You are on page 1of 17

Conferința Internațională de Educație și Psihologie Educațională (ICEEPSY 2010

)

Educația copiilor cu nevoi speciale din
România; Atitudini și experiențe
Alois Gherguț *

Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iași, T.
Cozma, nr. 3, Iasi, 700554, ROMÂNIA

Abstract

Politica, de cercetare și practică în domeniul educației și includerea copiilor cu dizabilități
în sistemul școlar de masă și viața socială specială sunt una dintre cele mai importante priorități
ale politicilor educaționale din România.
România ţine cont de legislaţia creată de organismele internaţionale cu privire la educaţia
persoanelor cu CES (cerinţe educaţionale speciale), legislaţie la care şi România a aderat prin
semnarea acestor documente :
• Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului;
• Declaraţia de la Salamanca;
• Regulile standard privind educaţia a specială;
• Declaraţia Mondială asupra educaţiei pentru toţi.
Premisa de bază a mișcării de integrare / incluziune este că principiile de anti-discriminare,
echitate, justiție socială, și drepturilor fundamentale ale omului face imperios necesar ca elevii cu
dizabilități și cu nevoi speciale ar trebui să se bucure de același acces ca și toate celelalte elevi la
un mediu școlar obișnuit și la un curriculum larg, echilibrat și relevant.
Cuvinte cheie : copii cu dizabilitati ; integrare ; nevoi speciale

furnizori de sprijin. strategii speciale . integrarea e definită ca „acţiunea de a include. şcoli. inclusiv dreptul de a participa la luarea deciziilor care îi afectează viaţa ). Metodele de cercetare se bazează pe documente studii si studii de caz cu privire la modificări ale politicilor sociale și educaționale pentru copiii cu dizabilități și / sau nevoi speciale. clasa care îl primeşte îşi reorganizează activitatea în funcţie de reacţiile noului venit. colective. îngloba. economice. care să răspundă și de susținere a diversității elev ar trebui să fie o responsabilitate comună a cadrelor didactice. ca proces psihologic de cuprindere. conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române. prin care copilul este văzut ca şi recipient pasiv al serviciilor de îngrijire şi protecţie. asimilare. operaţie. Aceasta presupune că în loc să ne concentrăm pe « salvarea copilului ». Putem vorbi de integrare obiectivă când copilul/elevul cu deficienţe din şcoala specială este „transferat „ în şcoala publică. Cuvinte cheie : nevoi speciale . de asimilare a individului în unităţi şi sisteme sociale (familie. Cuvinte cheie : incluziune . Integrarea. „Convenţiile internaţionale cer recunoaşterea fiecărui copil sau tânăr cu dizabilităţi ca şi membru deplin al familiei sale. incluziunea și integrarea în continuare un concept controversat în discuțiile de educație și multe despre includerea sau de integrare ar trebui să abordeze mai multe intrebari importante pentru educatori și specialiști în educație. mobilitate şi atitudinale care afectează drepturile copilului. deoarece colectivul. grupe. ceea ce face necesară extinderea rolurile tradiționale. implicare a unui element (impuls. încorpora. scoala incluziva În această lucrare am prezentat atitudini și experiențe despre strategii speciale reformelor în domeniul educației în sistemul educațional românesc. conceptul de integrare se referă la adaptare. armoniza într-un tot”. studii de caz . Atunci când copilul debutează şcolar în şcoala publică. al comunităţii şi al societăţii. în opoziţie cu percepţia din perspectivă umanitară. trebuie să investim în eliminarea tuturor barierelor fizice. clase. În România. familiile. de comunicare. care sunt incluse în școlile românești. informaţie) nu se poate realiza decât în corelare cu integrarea socială care este un proces de încorporare. grup. colegii și membri ai comunității. la permisivitatea colectivului De altă parte. culturale. semnal. caritabilă. la socializare. integrare . societate). în comunitățile școlare incluzive. în ultimii douăzeci de ani. De asemenea.

dar modelele trebuie să fie consolidate și să devină mai sistemice. de a remedia dificultăţile pe care aceştia le întâmpină şi de a asigura integrarea lor socioprofesională. creează o atmosferă care nu este favorabil față de copiii care întâmpină dificultăți de orice fel. incluziune. Pe de o parte. Învăţământul special vizează acordarea de sprijin . intervenție timpurie. Introducere Tranziția economică și socială din România. Problemele ţin de faptul că nu s-a făcut încă transferul de la modelul medical la modelul social în abordarea dizabilităţii iar societatea nu se responsabilizează suficient pentru conştientizarea şi eliminarea barierelor. politici educaționale 1. un accent mai mare asupra concurenței academice și selectivitate în școli de elită. Educaţia copiilor cu nevoi speciale trebuie să răspundă nevoilor lor de dezvoltare. integrare . cu atât mai puțin orice mișcări către o abordare mai "incluziva". recuperarea şi compensarea deficienţelor lor. cele mai multe dintre ele trebuie să participe la o școală segregată. De asemenea. Unul din obiectivele campaniilor de comunicare şi advocacy este educaţia în comunitate pentru dizabilitate: membrii comunităţii trebuie să fie informaţi asupra nevoilor acestor persoane. Concluziile sunt că doar o mică parte a copiilor cu nevoi speciale au posibilitatea de a participa la o școală comunitate regulat cu colegii lor fără dizabilități. a avut implicații mixte pentru educația copiilor vazut ca avand nevoi speciale. învăţământul special trebuie să gândească o evaluare adecvată a potenţialului de dezvoltare şi de învăţare al acestor copii şi ar trebui să asigure reabilitarea. Există tot mai multe dovezi ca copiii cu dizabilități să învețe mai bine atunci când li se permite să meargă la o școală publică în cartierul lor. copii cu handicap. În mod evident acest lucru nu a ajutat integrarea copiilor cu dizabilități. Scopul învăţământului special este de a asigura educaţia copiilor cu deficienţe sau cu dificultăţi de învăţare. împreună cu o traditie de curriculum rigid și pedagogie. scoli de integrare Pe de altă parte. după regimului comunist. Cuvinte cheie: nevoi speciale de educație. Exemple de bună practică există. Cuvinte cheie : metode de predare . atitudinea mai deschis la noi metode de predare și preocupările pentru a construi o societate mai umană au dus spre integrarea copiilor cu dizabilități în școlile de integrare.

secundar superior sau de mare este organizată în conformitate cu articolul 58 din Constituția română. asistenţa psihoeducaţională. capitolele VI și VII din Legea Învățământului (nr.pentru elevii cu CES în vederea atingerii unui nivel individual de dezvoltare cât mai aproape posibil de cel normal prin acumularea experienţelor necesare în şcoală şi în mediul social. prin dezvoltarea abilităţilor necesare pentru învăţare. . Declarația Jomtien pe Educație pentru Toți (1990). persoane cu handicap . pe baza . având în vedere set-up costurile de formarea cadrelor didactice și a personalului de sprijin. Cuvinte cheie : dizabilitati . 1997). primar. dizibilitati mintale CAPITOLUL VIII Orientarea şcolară şi profesională a copiilor/elevilor cu CES Art. de asemenea.(1) Evaluarea. a elevilor şi a tinerilor cu CES se realizează de către CJRAE/CMBRAE. se deplasează către integrare. pedagogie. cadre didactice România ia în considerare cu privire la organismele internaționale și recomandările creat legislației privind educația a persoanelor cu nevoi educaționale speciale. normele de organizare și funcționare a unităților de învățământ universitare (Ordinul Ministerial nr. în capitolul VIII din învățământul special se referă la problema de integrare a copiilor / elevilor cu dizabilități mintale ușoare în școala publică (Vrășmaș & descuraja. Cuvinte cheie : invatamant special . Și în cazul în care copiii au rămas ferm în școli speciale separate încetinirea creșterii economice a amenințat calitatea predării și serviciile medicale furnizate. și de clădiri de adaptare. prin acumularea de cunoştinţe şi deprinderi utile pentru integrarea socio-profesională şi pentru viaţa culturală în comunitate şi prin asigurarea oportunităţilor şi a condiţiilor pentru învăţarea de-a lungul vieţii la diferite niveluri ale educaţiei. secundar inferior școală. în conformitate documentele internaționale Rusaliilor care s-au alăturat: Convenția Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului (1990). 72. Cuvinte cheie : nevoi educationale speciale . scoala publica . Regulile Standard privind Egalizarea Șanselor pentru Persoanele cu Handicap (1993) și Declarația Salamanca (1994). Educația copiilor și adolescenților cu nevoi educaționale speciale înscriși în pre-primar. personal de sprijin . incluziune Veniturile naționale reduse au împiedicat. 4747/2001). 84/1995 ) si Legea nr 128/1997 privind Personalului Didactic. prin serviciile de evaluare şi de orientare/reorientare şcolară şi profesională. orientarea/reorientarea şcolară şi profesională a copiilor. consttutia romana De asemenea. Cuvinte cheie : venituri reduse .

Profesorii de sprijin sau profesorii itineranţi sunt recrutaţi din rândul: pedagogilor. ( Legea invatamantului special si special integrat ) 2. psihologilor şi psihopedagogilor. Tineretului şi Sportului. . 73.Din 1991 Apare o primă formă a programei de după 1989. 74. în colaborare cu comisia internă de evaluare continuă. cu sprijinul UNICEF. . Cercetării. a cadrului didactic de la clasă sau a familiei ori întreţinătorilor legali ai copilului.Din 1993 Ministerul Educației din România. trebuie să facem o scurtă prezentare a principalelor momente și evenimente care au marcat procesul de reformă în ultimii 20 de ani: . revizuită.(1) Comisiile interne de evaluare continuă se organizează şi funcţionează în cadrul şcolilor speciale şi al centrelor şcolare pentru educaţie incluzivă. . acordându-se prioritate integrării în învăţământul de masă. (2) Comisiile interne de evaluare continuă asigură anual evaluarea psihopedagogică a copiilor/elevilor/tinerilor şcolarizaţi în unităţile de învăţământ special şi a celor integraţi în unităţile de învăţământ de masă sau la solicitarea unităţii de învăţământ. care va avea o mare influenţă asupra organizării învăţământul preşcolar. a efectuat o serie de inițiative în scopul de a explora modalitățile de încurajare a dezvoltării unor practici mai incluzive. psihologică. Art. Dezvoltarea de includere cu privire la sistemul de învățământ românesc Pentru o mai bună înțelegere a evoluției în practicile educaționale speciale din România. printr-o nouă concepţie şi abordare (introducerea conceptului de “arii de stimulare”). evaluarea şi diagnosticarea multidisciplinară includ examinarea medicală. Cercetării. . (2) Orientarea şcolară şi profesională a copiilor/elevilor cu CES se realizează prin serviciile de evaluare şi de orientare/reorientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE în baza gradului de deficienţă stabilit. Art.Expertizarea. al logopezilor din centrele logopedice interşcolare şi din rândul profesorilor din şcolile de masă care au parcurs un curs specific de pregătire în domeniul . Tineretului şi Sportului.Este iniţiat programul PETAS destinat învăţământului preşcolar (în colaborare cu UNICEF).metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei. conform metodologiilor elaborate de Ministerul Educaţiei. pedagogică şi socială. Acestea au inclus un proiect bazat pe formarea cadrelor didactice UNESCO pachetul de resurse "nevoi speciale în clasă".

3534/2000). la un moment dat. după selectarea sa într-o astfel de poziţie.Conferința Salamanca pe Nevoi Speciale Educație din 1994 a venit într-un timp rupt de România .un an de la cele două proiecte-pilot au început . nevoi speciale in clasa Aceste materiale. care au fost distribuite în peste 50 de țări. handicap Mai recent. program de sensibilizare . atras atenția la modul în care poate fi utilizată în contextul școlilor românești (Ainscow. scoala . aceste experiențe conduc la dezvoltarea de noi materiale de instruire legate de eforturile locale și identificarea personalului care va fi disponibil pentru a conduce eforturile de diseminare. A fost un moment important în reforma educațională. Cuvinte cheie : cercetare . de cercetare acțiune intensivă a fost realizată într-un număr mic de școli. inspectori și formatori de cadre didactice din întreaga țară. sunt menite să pregătească și cadre didactice de sprijin din școlile obișnuite pentru a facilita participarea și învățarea copiilor care ar putea fi altfel excluse. Cuvinte cheie : materiale de instruire . Cuvinte cheie : Salamanca 1994 . proiecte pilot . 1997). educatie incluziva . Inițiativa românească a inclus un program de sensibilizare care implică profesori. dezvoltare etc Cuvinte cheie : practici educationale speciale . începând cu toamna anului 1994. în urma parcurgerii unor forme de evaluare şi selecţie sau în urma satisfacerii unui stagiu pe termen limitat. dificultăţi de învăţare.cu accent pe integrarea. adaptare. De asemenea. Acest lucru a demonstrat relevanța abordarea generală și. dar mai ales celor care au copii cu CES şi tuturor cadrelor didactice care au copii care întâmpină. unesco . Activitatea cadrului didactic de sprijin/itinerant se adresează tuturor copiilor. relevanta În plus. Un cadru didactic de sprijin/itinerant trebuie să urmeze. efort de disiminare . dar îndeosebi celor cu CES. instruire . în special cele cu handicap.educaţiei copiilor cu nevoi speciale. activitatea sa se adresează tuturor părinţilor. în același timp. Un profesor din învăţământul de masă poate deveni cadru didactic de sprijin/itinerant printr-o varietate de căi: în urma absolvirii unor cursuri speciale. Conceptul de educație incluzivă a fost lansat în interiorul celor două proiecte pilot și în RENINCO (Rețeaua Națională de Informare și Cooperare pentru Integrarea în Comunitate a copiilor cu nevoi speciale) activități. un curs de pregătire specific (prevăzut în Ordinul Ministrului nr. Cuvinte cheie : scoli obisnuite .

Cluj.Izolarea în școli speciale a fost ușor oprit în 2001. . printre care: asistenţa maternală. UNESCO. dezvoltarea de parteneriate între profesioniști. adaptat curriculum. lideri . de asemenea. rasă. casele de tip familial. Cuvinte cheie : RENINCO ‚ UNICEFF ‚ UNESCO . programe de formare . DPC s-a reorganizat în Agenţia Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC) şi a demarat procesul de închidere a instituţiilor mari. religie. pe baza pluralismului educațional.000 de copii cu dizabilități din școlile speciale au fost transferate în școlile obișnuite. Iasi si Timisoara) și școli de județe în jurul acestor universități. cum ar fi programele Tempus. deoarece condițiile necesare de aici nu au fost suficient de dezvoltate (de exemplu. părinți și voluntari. Din România a fost implicată în acest program cele mai importante patru universități publice (Bucuresti. când 18. în curs de dezvoltare de programe de formare cu privire la integrare pentru cadrele didactice din școlile obișnuite și școli speciale. sau afiliere politică și statut social sau economic. indiferent de sex. naționalitate. Din păcate. statul este asigurarea principiilor educației democratic și garantează dreptul la educație diferențiată.. UNICEF.După 1997 a extins dezvoltarea de parteneriate între școli și organizații internaționale și naționale relevante în domeniu (RENINCO. în curs de dezvoltare de proiecte locale de incluziunii. dezvoltarea intelegerii liderilor . În 1999.). Cuvinte cheie : Legea Educatiei 1995 . centrele de zi. etc .. precum și dezvoltarea unei atitudini de susținere în școli). care fondul de parteneriate de colaborare între universități occidentale și profesori din Europa de Est și formatori lor. la toate nivelurile și în toate formele.In anul 1998. au luat măsuri în vederea dezvoltării înțelegerii liderilor în acest domeniu cu privire la modul de a gestiona și să sprijine procesul de de schimbare. centre specializate pentru copiii cu handicap şi altele. . din 1995. DPC a lansat Strategia Guvernului privind protecţia copilului în dificultate care a îndreptat reforma spre dezinstituţionalizare şi crearea de servicii alternative.Alte inițiative de formare a profesorilor. formarea profesorilor. drept egal la educatie ‚ educatie diferentiata . centrele de consiliere. Cuvinte cheie : Tempus 1995 . această decizie a generat multe convulsii și rezistențe pentru a schimba de la școli și părinți.Legea Educației din 1995 a inclus o abordare implicită inclusive: toți cetățenii români au dreptul egal la educație. de tip vechi.

decembrie 2003 a fost dezvoltat de Programul Național O școală pentru toți lansat de MEC în parteneriat cu UNICEF România. conștientizarea și pregătirea școlară și comunitar pentru integrarea copiilor și tinerilor cu nevoi educaționale speciale. conform ANPDC. scoli speciale ‚ scoli obisnuite . de prevenire şi de tratament ale handicapului. realizată de Reprezentanţa UNICEF în România. a fost adoptată Legea nr. fiind însă necesară realizarea unor noi studii pentru a se fundamenta aceste informaţii Cuvinte cheie : izolare . 46 se referă la copilul cu handicap care “are dreptul la educaţie. dar la fel ca şi cea din 1991.2001.În anul 2003. numărul copiilor cu dizabilităţi integraţi în învăţământul de masă era de 11. ceea ce pare să indice faptul că mulţi dintre aceşti copii au abandonat şcoala. a păstrat un articol distinct destinat protecţiei persoanelor cu handicap: „Persoanele cu handicap se bucură de protecţie specială. Art. cu excepţia copiilor cu dizabilităţi grave „cu dependenţă de îngrijiri în servicii de tip rezidenţial specializate”.770. Printre altele.. Efectele acestei politici nu au fost analizate iar acest fapt este menţionat în lucrarea Copii la limita speranţei – o analiză focalizată asupra situaţiei copiilor vulnerabili. actul normativ interzice plasarea copilului cu vârsta sub 2 ani în instituţii.475. aceste două cifre sunt mult mai mici decât numărul total de copii transferaţi din şcolile speciale în şcoli de masă.În perioada 2000 . care a solicitat informații. excluşi şi discriminaţi în România8 . respectând drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor şi tutorilor.În anul 2004.In perioada iunie 2002 . în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viaţa comunităţii. Deşi sunt diferite. 272 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului10 . numărul acestora era mult mai mic. recuperare. . şi anume de 4. Cităm: „În anul şcolar 2003-2004. Există unele informaţii conform cărora nu mai puţin de 80% dintre copiii transferaţi în învăţământul de masă au abandonat şcoala. conform Ministerului Educaţiei. Constituţia României a fost revizuită. care respectă îndeaproape prevederile Convenţiei cu privire la Drepturile Copilului şi extinde sfera de acţiune de la protecţia copilului în dificultate la protecţia drepturilor copilului. sistemul a preluat şi copiii cu handicap din căminele spital şi copiii cu deficienţe din internatele şcolilor speciale iar guvernul a demarat o politică publică de integrare masivă a acestora în şcolile de masă. în timp ce.” . Statul asigură realizarea unei politici naţionale de egalitate a şanselor. Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului și Adopție (ANPC) și RENINCO. .

cu scopul de a sprijini participarea în procesul de învățare de toți elevii din interiorul unei comunități. familii și comunități de conștientizare cu privire la importanța și efectele pozitive ale procesului de socializare și de integrare socială a copiilor cu handicap.251 din 2005 a introdus un nou concept . " Cuvinte cheie : invatamant integrat special .nu clar definite. 2. Cuvinte cheie : incluziva . Ordinul ministrului nr 3634 prin / 12. ANPC .compensare. UNICEFF . 4378 / 7. nu 5379 / 25.003 aprobarea Metodologiei de stabilire și funcționare a Comisiei de evaluare continuă interne a copiilor cu nevoi speciale..2004 privind metodologia de organizare și funcționare a serviciilor educaționale de către profesori a sprijini / cadru didactic peripatetic pentru copii cu nevoi educaționale speciale în învățământul integrarea dimensiunii. cu scopul de a exploata (valorificarea) resursele existente. reprezentând de fapt transpunerea articolului 23 al Convenţiei. Includerea termeni. educației incluzive și a școlii incluzive au fost. acceptarea diversității umane ca un fapt firesc necesar în societate. lucrari stiintifice . reabilitare şi integrare. Hotărîrea Guvernului 1251/2005.09. integrare sociala . educatie incluziva . dar sub umbrela de învățământ special integrat. socializare .2000 a menține aprobare a programului național: Integrarea și reabilitarea copiilor cu handicap în / de către.Un decret guvernamental. de asemenea.Legislația a fost completată de reguli.04.1999 privind aprobarea programului:. Ordinul MEC nr 3662 / 27. Definiția de includere în Decretul din 2005 este următoarea: "Educația incluzivă înseamnă un proces continuu de modernizare a instituției școlare. 1.03.. Cuvinte cheie : Program National O Scoala . Decretul din 2005 Le-a luat 10 ani de la conceptul incluzivă deja lansat în lucrările științifice și practice în România pentru a fi incluse într-un act legislativ. Ordin de ministru al Educației și Cercetării.11. metodologii și regulamente elaborate și aprobate prin ordin al ministrului de Ministerul Educației (MEC): Ordinul de ministrul nr. act legislativ . Cuvinte cheie : efecte pozitive . . introduse în această piesă recent de legislație. formele și tipurile de instituții și de personal în școli speciale și Hotărârea de Guvern în special integrat nr. adaptate posibilităţilor proprii. organizarea. "Măsuri pentru organizarea învățământului special".integrat învățământul special .Între 2004-2007 a fost aplicat Elaborarea Planului Național de acțiune privind educația copiilor cu nevoi educaționale speciale cu 3 direcții: elaborarea și implementarea programelor de formare continuă a personalului didactic în școli. în vederea dezvoltării personalităţii sale”. care are structura. în special a resurselor umane. școli.

integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu handicap în perioada 2006 – 2013 „Şanse egale pentru persoanele cu handicap .1529 / 18. Bunăstarea copilului din mediul rural.Nr. invatamant special Treptat și în grade diferite. Toate aceste documente europene şi internaţionale constituie repere şi argumente în perspectiva reconsiderării şi recunoaşterii persoanei cu dizabilităţi ca cetăţean cu drepturi egale. integrare . ANPH a desfăşurat în anul 2006 campania de informare şi conştientizare “Pune-te în locul meu! Învaţă să înţelegi. 2006) specifice.03. aspecte și priorități de acțiune negativă În cadrul programului Phare. incluziune 3.2007 diversitate pe probleme de dezvoltare în curriculum-ul național. prezintă rezultatele unei cercetări prin care organizaţia a . cât şi Strategia naţională pentru protecţia. Aspecte pozitive. rezultatul programelor de integrare și incluziune. nr. 3414 de 16. Cercetării și Tineretului. profesor de sprijin . Atât Strategia naţională în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului 2008-201317.07.” care a insistat pe crearea de atitudini pozitive şi pe schimbarea mentalităţilor. Cuvinte cheie : plan cadru . curriculum national . modificările profunde legate de transferul de la modelul medical la modelul social şi de schimbarea de paradigmă devine necesitate elaborarea noilor documente strategice. luând în considerare contextul naţional şi european. dezvoltarea de parteneriate de cooperare cu școli speciale și accesarea surselor de informare și consiliere și formarea continuă a cadrelor didactice pentru a satisface cerințele și provocările școli incluzive (Gherguț. De ce să înfrunte şi prejudecăţi ?„ Schimbarea mentalităţilor a constituit şi constituie încă un laitmotiv al campaniilor. ) Cuvinte cheie : grad de dizabilitate . Unul dintre ultimele rapoarte apărute în mediul neguvernamental. școli a continuat pentru a deschide și de a adapta oferta educațională în legătură cu noile direcții de schimbare în activități educaționale. date fiind dovezile frecvente că mai există prejudecăţi şi stereotipii.2009 cu privire la aprobarea planului cadru pentru școală de învățământ special. cadru didactic peripatetic . no.1251 / 2005 privind organizarea învățământului special. Cercetării și Inovării. activitati educationale . Mesajul campaniei a fost: « Unii oameni au de înfruntat mai multe obstacole decât alţii.către o societate fără discriminări” 18 îşi termină perioada de implementare şi valabilitate la sfârşitul acestui an şi. Ordinul Ministerului Educației. Ministerul pentru Educației.

? schimbarea atitudinilor și concentrându-se pe individualizare. O treime dintre repondentii cu copii cu dizabilităţi au declarat că profesorii. care oferă servicii educaționale în școli). în conformitate cu prevederile internaționale relevante. flexibil și diversificarea activităților din clasă care a integrat copiii cu nevoi speciale. grupe și clase speciale din școlile obișnuite și unități preșcolare. invatamant special . adulţi sau ceilalţi copii din sat îi tratează uneori diferit faţă de ceilalţi copii iar celelalte două treimi care au afirmat că acest lucru se întâmplă rar sau deloc. Calitatea vieţii copiilor cu dizabilităţi face obiectul unui subcapitol în care sunt surprinse atitudini caracteristice fenomenului de marginalizare deşi numărul de cazuri de copii cu dizabilităţi în eşantion a fost scăzut (43 de persoane). inclusiv unități de predare în limbile minorităților. Pentru a înțelege mai bine distanța dintre teorie și practică în sistemul de învățământ românesc. rapoarte de proiecte Phare privind educația și incluziunea socială). Consiliul Național cu privire la raportul pentru persoanele cu handicap din România ? Educația persoanelor cu handicap este reglementat în principal prin legi scrise. Cuvinte cheie : educatie . raportul de monitorizare privind progresele înregistrate în domeniul incluziunii sociale. ? Învățământul special este o parte integrantă a sistemului național de învățământ. clase speciale . integrare scolara . Capitolul de aspecte pozitive pot include: Cuvinte cheie : aspecte pozitive . coordonat de Ministerul Educației. școlile obișnuite (individual). ? Integrarea școlară a copiilor cu nevoi educaționale speciale se poate realiza prin: instituții de învățământ special. alese în mod aleator din 261 sate aflate în 8 judeţe ale ţării şi oferă „ informaţie autentică în vederea fundamentării de politici sau acţiuni specifice”. ? au început să dezvolte parteneriate între ONG-uri și autoritățile sau școli de diversificare și abordarea educației speciale (Creșterea numărului de structuri instituționale. personalul medical. ONG . incluziune sociala. dezvoltat cu ajutorul ONG-urilor. activitati din clasa . facem apel la unele informații preluate din diverse rapoarte și documente întocmite de instituțiile autorizate în domeniul (Consiliul Național cu privire la raportul pentru persoanele cu handicap din România. Studiul are la bază un eşantion de 1460 gospodării. folosind două perspective: cea a copiilor şi cea a adulţilor din gospodărie.evaluat aspecte ale calităţii vieţii copiilor din mediul rural.

inclusiv celor cu handicap. în scopul de a mai eficient de recuperare de servicii de psihologie. ? Modelul School cultivă abilități intelectuale. ? Efectuarea școli incluzive (deschise pentru toate categoriile de copii) cu servicii de extindere oferite de școli speciale și școlile de masă. lipsa unor programe de monitorizare pentru integrare școlară a elevilor cu dizabilități. Model School . cunoștințe de concurență și de a promova succesul individual. ? Dezvoltarea și extinderea programelor de formare cadre didactice. școala nu poate răspunde la însuși nevoi educaționale academice și de bază ale tuturor copiilor. cooperare ineficienta . ? Îmbunătățirea identificarea nevoilor educaționale speciale. ? Organizarea unui centru de resurse pentru a fi capabil de a gestiona de predare și schimbările metodologice în ordinea școlile obișnuite. care permit accesul la școală pentru copii și adolescenți cu dizabilități. ? preocupare insuficientă a Ministerului Educației pentru soluții practice la problemele reale de învățare ale copiilor. dizabilitati severe . fără separarea de familiile lor. suport educational De altă parte. tinerilor și adulților cu handicap (de exemplu. ? Cu toate măsurile de reformă puse în aplicare la nivel național este număr necunoscut de copii și adulți care ar trebui să beneficieze de ele (mulți copii cu dizabilități sunt încă în afara sistemului școlar). în capitolul cu aspecte negative. scoala incluziva .schmbari metdologice . succes individual . În multe cazuri. Cuvinte cheie : bariere birocratice . Vocea . de compensare și suport educațional Cuvinte cheie : servicii educationale . să devină inclusive. cu toate acestea. ? Pentru copii cu dizabilități severe nu există încă un curriculum național pentru această clasă de beneficiari. putem include: ? Existența a numeroase bariere birocratice și cooperarea ineficientă în programe de interes comun instituțiilor și responsabilitatea administrativă și executivă pentru problemele persoanelor cu nevoi speciale. programe de formare. unele școli speciale au început să identifice rolul de a primi această categorie de copii. surzi ? Lipsa de programe și proceduri pentru identificarea și diagnosticarea precoce de handicap. limba semn surd ca necesitând formare pentru profesioniștii care lucrează în școli pentru surzi).? Diversificarea serviciilor educaționale.

? informații insuficiente pentru părinți. nu este încă suficient de auzit și luate în considerare. elevi. ? Ascultarea mai mult vocile copiilor din școală. ? implicarea familiei scăzut în deciziile și programe educaționale care privesc copiii cu dizabilități. tot personalul). elevi.studentului handicap. o parte din învățământul obligatoriu din România. ? relații democratice precare de cooperare și comunicare eficientă între beneficiarii și furnizorii de servicii educaționale. părinți. scoli de plasament 4. program educational . possibilitati de recuperare . profesioniști și societatea în ansamblu pe handicap. Concluzie CE ÎNŢELEGEM PRIN INCLUZIUNE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT  Aprecierea elevilor şi a personalului  Creşterea participării elevilor . ? Suport pentru progresul individual al elevilor în școli (profesori.începând cu nivelul inferior. cadre didactice . valoarea umană și posibilitățile de recuperare. ? Sprijin pentru dezvoltarea unei culturi de școală să fie mai receptiv la diversitate. SEN. părinți și membri ai comunității). Cuvinte cheie : educatie incluziva . ? sensibilizarea și cunoștințe de bază despre SEN și alți copii marginalizați pentru profesori în liceele . ? Utilizarea Opiniile ale societății-mamă de a construi și a politicilor școli plasament. ? Încurajarea parteneriatului școală-familie-comunitate necesare pentru a fi abordate. ? școală de formare pe baza tuturor cadrelor didactice cu privire la modul de a face cu diversitatea în sălile de clasă lor. Cuvinte cheie : diagnosticare precoce . situat într-un program educațional. non- discriminare in scoli ? înțelegere și în curs de dezvoltare de politici pentru educația incluzivă la nivelul școlii. profesori. Priorități pentru evoluțiile viitoare: ? Conștientizarea generale despre echitate și non-discriminării în școli (pentru directori.

după 20 de ani de reformă în sistemul de măsuri de educație. bazată în esență pe stimularea învățării prin joc. bețișoare etc. În acest sens. este necesară o abordare specifică educației timpurii. Echilibrul și tensiunea dintre educației integrate și incluzive a fost (și încă este) evidentă în terminologia utilizată în timpul de formare și alte activități menționate aici. În acest moment. durabilitate . politicile educaționale și strategiile naționale în domeniul incluziunii trebuie să aibă răspunsuri pentru câteva întrebări importante: ? este școala un loc pentru toți copiii.  Restructurarea culturilor şi proceselor şcolare astfel încât să răspundă diversit+ţii elevilor din locul respectiv  Reducerea obstacolelor din calea educaţiei şi participarea TUTUROR elevilor  Învăţarea din experienţă pentru a îmbunătăţi şi mai mult accesul şi participarea  Perceperea diferenţei dintre elevi ca pe o resursă menită să sprijine educaţia  Îmbunătăţirea şcolilor atat pentru personal cât şi pentru elevi  Accentuarea rolului şcolilor în construirea comunităţii şi creearea valorilor  Recunoaşterea faptului ca incluziunea este un aspect al integrării în societate Obstacolele în promovarea educației incluzive sunt importante și complexe. educatie incluziva Desigur. activitățile de învățare propuse sugerează modalități concrete prin care pot fi exersate și formate aceste competențe. în special atunci când vorbim despre (elementar) școlii cuprinzătoare.). Cuvinte cheie : educatie incluziva . Proiecte-pilot și activități de formare sunt foarte importante. frunze. Concret. educatie integrata . de asemenea. De aceea. semne Nu există încă o terminologie amestecat și confuz cu privire la aceste două abordări cheie. dar durabilitatea este o problemă-cheie. toate bazate pe folosirea unor suporturi intuitive – obiecte (pietre. formarea acestor competențe specifice trebuie să se realizeze pornind de la respectarea particularităților de vârstă ale copiilor de 6 ani. flori. în domeniul dizabilității. una dintre cele mai mari provocări în fața este viziunea asupra școlii. activitati de formare . dar diferit egal (cu nevoi egale) sau un loc de selecție și promovarea elitism? ? este școala un loc de interacțiune socială și dezvoltarea socială sau doar un loc pentru învățarea teoretică? . în funcție de nivelul variat de achiziții ale elevilor. care să ofere în același timp o plajă largă de diferențiere a demersului didactic. dar.

astfel încât să putem crea un mediu de învățare deschis.necesitatea unei Strategii Naționale de Educație Incluzivă. de asemenea. La nivel național .în special pentru a face distincțiile necesare între integrare și incluziune în educație. trebuie să fie incluse în curriculum-ul lor o componentă de educație incluzivă (educație pentru înțelegerea și abordarea diversității în școli). concurenta ‚ excludere Răspunsurile la aceste întrebări ne-ar putea da prioritățile pentru viitoarele direcții de lucru pe mai multe niveluri. pentru a preveni și pentru a evita pe cât posibil discriminare. această strategie ar trebui să acopere. strategii de predare-invatare . copii ai străzii etc. grupări (copii cu dizabilități și alte nevoi speciale.). prietenos. dezvoltare sociala . conectare astfel ideile de echitate și excelență în modul sugerat de Declarația Salamanca. în ceea ce privește anumite domenii de vulnerabile (copii în situații de risc). această strategie trebuie să aducă o terminologie mai clar . Cuvinte cheie : formare initiala . formare continua . în același timp. de asemenea. Cuvinte cheie : domenii de invatamant . pot ajuta la personalul de pregătire. democratie . poate fi. sensibil pentru a lega răspunsurile pentru copiii care au dizabilități la alte . strategii nationale . care trebuie să acopere toate domeniile de învățământ. incurajare . La nivelul școlii există o mulțime de a face.? este școala un loc de învățare și practica echitate și democrația prin colaborare sau un loc pentru concurență și excluderea unor elevi? Cuvinte cheie : reforma educatiei . situatii de risc . Eforturile sunt de ajutor în cazul în care astfel de inițiative să ia ca exemplu de punct de plecare de bună practică locale. aceasta ar trebui să aducă o viziune comună a unui curriculum inclusiv pentru toți elevii. marginalizare și / sau excluderea unor cursanți (Vrășmaș & Vrășmaș. copiii din zonele sărace și izolate. Cuvinte cheie : proiecte pilot . curriculum . de asemenea. initiativa Scopul este acela de îmbunătățire generală scoalara de care pot beneficia toate copii. democratic și de susținere pentru toți elevii. mediu de invatare . de o organizație de școală mai flexibilă și strategii de predare-învățare și metode. 2007). care poate fi apoi folosite pentru a conduce de punere în aplicare. discriminare Proiecte pilot care demonstrează modul în care școlile pot fi dezvoltate pentru a ajunge la elevii cu caracteristici diferite au dovedit a fi utile în încurajarea inovațiilor și. la toate nivelurile și vârstele școlare. metode La nivel universitar și a altor instituții de formare (formarea cadrelor didactice pentru toate inițială și continuă / în circulație). Aici.

pages 137-147. Iasi. (2007). and Vrasmas. UNESCO. nu în ultimul rând de copii din diferite grupuri minoritare. “Ei au aceleaşi drepturi ca toţi copiii. Paris: UNESCO. dreptul la viaţă şi la oportunităţile care rezultă dintr-o bună îngrijire a sănătăţii.grupuri care sunt dezavantajate în cadrul unor acorduri existente. Vol. 2. Psihopedagogy of persons with special needs. UNESCO (1994). No. and P. The Disability Manifesto in Romania. T. Bucharest: UNICEF. Daunt (1997). The Salamanca Statement and Framework for Action on Special Needs Education. (2006). dreptul de a-şi exprima opiniile şi de a participa în luarea deciziilor ” Cuvinte cheie : imbunatatire scolara . nutriţiei şi educaţiei.Bibliografie Ainscow. Special Needs in the Classroom in Romania: Project Update. A. Gherguţ. The Education and Social Integration of Children and Young People with Special Needs in Romania: A National Programme.. A. printre acestea. Regional Preparatory Workshop on Inclusive Education Eastern and South Eastern Europe. grupuri minoritare 5. Polirom Publishing House. Differentiated and inclusive strategies in education. T. Bucharest . Vrasmas. European Journal of Special Needs Education. „Copiii cu dizabilităţi nu ar trebui trataţi ca nişte recipienţi ai carităţii”. 12. (1997). afirmă UNICEF în raportul lansat în acest an. Declaratia de la Salamanca . Inclusive education in Romania. *** Romanian National Council of Disability (2003). M. Vrasmas.

ro/elemente-de-noutate-in-curriculumul-pentru-clasa- pregatitoare-si-clasa-i/ .p29 ) http://www. UNESCO.tribunainvatamantului.google. *** Romanian Education Law.org/edu/school/38614298. 1995.pdf ) ( http://www.pdf ) (https://docs.org/edu/school/38614298.pdf ) (http://www.pdf ) (http://www.pdf) (http://www.unicef. Using curriculum differentiation to respond to students diversity. (http://www.ro/wp-content/uploads/Raport-Copiii-cu-dizabilitati.oecd.org/edu/school/38614298.*** Changing teaching practices.oecd.pdf ) (http://www.org/edu/school/38614298. UNESCO.com/presentation/d/1k_czkRZiip-tnJSoJZ2j0Fx0r- BkF3UP4QESURfawnI/edit#slide=id. *** Guidelines for inclusion: Ensuring Access to Education for All.oecd.unicef. 2004. 2005.org/romania/ro/situatia_invata_prescolar_Rom.oecd.