You are on page 1of 4

Volumul_09_nr_02.

qxd 10/19/2011 12:47 PM Page 125

Recenzii

ameliora crizele potenþiale. 7. dezvoltã o constituie o exigenþã a calitãþii în cercetarea
declaraþie cu impact în comunicarea publicã. 8. ºtiinþificã, devine o cerinþã a pregãtirii profe-
pregãteºte informaþiile fundamentale despre sionale. O lucrare recentã foarte apreciatã este
organizaþie ºi politicile ei. 9. stabileºte un sistem Statistici multivariate aplicate în psihologie,
de alertã care specificã liniile de comunicare cu autor Conf. univ. dr. Marian Popa (Universitatea
investitorii în legãturã cu problemele potenþiale din Bucureºti, Facultatea de Psihologie). Dom-
ºi dacã este posibil cu acþiunile propuse pentru a nia sa este titularul disciplinelor statisticã psiho-
avertiza apariþia crizelor. logicã, psihologie militarã (ciclul de licenþã);
Lucrarea se finalizeazã cu paragraful intitu- metodologia cercetãrii, analiza statisticã a
lat „Încrederea este cel mai important lucru”. datelor, evaluarea performanþelor profesionale,
Argumentele în favoarea acestei aserþiuni psihologie aeronauticã (master) ºi statisticã
vizeazã atât indivizii, cât ºi organizaþia ca avansatã (ºcoala doctoralã). Este doctor în psi-
întreg. Încrederea transformã indivizii ºi întrea- hologie al Universitãþii „Al I. Cuza” din Iaºi, iar
ga organizaþie, construirea ei este un imperativ din 1998 este certificat ca psiholog de aviaþie în
al conducerii. Profesioniºtii din organizaþie sunt conformitate cu criteriile EAAP (European
membrii importanþi ai echipelor de promovare a Association for Aviation Psychology). În 2001 a
încrederii, ajutând organizaþiile sã conecteze absolvit cursul Human Factor Accident Preven-
interese, comportamente ºi rezultate. Încrederea tion and Investigation, organizat de EAAP ºi
este un stimulent al prestaþiilor de calitate, al Institute of Air Navigation Services, Luxem-
rezultatelor excelente, ea înfrâneazã senti- burg. Este autor a peste cincizeci de studii de
mentele de fricã, stimuleazã apariþia variantelor psihologie ºi psihologie aeronauticã. Este mem-
care pot fi alese. Preocuparea de a construi bru în Asociaþia Psihologilor din România,
încrederea se materializeazã în antrenarea ºi International Council of Psychologists ºi Euro-
realizarea idealurilor ºi proiectelor de viitor. pean Association of Methodology.
Lecturarea cãrþii semnate de Pamela Shock- Volumul de faþã continuã demersurile edi-
ley-Zalabak, Sherwyn P. Morreale, Mihchael Z. toriale ale autorului în domeniul statisticii (în
Hackman creeazã o plãcutã satisfacþie intelectu- anul 2008 a apãrut, tot la Polirom, Statisticã
alã ºi un sentiment de confort, antrenându-ne pentru psihologie. Teorie ºi aplicaþii SPSS).
competenþele în planul managementului ºi com- Cartea de faþã vizeazã statisticile multivariate
portamentului organizaþional. Datele ei pot servi care depãºesc nivelul testelor statistice bivari-
fiecãrui manager, angajat ºi, desigur, psiholo- ate, ceea ce conferã avantaje în procesarea
gilor implicaþi în domeniul resurselor umane sau datelor ºtiinþifice, dar ºi dezavantaje specifice.
al altor activitãþi din aria muncii. De asemenea, Obiectivul principal al cãrþii îl reprezintã
informaþiile pot constitui un veritabil material analiza riguroasã ºi înþelegerea procedurilor
pentru programe de dezvoltare organizaþionalã. statisticii multivariate, însã autorul oferã date
valoroase privind reeºantionarea, mãrimea
Lector univ. dr. Eugen Avram efectului, analiza de putere, variabile covari-
Catedra de Psihologie, ante sau variabile mediatoare.
Universitatea din Bucureºti Contribuþia editorialã este structuratã în 14
capitole, primele douã fiind dedicate recapit-
ulãrii noþiunilor fundamentale din statistica
bivariatã (fãrã de care asimilarea abordãrilor
Marian Popa, multivariate este practic imposibilã), la care se
Statistici multivariate aplicate în psihologie, adaugã completãri privind noþiunile de limite de
Editura Polirom, Iaºi, 2010, 358 p. încredere, metoda bootstrap, precum ºi erorile
de decizie statisticã. Urmãtoarele trei capitole
sunt rezervate unor concepte esenþiale pentru
Importanþa statisticii, atât în domeniul psi- statistica avansatã, cum ar fi puterea testului,
hologiei, cât ºi în domeniul ºtiinþelor socio- adicã probabilitatea de a respinge o ipotezã de
umane este deja recunoscutã la scarã largã. Ea nul atunci când aceasta este cu adevãrat falsã,

125

mãrimea efectului. modelul de cer- torii. Puterea testului. ipoteza de nul. scorurile standard. deciziile Autorul prezintã modalitãþile de detectare ºi statistice. durile statistice multivariate debuteazã cu regre. precum ºi de verificarea îndeplinirii noþiuni fundamentale precum ipoteza cercetãrii. tehnici de analizã numericã ºi graficã a datelor. de data aceasta pentru testul statistic impactul acestora asupra datelor statistice fiind la nivelul populaþiei. care reprezintã intensitatea relaþiei acteristicilor unei populaþii pe baza datelor dintre variabile ori mãrimea diferenþei dintre obþinute la nivel de eºantion. noþiuni condiþiile unei confirmãri pozitive a ipotezei generale despre analiza statisticã multivariatã. reprezentativitatea unui trate în direcþia analizei de putere care poate fi eºantion. analizate simultan ºi dificultãþile de interpretare litatea de calcul a intervalelor de încredere prin a rezultatelor obþinute sunt aspecte care primesc tehnica modernã bootstrap. încredere. Sunt ilustrate tehnici de calcul a interval- cepte fundamentale ca indicatorii ºi parametrii ului de încredere pentru mãrimea efectului. depinde de modalitatea analizã de varianþã. mul eºantionului. volu- al volumului fiind destinate analizei explora. de În capitolul al doilea sunt relevate detalii detectarea potenþialelor erori ori a valorilor despre testarea ipotezelor. pentru proporþia unui eºan. Sunt reluate con. de com- limitei centrale. bazatã pe generarea atenþia cuvenitã în cadrul acestui capitol. Capitolul trei este dedicat exclusiv funda- sia liniarã multiplã (capitolul ºase). Sunt ilustrate fel încât complexitatea acesteia sã nu constituie modalitãþi de calcul cu programul SPSS a erorii un obstacol în calea cititorului. iar statistici (fiind dezbãtutã distincþia clarã dintre ultimele pagini ale acestui capitol sunt concen- cele douã noþiuni). eroarea standard ºi intervalele promis ori analiza criteriilor. Amplificarea numãrului de variabile douã eºantioane. precum ºi prezentarea detaliatã a puterea testului apare ºi noþiunea de mãrimea primului tip de inferenþã ºi anume estimarea car. Autorul tratare a valorilor excesive. Spre final.noþiuni generale”. teorema analizã de putere aprioricã. variabilitatea. adicã prob- binomialã. Dezbaterile cât ºi impactul evaluãrii preliminare a datelor asupra erorilor statistice ºi asupra aspectelor asupra concluziilor ulterioare ale cercetãrii. „Analiza statisticã multi- existând variabilitate primarã. Este reluat conceptul de interval de analiza valorilor excesive ºi a valorilor lipsã. fiind urmatã mentãrii noþiunilor de puterea testului ºi de corelaþia parþialã. fiind construit în aºa respectiv variabilitatea erorii. de încredere. din observaþii. post-hoc. fiind exemplificate diverse dezbãtut în detaliu în capitolul cinci. medii. ori a celor lipsã. respectiv analizei de cluster. preocupe de înþelegerea datelor obþinute. precum ºi testul statistic ales având un În primul capitol gãsim descrierea infer. chiar ºi în (tehnici corelaþionale ºi predictive) este anali- 126 . De la capitolul nouã pânã la capitolul abilitatea de a admite ipoteza cercetãrii când doisprezece sunt parcurse riguros tehnicile de aceasta este adevãratã. secundarã. trebuie sã se pretinse de modelul distribuþiilor teoretice. autorul oferã moda. principalul avantaj al spectiva cercetãtorului prudent care. atrage atenþia asupra modalitãþii de a emite o modalitãþile de evaluare a normalitãþii distribuþi- ipotezã de cercetare: este lipsitã de valoare dacã ilor. Strâns conectatã cu enþei statistice. penultimul ºi ultimul capitol de proiectare ºi derulare a unei cercetãri. liza preliminarã a datelor statistice” conþine per- rilor pentru acestea. Proce. modalitãþi de calcul. înainte de a metodei fiind acela de a nu impune condiþiile trece la etapa testãrii ipotezelor. respectiv erorile statistice. distribuþia de eºantionare. critice ale testãrii ipotezei de nul pun problema Prima categorie de proceduri multivariate relativitãþii rezultatelor unei cercetãri. impact direct asupra puterii. cetare. respectiv regresia logisticã mãrimea efectului.qxd 10/19/2011 12:47 PM Page 126 Recenzii analiza de putere. sunt operaþionalizate excesive. ori din raþionamente justificate. ate. condiþiilor impuse de procedurile statistice. „Ana- unor eºantioane multiple ºi calcularea indicato.Volumul_09_nr_02. cât ºi pentru diferenþa dintre proporþiile a abordare. statistica multivariatã. nu derivã din cercetãri anterioare. cercetãrii. a liniaritãþii ºi a omogenitãþii varianþei. fiecare obiectiv având tehnici specifice de tion. În legãturã cu eroarea standard Capitolul patru reprezintã un prim pas spre este delimitat conceptul de variabilitate. efectului. variatã . Sunt stabilite standard ºi a intervalelor de încredere pentru obiectivele principale ale statisticilor multivari- media populaþiei.

condiþiile semiparþialã înseamnã corelaþia dintre douã legate de omogenitatea varianþei ºi omogeni- variabile cu eliminarea impactului altei vari. VA. cum ar fi condiþiile ºi limitãrile modelului. precum ºi prin introducerea Analiza de varianþã pentru mãsurãri repe- unor concepte-cheie cum ar fi raportul de ºansã. unor rezultate neclare. apoi se prezintã analiza de putere ºi în anumite categorii (ANOVA-MR one-way. tive ale modelului cum ar fi putere mai mare. respectiv de covarianþã. urma efectuãrii exemplelor de calcul cu SPSS. tatea pantei de regresie. În continuare. multe covariante. privind utilitatea modelului asocierea dintre douã variabile cu menþinerea ºi modalitatea de interpretare a rezultatelor. Corelaþia parþialã se referã la covariantelor alese. care faþã de analiza de var- încruciºatã longitudinalã a corelaþiilor”. Sunt analizate atât avantajele. tate este abordatã detaliat în capitolul urmãtor. este descris în profunzime mod. doar cã în cazul regresiei erorii de tip I. Astfel. respectiv analiza de putere pentru covarianþã. abile dependente. este abordatã începând cu capitolul pierderea participanþilor. cât ºi aspectele crise etapele interpretãrii MANOVA/MANCO- specifice regresiei logistice. dar ºi limitarea la îndeplinirea unor dente se realizeazã prin determinare procentu. factorial sunt evaluate dupã ajustarea valorilor gramul SPSS.qxd 10/19/2011 12:47 PM Page 127 Recenzii zatã în capitolul ºase al cãrþii: „Regresia liniarã mãrimea efectului în cadrul acestui model. iar pe baza analizei rezultatelor obþinute în ficarea ºi interpretarea calculului regresiei logis. obiectivele regresiei duri statistice mai noi ºi anume analiza de multivariate. iar la ianþã. modalita- Modelul regresiei liniare multiple are la bazã tea de raportare a rezultatelor ºi nu în ultimul predicþia valorilor unui criteriu pe baza mai rând. În primul rând. anþã factorialã. Se exerciþiu. sunt identificate atât simili. Urmãtorul capitol este dedicat unei proce- gerea eºantionului adecvat. care în esenþã este o extensie a anal- regresia multiplã. apariþia efectelor de nouã numit „Analiza de varianþã factorialã”. abile. complexe. În capitolul opt este introdusã regresia cât ºi dezavantajele acestui tip de procedurã mul- logisticã binomialã. însã doar în raport cu una dintre ele. „Analiza multivariatã acest capitol sunt incluse ºi modalitãþile de cal. a varianþei (MANOVA) ºi a covarianþei (MAN- cul cu SPPS a acestor corelaþii. A doua categorie de proceduri multivariate. Sunt dezbãtute probleme. variabilei dependente în funcþie de una sau mai it ºi evaluarea validitãþii modelului de predicþie. de utilizarea acestei proceduri. sunt des- tudinile cu regresia liniarã. În Capitolul unsprezece. autorul oferã un model generic de raportare a elul regresiei logistice. în primul rând. grafice a acesteia. volum redus al eºantionului. ale. variabilitatea erorii care cuprinde tehnicile de testare a ipotezelor mai micã. tice cu SPSS. sunt soluþia statisticã a intercondiþionãrii multiple oferite sugestii privind controlul numãrului dintre variabile. La multiplã”. este exemplificatã izei de varianþã în care rezultatele modelului procedura de calcul a regresiei multiple cu pro. care de regulã genereazã o În „Corelaþia parþialã ºi semiparþialã” apare variabilitate suplimentarã în model. prin analiza expresiei concluziilor unor astfel de studii. cercetãri ilustrative pentru analiza de vari- multor predictori. Desigur. presupun includ- final sunt sintetizate cercetãri recente ilustrative erea unei combinaþii de douã sau mai multe vari- pentru corelaþiile parþiale. iar cea trebuie sã respecte. analiza rezul- die. dar ºi aspectele negative specifice ca factoriale. surprinderea unor constructe mai logistice predicþia valorilor variabilei depen. coeficienþii logit. dreapta de regresie ºi eroarea de predicþie. 127 . care constantã a efectului altei/altor variabile. este descrisã ºi COVA)” este concentrat în jurul acestor douã tehnica de inferare cauzalã numitã „compararea modele multivariate. tatelor oferite de prelucrarea datelor. de obosealã sau a efectului de ordine. Înainte de descrierea modelului de efectuarea procedurii ANOVA factoriale cu predicþie multivariatã sunt reluate noþiunile de SPSS se adaugã precizarea condiþiilor impuse bazã ca predicþia imperfectã. regresia cãtre me. sunt prezentate aspectele pozi- mãrimea efectului regresiei logistice. procedurã care presupune implic. oferã o fundamentare conceptualã a analizei de Urmeazã apoi încadrarea acestui tip de analizã varianþã.Volumul_09_nr_02. care are acelaºi obiectiv ca tivariatã cum ar fi probabilitatea mai micã a ºi regresia liniarã. condiþii de utilizare care genereazã ºi apariþia alã. verosimilitatea maximã ºi În primul rând. Înainte de exempli.

constituie modalitãþi de Aceasta cuprinde analize profunde ale compor- facilitare a înþelegerii unui domeniu complex. majoritatea teritoriul psihologiei muncii ºi organizaþionalã. În anul 2010 a apãrut o lucrare fundamen- regãseºte la fiecare procedurã în parte. Ea trebuie sã se strucþiei unui instrument. În legãturã cu metodele de grupare a ºi evaluarea personalitãþii. gie. ticã ºi de cercetare a autorului. a doua în special dacã nu sunt respectate condiþiile de jumãtate a capitolului fiind compusã din efectu. pe o serie de anal- lizei factoriale. titudine de surse bibliografice. ºi sinteza explicitã a materialului din cadrul semnatã de Romeo Zeno Creþu. tamentului. autorul acordã atenþie metodelor 2010. ize complexe ºi detaliate. tigiului lor ºi al domeniului pe care îl reprezintã. fiindu-ne oferite explicaþii alter. respectiv validarea con. drept obiectiv confirmarea corectitudinii rezul- pretarea rezultatelor. mentul. cercetãrile ilustrative pentru o serie de noi perspective de abordare a compor- fiecare model de cercetare (studii care pot con. Amprenta com- logicã a textului. se pot remarca pru. cât ºi în neuroºtiinþe. rotaþia sau identificarea factorilor consti. cartea este reco- numãrului de variabile. care au area acestor proceduri cu SPSS-ul ºi inter. pe relevarea soluþiilor izãrii unui construct psihologic.qxd 10/19/2011 12:47 PM Page 128 Recenzii ANOVA-MR two-way. evaluarea distanþei ori a asocierii dintre Amprenta comportamentalã cazuri. mandatã tuturor psihologilor. 248 pag. respectiv mixtã). Sunt menþionate scopurile ana. Teoriile ºi modelele validarea unei structuri de cluster. Psihologie organizaþionalã respectiv ale selectãrii variabilelor. native pentru concluziile de la finalul studiilor. având vaste referinþe în neuropsi- care din pãcate încã este evitat ori tratat cu hologie precum ºi în statisticã. Practicienii îºi pot lor fundamentale care apar în acest tip de lãrgi sfera cunoaºterii ºi pot furniza servicii analizã. sunt descrise strategii care pot constitui surse Psihologia personalitãþii este larg aplicatã importante de informaþie privind validitatea ºi în domeniul organizaþional. tamentului ºi ne provoacã la gândirea unor opor- stitui surse de inspiraþie pentru noi cercetãri). precum ºi asumarea permanentã a limitelor Amprenta psihocomportamentalã. bazate pe aglomerarea ierarhicã ºi a celor bazate pe partiþionarea iterativã. cu grad mai mare de generalitate sunt intens Îmbinarea armonioasã dintre partea teoret. analiza portamentalã ºi evaluarea personalitãþii. Editura Polirom. analizate în vederea utilizãrii lor în ariile apli- icã ºi partea practicã a statisticii. tatelor obþinute ºi protejarea de erorile oricum Tema penultimului capitol este una dintre dificil de evitat. Nu în ultimul rând. cum ar fi evaluarea conceptual. cuþie numeroase cercetãri ºi teorii elaborate atât Pe parcursul lecturii. biologicul ºi amprenta personalitãþii. Ultimul capitol cuprinde analiza de cluster. care se cate. tunitãþi de utilizare a datelor în activitãþile din referinþele bibliografice consistente. suplimentare care contribuie la creºterea pres- tuind doar o parte dintre aspectele problematice. Iaºi. Aproximativ ºapte pa. afle în biblioteca fiecãrui absolvent de psiholo- gini sunt destinate exclusiv dezbaterii probleme. masterand sau doctorand. Sunt oferite sugestii legate psiholog practicant de aspectele importante ale selectãrii cazurilor. organizarea omogenã. denþa ºi obiectivitatea autorului faþã de rezul. iar în pri- vinþa metodelor de calcul al similaritãþii cazurilor sunt prezentate mai multe opþiuni printre care se aflã ºi evaluarea corelaþiei dintre Romeo Zeno Creþu cazuri. Bazatã pe o mul- alã exploratorie. tate. Ea aduce în dis- superficialitate.Volumul_09_nr_02. procedurã complexã de detectare a structurii ºi Livia Niculae de reducere a datelor. Paradigme alternative în operaþionalizarea per- 128 . Environ- unei cercetãri. tehnicile de detectare a structurii ºi de reducere a În lucrare transpare vasta experienþã prac- datelor aleasã de autor ºi anume analiza factori. structura talã în psihologia personalitãþii. 3. cazurilor. 2. Cartea prezintã fiecãrui capitol. reducerea ºi a multor explicaþii profunde. în psihologia socialã. Lucrarea este structuratã în ºase capitole: 1. proiectare ºi regulile metodologice. dintre cele mai recente.