You are on page 1of 4

i.1.

) proza – basmul cult
Povestea lui Harap-Alb (Ion Creanga)
Tema si viziunea

Introducere:

 Povestea lui Harap-Alb este un basm cult ce apartine celui mai talentat povestitor
din Epoca Marilor Clasici, Ion Creanga
 este o opera epica, in proza, inspirata din folclor, dar originala prin stilul unic al
povestitorului humulestean

Incadrare (2 trasaturi):

 timpul si spatiul sunt neprecizate, nelimitate
 cifra magica 3 ca semn al totalitatii
 obiecte magice: smicele de mar, apa vie, apa moarta
 animale personificate: calul, furnicile, albinele

Tema:

 lupta binelui impotriva raului, incheiata cu victoria binelui

Ilustrarea temei prin 2 scene/secvente comentate:

 Spanul reuseste sa-l tina captiv pe mezinul craiului intr-o fantana, unde il obliga in
schimbul eliberarii sa jure ca ii va deveni sluga cu numele Harap-Alb (sluga alba) si ca
ii va pastra secretul in sensul ca Spanul se da drept fiul cel mic al craiului
o secventa este importanta deoarece arata cum eroul, inca neexperimentat,
cade in capcana si urmeaza sa tina piept probelor impuse de rivalul sau (sa
aduca salatele din gradina ursului, piele cu nestemate a cerbului fermecat si
fata imparatului Ros)
 fata imparatului il demasca pe Span, care ii taie capul lui Harap-Alb, dar este totusi
rapus de calul nazdravan; fata il readuce la viata pe erou, folosindu-si puterile
supranaturale, dar si cele 3 obiecte magice (smicele de mar, apa vie si apa moarta)
o motivul invierii si motivul nuntii sunt simbolice, deoarece acestea confirma
maturizarea lui Harap-Alb

iar epitetul cromatic “alb” sugereaza puritatea si originea nobila  incipitul basmului consta in formula initiala “amu cica era odata.Elemente de structura:  titlul enunta numele protagonistului si este un oximoron. substantivul comun “harap” desemneaza o persoana cu parul negru. prin slabiciunile firesti si devine un exemplu prin insusirile sale remarcabile (corectitudine. un sclav. dar cuprinde si elemente de subiectivitate. personajul Harap-Alb ramane un simbol al binelui . curajos si naiv ca orice tanar de varsta lui. ca in basme  limbajul naratorului este dominat de oralitate si umor  perspectiva narativa este obiectiva. exceleaza prin omenescul lui.. care intervine prin comentarii sau reflexii Opinia  basmul urmareste sa ofere modele accesibile.”. onoare. umane. este bun. si merg doua si merg patruzeci si noua” care realizeaza trecerea de la o secventa narativa la alta si intretin interesul cititorului formula finala “si a tinut veselia ani intregi si acum mai tine inca” marcheaza iesirea din fabulos si finalul inchis. omenie)  trecerea sa prin incercari dificile contureaza sensul didactic al basmului  in literatura noastra. fericit.. naratiunea este realizata la persoana a III-a de un narator omniscient. prin care se stabilesc relatiile temporale si spatiale exista si formule mediane: “si merg ei o zi. de aceea Harap-Alb nu are calitati supranaturale.

furnicile. nelimitate  cifra magica 3 ca semn al totalitatii  obiecte magice: smicele de mar. ci le descopera prin intermediul probelor la care este supus Mentionarea unei trasaturi:  naivitatea e o trasatura morala definitorie Ilustrarea trasaturii prin 2 scene/secvente comentate:  cu toate ca tatal sau il avertizeaza sa se fereasca de omul span.) proza – basmul cult Povestea lui Harap-Alb (Ion Creanga) Particularitati de constructie a personajului Introducere:  Povestea lui Harap-Alb este un basm cult ce apartine celui mai talentat povestitor din Epoca Marilor Clasici. i. in proza. piele cu nestemate a cerbului fermecat si fata imparatului Ros) . dar originala prin stilul unic al povestitorului humulestean Incadrare (2 trasaturi):  timpul si spatiul sunt neprecizate. cade in capcana si urmeaza sa tina piept probelor impuse de rivalul sau (sa aduca salatele din gradina ursului. personajul principal al basmului il accepta pe Spanul intalnit in padure ca insotitor. apa moarta  animale personificate: calul. inspirata din folclor. acestea nu sunt actualizate de la inceput. inca neexperimentat. este caracterizat direct de catre narator ca fiind “boboc in felul sau la trebi de aieste” o secventa este importanta deoarece arata cum eroul. albinele Prezentarea statutului personajului:  statutul social al lui Harap-Alb este de fiul cel mai mic al unui crai.1. traieste intr-un orizont al inocentei. statutul sau initial este cel de neinitiat. desi are calitati umane deosebite. apa vie. Ion Creanga  este o opera epica. justificata prin tineretea sa.

personajul principal nu este investit cu calitati exceptionale si are un caracter complex. inca neexperimentat. Opinia  basmul urmareste sa ofere modele accesibile. unde il obliga in schimbul eliberarii sa jure ca ii va deveni sluga cu numele Harap-Alb (sluga alba) si ca ii va pastra secretul in sensul ca Spanul se da drept fiul cel mic al craiului o secventa este importanta deoarece arata cum eroul. personajul Harap-Alb ramane un simbol al binelui . onoare. reunind calitati si defecte. umane. iar epitetul cromatic “alb” sugereaza puritatea si originea nobila  tema este lupta binelui impotriva raului. este bun. acest lucru evidentiaza din nou triumful binelui impotriva raului  contrar basmului popular. de aceea Harap-Alb nu are calitati supranaturale. omenie)  trecerea sa prin incercari dificile contureaza sensul didactic al basmului  in literatura noastra. piele cu nestemate a cerbului fermecat si fata imparatului Ros) Elemente de structura:  titlul enunta numele protagonistului si este un oximoron. prin slabiciunile firesti si devine un exemplu prin insusirile sale remarcabile (corectitudine. cade in capcana si urmeaza sa tina piept probelor impuse de rivalul sau (sa aduca salatele din gradina ursului. fericit. substantivul comun “harap” desemneaza o persoana cu parul negru.  Spanul reuseste sa-l tina captiv pe mezinul craiului intr-o fantana. un sclav. incheiata cu victoria binelui  formula finala “si a tinut veselia ani intregi si acum mai tine inca” marcheaza iesirea din fabulos si finalul inchis. ca in basme. exceleaza prin omenescul lui. curajos si naiv ca orice tanar de varsta lui.