de circulație locală. 'Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă este cea mai longevivă manifestare culturală din județ. Se dansează într- un ritm vioi. zburdă. cu excepția colacilor primiți personal'. Sute de vasluieni se adună în Piața Centrului Civic sau în sala Casei de Cultură a Sindicatelor 'Constantin Tănase' pentru a-i vedea pe urători și colindători.

Cu bani puțini. specific județului nostru'.obiceiuri sunt păstrate cu sfințenie de oamenii din satele vasluiene. directori de școli sau de cămine culturale. forma sa predominantă. Cu unele nuanțări locale. dar cu dragoste de frumos și cu mulțumirea că rămâne ceva în urma lor. potrivit etnografului vasluian Dan Ravaru. chiar absolută. era umblatul cetei de flăcăi prin sat cu lăutarii. Copiii sunt preocupați să afle cât mai multe despre tradițiile populare. fiindcă și arta cere bani. a spus primarul comunei Lipovăț. 'Cred că pericolul ca aceste obiceiuri să se piardă nu există. era semnalată purtarea în . Atracția este reprezentată mereu de teatrul de măști. ci și altor persoane mânate de pasiune și de iubirea pentru tot ce aparține neamului românesc. participă la perpetuarea unor tradiții minunate. învățători. Susținem cât putem orice activitate culturală menită să păstreze vii fărâme din istoria noastră. cărora nu le știm numele. au evoluat de-a lungul timpului. Profesori. Oamenii așteaptă cu drag venirea sărbătorilor. dar și că orășenii vin în număr mare la fiecare ediție să-i vadă evoluând pe participanții la festival. a declarat directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui. Valerian Hriscu. Lucian Onciu. dar rămâne nealterată esența spiritului românesc dulce și curat. Faptul că aceste tradiții sunt păstrate se datorează nu doar oamenilor simpli. primari pun cu toții umărul pentru ca obiceiurile să nu se piardă. iar asta nu poate decât să ne bucure. În cele mai multe locuri. E drept că multe dintre obiceiuri s-au schimbat. 'Vălăretul' e legat de obiceiurile de iarnă. dar. sute de oameni. pentru face cunoscute tradițiile învățate de la părinți. Pe alocuri. din analiza tuturor elementelor referitoare la "Vălăret" rezultă drept caracteristici majore existența sa inițială ca obicei de primăvară. de la bunici. din tradiția noastră'.

după cum susțin specialiștii. editor: Karina Olteanu) . 'Vălăretul' a evoluat și va rămâne. deși nu s-a bucurat încă din partea cercetătorilor de o atenție proporțională cu importanța sa. un element important în suita de tradiții populare românești. Pornit dintr-un ritual de fertilitate caracteristic primăverii. prezentarea lor fruntașilor satului — urme evidente ale unui ritual particular închinat asigurării fertilității turmelor și integrat mai târziu ritualului general. AGERPRES/(AS — autor: Loredana Ciobanu.brațe a unor miei născuți de curând.