You are on page 1of 373

Cartea este o grădină plină cu flori-cuvinte bogate în arome şi înţelesuri

înalte. Bucuria şi încîntarea îl aşteaptă pe acela care o deschide sau o
descrie după puterea minţii sale. Pasajul citat se repetă întocmai, la
începutul unui Minei de la 1791, continuîndu- se astfel: „Obiceai au
toţi grădinarii cei prea iscusiţi dnd înfloresc în grădinile sale ceale
împărăteşti fl(o)ri, ei întru întîi dată culeg, fac mănunche şi le duc
la stăpînii lor, apoi la priiatenii lor cei preaiubiţi, ca văzîndu-le să
le mirosască şi multă dulceaţă să priimească şi ochilor vesălie să le
pricinuiască, la cei ce vor vrea să le mirosască. Pentru ca nu numai ei
adică grădinarii, singurii mirosindu-le şi mireazma priimindu-le, ci şi
preaiubiţii săi să-i împărtăşească, ca inimile să-şi îndulcească. Drept
aceaia, fiind şi eu ca unul dintre acei ce iubesc flori...” (Sursa citată, p.
495). Se fac aluzii, în mod evident, la grădina raiului, imagine model
pentru credincioşii de pe pămînt, în raport cu care îşi cultivă sufletul,
ţarina şi scrierea. Poate de aceea grădinarul de la curţile împărăteşti
din basme şi pisarul cancelariilor domneşti treceau drept personaje
privilegiate. Ei alegeau grîul de neghină, în culoare, miros, auz şi cuvînt,
adică încercau să găsească suport pentru dezvoltarea părţii bune din
om. Acest fapt ar trebui să dea serios de gîndire lumii contemporane
căzută în stăpînirea unor prea îngrijorătoare orgolii necugetate, lesne
stricătoare de pace sufletească şi de înţelegere între semeni.

Petru Ursache

ISBN 978-606-711-476-8
PETRU URSACHE

MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ
© Editura EIKON
București, Str. Smochinului nr. 8, sector 1
cod poștal 014605, România

Difuzare / distribuție carte: tel/fax: 021 348 14 74
mobil: 0733 131 145, 0728 084 802
e-mail: difuzare@edituraeikon.ro

Redacția: tel: 021 348 14 74
mobil: 0728 084 802, 0733 131 145
e-mail: contact@edituraeikon.ro
web: www.edituraeikon.ro

Editura Eikon este acreditată de Consiliul Național al
Cercetării Științifice din România (CNCS)

Descrierea CIP este disponibilă la Biblioteca Națională a României

ISBN: 978-606-711-476-8
Ilustraţii copertă și interior de Ștefan Arteni
Imagine coperta I:
Ștefan Arteni – Hoc Signo, ulei pe pânză
Copertă și tehnoredactare: Doina Buciuleac 
Editor: Valentin Ajder
PETRU URSACHE

ȱ
ȱ
ȱ
MICȱTRATATȱȱ
DEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

EdiŖia a III-a
Ediția II-a
ȱ

Prefață de Gheorghe Grigurcu

Postfață de Paul Aretzu

Cluj-Napoca, 2009

București, 2016
Gheorghe GRIGURCU

FRUMOSUL LAIC, FRUMOSUL DIVIN

Î
n epoca noastră de grăbită secularizare (nu afirma
oare Borges că teologia n-ar fi decât o parte a literaturii
fantastice?), gestul lui Petru Ursache de-a ne propune
o carte de estetică teologică1 e, să admitem, unul îndeajuns de
temerar. Lucrările de teorie a artei caută să evite speculația
teologică, dominate îndeobște de „direcția pozitivistă și
laicizantă”. Conștient de faptul că întreprinderea d-sale are
șansa de-a fi socotită o „disciplină «de graniță»”, autorul
are grijă să precizeze că își însușește concepte și metode din
estetica generală, ele dobândind însă, adesea, „în valorizarea
artei religioase, înțelesuri noi”. Aici intervine o anume
reținere a d-sale, un soi, am zice, de sfială programatică (în
fond, duhovnicească), deoarece, pe de-o parte, își propune a
investiga „arta sacră sau religioasă”, distinctă de „arta laică”,
în cazul când „artistul își împletește existența umană cu aceea
a Bisericii”, iar pe de alta are în vedere, măcar implicit, arta în
genere, înțeleasă în conexiunea sa esențială cu sacrul: „Talentul
este sinonim cu harul; inspirația se apropie, ca sens, de extaz și de
cunoașterea mistică”. Ne reamintim de abatele Henri Bremond,
autor al faimosului op, Prière et poesie, ca și de alte nume de
vază ale unei perspective religioase în abordarea artei, precum
Jacques Maritaine, Henri Massis, Nikolai Berdiaev, Pavel
Evdokimov, Dmitri Merejkovski… Desfășurându-și discursul
într-un asemenea plan larg, al determinării ori similitudinii

1  Petru Ursache: Mic tratat de estetică teologică, ediția a II-a, Editura Eikon,
2009, 308 p.
divine a creației, Petru Ursache se repliază însă cu un scrupul
metodologic asupra artei cu obiect religios ca atare. Ea s-ar
bizui pe „un supraconcept, adevărul de credință, care transformă
înțelegerea omenească (limitată la speculația pozitivistă și la
existență pragmatică) în revelație. Adevărul de credință are
operativitate strict teologică și întemeiază un corelat în planul
esteticii teologice, frumosul de credință. Se dovedește că arta
sacră nu repetă principiile moralei teologice: ea se asociază
cu predica, dar nu o mimează. Modalitatea de a fi a artei sacre
este forma sensibilă și are rolul (principal) de a deștepta emoții
estetice”. De remarcat conduita cercetătorului, mereu precaut,
dornic de-a para posibilele obiecții, oarecum senzația că pășește
pe un teren minat. E drept că anticii nu făceau, până la o vreme,
deosebirea dintre metafizică și teologie, nici măcar Platon nu
opera acest distinguo în grandiosul conglomerat al viziunii
sale metafizice. Îi datorăm lui Aristotel disjuncția metafizicii
de fizică, a logicii de morală și poetică. La rându-i, teologia a
trecut de la tratate globale, precum cel al lui Dionisie Pseudo-
Areopagitul, la ramificări precum dogmatica, omiletica,
mistica, ascetica. În acest mediu se conturează trăsăturile
unei estetici filocalice. Cu toate că frecvent subestimată ori
trecută sub tăcere, există, după cum ne atrage atenția insistent
Petru Ursache, o estetică medievală. Începând cu sfinții părinți
răsăriteni, în frunte cu Sfântul Vasile cel Mare, cel ce a inițiat
discuțiile asupra frumosului divin, și cu Sfinții Augustin
și Toma D’Aquino în Apus, s-a afirmat o concepție asupra
frumosului ca o entitate uman-divină. Acest frumos filocalic
nu capotează în morală sau în deism conceptual, așa cum au
presupus unii comentatori recenți, ci își conservă nealterată
imanența. Iată, în acest sens, cuvintele pe care le citează cu
bucurie cercetătorul nostru, ale lui Wladislaw Tatarkiewicz,
autor al unei reputate istorii a esteticii: „Scrierile lui Pseudo-
Dionisie, așa numitul Corpus Dionisiacum, sunt teologice. Ele
nu cuprind nici un tratat anume de estetică. În aceste scrieri,
teologia estetică este însă în foarte mare măsură pe primul
plan: ele se ocupă de frumos ca unul dintre atributele lui

6
Dumnezeu”. Pseudo-Dionisie își sprijină teoria pe două
concepte, unul pur religios, cel de Dumnezeu, descinzând din
Biblie, și altul filosofic, conceptul de absolut, împrumutat de
la grecii antici: „Pe această noțiune și-a întemeiat concepția
despre frumos ca atribut al lui Dumnezeu-Absolutul”, urmează
Tatarkiewicz.
Reconstituind istoricul unei estetici teologice, Petru
Ursache ajunge la constatarea unei evoluții duale a înțelegerii
artei, cu prevalența progresivă a elementului mundan, în
dauna „adevărului de credință”: „frumosul a intrat în conștiința
europeană asemenea lui Ianus bifrons: cu o față luminată de
sacralitatea divină, așa cum se cuvine celei mai importante
invenții umane, arta, dar cu cealaltă spre raționalitatea agresivă
și arogantă. Lucrările de specialitate elaborate până în prezent
sunt prea adesea scrise de pe poziții partizanale, individualiste,
tendențioase și, de aceea, lacunare, deformante”. Consecvent
punctului de vedere adoptat, d-sa nu ezită a se confrunta cu
câteva dintre numele mari ale filosofiei. E o dispută purtată
cu dignitate, în apărarea unei concepții unitare, învederând
relevante premise istorice, întemeiate, orice s-ar zice, pe
o organicitate a conștiinței cu rădăcini în transcendență,
rezultat al unei „întâlniri cooperante” între două domenii
fundamentale, teologia și estetica. Deferența culturală mereu
păstrată nu inhibă reacțiile unei viziuni ce aparent bate în
retragere. Pe o direcție raționalist cauzală, Hegel a rânduit
triada religie-artă-filosofie, prognozând dispariția primelor
două din planul spiritului: „Nici până astăzi nu s-a stins
teoria perisabilității din conștiința lumii cultivate. Al VII-lea
Congres Internațional de Estetică din 1972, de la București, s-a
desfășurat sub antetul semnificativ: dispariția artei. A separa
arta de religie pentru a le pune în serie ierarhică și în ordinea
dialectică a spiritului absolut este o poziție orgolioasă și, în chip
paradoxal, limitativă”. Nietzsche a predicat un nihilism religios,
„prin afirmații tulburătoare și consternante”. Mai întâi, ideea
„tipic protestantă și eretică” a caracterului istoric al misterului
creștin, cu consecința fulminantă a „morții lui Dumnezeu”.

7
Apoi teza că religia creștină ar fi exercitat o presiune nefastă
asupra artei, încercând a o subordona prescripțiilor sale
moralizatoare. Rezonanța unor asemenea negații a sporit în
perioada ulterioară, dispusă a le îmbrățișa mai curând pe ele
decât propozițiile afirmative, gata a le transforma în slogane
politice, „pentru că se află sub regimul restrictiv al pomului
oprit”. Nu e lăsat la o parte nici Kant, „exemplu ilustru” al
acestei „serii negative”. Socotind că Dumnezeu și nemurirea
sufletului sunt „obiecte de credință”, astfel cum cerul înstelat
și legea morală sunt „obiecte contemplabile”, autorul Criticii
rațiunii pure s-ar fi oprit în dezvoltarea concepției sale rămase
nesatisfăcătoare: „Filosoful nu a întrezărit posibila apropiere
între obiect de credință și adevăr de credință (ultimul, considerat
concept fundamental în studiile teologice mai noi), pentru a
face corelația necesară între judecata teleologică (prin definiție
universală și morală) și judecata estetică, în mod natural
particulară și «finală»”. Luându-se de piept cu cei „trei mari
germani”, autorul român trage concluzia că aceștia n-au izbutit,
în răstimp de un secol, altceva decât să zădărnicească orice efort
„de gândire sistematică, spirituală și realistă” pe planul esteticii
teologice. E o poziție evident inconfortabilă, însă articulată cu
acuratețe, bizuită pe o copioasă documentare, pe o pledoarie
persuasivă. O provocare la o discuție cu o miză majoră.
Să ne oprim acum la câteva aspecte ale esteticii teologice,
așa cum ne sunt înfățișate în studiul de care ne ocupăm.
Estetica pozitivă numește două simțuri specializate pentru
sensibilitatea estetică, văzul și auzul, primul, condiție a
artelor spațiale, secundul, condiție a celor temporale. Ele
nu funcționează în chip autonom, ci coordonat, sintetic,
generând o funcție specific umană, simțul estetic, cu caracter
suprafiziologic, spiritualizat: „Ochiul inteligent și auzul
dăruite cu har divin supun materia brută unei transfigurări
comparabile cu taina euharistică. Firește, de un grad inferior.
Ceea ce vedem și auzim nu mai ține de domeniul cantității, ci
al calității, rămâne doar iluzia asemănării între «natura ca dat»,
cum spuneau cei vechi, și «natura ca fapt artistic»”. În chip

8
fatal, cantitatea limitează (v. Réne Guenon: Domnia cantității și
semnele vremurilor). Dimpotrivă, calitatea e un concept deschis,
care situează materialul în orizont metafizic. Estetica teologică
stabilește o deosebire între receptarea și sensibilizarea formelor
de către laic și credincios. Reprezentările laicului, având ca
temei materia, vor fi clar delimitate, conceptibile, cu o orientare
pragmatică, astfel că nici imaginarul n-ar fi apt a depăși în acest
caz anumiți parametri. Inclusiv formulele cele mai libere, de
genul „formelor diforme”, cum le spune Lucian Blaga, nu se
sustrag condiționării lor funciare de către factorul material:
„Ilogicul, absurdul, grotescul, monstruosul, concepte negative
care dau impresia de multiplicitate și de înnoire, creează numai
iluzia unor deschideri orizontice. Ele se află, de fapt, în corelație
cu o serie de categorii pozitive din sfera logicului, a naturalului,
ceea ce conduce, în ansamblu, la «normalizarea» cunoașterii”.
În schimb homo religiosus are în vedere idealitatea sfințeniei și a
expierii, implicându-se în natură nu pentru a obține un profit
empiric, imediat, ci venerând-o ca pe un produs divin. Nu se
mulțumește să contemple un obiect, înregistrându-i forma
și culoarea, ci se deprinde să capteze „semnele și minunile”,
venite pe un drum al suprafirescului. Pentru el, „a vedea are o
semnificație mai adâncă: înseamnă să pătrundă în interiorul
lucrului, ajutat de duhul căutării, identificându-l în ansamblul
marii zidiri a lui Dumnezeu”. O modalitate de „a vedea” este
cea care se mărginește la stratul material al realului, accesibil
și animalelor. Altă modalitate, în care excelează misticii, sfinții
și, în largă măsură, indivizii de geniu, consistă în „înzestrarea
suprafirească de a putea privi de «sus» în «jos», dinspre spirit
către materie”, „ceea ce se numește în pictură «perspectiva
întoarsă»”, diferită de cea care se cheamă „perspectiva italiană”,
avându-și sursa în idealitatea divină. Celui ce are puterea
de-a privi „de sus în jos”, „Dumnezeu îi dezvăluie (…) căile
cunoașterii adevărate; opera artistului, iluminat direct de la
sursa supremă și din interiorul ființei sale dăruite cu har, se
oferă întregii umanități”. În consecință, în accepția mistică
(v. Sf. Ioan Gură de Aur), văzul e superior auzului, întrucât

9
numai acesta poate primi „lumina lină”, harul ce ne îngăduie
a identifica lucrurile cum sunt, a contempla, cu timpul, și „cele
cerești” (Sf. Maxim Mărturisitorul).
Dacă un atare limbaj ar putea părea prea liturgic, vădind
o înclinație excesiv „bisericoasă” a raportului estetică-teologie,
nu se cuvine a trece cu vederea temeinicul substrat filosofic
al culturii creștine, nemijlocită continuatoare a celei grecești,
uneori „la același nivel de «sofisticare»”, cum observă Petru
Ursache, printr-o sumă de străluciți exponenți ai săi precum
marii capodochieni Vasile cel Mare, Grigore de Nyssa, Ioan
Gură de Aur, Atanasie cel Mare, Evagrie Ponticul, Dionisie
Pseudo-Areopagitul etc. Formați la școlile din Atena sau
Alexandria, acești răsăriteni sunt informați de antici într-o
perioadă în care Occidentul trecea printr-o gravă, prelungită
criză, pustiit de hoardele migratoare, de la meleagurile
mediteraneene până la cele nordice. Gândirea sfinților părinți
apare neîndoielnic prefigurată de „lumea ideilor” a lui Platon
și de meditația lui Plotin care susține că sufletul cunoaște un
parcurs lustral ascendent, începând, pe măsura apropierii de
centrul divin, să „vadă” figura frumuseții ce i se prezintă într-o
lumină mirabilă, supranaturală. Sufletul capătă o formă și „pe
deasupra fulgerarea inteligenței care este de esență divină”,
după cum e și frumusețea care include, precum un sâmbure,
iubirea pentru lucrurile nonsensibile. Asemenea concepții,
trecute prin conștiința sfinților Augustin, Toma d’Aquino, a
lui Dionisie Pseudo-Areopagitul, sunt reluate și actualizate
în epoca noastră, între alții de către Jacques Maritaine. Acest
prestigios teoretician al catolicismului de nuanță tomistă
cultivă imaginea „frumuseții transcendente” care se află în
puterea Domnului, ca manieră de integrare a lucrurilor în
fluxul existențial, făcând abstracție de dihotomia frumos-
urât: „Se poate spune că, din perspectiva lui Dumnezeu,
tot ce ființează este frumos, în măsura expresă în care ființa
participă la existență. Căci frumusețea pe care Dumnezeu o
contemplă este transcendentală, ea pătrunde tot existentul, într-
un grad sau altul”. Frumosul estetic n-ar fi decât „o provincie”

10
a celui transcendent, după cum urâtul n-ar fi decât o absență
a frumosului, așa cum, în opinia lui Toma d’Aquino, răul
n-ar fi decât o absență a binelui. Între frumosul transcendent
și cel estetic se manifestă o diferență de calitate, căci primul
se înscrie încă în preexistență, în increat, ca o virtualitate
care există doar pentru Ființa supremă, al doilea fiind un
produs teandric ce poate fi accesat prin senzoriul omenesc. În
principiul său, frumusețea e o emanație divină: „De la această
natură transcendentală a frumuseții, cei vechi au conchis că
atributul frumuseții poate și trebuie să aparțină Cauzei prime,
Actului pur, care este supremul analog al tuturor percepțiilor
transcendentale; și că frumusețea este unul dintre numele
divine” (Jacques Maritaine).
Observațiile noastre de modest cititor nu s-ar putea opri
în încheiere decât pe arondarea gândului nu întrutotul dat
în vileag, prezumăm că dintr-o discreție livrescă, dar și,
concomitent, dintr-un simțământ de kenoză, de către Petru
Ursache, însă care îi străbate întreaga scriere. Și anume acela
că frumosul, indiferent de chipul întrupării sale, chiar și atunci
când nu răspunde unei slujiri explicite a divinului, unui alibi
teologic, își are în divin originea și motivația supremă. Creația
artistică în sine e îndumnezeită. (Grigore de Nyssa folosește
cuvântul theosis, termen de temelie, așa cum s-a afirmat, pentru
întreaga teologie contemplativă a Răsăritului).

Exerciţii de adevăr, Editura Timpul, Iaşi, 2011

11
POARTA CĂRŢII

POARTA CĆRŕII*ȱ
ȱ
ȱ
ȱ
ȱ
ȱ
ȱ
ȱ


ȱ
óȱ fiȱ apelatȱ laȱ semnul/cuvîntulȱ uó©ȱ pentruȱ
formulareaȱtitluluiȱóiȱaȱcuprinsuluiȱacesteiȱc©rôi,ȱ
înȱpasȱcuȱȱversetulȱnoutestamentar:ȱ„Stauȱlaȱuóaȱ
taȱóiȱbat”.ȱUóaȱarat©ȱunȱlocȱdeȱtain©ȱóiȱdeȱsperanô©,ȱdeȱaóteptareȱ
emoôional©,ȱ caȱ cinevaȱ alesȱ óiȱ vrednicȱ s©ȱ apeseȱ peȱ clanô©ȱ iarȱ
luminaȱ ceaȱ adev©rat©ȱ s©ȱ seȱ reverseȱ biruitoareȱ înȱ toateȱ
cotloaneleȱ întunecateȱ aleȱ bieteiȱ fiinôeȱ omeneóti.ȱ Darȱ niciȱ oȱ
putereȱ dinȱ lumeȱ óiȱ niciȱ vreoȱ carteȱ scris©ȱ deȱ mînaȱ omuluiȱ nuȱ
areȱ asemeneaȱ harȱ întemeietor,ȱ decîtȱ Logosulȱ divinȱ înȱ rostireaȱ
luiȱ ceaȱ dintîi,ȱ careȱ este,ȱ înȱ fondȱ óiȱ ceaȱ deȱ peȱ urm©.ȱ „Lumina”ȱ
peȱ careȱ neȬoȱ aduceȱ oȱ carteȱ silabisit©,ȱ chiarȱ citit©,ȱ trebuieȱ
înôeleas©ȱ caȱ oȱ mîngîiereȱ înȱ existenôaȱ noastr©ȱ p©mînteasc©,ȱ deȱ
aziȱóiȱdeȱmîine.ȱ
SȬaȱzisȱdoarȱ„poartaȱc©rôii”,ȱpentruȱc©ȱînôelesulȱpareȱmaiȱ
accesibil,ȱ maiȱ laȱ îndemînaȱ omuluiȱ dinȱ imediat©ȱ apropiere,ȱ
careȱabiaȱîncearc©ȱs©ȱdeprind©ȱregulileȱaspreȱóiȱînt©ritoareȱaleȱ
adev©ruluiȱdeȱcredinô©.ȱPoartaȱesteȱpentruȱceiȱ„mulôiȱchemaôi”,ȱ
uóaȱpentruȱ„puôiniȱaleói”.ȱUrmeaz©ȱtrierea,ȱalegereaȱgrîuluiȱdeȱ
neghin©.ȱ Aóadar,ȱ înc©ȱ exist©ȱ oȱ speranô©,ȱ iarȱ înȱ vremurileȱ
noastre,ȱdeȱgreleȱîncerc©ri,ȱpostmoderneȱóiȱpostumane,ȱpoarta,ȱ

*
Laȱediôiaȱaȱdoua
Petru Ursache

ast©ziȱ
înȱ înôelesulȱ
nuȱ sȬaȱpresupusȱ
stinsȱ teoriaȱ
aici,ȱ perisabilit©ôiiȱ
seȱ arat©ȱ asemeneaȱdinȱ conótiinôaȱ
cuȱ luminaȱlumiiȱ
careȱ
„lumineaz©ȱînȱîntuneric”.ȱȱ
cultivate.ȱ Alȱ VIIȬleaȱ Congresȱ Internaôionalȱ deȱ estetic©ȱ dinȱ
1972,ȱ M©rturisesc,ȱ
deȱ laȱ Bucureóti,ȱ miȬaȱ
sȬaȱ
fostȱ
desf©óuratȱ
gîndulȱ óiȱsubȱ
laȱ cuminôeniaȱ
antetulȱ semnificativ:ȱ
pisaruluiȱ
dispariôiaȱ
dinȱ artei.ȱ acelaȱ
vechime,ȱ Aȱ separaȱ
careȱartaȱ
înôelegeaȱ
deȱ religieȱ
s©ȱ denumeasc©ȱ
pentruȱ aȱ leȱ puneȱ
„poartaȱ
înȱ
c©rôii”ȱ pentruȱ ceeaȱ ceȱ noiȱ obiónuimȱ s©ȱ spunemȱ introducere,ȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
prefaô©,ȱcuvîntȱînainteȱoriȱc©treȱcititori.ȱEra,ȱpeȱtimpuri,ȱoȱalegereȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
plin©ȱdeȱr©spundereȱpentruȱcelȱcareȱcutezaȱȱs©ȱîmp©rt©óeasc©ȱ
predicatȱ óiȱ dezvoltatȱ nihilismulȱ religiosȱ prinȱ afirmaôiiȱ
óiȱaltoraȱdinȱmicaȱluiȱexperienô©ȱdeȱviaô©ȱînchinat©ȱmeditaôieiȱ
tulbur©toareȱ óiȱ consternante.ȱ Înȱ primulȱ rînd,ȱ aȱ lansatȱ tezaȱ
laȱ
óocant©,ȱ
lucrurileȱ tipicȱ
óiȱ laȱprotestant©ȱ
fapteleȱ omeneóti,ȱ
óiȱ eretic©,ȱ
aceleaȱdespreȱ
pl©cuteȱistoricitateaȱ
Ziditoruluiȱ
lumiiȱv©zutelorȱóiȱnev©zutelor.ȱAóaȱc©ȱcitimȱînȱchipȱdeȱ„poartaȱ
misteruluiȱ creótinȱ fundamentalȱ ói,ȱ implicit,ȱ despreȱ „moartea”ȱ
c©rôii”,ȱlaȱînceputulȱunuiȱTriodȱcuȱdataȱ25ȱfebruarieȱ1789,ȱdinȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ aȱ maiȱ susôinutȱ (ceeaȱ ceȱ
p©cate,ȱ
realitateaȱ anulȱ
contraziceȱ
unorȱ mariȱ
deȱ laȱviolenôeȱ
distanô©)ȱóiȱc©ȱînsînger©riȱ
religiaȱ creótin©ȱ
europene:ȱ
nuȱ aȱ
„Aceastaȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
iasteȱ poartaȱ c©rôiiȱ aceótiia,ȱ óiȱ oȱ amȱ l©satȬoȱ preȱ iaȱ
deschis©,ȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
caȱ oriȱ cineȱ arȱ vreaȱ caȱ s©ȱ intreȱ ȱ printȬînsaȱ s©Ȭiȱ fieȱ
slobodȱ
înȱ masseȱ óiȱ lesneȱ
decîtȱ deȱ
afirmaôiile,ȱ
c©l©toritȱ cuȱ
putîndȱ
cetirea,ȱ
fiȱ transformateȱ
mergîndȱ înl©untrulȱ
ȱ înȱ frazeȱ
eiiȱȱ
vaȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
aflaȱ ȱ mariȱ óiȱ neótiuteȱ lucruri,ȱ preȱ careȱ lucruriȱ puôiniȱ dinȱ
oameniȱleȱótiuȱóiȱsuntȱpreȱdeȱfolos.ȱÎns©ȱdeȱleȱvaȱcetiȱcinevaȱcuȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
luareȱaminte,ȱfiindc©ȱsuntȱpreaînalteȱóiȱcuȱanevoieȱdeȱînô©les.”ȱ
bineȱ deȱ unȱ secol,ȱ s©ȱ stopezeȱ oriceȱ încercareȱ deȱ gîndireȱ
(Cf.ȱ Însemn©riȱ ȱ deȱ peȱ manuscriseȱ óiȱ c©rôiȱ vechiȱ dinȱ laraȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
Moldovei.ȱ Unȱ corpusȱ editatȱ I.ȱ Caproóuȱ ȱ óiȱ E.ȱ Chiaburu.ȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
unorȱ clericiȱ iezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱ (Dubos),ȱ Batteauxȱ sauȱ André,ȱ deȱ
VolumulȱIIȱȱ–ȱ1751ȱ–ȱ1795.ȱCasaȱEditorial©ȱDemiurg,ȱIaói,ȱ2008,ȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
p.ȱ476).ȱ
frumosului,ȱ
Carteaȱ gustului,ȱ sentimentuluiȱ
esteȱ oȱ gr©din©ȱ plin©ȱ cuȱóiȱ imaginaôiei,ȱ
floriȬcuvinteȱ auȱ fostȱ
bogateȱ înȱ
seriosȱ
aromeȱafectateȱ deȱ noileȱ
óiȱ înôelesuriȱ tendinôe,ȱ
înalte.ȱ Bucuriaȱ careȱ valorificauȱ
óiȱ încîntareaȱ elementulȱ
îlȱ aóteapt©ȱ peȱ
mundanȱ
acelaȱ careȱóiȱ raôional;ȱ sauȱ
oȱ deschideȱ nuȱ oȱînȱdescrieȱ
consensȱdup©ȱóiȱ putereaȱ
niciȱ înȱ minôiiȱ
paralelȱsale.ȱ
cuȱ
adev©rulȱ deȱ credinô©,ȱ ciȱ înȱ opoziôieȱ óiȱ înȱ daunaȱ acestuiaȱ dinȱ
Pasajulȱcitatȱseȱrepet©ȱîntocmai,ȱlaȱînceputulȱunuiȱMineiȱdeȱlaȱ
urm©.ȱ
1791,ȱ continuînduȬseȱ astfel:ȱ „Obiceaiȱ auȱ toôiȱ gr©dinariiȱ ceiȱ
ȱ
preaȱ iscusiôiȱ cîndȱ înflorescȱ înȱ gr©dinileȱ saleȱ cealeȱ împ©r©teótiȱ
fl(o)ri,ȱ eiȱ întruȱ întîiȱ 2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
dat©ȱ culeg,ȱ facȱ m©nuncheȱ óiȱ leȱ ducȱ laȱ
ȱ lor,ȱ apoiȱ laȱ priiateniiȱ lorȱ ceiȱ preaiubiôi,ȱ caȱ v©zînduȬleȱ
st©pîniiȱ
s©ȱ leȱ Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
mirosasc©ȱ óiȱ mult©ȱ dulceaô©ȱ s©ȱ priimeasc©ȱ óiȱ ochilorȱ
acestoraȱ
ves©lieȱ s©ȱ poateȱ faceȱ dou©ȱ constat©riȱ
leȱ pricinuiasc©,ȱ generale,ȱ
laȱ ceiȱ ceȱ vorȱ înȱleȱ
vreaȱ s©ȱ completareaȱ
mirosasc©.ȱ

614
14
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ maiȱ sus:ȱ dorinôaȱ expres©ȱ óiȱ unic©ȱ aȱ oric©ruiȱ
Pentruȱcaȱnuȱnumaiȱeiȱadic©ȱgr©dinarii,ȱsinguriiȱmirosinduȬleȱ
óiȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
mireazmaȱ priiminduȬle,ȱ ciȱ óiȱ preaiubiôiiȱ s©iȱ s©Ȭiȱ împ©rt©Ȭ
óeasc©,ȱcaȱinimileȱs©Ȭóiȱîndulceasc©.ȱDreptȱaceaia,ȱfiindȱóiȱeuȱcaȱ
aceast©ȱ regul©)ȱ aȱ fostȱ s©ȱ separe,ȱ cuȱ maxim©ȱ acribie,ȱ valorileȱ
întreȱ ele,ȱ caȱ oȱ caleȱ deȱ accesȱ c©treȱ ceeaȱ ceȱ numimȱ esenôaȱ
unulȱȱdintreȱaceiȱceȱiubescȱflori…”ȱ(Sursaȱcitat©,ȱp.ȱ495).ȱSeȱfacȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
aluzii,ȱ înȱ modȱ evident,ȱ laȱ gr©dinaȱ raiului,ȱ imagineȱ modelȱ
pentruȱcredincioóiiȱdeȱpeȱp©mînt,ȱînȱraportȱcuȱcareȱîóiȱcultiv©ȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
sufletul,ȱ
ceeaȱ ceȱ ôarinaȱ
iȬaȱ încurajatȱ
óiȱ scrierea.ȱ peȱPoateȱ
uniiȱ deȱ specialiótiȱ
aceeaȱ gr©dinarulȱ
s©Ȭlȱ considereȱ deȱ laȱ
curôileȱîmp©r©teótiȱdinȱbasmeȱóiȱpisarulȱcancelariilorȱdomneótiȱ
adev©ratulȱ întemeietorȱ alȱ esteticii.ȱ Înȱ acelaóiȱ sensȱ aȱ gînditȱ óiȱ
treceauȱ
Hegel,ȱ cîndȱ
dreptȱ personajeȱ„ideeaȱ
aȱ desprinsȱ privilegiate.ȱ
sensibil©”ȱ Eiȱ alegeauȱ
deȱ „ideeaȱ grîulȱ deȱ
pur©”,ȱ
neghin©,ȱînȱculoare,ȱmiros,ȱauzȱóiȱcuvînt,ȱadic©ȱîncercauȱs©ȱg©Ȭ
temeiulȱ teoreticȱ alȱ unuiȱ întregȱ óiȱ monumentalȱ sistemȱ deȱ
seasc©ȱ
gîndire,ȱsuportȱ pentruȱîntrȬoȱ
consacrat,ȱ dezvoltareaȱ
prim©ȱ p©rôiiȱparte,ȱbuneȱ teorieiȱdinȱfrumosuluiȱ
om.ȱ Acestȱ
faptȱ arȱ trebuiȱ s©ȱ deaȱ seriosȱ deȱ gîndireȱ lumiiȱ contemporaneȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
c©zut©ȱ înȱ st©pînireaȱ unorȱ preaȱ îngrijor©toareȱ orgoliiȱ necugeȬ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
tate,ȱlesneȱstric©toareȱdeȱpaceȱsufleteasc©ȱóiȱdeȱînôelegereȱîntreȱ
Înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ exist©ȱ doveziȱ clareȱ c©ȱ autoriiȱ
semeni.ȱȱȱ
raôionalióti,ȱ reprezentanôiȱ aiȱ gîndiriiȱ pozitiviste,ȱ
Aib©ȱ alôiiȱ grijaȱ spinilorȱ óiȱ aȱ m©r©cinilor.ȱ Acoloȱ s©Ȭóiȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
g©seasc©ȱ s©laóȱînȱr©ulȱ
aóaȱ sporadiceȱ celȱ mareȱ
anumiteȱ epoci)ȱînȱ chipȱ deȱ
esteticiiȱ óarpeȱ cuȱ
filocalice.ȱ limbaȱ
Capitolulȱ
despicat©.ȱȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱ lucrareȱ ȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱȱP.ȱU.ȱ
devenit©ȱ celebr©ȱ maiȱ alesȱ prinȱ criticileȱ
careȱ iȱ sȬauȱ adus,ȱ cuprindeȱ multeȱ inexactit©ôiȱ óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
ȱȱȱ
ȱcontest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ împrumuturiȱ platonieneȱ laȱ Sf.ȱ
Augustinȱ sauȱ augustinieneȱ laȱ Sf.ȱ Tomaȱ dinȱ Aquino.ȱ Apelîndȱ
laȱ unȱ autorȱ contemporanȱ (F.P.ȱ Chambers),ȱ careȱ înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ seȱ arat©ȱ preocupatȱ doarȱ tangenôialȱ deȱ esteticaȱ
medieval©,ȱ tratatulȱ citatȱ încearc©ȱ s©ȱ expliceȱ lipsaȱ deȱ interesȱ aȱ
Bisericiiȱ pentruȱ problemeleȱ frumosului;ȱseȱ reclam©ȱpresiuneaȱ
strivitoareȱ asupraȱ spirituluiȱ exercitat©ȱdeȱ moralaȱ religioas©ȱóiȱ

7
15
15
CUVÎNT ÎNAINTE

CUVÎNT ÎNAINTE*ȱ
ȱ
ȱ
ȱ
ȱ
ȱ
ȱ
ȱ


ȱ
steticaȱ teologic©ȱ areȱ toateȱ óanseleȱ s©ȱ fieȱ
considerat©ȱdisciplin©ȱ„deȱȱgraniô©”ȱói,ȱtotodat©,ȱ
deȱ sineȱ st©t©toare.ȱ Subȱ acestȱ statutȱ ambivalentȱ
amȱ înôelesȱ sȬoȱ înf©ôió©mȱ studenôilorȱ deȱ laȱ secôiileȱ mixteȱ
(TeologieȬLitere)ȱ aleȱ Facult©ôiiȱ deȱ Teologieȱ –ȱ Universitateaȱ
„Al.ȱI.ȱCuza”,ȱIaói.ȱEaȱîóiȱînsuóeóteȱmetodeȱdeȱlucru,ȱconcepte,ȱ
noôiuni,ȱ dinȱ domeniiȱ preexistente,ȱ pentruȱ valorizareaȱ optim©ȱ
aȱ materieiȱ sensibile,ȱ maiȱ precisȱ artaȱ sacr©,ȱ adjudecat©ȱ pentruȱ
cercetare.ȱ Esteticaȱ general©,ȱ deȱ pild©,ȱ îiȱ împrumut©ȱ termeniȱ
consacraôiȱ caȱ art©,ȱ artist,ȱ creator,ȱ inspiraôie,ȱ geniu,ȱ sublim,ȱ poet,ȱ
pictor.ȱ Deȱ multeȱ ori,ȱ eiȱ cap©t©,ȱ înȱ valorizareaȱ arteiȱ religioase,ȱ
înôelesuriȱnoi.ȱArtistulȱîóiȱîmpleteóteȱexistenôaȱuman©ȱcuȱaceeaȱ
aȱ Bisericii;ȱ elȱ esteȱ unȱ teologȱ inspirat,ȱ careȱ realizeaz©ȱ opereȱ
frumoase.ȱTalentulȱesteȱsinonimȱcuȱharul;ȱinspiraôiaȱseȱapropie,ȱ
caȱsens,ȱdeȱextazȱóiȱdeȱcunoaótereȱmistic©.ȱUnȱasemeneaȱmicroȬ
dicôionarȱ deȱ termeniȱ operativiȱ îng©duieȱ apropiereaȱ (óiȱ nuȱ
identificarea)ȱcelorȱdou©ȱtipuriȱdeȱart©,ȱsacr©ȱsauȱreligioas©ȱcuȱ
artaȱ laic©,ȱ oriȱ apropiereaȱ întreȱ celeȱ dou©ȱ tipuriȱ deȱ estetic©ȱ peȱ
careȱleȱvomȱaveaȱînȱvedereȱpeȱtotȱparcursul:ȱesteticaȱteologic©ȱóiȱ
esteticaȱfilosofic©.ȱ

*ȱLaȱprimaȱediôieȱ(„Junimea”,ȱIaói,ȱ1999)ȱ
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱTeoriaȱ
sȬaȱ general©ȱ
stinsȱ teoriaȱ
aduce,ȱ
perisabilit©ôiiȱ
înȱ sprijinulȱ esteticiiȱ
dinȱ teologice,ȱ
conótiinôaȱ lumiiȱoȱ
serieȱ
cultivate.ȱ
deȱ elementeȱ
Alȱ VIIȬleaȱ deȱCongresȱ
gîndireȱInternaôionalȱ
óiȱ deȱ strategieȱ deȱ aȱestetic©ȱ
cercet©rii,ȱ
dinȱ
destinateȱ
1972,ȱ deȱ laȱ s©Ȭiȱ
Bucureóti,ȱ
asigureȱsȬaȱ
coordonateleȱ
desf©óuratȱunuiȱsubȱ antetulȱ
discursȱsemnificativ:ȱ
temeinicȱ óiȱ
dispariôiaȱ
elevat:ȱ artei.ȱ Aȱ separaȱ artaȱ deȱ religieȱ pentruȱ aȱ leȱ puneȱ înȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
a)ȱ oȱ viziuneȱ proprieȱ asupraȱ realit©ôiiȱ divinoȬumane,ȱ
teandria,ȱóiȱunȱmodȱdeȱcunoaótereȱcorespunz©tor,ȱmodulȱteandric;ȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
predicatȱ b)ȱ óiȱunȱdezvoltatȱ
supraconcept,ȱ adev©rulȱ
nihilismulȱ deȱ prinȱ
religiosȱ credinô©,ȱ
afirmaôiiȱ
careȱ
transform©ȱ
tulbur©toareȱînôelegereaȱ
óiȱ consternante.ȱ
omeneasc©ȱ
Înȱ primulȱ (limitat©ȱ
rînd,ȱ laȱ
aȱ lansatȱ
speculaôiaȱ
tezaȱ
pozitivist©ȱ
óocant©,ȱ tipicȱ óiȱ laȱprotestant©ȱ
existenô©ȱ pragmatic©)ȱ
óiȱ eretic©,ȱînȱdespreȱ
revelaôie.ȱistoricitateaȱ
Adev©rulȱ
deȱ
misteruluiȱ
credinô©ȱcreótinȱ
areȱ operativitateȱ
fundamentalȱ strictȱ
ói,ȱ implicit,ȱ
teologic©ȱdespreȱ
óiȱ întemeiaz©ȱ
„moartea”ȱ unȱ
corelatȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ
înȱ planulȱ înȱesteticiiȱ
alȱ doileaȱ rînd,ȱ aȱfrumosulȱ
teologice,ȱ deȱ credinô©.ȱ
maiȱ susôinutȱ (ceeaȱ Seȱ
ceȱ
dovedeóteȱc©ȱartaȱsacr©ȱnuȱrepet©ȱprincipiileȱmoraleiȱteologice:ȱ
realitateaȱ contraziceȱ deȱ laȱ distanô©)ȱ c©ȱ religiaȱ creótin©ȱ nuȱ aȱ
eaȱseȱasociaz©ȱcuȱpredica,ȱdarȱnuȱoȱmimeaz©.ȱModalitateaȱdeȱaȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
fiȱ aȱ arteiȱ sacreȱ esteȱ formaȱ sensibil©ȱ óiȱ areȱ rolulȱ (principal)ȱ deȱ aȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
deóteptaȱemoôiiȱestetice;ȱ
înȱ masseȱ decîtȱ afirmaôiile,ȱ putîndȱ fiȱ transformateȱ ȱ înȱ frazeȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
c)ȱ oȱ metod©ȱ specific©ȱ deȱ cercetareȱ denumit©ȱ apofatic©ȱ
sauȱteologieȱnegativ©.ȱPeȱaceast©ȱcaleȱseȱp©trunde,ȱcuȱînôelegereȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
sporit©,ȱ
bineȱ deȱînȱ unȱdomeniulȱ
secol,ȱ s©ȱnecuprinsȱ alȱ adev©ruluiȱ
stopezeȱ oriceȱ încercareȱdeȱ deȱ
credinô©ȱ
gîndireȱ
ói,ȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
respectiv,ȱalȱfrumosuluiȱdeȱcredinô©,ȱf©cîndȱtransparent©ȱomuluiȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
lumeaȱ deȱ tain©ȱ aȱ luiȱ Dumnezeu.ȱ Metodaȱ apofatic©ȱ seȱ afl©ȱ înȱ
unorȱ
raportȱ clericiȱ iezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱ (Dubos),ȱ
deȱ complementaritateȱ cuȱ metodaȱ Batteauxȱ sauȱsauȱ
catafatic©ȱ teologiaȱ
André,ȱ deȱ
afirmativ©,ȱ caȱ modȱ deȱ aȱ multiplicaȱ drumurileȱ deȱ accesȱ spreȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
esenôaȱdivin©.ȱ
frumosului,ȱ gustului,ȱ sentimentuluiȱ óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱ fostȱ
d)ȱ Teologiaȱ
seriosȱ afectateȱ general©ȱ
deȱ noileȱ tendinôe,ȱajut©ȱ
careȱesteticaȱ teologic©ȱ
valorificauȱ elementulȱs©ȱ
regîndeasc©ȱ aceleȱ concepte,ȱ
mundanȱ óiȱ raôional;ȱ nuȱ înȱ categoriiȱ
consensȱ óiȱ noôiuniȱ
niciȱ înȱ peȱ careȱ cuȱ
paralelȱ leȱ
împrumut©ȱdinȱalteȱdomeniiȱaleȱótiinôei,ȱpentruȱadaptareaȱlorȱ
adev©rulȱ deȱ credinô©,ȱ ciȱ înȱ opoziôieȱ óiȱ înȱ daunaȱ acestuiaȱ dinȱ
laȱ noulȱ domeniuȱ deȱ aplicaôie:ȱ adev©r,ȱ existenô©,ȱ art©,ȱ frumos,ȱ
urm©.ȱ
suferinô©ȱ
ȱ (înȱ tragedie),ȱ auz,ȱ v©zȱ (caȱ simôuriȱ estetice).ȱ Deȱ
asemenea,ȱ introduceȱ 2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
concepteȱ noiȱ refuzateȱ deȱ esteticaȱ
ȱ
general©:ȱ mil©,ȱ fric©,ȱ p©cat,ȱ valorificînduȬleȱ înȱ sprijinulȱ
frumosuluiȱdeȱcredinô©.ȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
acestoraȱ poateȱ faceȱ dou©ȱ constat©riȱ generale,ȱ înȱ completareaȱ

14
10
18
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ
Amȱ preferatȱ
maiȱ sus:ȱ
titulaturaȱ
dorinôaȱestetic©ȱ
expres©ȱteologic©ȱ
óiȱ unic©ȱ
óiȱ nuȱ teologieȱ
aȱ oric©ruiȱ
estetic©,ȱ dup©ȱ modelulȱ teologieiȱ moraleȱ (aflat,ȱ deja,ȱ înȱ tradiôie),ȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
dinȱ
aceast©ȱ
dou©ȱ regul©)ȱ
motiveȱ aȱ óiȱ
fostȱ
anume:ȱ
s©ȱ separe,ȱ
neȬaȱ interesatȱ
cuȱ maxim©ȱ rezultatulȱ
acribie,ȱîntîlniriiȱ
valorileȱ
întreȱ ele,ȱ caȱ oȱ caleȱ deȱ accesȱ c©treȱ ceeaȱ ceȱ numimȱ esenôaȱ
cooperanteȱdintreȱTeologieȱóiȱEstetic©ȱgeneral©.ȱSîntȱdisciplineȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
prestigioaseȱ óiȱ potȱ determina,ȱ fieȱ înȱ parte,ȱ fieȱ împreun©,ȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
domeniiȱsubsumateȱdeȱcercetare.ȱFenomenulȱesteȱfrecvent.ȱCeiȱ
ceeaȱ
vechiȱ ceȱ
nuȱ iȬaȱ
f©ceauȱ
încurajatȱ
deosebireȱ
peȱ uniiȱ metafizic©ȱ óiȱ
întreȱ specialiótiȱ teologie.ȱ
s©Ȭlȱ considereȱ
Dinȱ
adev©ratulȱ
cuprinsulȱ acestoraȱ
întemeietorȱ aveaȱ alȱs©ȱ
esteticii.ȱ
seȱ desprind©ȱ
Înȱ acelaóiȱ
filosofiaȱ
sensȱ aȱcaȱ
gînditȱ
ótiinô©ȱ
óiȱ
Hegel,ȱ
autonom©,ȱcîndȱîmp©rôit©ȱ
aȱ desprinsȱ óiȱ ea,ȱ
„ideeaȱ
ulterior,ȱ
sensibil©”ȱ
înȱ domeniiȱ
deȱ „ideeaȱ
specializate.ȱ
pur©”,ȱ
temeiulȱ
Platonȱ nuȱ teoreticȱ
deosebea,ȱ
alȱ unuiȱ terminologicȱ vorbind,ȱ metafizicaȱ
întregȱ óiȱ monumentalȱ sistemȱ deȱ
teologie,ȱóiȱunaȱóiȱaltaȱvizîndȱsituareaȱrealuluiȱînȱtranscendenô©.ȱ
gîndire,ȱ consacrat,ȱ întrȬoȱ prim©ȱ parte,ȱ teorieiȱ frumosuluiȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
LuiȱAristotelȱiȱseȱdatoreaz©ȱmeritulȱdeȱaȱfiȱdesp©rôitȱmetafizicaȱ
deȱ fizic©,ȱ logicaȱ deȱ moral©ȱ óiȱ deȱ poetic©.ȱ kiȱ teologiaȱ sȬaȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
diversificat,ȱ
Înȱ alȱ deȱdoileaȱ
laȱ tratateȱ
rînd,ȱ
cuȱexist©ȱ
înôelesȱ generalȱ
doveziȱ (Dionisieȱ
clareȱ c©ȱPesudoȬ
autoriiȱ
raôionalióti,ȱ confesiuniȱ óiȱ summae,ȱ
Areopagitul)ȱ laȱreprezentanôiȱ aiȱ apoiȱ
gîndiriiȱ
laȱ domeniiȱ
pozitiviste,ȱ
deȱ sineȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
st©t©toare:ȱdogmatica,ȱomiletica,ȱmistica,ȱasceticaȱetc.ȱÎnȱalȱdoileaȱ
rînd,ȱ
aóaȱ sporadiceȱ
noiȱ venimȱ înȱ anumiteȱ
dinȱ direcôiaȱ
epoci)ȱfilologieiȱ
esteticiiȱ filocalice.ȱ
óiȱ aȱ esteticiiȱ
Capitolulȱ
spreȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
teologie.ȱ Deȱ peȱ acesteȱ poziôiiȱ neȬamȱ permisȱ s©ȱ efectu©mȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱ lucrareȱ devenit©ȱ celebr©ȱ maiȱ alesȱ prinȱ criticileȱ
transferulȱdeȱinformaôieȱdintrȬoȱserieȱdeȱmaterii,ȱpeȱcareȱleȬamȱ
careȱ iȱ sȬauȱ adus,ȱ cuprindeȱ multeȱ inexactit©ôiȱ óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
experimentatȱlaȱcatedr©ȱóiȱînȱscriereȱcîtevaȱdecenii,ȱînȱaltulȱmaiȱ
familiarȱ nou©ȱ teologiaȱ (ói,ȱ respectiv,ȱ artaȱ sacr©).ȱ Aóadar,ȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
puôinȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
nuȱesteȱoȱlucrareȱniciȱ„deȱfilolog”,ȱniciȱ„deȱteolog”.ȱEaȱtrateaz©ȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
diverseȱarteȱreligioase,ȱdup©ȱprincipiileȱacestora.ȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
ȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ împrumuturiȱ platonieneȱ laȱ Sf.ȱ
Augustinȱ sauȱ augustinieneȱ laȱ Sf.ȱ Tomaȱ dinȱ Aquino.ȱ Apelîndȱ
laȱ unȱ autorȱ contemporanȱ (F.P.ȱ Chambers),ȱ careȱ înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ seȱ arat©ȱ preocupatȱ doarȱ tangenôialȱ deȱ esteticaȱ
medieval©,ȱ tratatulȱ citatȱ încearc©ȱ s©ȱ expliceȱ lipsaȱ deȱ interesȱ aȱ
Bisericiiȱ pentruȱ problemeleȱ frumosului;ȱseȱ reclam©ȱpresiuneaȱ
strivitoareȱ asupraȱ spirituluiȱ exercitat©ȱdeȱ moralaȱ religioas©ȱóiȱ

15
11
19
LUI PLATON

CAPITOLUL I
Moûtenirea lui Platon
ȱ
ȱ
ȱ
ȱ
ȱ
ȱ
ȱ

T
ȱ
ratateleȱ deȱ estetic©ȱ general©ȱ oriȱ deȱ teorieȱ aȱ arteiȱ
neglijeaz©,ȱ deȱ regul©,ȱ frumuseôeaȱ divin©ȱ óiȱ
speculaôiaȱteologic©.ȱConstatareaȱesteȱvalabil©ȱatîtȱ
pentruȱ timpurileȱ maiȱ vechi,ȱ cîtȱ óiȱ pentruȱ celeȱ moderne.ȱ Înc©ȱ
dinȱ Antichitateaȱ tîrzie,ȱ filosofiaȱ aȱ începutȱ s©ȱ seȱ delimitezeȱ deȱ
teologie.ȱ Deȱ aceea,ȱ frumosulȱ aȱ intratȱ înȱ conótiinôaȱ european©ȱ
asemeneaȱ luiȱ Ianusȱ bifrons:ȱ cuȱ oȱ faô©ȱ luminat©ȱ deȱ sacralitateaȱ
divin©,ȱ aóaȱ cumȱ seȱ cuvineȱ celeiȱ maiȱ importanteȱ invenôiiȱ
umane,ȱ arta,ȱ darȱ cuȱ cealalt©ȱ spreȱ raôionalitateaȱ agresiv©ȱ óiȱ
arogant©.ȱ Lucr©rileȱ deȱ specialitateȱ elaborateȱ pîn©ȱ înȱ prezentȱ
sîntȱ preaȱ adeseaȱ scriseȱ deȱ peȱ poziôiiȱ partizanale,ȱ
individualiste,ȱ tendenôioaseȱ ói,ȱ deȱ aceea,ȱ lacunare,ȱ
deformante.ȱExceleaz©ȱdirecôiaȱpozitivist©ȱóiȱlaicizant©.ȱ
ȱ
1.ȱAroganôaȱfilosofilorȱ
ȱ
Kant,ȱcaȱs©ȱaducemȱînȱdiscuôieȱunȱexempluȱilustru,ȱfaceȱ
parteȱdinȱaceast©ȱserieȱnegativ©,ȱdeóiȱuneleȱaspecteȱarȱpuneȱînȱ
evidenô©ȱcontrariul.ȱElȱarat©ȱ(cuȱîndrept©ôireȱpîn©ȱlaȱunȱpunct)ȱ
c©ȱ fricaȱ esteȱ incompatibil©ȱ cuȱ sentimentulȱ religios:ȱ eaȱ ucideȱ
credinôa,ȱpeȱdeȱoȱparte,ȱiarȱpeȱdeȱalta,ȱgîndireaȱindependent©;ȱ
întrȬunȱ cuvînt,ȱ denatureaz©ȱ fiorulȱ religiosȱ ói,ȱ totodat©,ȱ faceȱ
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱsensibilitateaȱ
neproductiv©ȱ maiȱ sus:ȱ dorinôaȱ
estetic©.ȱ
expres©ȱ
Exist©ȱóiȱ oȱ fric©ȱaȱreligioas©,ȱ
óiȱunic©ȱ oric©ruiȱ
caȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
oȱ chemareȱ neliniótitoare.ȱEaȱ seȱ afl©ȱînȱ omȱ óiȱ înȱ relaôiileȱ luiȱ
cuȱ
aceast©ȱ
divinitatea,ȱ
regul©)ȱ aȱ preg©tindȱ
fostȱ s©ȱ separe,ȱ
caleaȱ cuȱ
creaturiiȱ
maxim©ȱ spreȱ
acribie,ȱ
sublimitateaȱ
valorileȱ
întreȱ
cereasc©.ȱ
ele,ȱ Acestaȱ
caȱ oȱ caleȱ
esteȱdeȱ
sensulȱ
accesȱversetuluiȱ
c©treȱ ceeaȱevanghelic:ȱ
ceȱ numimȱ„Cred,ȱ esenôaȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
Doamne,ȱajut©ȱnecredinôeiȱmele!”ȱ(Marcu,ȱ9.24).ȱEsteȱaici,ȱdac©ȱ
neȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
reamintimȱ pasajul,ȱ strig©tulȱ deȱ disperareȱ alȱ unuiȱ p©rinte,ȱ
înfricoóatȱ
ceeaȱ ceȱ iȬaȱ deȱ încurajatȱ
pierdereaȱ peȱ fiului;ȱ
uniiȱdurereaȱ
specialiótiȱ
faceȱs©Ȭlȱ
caȱ voinôaȱ
considereȱ óiȱ
frumuseôeaȱ
adev©ratulȱ întemeietorȱ
moral©ȱ s©ȱ alȱ seȱesteticii.ȱ
transformeȱ Înȱ acelaóiȱ
înȱ experienô©ȱ
sensȱ aȱ gînditȱ
mistic©ȱ
óiȱ
Hegel,ȱ
autentic©.ȱcîndȱ aȱ desprinsȱ „ideeaȱ sensibil©”ȱ deȱ „ideeaȱ pur©”,ȱ
temeiulȱJudecataȱ teleologic©,ȱ
teoreticȱ alȱ unuiȱdeȱîntregȱ
expresieȱ
óiȱ monumentalȱ
kantian©,ȱ aȱ fostȱsistemȱ
deȱ maiȱ
deȱ
gîndire,ȱ
multeȱ oriȱconsacrat,ȱ
amendat©ȱîntrȬoȱ
deȱ criticaȱ
prim©ȱ
deȱ specialitateȱ
parte,ȱ teorieiȱsubȱfrumosuluiȱ
pretextȱ c©ȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
autorulȱ germanȱ arȱ fiȱ datȱ cursȱ elementelorȱ deȱ moral©ȱ dinȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
perspectiv©ȱcriticist©:ȱcumȱesteȱposibil©ȱóiȱprobat©ȱcunoaótereaȱ
luiȱ Dumnezeu?ȱ
Înȱ alȱ doileaȱFireóte,ȱ
rînd,ȱ
nuȱ unȱ
exist©ȱ
examenȱ
doveziȱ
probatoriuȱ
clareȱ c©ȱurm©reóteȱ
autoriiȱ
raôionalióti,ȱ
cinevaȱinteresatȱdeȱestetic©ȱteologic©ȱóiȱdeȱfrumuseôeaȱdivin©.ȱ
reprezentanôiȱ aiȱ gîndiriiȱ pozitiviste,ȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
ÎnsuóiȱKantȱconsider©ȱc©ȱDumnezeu,ȱnemurireaȱsufletuluiȱetc.ȱ
aóaȱ
sîntȱsporadiceȱ
„obiecteȱ deȱ înȱ credinô©” 1),ȱ aóaȱ esteticiiȱ
anumiteȱ epoci)ȱ cumȱ cerulȱ înstelatȱCapitolulȱ
filocalice.ȱ óiȱ legeaȱ
moral©ȱ reprezint©ȱ „obiecteȱ contemplabile”,ȱ caȱ oricareȱ alteleȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ
dinȱ sferaȱKuhn,ȱ lucrareȱ devenit©ȱ
sublimului.ȱ celebr©ȱ
Prinȱ urmare,ȱ maiȱ alesȱ
cerul,ȱ prinȱ
„legeaȱ criticileȱ
moral©”,ȱ
careȱ iȱ sȬauȱ adus,ȱ cuprindeȱ multeȱ inexactit©ôiȱ óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
nemurireaȱsufletuluiȱsîntȱ„obiecte”ȱceȱseȱsupunȱjudec©ôiiȱóiȱseȱ
adaug©ȱ bagajuluiȱ nostruȱ deȱ cunoótinôe,ȱ înȱ ordineȱ previzibil©.ȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
Filosofulȱ nuȱ aȱ întrez©ritȱ posibilaȱ apropiereȱ întreȱ obiectȱ deȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
credinô©ȱ óiȱ adev©rȱ deȱ credinô©ȱ (ultimul,ȱ consideratȱ conceptȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
fundamentalȱ înȱ studiileȱ teologiceȱ maiȱ noi),ȱ pentruȱ aȱ faceȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
corelaôiaȱ necesar©ȱ întreȱ judecataȱ teleologic©ȱ (prinȱ definiôieȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
universal©ȱ óiȱ moral©)ȱ óiȱ judecataȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ estetic©,ȱ platonieneȱ
împrumuturiȱ înȱ modȱ naturalȱlaȱ Sf.ȱ
particular©ȱóiȱ„final©”.ȱ
Augustinȱ sauȱ augustinieneȱ laȱ Sf.ȱ Tomaȱ dinȱ Aquino.ȱ Apelîndȱ
laȱ unȱHegelȱ aȱ mersȱ peȱ liniaȱ
autorȱ contemporanȱ (F.P.ȱaceloraóiȱ
Chambers),ȱ mutaôiiȱ raôionalistȬ
careȱ înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ seȱ arat©ȱ preocupatȱ doarȱ tangenôialȱ deȱ esteticaȱ
cauzale,ȱiniôiindȱunȱdubluȱdemersȱînȱideologiaȱfrumosuluiȱóiȱaȱ
artei.ȱ Punînd,ȱ
medieval©,ȱ cumȱcitatȱ
tratatulȱ seȱ ótie,ȱ înȱ serieȱ
încearc©ȱ triadic©ȱ
s©ȱ expliceȱ religia,ȱ
lipsaȱ artaȱ óiȱ
deȱ interesȱ aȱ
filosofia,ȱ aȱ pronosticat,ȱ
Bisericiiȱ pentruȱ problemeleȱ maiȱ multȱ sauȱ reclam©ȱpresiuneaȱ
frumosului;ȱseȱ maiȱ puôinȱ ferm,ȱ
dispariôiaȱ
strivitoareȱprimelorȱ dou©ȱ dinȱ
asupraȱ spirituluiȱ orizontulȱ spiritului.ȱ
exercitat©ȱdeȱ Niciȱ pîn©ȱ
moralaȱ religioas©ȱóiȱ

15
13
21
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ sȬaȱ stinsȱ teoriaȱ perisabilit©ôiiȱ dinȱ conótiinôaȱ lumiiȱ
cultivate.ȱ Alȱ VIIȬleaȱ Congresȱ Internaôionalȱ deȱ estetic©ȱ dinȱ
1972,ȱ deȱ laȱ Bucureóti,ȱ sȬaȱ desf©óuratȱ subȱ antetulȱ semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ Aȱ separaȱ artaȱ deȱ religieȱ pentruȱ aȱ leȱ puneȱ înȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
predicatȱ óiȱ dezvoltatȱ nihilismulȱ religiosȱ prinȱ afirmaôiiȱ
tulbur©toareȱ óiȱ consternante.ȱ Înȱ primulȱ rînd,ȱ aȱ lansatȱ tezaȱ
óocant©,ȱ tipicȱ protestant©ȱ óiȱ eretic©,ȱ despreȱ istoricitateaȱ
misteruluiȱ creótinȱ fundamentalȱ ói,ȱ implicit,ȱ despreȱ „moartea”ȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ aȱ maiȱ susôinutȱ (ceeaȱ ceȱ
realitateaȱ contraziceȱ deȱ laȱ distanô©)ȱ c©ȱ religiaȱ creótin©ȱ nuȱ aȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
înȱ masseȱ decîtȱ afirmaôiile,ȱ putîndȱ fiȱ transformateȱ ȱ înȱ frazeȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
bineȱ deȱ unȱ secol,ȱ s©ȱ stopezeȱ oriceȱ încercareȱ deȱ gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
unorȱ clericiȱ iezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱ (Dubos),ȱ Batteauxȱ sauȱ André,ȱ deȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
frumosului,ȱ gustului,ȱ sentimentuluiȱ óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱ fostȱ
seriosȱ afectateȱ deȱ noileȱ tendinôe,ȱ careȱ valorificauȱ elementulȱ
mundanȱ óiȱ raôional;ȱ nuȱ înȱ consensȱ óiȱ niciȱ înȱ paralelȱ cuȱ
adev©rulȱ deȱ credinô©,ȱ ciȱ înȱ opoziôieȱ óiȱ înȱ daunaȱ acestuiaȱ dinȱ
urm©.ȱ
ȱ
2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
ȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
acestoraȱ poateȱ faceȱ dou©ȱ constat©riȱ generale,ȱ înȱ completareaȱ

14
22
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ maiȱ sus:ȱ dorinôaȱ expres©ȱ óiȱ unic©ȱ aȱ oric©ruiȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
aceast©ȱ regul©)ȱ aȱ fostȱ s©ȱ separe,ȱ cuȱ maxim©ȱ acribie,ȱ valorileȱ
întreȱ ele,ȱ caȱ oȱ caleȱ deȱ accesȱ c©treȱ ceeaȱ ceȱ numimȱ esenôaȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
ceeaȱ ceȱ iȬaȱ încurajatȱ peȱ uniiȱ specialiótiȱ s©Ȭlȱ considereȱ
adev©ratulȱ întemeietorȱ alȱ esteticii.ȱ Înȱ acelaóiȱ sensȱ aȱ gînditȱ óiȱ
Hegel,ȱ cîndȱ aȱ desprinsȱ „ideeaȱ sensibil©”ȱ deȱ „ideeaȱ pur©”,ȱ
temeiulȱ teoreticȱ alȱ unuiȱ întregȱ óiȱ monumentalȱ sistemȱ deȱ
gîndire,ȱ consacrat,ȱ întrȬoȱ prim©ȱ parte,ȱ teorieiȱ frumosuluiȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
Înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ exist©ȱ doveziȱ clareȱ c©ȱ autoriiȱ
raôionalióti,ȱ reprezentanôiȱ aiȱ gîndiriiȱ pozitiviste,ȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
aóaȱ sporadiceȱ înȱ anumiteȱ epoci)ȱ esteticiiȱ filocalice.ȱ Capitolulȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱ lucrareȱ devenit©ȱ celebr©ȱ maiȱ alesȱ prinȱ criticileȱ
careȱ iȱ sȬauȱ adus,ȱ cuprindeȱ multeȱ inexactit©ôiȱ óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ împrumuturiȱ platonieneȱ laȱ Sf.ȱ
Augustinȱ sauȱ augustinieneȱ laȱ Sf.ȱ Tomaȱ dinȱ Aquino.ȱ Apelîndȱ
laȱ unȱ autorȱ contemporanȱ (F.P.ȱ Chambers),ȱ careȱ înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ seȱ arat©ȱ preocupatȱ doarȱ tangenôialȱ deȱ esteticaȱ
medieval©,ȱ tratatulȱ citatȱ încearc©ȱ s©ȱ expliceȱ lipsaȱ deȱ interesȱ aȱ
Bisericiiȱ pentruȱ problemeleȱ frumosului;ȱseȱ reclam©ȱpresiuneaȱ
strivitoareȱ asupraȱ spirituluiȱ exercitat©ȱdeȱ moralaȱ religioas©ȱóiȱ

15
23
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ sȬaȱ stinsȱ teoriaȱ perisabilit©ôiiȱ dinȱ conótiinôaȱ lumiiȱ
schematismulȱ„rigidȱalȱcontroverseiȱiconoclaste”,ȱceeaȱceȱarȱfiȱ
f©cutȱcaȱ„vecheaȱestetic©ȱsofisticat©ȱs©ȱdispar©ȱcuȱdes©vîróire”.ȱ
cultivate.ȱ Alȱ VIIȬleaȱ Congresȱ Internaôionalȱ deȱ estetic©ȱ dinȱ
ÎntrȬunȱcuvînt,ȱsîntȱdeȱp©rereȱautoriiȱcitaôi:ȱ„laȱînceputȱesteticaȱ
1972,ȱ deȱ laȱ Bucureóti,ȱ sȬaȱ desf©óuratȱ subȱ antetulȱ semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ Aȱ separaȱ artaȱ deȱ religieȱ pentruȱ aȱ leȱ puneȱ înȱ
nȬaȱexistat”ȱpentruȱoameniiȱdeȱcultur©ȱaiȱEvuluiȱMediu.ȱNuȱneȱ
spunȱceȱînôelegȱeiȱprinȱ„început”ȱóiȱniciȱdac©ȱtradiôiaȱclasic©ȱóiȬ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ

poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
g©sitȱ continuatori,ȱ întrȬoȱ form©ȱ sauȱ alta,ȱ printreȱ sfinôiiȱ
p©rinôi.ȱ
predicatȱ óiȱ dezvoltatȱ nihilismulȱ religiosȱ prinȱ afirmaôiiȱ
tulbur©toareȱ
Asemeneaȱ óiȱ consternante.ȱ
afirmaôiiȱ seȱ facȱÎnȱ peȱ
primulȱ
unȱ tonȱrînd,ȱ
grav,ȱ
aȱ lansatȱ
înaltȱ óiȱ
tezaȱ
cuȱ
aparenô©ȱdeȱobiectivitate,ȱîncîtȱlectorulȱdeȱbun©ȱcredinô©ȱpoateȱ
óocant©,ȱ tipicȱ protestant©ȱ óiȱ eretic©,ȱ despreȱ istoricitateaȱ
fiȱ
misteruluiȱ
atrasȱ întrȬoȱ
creótinȱ
direcôieȱ
fundamentalȱ
periculoas©.ȱ
ói,ȱ implicit,ȱ
Înȱ definitiv,ȱ
despreȱóiȱ
„moartea”ȱ
Marxȱ aȱ
susôinut,ȱmaiȱînȱglum©,ȱmaiȱînȱserios,ȱc©ȱEvulȱMediuȱnuȱarȱfiȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ aȱ maiȱ susôinutȱ (ceeaȱ ceȱ
l©satȱ
realitateaȱ
înȱ urm©ȱ
contraziceȱ
decîtȱ „mormaneȱ
deȱ laȱ distanô©)ȱ
deȱ ruin©ȱ
c©ȱ religiaȱ
óiȱ cenuó©”.ȱ
creótin©ȱ
Autoriiȱ
nuȱ aȱ
Istorieiȱesteticeȱaveauȱdou©ȱc©iȱînȱabordareaȱproblemei:ȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
1.ȱS©ȱarateȱadev©rulȱistoricȱc©,ȱ„laȱînceput”,ȱdeȱlaȱprimulȱ
sinodȱ
înȱ masseȱecumenicȱ
decîtȱ afirmaôiile,ȱ
(325)ȱ pîn©ȱputîndȱ
laȱ r©zboiulȱ
fiȱ transformateȱ
icoanelorȱ ȱ (ceeaȱ
înȱ frazeȱ
ceȱ
înseamn©ȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
oȱ întreag©ȱ epoc©ȱ deȱ gîndire,ȱ deȱ formareȱ óiȱ deȱ
creótere),ȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
R©s©ritulȱ creótinȱ (careȱ seȱ extindea,ȱ deocamdat©,ȱ óiȱ
asupraȱ
bineȱ deȱApusului)ȱ
unȱ secol,ȱ aȱs©ȱfostȱ
stopezeȱ
continuatorulȱ
oriceȱ încercareȱ
directȱ deȱ
alȱ culturiiȱ
gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
greceóti,ȱ laȱ acelaóiȱ nivelȱ deȱ „sofisticare”,ȱ prinȱ reprezentanôiȱ
str©luciôi:ȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
mariiȱ capadochieni,ȱ Vasileȱ celȱ Mare,ȱ Grigoreȱ deȱ
unorȱ
Nyssa,ȱclericiȱ
Ioanȱiezuiôi,ȱ
Gur©ȱ deȱ DuȱAurȱ
Bosȱ (Dubos),ȱ
sauȱ Atanasieȱ
Batteauxȱcelȱ Mare,ȱ
sauȱ André,ȱ
Evagrieȱ
deȱ
Ponticul,ȱDionisieȱPseudoȬAreopagitulȱetc.ȱEiȱerauȱformaôi,ȱdeȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
regul©,ȱ
frumosului,ȱînȱ ócolileȱ
gustului,ȱ
dinȱ sentimentuluiȱ
Greciaȱ (Atena)ȱ óiȱ sauȱ
imaginaôiei,ȱ
dinȱ Alexandria,ȱ
auȱ fostȱ
neatinseȱ
seriosȱ afectateȱ
deȱ valulȱ
deȱbarbarizantȱ
noileȱ tendinôe,ȱ
óiȱ deveniteȱ
careȱ valorificauȱ
centreȱ deȱelementulȱ
creótinareȱ
prinȱart©ȱóiȱcarte.ȱ„Înȱvremeaȱaceea”ȱ(formul©ȱbiblic©)ȱApusulȱ
mundanȱ óiȱ raôional;ȱ nuȱ înȱ consensȱ óiȱ niciȱ înȱ paralelȱ cuȱ
eraȱ
adev©rulȱ
întrȬadev©rȱ
deȱ credinô©,ȱ
pustiitȱciȱdeȱ
înȱ cultur©,ȱ
opoziôieȱ haotizatȱ
óiȱ înȱ daunaȱ
deȱ acestuiaȱ
hoarde,ȱ dinȱ
Mediteranaȱpîn©ȱînȱScandinavia.ȱNuȱsȬaȱf©cutȱaceast©ȱnecesar©ȱ
urm©.ȱ
distincôie,ȱ
ȱ preferînduȬseȱ soluôiaȱ comod©ȱ (darȱ riscant©)ȱ aȱ
aprecierilorȱglobale.ȱ 2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
ȱ S©ȱ nuȱ seȱ laseȱ înȱ confuzieȱ semantic©ȱ expresiiȱ deȱ tipulȱ
2.ȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
„creótinismȱprimitiv”,ȱ„p©gîn©tate”,ȱ„organizareȱecleziastic©”.ȱ
acestoraȱ
Oȱ poateȱpreluat©ȱ
propoziôieȱ faceȱ dou©ȱ constat©riȱ
necriticȱ dinȱgenerale,ȱ înȱ completareaȱ
carteaȱ citat©ȱ aȱ luiȱ F.P.ȱ

14
16
24
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ
Chambersȱ poateȱ maiȱcreaȱ
sus:ȱ
serioaseȱ
dorinôaȱ confuzii:ȱ
expres©ȱ„SȬauȱ
óiȱ unic©ȱ
cl©ditȱ
aȱ oric©ruiȱ
biserici,ȱ
plineȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
pîn©ȱ laȱ refuzȱ deȱ sculpturi,ȱ fresceȱ óiȱ mozaicuriȱ deȱ tipȱ
p©gîn”.ȱ
aceast©ȱ regul©)ȱ
Gilbertȱ aȱ óiȱfostȱ
Kuhnȱs©ȱ separe,ȱ
nuȱ facȱ distincôiaȱ
cuȱ maxim©ȱ întreȱ
acribie,ȱ
creótinismulȱ
valorileȱ
„primitiv”ȱ
întreȱ ele,ȱ caȱóiȱ oȱ
celȱcaleȱ
dezvoltat,ȱ
deȱ accesȱîntreȱ
c©treȱartaȱ
ceeaȱ
R©s©rituluiȱ
ceȱ numimȱ esenôaȱ
óiȱ ceaȱ aȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
Apusuluiȱ sauȱ minimalizeaz©ȱ valorileȱ esteticeȱ aleȱ arteiȱ
bizantine.ȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
Bisericaȱ Sfîntaȱ Sofiaȱ dinȱ Constantinopoleȱ aȱ fostȱ
reîntemeiat©ȱînȱanulȱȱ537ȱ(27ȱdec.,ȱziuaȱtîrnosirii),ȱcuȱoȱmieȱdeȱ
ceeaȱ ceȱ iȬaȱ încurajatȱ peȱ uniiȱ specialiótiȱ s©Ȭlȱ considereȱ
aniȱ
adev©ratulȱ
înainteaȱîntemeietorȱ
CatedraleiȱalȱSf.ȱ esteticii.ȱ
PetruȱÎnȱ dinȱ
acelaóiȱ
Romaȱ sensȱ
óiȱ aȱ
reprezint©ȱ
gînditȱ óiȱ
modelulȱ
Hegel,ȱ cîndȱ
oric©ruiȱ
aȱ desprinsȱ
l©caóȱ deȱ
„ideeaȱ
cult,ȱ deȱ
sensibil©”ȱ
acelaóiȱ gen,ȱ
deȱ „ideeaȱ
dinȱ întreagaȱ
pur©”,ȱ
ecumenieȱ
temeiulȱ teoreticȱ
ortodox©.ȱ alȱ unuiȱ
Peȱ deȱîntregȱ
alt©ȱ parte,ȱ
óiȱ monumentalȱ
celebrulȱ Mozaicȱ
sistemȱdeȱdeȱ
laȱ
Ravenna,ȱ
gîndire,ȱ consacrat,ȱ
unaȱ dinȱ întrȬoȱcapodopereleȱ
prim©ȱ parte,ȱ
întregiiȱ
teorieiȱ
creótin©t©ôi,ȱ
frumosuluiȱnuȱ
p©streaz©ȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
aproapeȱ nimicȱ dinȱ formeleȱ careȱ iȬauȱ premersȱ înȱ
antichitateaȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
clasic©ȱ óiȱ p©gîn©.ȱ SȬauȱ schimbatȱ atîtȱ tehnicile,ȱ
materialele,ȱ
Înȱ alȱ cîtȱ
doileaȱ
óiȱ simbolisticaȱ
rînd,ȱ exist©ȱ imaginilor.ȱ
doveziȱ Niciȱ
clareȱfrescaȱ
c©ȱ autoriiȱ
nuȱ aȱ
r©masȱ
raôionalióti,ȱ
aceeaói,ȱreprezentanôiȱ
maiȱ alesȱ dup©ȱ aiȱ „Duminicaȱ
gîndiriiȱsfînt©”,ȱ
pozitiviste,ȱ
careȱ aȱ
consacratȱizbîndaȱiconodulilorȱînȱceȱpriveóteȱideologiaȱestetic©ȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
aȱicoanei.ȱ
aóaȱ sporadiceȱ înȱ anumiteȱ epoci)ȱ esteticiiȱ filocalice.ȱ Capitolulȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Acelaóiȱ tratatȱ îlȱ prezint©ȱ peȱ Dionisieȱ PseudoȬ
Helmutȱ Kuhn,ȱ
Areopagitulȱ înȱlucrareȱ
dou©ȱ devenit©ȱ
variante,ȱcelebr©ȱ maiȱ alesȱ
laȱ distanô©ȱ deȱ prinȱ
numaiȱcriticileȱ
óaseȱ
careȱ iȱ sȬauȱ
pagini.ȱ adus,ȱ
Primaȱ seȱcuprindeȱ
afl©ȱ înȱ multeȱ inexactit©ôiȱ
interiorulȱ citatuluiȱ confuzii.ȱdinȱ
óiȱ selectatȱ Seȱ
Chambers:ȱtratateleȱluiȱDionisieȱ„înf©ôióauȱfrumuseôeaȱcaȱunulȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
dintreȱ numeleȱ divine”;ȱ formaȱ conspectȱ laȱ GilbertȬKuhnȱ este:ȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
„...ȱinterpretareaȱfrumosuluiȱcaȱnumeȱdivinȱnuȱeȱchiarȱatîtȱdeȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
simpl©”.ȱ Aȱ douaȱ variant©:ȱ Dionisieȱ Areopagitulȱ „confund©ȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
frumosulȱ cuȱ atributulȱ divin”2).ȱ Autoriiȱ recunoóteau,ȱ cuȱ cîtevaȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
rînduriȱmaiȱsus,ȱc©ȱfrumosulȱesteȱunȱ„atribut”,ȱdeciȱfrumosulȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ împrumuturiȱ platonieneȱ laȱ Sf.ȱ
óiȱ divinulȱsauȱ
Augustinȱ sîntȱaugustinieneȱ
(înȱ accepôiuneaȱlaȱ Sf.ȱgeneralȬmitologic©)ȱ
Tomaȱ dinȱ Aquino.ȱidentice;ȱ
Apelîndȱ
frumosulȱ
laȱ unȱ autorȱóiȱ contemporanȱ
divinulȱ (înȱ (F.P.ȱ
sensulȱ creótinȱ dinȱ
Chambers),ȱ Treime)ȱ
careȱ sîntȱ
înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ
asemenea.ȱ Darȱseȱ„identic”ȱ óiȱ „asemenea”ȱ
arat©ȱ preocupatȱ seȱ afl©ȱ
doarȱ tangenôialȱ deȱînȱ sfereȱ
esteticaȱ
semanticeȱóiȱlogiceȱsensibilȱdiferite.ȱAcesteȱpropoziôiiȱteoreticeȱ
medieval©,ȱ tratatulȱ citatȱ încearc©ȱ s©ȱ expliceȱ lipsaȱ deȱ interesȱ aȱ
potȱfiȱîntîmpinateȱastfel:ȱ
Bisericiiȱ pentruȱ problemeleȱ frumosului;ȱseȱ reclam©ȱpresiuneaȱ
strivitoareȱ asupraȱ spirituluiȱ exercitat©ȱdeȱ moralaȱ religioas©ȱóiȱ

15
17
25
Petru Ursache

ast©ziȱa)ȱ
nuȱAutoriiȱ
sȬaȱ stinsȱ
tratatuluiȱ
teoriaȱ perisabilit©ôiiȱ
îlȱ recepteaz©ȱ dinȱ peȱ misticulȱ
conótiinôaȱ ortodoxȱ
lumiiȱ
prinȱ
cultivate.ȱ
simplaȱAlȱraportareȱ
VIIȬleaȱ Congresȱ
laȱ dialogulȱ Cratylos.ȱ Acoloȱ
Internaôionalȱ deȱ estetic©ȱ
îns©,ȱ Platonȱ
dinȱ
seȱ
1972,ȱocup©ȱ
deȱ laȱ Bucureóti,ȱ
deȱ modalitateaȱ
sȬaȱ desf©óuratȱ
puneriiȱsubȱóiȱ antetulȱ
potriviriiȱsemnificativ:ȱ
numelor.ȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ
Operaôiaȱ este,ȱ AȱîntrȬadev©r,ȱ
separaȱ artaȱdificil©,ȱ
deȱ religieȱ
pretinzîndȱ
pentruȱ aȱconcordanôaȱ
leȱ puneȱ înȱ
întreȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
semnȱ óiȱ obiect;ȱ maiȱ precis,ȱ numeleȱ evidenôiaz©ȱ esenôaȱ
lucruluiȱóiȱaȱfiinôei.ȱDeȱaceea,ȱpunereaȱnumeluiȱcadeȱînȱsarcinaȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
uneiȱ
predicatȱ
persoaneȱ
óiȱ dezvoltatȱ
cunosc©toare,ȱnihilismulȱ
inspirateȱ religiosȱ
sauȱ aȱ uneiȱ
prinȱsuprafiinôe.ȱ
afirmaôiiȱ
Zeitateaȱ
tulbur©toareȱ
mitologic©ȱ
óiȱ consternante.ȱ
poateȱ aveaȱ Înȱmaiȱ
primulȱ
multeȱ rînd,ȱ
numeȱaȱ lansatȱ
(dup©ȱtezaȱ
unȱ
anumitȱ„tratat”ȱhermetic,ȱpropriuȱoric©reiȱreligii);ȱacesteaȱnuȱîlȱ
óocant©,ȱ tipicȱ protestant©ȱ óiȱ eretic©,ȱ despreȱ istoricitateaȱ
misteruluiȱ
reprezint©ȱînȱsimultaneitate,ȱînȱcunoaótereȱtotal©ȱóiȱimposibil©,ȱ
creótinȱ fundamentalȱ ói,ȱ implicit,ȱ despreȱ „moartea”ȱ
ciȱ
luiȱ înȱ
Dumnezeu;ȱ
alteritate,ȱînȱadic©ȱ
alȱ doileaȱ
înȱ revelaôieȱ
rînd,ȱ aȱ maiȱ
parôial©:ȱ
susôinutȱApolloȱ
(ceeaȱdinȱ
ceȱ
Belvedere,ȱ
realitateaȱ contraziceȱ
Atenaȱ cuȱdeȱcoif,ȱ
laȱ distanô©)ȱ
Hermesȱ c©ȱ seȱreligiaȱ
arat©ȱ creótin©ȱ
prinȱ rostireaȱ
nuȱ aȱ
numelui.ȱDumnezeulȱcreótinilorȱ(cuȱexcepôiaȱFiului:ȱcaȱipostazȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
alȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
Trinit©ôii,ȱ numinduȬseȱ Iisusȱ caȱ omȱ óiȱ Hristosȱ caȱ mîntuitor)ȱ
nuȱ
înȱ masseȱ
seȱ las©ȱdecîtȱ
nominalizatȱ
afirmaôiile,ȱ
înȱ sensulȱ
putîndȱ obiónuitȱ
fiȱ transformateȱ
alȱ cuvîntului:ȱ
ȱ înȱ frazeȱ
„Euȱ
sîntȱcelȱceȱsînt”.ȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
b)ȱ Cineȱ dintreȱ oameniȱ arȱ puteaȱ s©Ȭlȱ numeasc©ȱ peȱ
Dumnezeu,ȱ
bineȱ deȱ unȱcuȱ secol,ȱ
unȱ epitetȱ
s©ȱ stopezeȱ
oriȱ cuȱ oriceȱ
„maiȱ multe”,ȱ
încercareȱdeȱdeȱ vremeȱ
gîndireȱ
ceȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
muritorilorȱ nuȱ leȱ esteȱ dat©ȱ esenôaȱ lui?ȱ Cuvîntulȱ reprezint©ȱ oȱ
palid©ȱ manifestareȱ aȱ creaturii,ȱ limitat©ȱ óiȱ efemer©,ȱ faô©ȱ deȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
divinitateaȱ
unorȱ clericiȱ proniatoareȱ
iezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱ óiȱ (Dubos),ȱ
nem©rginit©.ȱ
BatteauxȱNumelui,ȱ luatȱ deȱ
sauȱ André,ȱ laȱ
singular,ȱiȱseȱrefuz©ȱcuprindereaȱnecuprinsului.ȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
c)ȱ Oȱ alt©ȱ
frumosului,ȱ variant©ȱ
gustului,ȱ dinȱ Istoriaȱ esteticiiȱ
sentimentuluiȱ seȱ dovedeóteȱ
óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱ maiȱ
fostȱ
credibil©,ȱ
seriosȱ întrucîtȱ
afectateȱ autoriiȱ
deȱ noileȱ auȱ maiȱcareȱ
tendinôe,ȱ mult©ȱ înôelegereȱ
valorificauȱ pentruȱ
elementulȱ
polisemantismulȱ
mundanȱ óiȱ raôional;ȱ dionisian:ȱ Dumnezeuȱ
nuȱ înȱ consensȱ îóiȱ înȱ
óiȱ niciȱ faceȱ simôit©ȱ
paralelȱ cuȱ
prezenôaȱ
adev©rulȱ prinȱ m©reôie,ȱciȱ
deȱ credinô©,ȱ înôelepciune,ȱ
înȱ opoziôieȱputere,ȱ bun©tate,ȱ
óiȱ înȱ daunaȱ frumuseôeȱ
acestuiaȱ dinȱ
etc.,ȱ aóadarȱ atributeȱ sinergice,ȱ suitoareȱ óiȱ unitive,ȱ nuȱ simpleȱ
urm©.ȱ
nume,ȱȱ cuȱ valoriȱ separate.ȱ Gilbertȱ óiȱ Kuhnȱ aveauȱ laȱ îndemîn©ȱ
2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
unȱîndreptarȱspiritualȱdeȱcareȱnuȱseȱputeauȱlipsiȱînȱaprecierileȱ
ȱ medievale,ȱ fieȱ óiȱ înȱ accepôiuneaȱ eiȱ apusean©.ȱ Esteȱ
esteticiiȱ
vorbaȱCineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
despreȱ scrierileȱ Sfîntuluiȱ Toma.ȱ Mareleȱ teologȱ deȱ laȱ
acestoraȱ
începutulȱpoateȱ faceȱ dou©ȱ
mileniuluiȱ nostruȱconstat©riȱ
îlȱ urmaȱgenerale,ȱ
peȱ Dionisieȱ înȱ completareaȱ
atunciȱ cîndȱ

14
18
26
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ
scria:ȱ „Carteaȱ maiȱ sfînt©ȱ
sus:ȱ
neȱdorinôaȱ
înf©ôióeaz©,ȱ
expres©ȱ
cumȱ óiȱamȱ
unic©ȱ
spusȬoȱ
aȱ oric©ruiȱ
deja,ȱ
lucrurileȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
spiritualeȱ óiȱ divineȱ subȱ formaȱ imaginilorȱ caȱ lucruriȱ
sensibile.ȱ
aceast©ȱ regul©)ȱ
Astfel,ȱaȱcîndȱ
fostȱ s©ȱ
niȬlȱ
separe,ȱ
arat©ȱ peȱ
cuȱ maxim©ȱ
Dumnezeuȱ acribie,ȱ
întruchipîndȱ
valorileȱ
triplaȱ
întreȱ ele,ȱ
dimensiune,ȱ
caȱ oȱ caleȱ figuraȱ
deȱ accesȱ
neȱ relev©ȱ
c©treȱatributeleȱ
ceeaȱ ceȱ numimȱ esenôaȱ
saleȱ supremeȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
prinȱcalit©ôileȱcorpurilor;ȱpenetraôiaȱînôelepciuniiȱSaleȱsupremeȱ
prinȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
adîncime,ȱ omniprezenôaȱ Fiinôeiȱ prinȱ în©lôime,ȱ durataȱ
existenôeiȱ
ceeaȱ ceȱ iȬaȱprinȱîncurajatȱ
lungime;ȱ înȱpeȱsfîróit,ȱ
uniiȱ necuprinsulȱ
specialiótiȱ s©Ȭlȱ
dragosteiȱ
considereȱ
prinȱ
expansiune” .ȱ Sfîntulȱ Tomaȱ
adev©ratulȱ întemeietorȱ
3) asociaz©ȱ
alȱ esteticii.ȱ termenulȱ
Înȱ acelaóiȱ sensȱareopagitic,ȱ
aȱ gînditȱ óiȱ
atribut,ȱ cuȱ acelaȱ
Hegel,ȱ cîndȱ deȱ calitate,ȱ
aȱ desprinsȱ nuȱ deȱ
„ideeaȱ nume;ȱ dipticulȱ
sensibil©”ȱ deȱ „ideeaȱ atributȱ
pur©”,ȱ –ȱ
calitateȱ proiecteaz©ȱ
temeiulȱ teoreticȱ alȱ gîndireaȱ
unuiȱ întregȱînȱ infinitateaȱ cosmic©,ȱ
óiȱ monumentalȱ peȱ cîndȱ
sistemȱ deȱ
numireaȱ oȱ socratizeaz©ȱ
gîndire,ȱ consacrat,ȱ întrȬoȱóiȱ oȱ fragmenteaz©ȱ
prim©ȱ parte,ȱ teorieiȱînȱfrumosuluiȱ
marginileȱ
cotidianului.ȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
Seȱ greóeóte,ȱ prinȱ urmare,ȱ cîndȱ misticulȱ r©s©riteanȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
(Dionsieȱ PseudoȬAreopagitul)ȱ
Înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ exist©ȱesteȱ acuzatȱ
doveziȱ deȱc©ȱconfuzie.ȱ
clareȱ autoriiȱ
Atributeleȱ nuȱ trebuieȱ
raôionalióti,ȱ receptateȱaiȱ
reprezentanôiȱ separat,ȱ caȱ ȱ înȱpozitiviste,ȱ
gîndiriiȱ politeism.ȱ
Dumnezeulȱ creótinilorȱ exist©ȱ înȱ deplin©tateȱ óiȱ caȱ unitateȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
absolut©.ȱDac©ȱneȱesteȱdatȱatributulȱdeȱbun©tate,ȱs©ȱspunem,ȱpeȱ
aóaȱ sporadiceȱ înȱ anumiteȱ epoci)ȱ esteticiiȱ filocalice.ȱ Capitolulȱ
careȱ noiȱ avemȱ impresia,ȱ laȱ nivelulȱ simôurilor,ȱ c©Ȭlȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱ lucrareȱ
experiment©mȱ separat,ȱdevenit©ȱ
datorit©ȱcelebr©ȱ maiȱ alesȱ prinȱ
unorȱ circumstanôeȱ criticileȱ
specifice,ȱ
careȱ iȱ sȬauȱ adus,ȱ
cuȱ aceeaóiȱ pregnanô©ȱcuprindeȱ multeȱ inexactit©ôiȱ
seȱ manifest©ȱ misticȱ óiȱóiȱfrumuseôea,ȱ
confuzii.ȱ Seȱ óiȱ
str©lucirea,ȱ óiȱ m©reôia,ȱ deóiȱ sîntȱ aparentȱ inaccesibile.ȱ Frumosulȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
filocalicȱ nuȱ eóueaz©ȱ înȱ moral©,ȱ cumȱ presupunȱ GilbertȬKuhn,ȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
niciȱ înȱ deismȱ abstract,ȱ ciȱ îóiȱ p©streaz©ȱ nealterat©ȱ esenôa,ȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
datorit©ȱsincretismuluiȱatributelor.ȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
Multȱ maiȱ conving©toareȱ pentruȱ teoriaȱ frumuseôiiȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
creótineȱ
Dionisieȱesteȱ oȱ alt©ȱ istorieȱ aȱ esteticii,ȱ
PseudoȬAreopagitul,ȱ deȱ circulaôieȱ
împrumuturiȱ universal©,ȱ
platonieneȱ laȱ Sf.ȱ
semnat©ȱ
Augustinȱdeȱ sauȱunȱ reputatȱ gînditorȱ
augustinieneȱ laȱ Sf.ȱpolonez,ȱ
Tomaȱ dinȱ stinsȱ nuȱ deȱ
Aquino.ȱ mult©ȱ
Apelîndȱ
vremeȱ dinȱ viaô©,ȱ
laȱ unȱ autorȱ contemporanȱWladyslawȱ Tatarkiewicz:ȱ
(F.P.ȱ Chambers),ȱ „Scrierileȱ
careȱ înȱ lucrareaȱluiȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ seȱ arat©ȱ
PseudoȬDionisie,ȱ numitulȱ Corpusȱ
aóaȱ preocupatȱ Dionisiacum,ȱ
doarȱ tangenôialȱ sîntȱ
deȱ esteticaȱ
teologice.ȱ
medieval©,ȱ Eleȱ nuȱ cuprindȱ
tratatulȱ niciȱ unȱs©ȱ
citatȱ încearc©ȱ tratatȱ anumeȱ
expliceȱ deȱdeȱ
lipsaȱ estetic©.ȱ
interesȱÎnȱaȱ
acesteȱscrieri,ȱteologiaȱestetic©ȱesteȱîns©ȱînȱfoarteȱmareȱm©sur©ȱ
Bisericiiȱ pentruȱ problemeleȱ frumosului;ȱseȱ reclam©ȱpresiuneaȱ
peȱ primulȱasupraȱ
strivitoareȱ plan:ȱ spirituluiȱ
eleȱ seȱ ocup©ȱ deȱ frumosȱ
exercitat©ȱdeȱ caȱ unulȱ
moralaȱ dintreȱ
religioas©ȱóiȱ

15
19
27
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ sȬaȱ stinsȱ teoriaȱ perisabilit©ôiiȱ dinȱ conótiinôaȱ lumiiȱ
atributeleȱluiȱDumnezeu.ȱConcepôiaȱdionisian©ȱdespreȱfrumosȱ
esteȱexpus©ȱînȱmodulȱcelȱmaiȱcompletȱînȱtratatulȱDespreȱnumeleȱ
cultivate.ȱ Alȱ VIIȬleaȱ Congresȱ Internaôionalȱ deȱ estetic©ȱ dinȱ
divineȱ
1972,ȱ deȱ(IV,ȱ
laȱ Bucureóti,ȱ
7).ȱ Darȱ observaôiiȱ
sȬaȱ desf©óuratȱ
ocazionaleȱ
subȱ antetulȱ
seȱ întîlnescȱ
semnificativ:ȱ
óiȱ înȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ Aȱînȱseparaȱ
celelalteȱ tratate:ȱ Ierarhiaȱ eclesiastic©,ȱ
artaȱ deȱ religieȱ Ierarhiaȱaȱ
înȱpentruȱ cereasc©ȱ
leȱ puneȱóiȱ înȱ
Teologiaȱ mistic©” .ȱ Sau:ȱ „Esteticaȱ luiȱ PseudoȬDionisie,ȱ caȱ óiȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
4)

întregulȱ luiȱ sistem,ȱ seȱ bazeaz©ȱ peȱ dou©ȱ noôiuni:ȱ unȱ conceptȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
religiosȱ
predicatȱ deȱ óiȱ Dumnezeu,ȱ derivatȱ dinȱreligiosȱ
dezvoltatȱ nihilismulȱ Biblie,ȱ óiȱ
prinȱunȱ afirmaôiiȱ
conceptȱ
filosoficȱ
tulbur©toareȱ deȱ absolut,ȱ luatȱ deȱÎnȱ
óiȱ consternante.ȱ laȱprimulȱ
greci.ȱ rînd,ȱ
PseudoȬDionisieȱ
aȱ lansatȱ tezaȱ aȱ
contopitȱ
óocant©,ȱ întrȬunulȱ singurȱ acesteȱ
tipicȱ protestant©ȱ dou©ȱ concepte.ȱ
óiȱ eretic©,ȱ Peȱ aceast©ȱ
despreȱ istoricitateaȱ
noôiuneȱ
misteruluiȱ óiȬaȱ întemeiatȱ
creótinȱ concepôiaȱ
fundamentalȱ ói,ȱdespreȱ frumosȱ
implicit,ȱ despreȱ caȱ„moartea”ȱ
atributȱ alȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ
DumnezeuȬAbsolutul”înȱ alȱ doileaȱ5).ȱ rînd,ȱ
Iȱ seȱaȱ recunoaóteȱ
maiȱ susôinutȱmisticuluiȱ
(ceeaȱ ceȱ
r©s©riteanȱ oȱ gîndireȱ deȱ
realitateaȱ contraziceȱ sistematic©ȱ
laȱ distanô©)ȱ óiȱ profund©,ȱ
c©ȱ religiaȱ oȱ preocupareȱ
creótin©ȱ nuȱ aȱ
constant©ȱ pentruȱ studiulȱ frumuseôiiȱ idealeȱ óiȱ divine,ȱ baȱ chiarȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
ecouriȱ pesteȱ vreme,ȱ înȱ scrierileȱ medievaleȱ deȱ prestigiu,ȱ subȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
form©ȱ
înȱ masseȱ deȱdecîtȱ
sugestiiȱ înȱ elaborareaȱ
afirmaôiile,ȱ putîndȱunorȱ imaginiȱ plastice,ȱ
fiȱ transformateȱ înȱ
ȱ înȱ frazeȱ
pictur©,ȱ poezie,ȱ arhitectur©.ȱ Publicareaȱ „epistolelor”ȱ aveaȱ s©ȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
dezv©luieȱ limpedeȱ interesulȱ luiȱ Dionisieȱ pentruȱ simbolismulȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
sacruȱalȱarteiȱreligioase.ȱ
bineȱ deȱ unȱ secol,ȱ s©ȱ stopezeȱ oriceȱ încercareȱ deȱ gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
Nuȱ neȱ putemȱ asociaȱ cuȱ Wladyslawȱ Tatarkiewiczȱ înȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
anumiteȱ puncteȱ criticeȱ aleȱ referatuluiȱ s©u.ȱ Areopagituluiȱ iȱ seȱ
unorȱ clericiȱ
contest©ȱ iezuiôi,ȱ
preaȱ Duȱ Bosȱoriginalitatea.ȱ
tranóantȱ (Dubos),ȱ Batteauxȱ sauȱ André,ȱ
Autorulȱ polonezȱdeȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
vorbeóteȱchiarȱdeȱunȱ„supraplatonism”ȱ(termenulȱîiȱaparôine),ȱ
privindȱ
frumosului,ȱb©nuitaȱ suprasolicitareȱ
gustului,ȱ aȱ ideiiȱóiȱarhetipale:ȱ
sentimentuluiȱ imaginaôiei,ȱ„Frumosulȱ
auȱ fostȱ
nuȱ maiȱafectateȱ
seriosȱ fuseseȱ niciodat©ȱ maiȱ exaltatȱ
deȱ noileȱ tendinôe,ȱ decîtȱ
careȱ acum.ȱ Elȱelementulȱ
valorificauȱ îns©ȱ óiȬaȱ
pierdutȱindividualitateaȱóiȱaȱîncetatȱaȱmaiȱfiȱceeaȱceȱseȱînôelegeȱ
mundanȱ óiȱ raôional;ȱ nuȱ înȱ consensȱ óiȱ niciȱ înȱ paralelȱ cuȱ
deȱobiceiȱprinȱfrumosȱînȱaccepôiuneaȱstrict©ȱaȱcuvîntului.ȱElȱaȱ
adev©rulȱ deȱ credinô©,ȱ ciȱ înȱ opoziôieȱ óiȱ înȱ daunaȱ acestuiaȱ dinȱ
devenitȱunȱaltȱnumeȱpentruȱperfecôiuneȱóiȱputere.ȱAȱîncetatȱaȱ
urm©.ȱ
maiȱ fiȱȱ unȱ obiectȱ deȱ observaôieȱ óiȱ experienô©ȱ óiȱ aȱ devenitȱ înȱ
exclusivitateȱ unȱ obiectȱ 2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
deȱ speculaôie,ȱ aȱ disp©rutȱ înȱ sferaȱ
ȱ
misterului” 6).ȱConsider©mȱc©ȱnuȱareȱdreptate.ȱPutemȱformulaȱ

urm©toareleȱ repliciȱ numaiȱ înȱ leg©tur©ȱ cuȱ acestȱ pasaj.ȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
Tatarkiewiczȱseȱopreóteȱlaȱoȱînôelegereȱlimitativ©ȱaȱfrumosului,ȱ
acestoraȱ poateȱ faceȱ dou©ȱ constat©riȱ generale,ȱ înȱ completareaȱ

14
20
28
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱaccepôiuneaȱ
„înȱ afirmateȱ maiȱ strict©ȱ
sus:ȱ dorinôaȱ
aȱ cuvîntului”;ȱ
expres©ȱ óiȱ esteȱ
unic©ȱ
oȱ aȱînôelegereȱ
oric©ruiȱ
empiric©,ȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
exactȱ împotrivaȱ intenôiilorȱ bineȱ ótiuteȱ aleȱ
Areopagitului:ȱ
aceast©ȱ regul©)ȱfrumosulȱ
aȱ fostȱ s©ȱ arȱ
separe,ȱ
fiȱ devenitȱ
cuȱ maxim©ȱ
„unȱ altȱ acribie,ȱ
numeȱvalorileȱ
pentruȱ
perfecôiuneȱ
întreȱ ele,ȱ caȱ óiȱoȱputere”,ȱ
caleȱ deȱfaptȱ
accesȱ
inadmisibilȱ
c©treȱ ceeaȱlaȱ autorulȱ
ceȱ numimȱ esenôaȱ
tratatuluiȱ
Despreȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
numeleȱ divine;ȱ acuzaôiaȱ deȱ confuzieȱ amȱ întîlnitȬoȱ óiȱ laȱ
GilbertȬKuhn.ȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
ceeaȱ Înȱ ceȱaceeaóiȱ
iȬaȱ încurajatȱ
ordineȱ minimalizatoareȱ
peȱ uniiȱ specialiótiȱóiȱ nihilist©ȱ
s©Ȭlȱ considereȱ
seȱ înscrieȱ
óiȱ
adev©ratulȱ
Benedettoȱ întemeietorȱ
Croce,ȱ alȱ peȱesteticii.ȱ
careȱ îlȱÎnȱmenôion©m,ȱ
acelaóiȱ sensȱ aȱîmpotrivaȱ
gînditȱ óiȱ
Hegel,ȱ
cronologiei,ȱ
cîndȱ laȱ
aȱ desprinsȱ
urm©,ȱ fiindȱ „ideeaȱ
celȱ sensibil©”ȱ
maiȱ drasticȱ deȱacuzatorȱ
„ideeaȱ pur©”,ȱ
alȱ luiȱ
temeiulȱ
Dionisie.ȱAutorulȱ
teoreticȱ alȱ italianȱ
unuiȱacord©ȱesteticiiȱ
întregȱ óiȱ monumentalȱ
medievaleȱsistemȱ(oȱ mieȱ deȱ
gîndire,ȱ
aniȱ deȱ gîndireȱ
consacrat,ȱ
teoretic©ȱ
întrȬoȱ
óiȱ practic©ȱ
prim©ȱ parte,ȱ
artistic©)ȱ
teorieiȱ
doarȱ frumosuluiȱ
treiȱ pagini,ȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
atenôiaȱ fiindȱ îndreptat©ȱ spreȱ Dante,ȱ semnalîndȱ limbajulȱ
simbolicȱ dinȱ Divinaȱ Comedie,ȱ cuȱ celeȱ patruȱ dimensiuniȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
semanticeȱ
Înȱ alȱcunoscute:ȱ
doileaȱ rînd,ȱ
literal©,ȱ
exist©ȱ
alegoric©,ȱ
doveziȱ
moral©ȱ
clareȱóiȱ c©ȱ
anagogic©.ȱ
autoriiȱ
raôionalióti,ȱ
Înȱrest,ȱTertulianȱiȱseȱpareȱnegativist,ȱAugustinȱînvechit,ȱTomaȱ
reprezentanôiȱ aiȱ gîndiriiȱ pozitiviste,ȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
d’Aquinoȱ„puôinȱdiferit”ȱDionisieȱAreopagitul,ȱunȱcompilator.ȱ
Totuói,ȱ
aóaȱ sporadiceȱ
frazaȱ careȱ
înȱ anumiteȱ
începeȱ capitolulȱ
epoci)ȱ esteticiiȱ
dinȱ mareleȱ
filocalice.ȱ
s©uȱCapitolulȱ
tratatȱ deȱ
estetic©ȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
despreȱ gîndireaȱ Evuluiȱ Mediuȱ seȱ afl©ȱ înȱ totalȱ
Helmutȱ
dezacordȱ Kuhn,ȱ lucrareȱ
cuȱ celeȱ devenit©ȱ
afirmateȱ celebr©ȱ maiȱ alesȱ
deȱ GilbertȬKuhn:ȱ prinȱ criticileȱ
„Aproapeȱ toateȱ
careȱ iȱ sȬauȱ adus,ȱ cuprindeȱ multeȱ inexactit©ôiȱ óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
direcôiileȱesteticiiȱanticeȱauȱfostȱcontinuateȱprinȱtradiôieȱsauȱauȱ
reap©rutȱprintrȬoȱgenez©ȱspontan©ȱînȱsecoleleȱEvuluiȱmediu”.7)ȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
Imagineaȱ Evuluiȱ Mediu,ȱ epoc©ȱ aȱ multorȱ iniôiativeȱ careȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
auȱpreg©titȱEuropaȱmodern©,ȱapareȱîntrȬoȱmanier©ȱdeformat©ȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
înȱ conótiinôaȱ lectoruluiȱ deȱ ast©zi.ȱ Specialiótiiȱ dinȱ diverseȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
timpuriȱauȱexperimentatȱoȱschem©ȱontologic©,ȱaproapeȱunic©,ȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
transmis©ȱ prinȱ tradiôieȱ (ceȱ esteȱîmprumuturiȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ frumosul,ȱ laȱ ceȱ foloseóte,ȱlaȱ
platonieneȱ careȱ
Sf.ȱ
arȱ fiȱ condiôiileȱ
Augustinȱ recept©rii:ȱ prinȱ
sauȱ augustinieneȱ simôuriȱ
laȱ Sf.ȱ Tomaȱ oriȱ /ȱ óiȱ
dinȱ prinȱ intelect)ȱ
Aquino.ȱ Apelîndȱóiȱ
axat©ȱ peȱ principiiȱ
laȱ unȱ autorȱ pragmatice.ȱ
contemporanȱ Frumosulȱ esteȱ
(F.P.ȱ Chambers),ȱ careȱunȱ conceptȱ
înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱói,ȱ
deschisȱ Taste,ȱ
tocmaiȱ deȱ aceea,ȱ
seȱ arat©ȱ universal.ȱ
preocupatȱ Elȱ nuȱ seȱ preteaz©ȱ
doarȱ tangenôialȱ laȱ
deȱ esteticaȱ
aplicaôiiȱ
medieval©,ȱ óiȱtratatulȱ
justific©riȱ
citatȱînȱ sensulȱs©ȱ
încearc©ȱ strictȱ alȱ lipsaȱ
expliceȱ cuvîntului,ȱ cumȱ
deȱ interesȱ aȱ
preconizeaz©ȱ
Bisericiiȱ pentruȱ esteticianulȱ
problemeleȱpolonez.ȱ Privitȱreclam©ȱpresiuneaȱ
frumosului;ȱseȱ dinȱ perspectiv©ȱ
teologic©,ȱ
strivitoareȱfrumosul,ȱ înôelesȱexercitat©ȱdeȱ
asupraȱ spirituluiȱ óiȱ caȱ „adev©rȱ deȱ credinô©”ȱ
moralaȱ (D.ȱ
religioas©ȱóiȱ

15
21
29
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ sȬaȱ
St©niloae),ȱ seȱstinsȱ
situeaz©,ȱ
teoriaȱprinȱ
perisabilit©ôiiȱ
naturaȱ luiȱ dinȱcomplex©ȱ
conótiinôaȱ divinoȬ
lumiiȱ
uman©ȱ
cultivate.ȱ(Dionisieȱ
Alȱ VIIȬleaȱ PseudoȬAreopagitul),ȱ
Congresȱ Internaôionalȱ peȱ deȱ
unȱestetic©ȱ
planȱ înaltȱ
dinȱ
metafizic,ȱpunîndȱlaȱgreaȱîncercareȱîns©óiȱposibilitateaȱnoastr©ȱ
1972,ȱ deȱ laȱ Bucureóti,ȱ sȬaȱ desf©óuratȱ subȱ antetulȱ semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ Aȱ separaȱ artaȱ deȱ religieȱ pentruȱ aȱ leȱ puneȱ înȱ
deȱînôelegere.ȱNiȱseȱsugereaz©ȱoȱrealitateȱcorelat©ȱóiȱunitiv©,ȱpeȱ
careȱoȱputemȱnumiȱ(óiȱdenumi)ȱfrumosȱdeȱcredinô©.ȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
Niciȱ Bisericaȱ nuȱ aȱ dezvoltatȱ înȱ modȱ sistematicȱ acestȱ
sectorȱ
predicatȱspecialȱ
óiȱ dezvoltatȱ
alȱ teologiei:ȱ esteticaȱ teologic©ȱ
nihilismulȱ religiosȱ(óiȱprinȱ
neȱ referimȱ
afirmaôiiȱ laȱ
Bisericaȱ
tulbur©toareȱ
ortodox©).ȱ
óiȱ consternante.ȱ
Dup©ȱ cunoótinôeleȱ
Înȱ primulȱnoastre,ȱ
rînd,ȱ nuȱ
aȱ lansatȱ
exist©ȱtezaȱ
niciȱ
m©carȱ
óocant©,ȱoȱ tipicȱ
colecôieȱprotestant©ȱ
teoretic©ȱóiȱoriȱeretic©,ȱ
deȱ imnuri,ȱ
despreȱtransmiseȱ
istoricitateaȱ óiȱ
cunoscuteȱ
misteruluiȱdeȱcreótinȱ
laȱ sfinôiiȱ
fundamentalȱ
p©rinôi.ȱ Pentruȱ
ói,ȱ implicit,ȱ
mareaȱ despreȱ
colecôieȱ„moartea”ȱ
deȱ texteȱ
teologiceȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ
óiȱ inspirate,ȱ Filocalia,ȱ
înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ
aȱ fostȱ
aȱ maiȱ
alesȱsusôinutȱ
unȱ titluȱ(ceeaȱ
sintetic,ȱ
ceȱ
ôinînduȬseȱ
realitateaȱ contraziceȱ
seamaȱ deȱdeȱ principiulȱ
laȱ distanô©)ȱ
grecescȱ
c©ȱ religiaȱ
alȱ unit©ôiiȱ
creótin©ȱ
valorilor.ȱ
nuȱ aȱ
Esteȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
oȱ oper©ȱ accesibil©ȱ doarȱ exegeôilor.ȱ Sîntȱ necesare,ȱ îns©,ȱ óiȱ
lucr©riȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
cuȱ caracterȱ didactic,ȱ micromonografiiȱ deȱ autor,ȱ studiiȱ
tematice,ȱantologiiȱdeȱtexte,ȱpentruȱcelȱceȱdoreóteȱs©ȱseȱapropieȱ
înȱ masseȱ decîtȱ afirmaôiile,ȱ putîndȱ fiȱ transformateȱ ȱ înȱ frazeȱ
deȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
frumuseôeaȱ inspirat©,ȱ caȱ óiȱ pentruȱ îndrum©torulȱ deȱ laȱ
catedr©.ȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
bineȱ ȱdeȱ unȱ secol,ȱ s©ȱ stopezeȱ oriceȱ încercareȱ deȱ gîndireȱ
3.ȱPromisiunileȱEvuluiȱMediuȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
ȱ
unorȱ clericiȱ
Înȱ epocaȱiezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱ
patristic©ȱ (Dubos),ȱ
sȬauȱ Batteauxȱ
clarificat,ȱ sauȱ André,ȱ
înȱ disputeleȱ sinodale,ȱ deȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
marileȱconcepteȱteologiceȱaleȱcreótin©t©ôii,ȱl©muritoareȱpentruȱ
viaôaȱ sufleteasc©ȱ
frumosului,ȱ înȱ totalitateaȱ
gustului,ȱ ei.ȱ Eleȱ auȱ
sentimentuluiȱ oȱ accentuat©ȱauȱ
óiȱ imaginaôiei,ȱ funcôieȱ
fostȱ
unitiv©,ȱ indiferentȱ
seriosȱ afectateȱ dac©ȱtendinôe,ȱ
deȱ noileȱ aparôinȱcareȱ
planuluiȱ cultic,ȱelementulȱ
valorificauȱ liturgic,ȱ
artistic;ȱ
mundanȱfiecareȱ dintreȱ nuȱ
óiȱ raôional;ȱ acesteaȱ seȱ reg©seóteȱ
înȱ consensȱ sinergicȱ
óiȱ niciȱ înȱ toate.ȱ
înȱ paralelȱ cuȱ
Dar,ȱ peȱ m©sur©ȱ
adev©rulȱ ceȱ seȱ dezvolt©ȱ
deȱ credinô©,ȱ artaȱ religioas©,ȱ
ciȱ înȱ opoziôieȱ óiȱ înȱ daunaȱ înȱacestuiaȱ
estȱ caȱ óiȱdinȱ
înȱ
vest,ȱapareȱrisculȱunorȱneînôelegeriȱînȱvalorizareaȱraporturilorȱ
urm©.ȱ
dintreȱȱ gîndireaȱ speculativ©,ȱ deȱ tipȱ occidental,ȱ preaȱ riguroas©ȱ
2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
înȱcompartiment©ri,ȱóiȱceaȱoriental©,ȱmaiȱafectiv©ȱóiȱmaiȱliber©.ȱ
ȱ
Coerenôaȱdintreȱteoriaȱfrumosuluiȱbiblicȱóiȱceaȱaȱarteiȱsacreȱseȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
opacizeaz©ȱînȱprimulȱcaz,ȱnuȱóiȱînȱalȱdoilea.ȱ
acestoraȱ
ȱ poateȱ faceȱ dou©ȱ constat©riȱ generale,ȱ înȱ completareaȱ

14
22
30
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ a)ȱOrientȱóiȱOccidentȱȱ
afirmateȱ maiȱ sus:ȱ dorinôaȱ expres©ȱ óiȱ unic©ȱ aȱ oric©ruiȱ
ȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
S©ȱregul©)ȱ
aceast©ȱ reôinem,ȱ înȱ s©ȱ
aȱ fostȱ acestȱ context,ȱ
separe,ȱ p©rereaȱ
cuȱ maxim©ȱ unuiȱvalorileȱ
acribie,ȱ autorȱ
contemporan,ȱ
întreȱ ele,ȱ caȱ oȱcare,ȱ
caleȱ ocupînduȬseȱ
deȱ accesȱ c©treȱ deȱ ceeaȱ
scrierileȱ esenôaȱ
luiȱ Dionisie,ȱ
ceȱ numimȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
afirm©:ȱ „Dintreȱ numeroaseleȱ denumiriȱ cuȱ careȱ sufletulȱ
credinciosȱseȱstr©duieóteȱs©ȱseȱapropieȱdeȱinsondabilaȱtain©ȱaȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
luiȱ
ceeaȱDumnezeu,ȱ Frumosulȱ
ceȱ iȬaȱ încurajatȱ esteȱ
peȱ aceaȱ
uniiȱ noôiuneȱ peȱ
specialiótiȱ careȱ
s©Ȭlȱ teologiaȱ
considereȱ
româneasc©ȱ aȱ c©utatȱ s©ȱ
adev©ratulȱ întemeietorȱ alȱoȱ aprofundezeȱ
esteticii.ȱ maiȱsensȱ
Înȱ acelaóiȱ mult.ȱ Laȱ maiȱ
aȱ gînditȱ óiȱ
vechileȱpreocup©riȱpentruȱaceast©ȱtem©ȱsȬauȱad©ugatȱalteleȱînȱ
Hegel,ȱ cîndȱ aȱ desprinsȱ „ideeaȱ sensibil©”ȱ deȱ „ideeaȱ pur©”,ȱ
careȱ concepôieiȱ
temeiulȱ teoreticȱdionisieneȱ iȱ seȱ acord©ȱ
alȱ unuiȱ întregȱ oȱ atenôieȱsistemȱ
óiȱ monumentalȱ cuvenit©,ȱ
deȱ
comparativȱ cuȱ augustinismulȱ
gîndire,ȱ consacrat,ȱ întrȬoȱ prim©ȱ óiȱ tomismul,ȱ preponderente,ȱ
parte,ȱ teorieiȱ frumosuluiȱ
uneori,ȱ pîn©ȱ atunci”8).ȱ Sentimentulȱ religiosȱ prezint©ȱ oȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
component©ȱ uman©ȱ unic©ȱ óiȱ vital©;ȱ elȱ sȬaȱ constituitȱ printrȬoȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
imens©ȱtr©ireȱóiȱcomuniuneȱcuȱimagineaȱvieȱaȱdivinit©ôiiȱóiȱînȱ
Înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ exist©ȱ doveziȱ clareȱ c©ȱ autoriiȱ
subtil©ȱ conlucrareȱ
raôionalióti,ȱ (sinergie)ȱ cuȱ celelalteȱ
reprezentanôiȱ aiȱ valoriȱ aleȱpozitiviste,ȱ
gîndiriiȱ spiritului,ȱ
cuȱbineleȱóiȱcuȱadev©rul.ȱNesocotireaȱacesteiȱrealit©ôiȱsufleteóti,ȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
împotrivaȱ
aóaȱ sporadiceȱ evidenôei,ȱ atrageȱ
înȱ anumiteȱ dup©ȱ
epoci)ȱ sine,ȱ filocalice.ȱ
esteticiiȱ cumȱ experienôaȱ
Capitolulȱaȱ
doveditȬoȱ înȱ diverseȱ ocazii,ȱ risculȱ necunoaóteriiȱ óiȱ umiliriiȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱ
fiinôei,ȱ înȱ lucrareȱsaleȱ
înzestr©rileȱ devenit©ȱ
celeȱ celebr©ȱ maiȱ alesȱ prinȱ
maiȱ caracteristice.ȱ criticileȱ
Disputeleȱ
careȱ iȱ sȬauȱ
sinodaleȱ dinȱadus,ȱ
epocaȱcuprindeȱ
eroic©ȱ aȱmulteȱ inexactit©ôiȱóiȱóiȱceleȱ
creótinismuluiȱ confuzii.ȱ Seȱ
careȱ auȱ
urmatȱ pîn©ȱ înȱ timpurileȱ celeȱ maiȱ apropiateȱ sȬauȱ produs,ȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
neab©tut,ȱ înȱ numeleȱ adev©ruluiȱ deȱ credinô©.ȱ Deȱ aceeaȱ esteticaȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
medieval©ȱ trebuieȱ abordat©ȱ cuȱ necesitateȱ înȱ modȱ diferenôiat,ȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
dup©ȱ specificulȱ celorȱ dou©ȱ mariȱ ramuriȱ aleȱ creótin©t©ôii:ȱ dinȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
r©s©ritȱ óiȱ dinȱ apus.ȱ Pentruȱ ortodocói,ȱ pasulȱ decisivȱ înȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
constituireaȱteoretic©ȱaȱfrumosuluiȱdeȱcredinô©ȱlȬaȱf©cutȱDionisieȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ împrumuturiȱ platonieneȱ laȱ Sf.ȱ
PseudoȬAreopagitul;ȱ
Augustinȱ sauȱ augustinieneȱ pentruȱlaȱ catolici,ȱ
Sf.ȱ Tomaȱacelaóiȱ rolȱ lȬaȱ îndeplinitȱ
dinȱ Aquino.ȱ Apelîndȱ
Fericitulȱ Augustin,ȱ
laȱ unȱ autorȱ contemporanȱdezvoltat,ȱ
(F.P.ȱ pesteȱ secole,ȱcareȱ
Chambers),ȱ deȱ înȱ
Tomaȱ dinȱ
lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ
Aquino.ȱ Atîtȱ Sf.ȱseȱDionisie,ȱ cîtȱ óiȱ Sf.ȱ
arat©ȱ preocupatȱ Augustinȱ
doarȱ tangenôialȱauȱdeȱpreluatȱ óiȱ
esteticaȱ
prelucratȱizvoareȱcomune:ȱPlatonȱóiȱPlotin.ȱIȬauȱatras,ȱîns©,ȱînȱ
medieval©,ȱ tratatulȱ citatȱ încearc©ȱ s©ȱ expliceȱ lipsaȱ deȱ interesȱ aȱ
direcôiiȱsensibilȱnoi,ȱcompletînduȬiȱcuȱsubliniat©ȱpersonalitate.ȱ
Bisericiiȱ pentruȱ problemeleȱ frumosului;ȱseȱ reclam©ȱpresiuneaȱ
strivitoareȱ asupraȱ spirituluiȱ exercitat©ȱdeȱ moralaȱ religioas©ȱóiȱ

15
23
31
Petru Ursache

ast©ziȱSf.ȱAugustinȱcaȱgînditorȱdivinȱaȱavutȱputereaȱóiȱharulȱs©ȱ
nuȱ sȬaȱ stinsȱ teoriaȱ perisabilit©ôiiȱ dinȱ conótiinôaȱ lumiiȱ
îndrumeȱ
cultivate.ȱ viaôaȱ
Alȱ VIIȬleaȱ
spiritual©ȱ
Congresȱ
aȱ Europeiȱ
Internaôionalȱ
timpȱ deȱ deȱcîtevaȱ
estetic©ȱ
secole,ȱ
dinȱ
directȱ
1972,ȱ deȱ
oriȱlaȱprintrȬoȱ
Bucureóti,ȱ
serieȱ
sȬaȱdeȱ
desf©óuratȱ
urmaóiȱ iluótriȱ
subȱ antetulȱ
dinȱ rîndulȱ
semnificativ:ȱ
cleruluiȱ
dispariôiaȱElȱ
catolic.ȱ artei.ȱ
îóiȱ fundamenteaz©ȱ
Aȱ separaȱ artaȱ deȱ teoriaȱ
religieȱ
frumosuluiȱ
pentruȱ aȱ leȱ óiȱ puneȱ
aȱ artei,ȱ
înȱ
foarteȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
riguroas©ȱ óiȱ cuprinz©toare,ȱ peȱ celebrulȱ tripticȱ
tradiôionalȱ ordine,ȱ m©sur©,ȱ form©,ȱ dorindȱ s©Ȭlȱ fac©ȱ utilȱ maiȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
curîndȱ
predicatȱ pentruȱ
óiȱ dezvoltatȱ
viaôaȱ concret©ȱ
nihilismulȱ
aȱ arteiȱreligiosȱ
decîtȱ pentruȱ
prinȱspeculaôiaȱ
afirmaôiiȱ
abstract©.ȱ
tulbur©toareȱ Aȱ fostȱ
óiȱ consternante.ȱ
omulȱ providenôialȱ
Înȱ primulȱ
pentruȱ rînd,ȱ
oȱ Europ©ȱ
aȱ lansatȱ
deȱ Vestȱ
tezaȱ
careȱ
óocant©,ȱ
îóiȱ c©utaȱ
tipicȱ identitate,ȱ
protestant©ȱ deocamdat©,ȱ
óiȱ eretic©,ȱînȱdespreȱ
ócoliȱ abaôialeȱ
istoricitateaȱ
óiȱ înȱ
misteruluiȱ
reformeȱ ecleziastice,ȱ
creótinȱ fundamentalȱ
subȱ ameninôareaȱ
ói,ȱ implicit,ȱ
destr©m©riiȱ
despreȱimperiuluiȱ
„moartea”ȱ
óiȱsubȱpresiuneaȱbarbarilorȱnordici.ȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ aȱ maiȱ susôinutȱ (ceeaȱ ceȱ
realitateaȱ
Prinȱcontraziceȱ
Dionisie,ȱ cunoaótereaȱ
deȱ laȱ distanô©)ȱ aȱ c©p©tatȱ
c©ȱ religiaȱ
înôelesuriȱ
creótin©ȱdintreȱ
nuȱ aȱ
celeȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
maiȱ înalteȱ óiȱ maiȱ subtile.ȱ Nuȱ aȱ fostȱ numaiȱ unȱ scriitorȱ
sacru,ȱalesȱóiȱinspirat,ȱcumȱseȱconsidera,ȱrevendicînduȬseȱdeȱlaȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
înȱ
Sf.ȱPavel,ȱdarȱóiȱoȱfiinô©ȱvrednic©ȱdeȱlegend©.ȱÎntrȬadev©r,ȱviaôaȱ
masseȱ decîtȱ afirmaôiile,ȱ putîndȱ fiȱ transformateȱ ȱ înȱ frazeȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
iȱ sȬaȱ pierdutȱ înȱ ficôiune,ȱ deȱ aceeaȱ iȱ seȱ spuneȱ óiȱ Pseudo...;ȱ înȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
schimb,ȱ aȱ r©masȱ scriereaȱ s©ȱ depun©ȱ m©rturieȱ pentruȱ el.ȱ
bineȱ
Wladyslawȱ
deȱ unȱTatarkiewiczȱ
secol,ȱ s©ȱ stopezeȱ
areȱ perfect©ȱ
oriceȱdreptateȱ
încercareȱ deȱ paralel©ȱ
întrȬoȱ gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
concluziv©,ȱ consacrat©ȱ celorȱ doiȱ mariȱ reprezentanôiȱ aiȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
creótin©t©ôii,ȱ r©s©riteneȱ óiȱ apusene:ȱ „Vremeȱ deȱ unȱ mileniu,ȱ
unorȱ clericiȱ
Augustinȱ iezuiôi,ȱautoritateaȱ
aȱ r©masȱ Duȱ Bosȱ (Dubos),ȱ Batteauxȱ
înȱ materieȱ sauȱ André,ȱ
deȱ estetic©ȱ deȱ
creótin©.ȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
Însemn©tateaȱ luiȱ aȱ fostȱ egalat©ȱ doarȱ deȱ PseudoȬDionisie.ȱ
frumosului,ȱ
Cîtevaȱ veacuriȱ gustului,ȱ summaeȬleȱ óiȱ
sentimentuluiȱ
maiȱ tîrziu,ȱ imaginaôiei,ȱ
scolastice,ȱ auȱ fostȱ
ocupînduȬseȱ
seriosȱ afectateȱ deȱ noileȱ tendinôe,ȱ careȱ valorificauȱ elementulȱ
deȱfrumos,ȱseȱbazauȱînȱexclusivitateȱpeȱaceótiȱdoiȱscriitori.ȱDinȱ
mundanȱ óiȱ raôional;ȱ nuȱ înȱ consensȱ óiȱ niciȱ înȱ paralelȱ cuȱ
eiȱóiȬaȱextrasȱEvulȱMediuȱconcepôiaȱmetafizic©ȱdespreȱfrumosȱ
adev©rulȱ
(iarȱ deȱ credinô©,ȱ
dinȱ Augustin,ȱ ciȱ înȱnumeroaseȱ
óiȱ alteȱ opoziôieȱ óiȱ ideiȱ
înȱ daunaȱ
despreȱ acestuiaȱ
frumosȱ dinȱ
óiȱ
urm©.ȱ
art©).ȱ Concepôiaȱ religiosoȬmetafizic©ȱ despreȱ frumos,ȱ careȱ aȱ
ȱ bazaȱ esteticiiȱ medievale,ȱ aȱ fostȱ elaborat©ȱ astfelȱ înȱ
alc©tuitȱ
2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
secoleleȱalȱIVȬleaȱóiȱalȱVȬlea.ȱCuȱtoateȱc©ȱóiȬaȱmenôinutȱpoziôiaȱ
ȱ fineleȱ Evuluiȱ Mediu,ȱ eaȱ nuȱ aȱ maiȱ cunoscutȱ vreoȱ
pîn©ȱ laȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
dezvoltare,ȱciȱaȱfostȱnumaiȱrepetat©,ȱuneoriȱînȱtermeniȱnoi,ȱdarȱ
acestoraȱ poateȱ faceȱ dou©ȱ constat©riȱ generale,ȱ înȱ completareaȱ
maiȱadeseaȱexactȱînȱcuvinteleȱluiȱPseudoȬDionisieȱóiȱAugustin.ȱ

14
24
32
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ maiȱ sus:ȱ dorinôaȱ expres©ȱ óiȱ unic©ȱ aȱ oric©ruiȱ
Eaȱaȱoferitȱmaiȱdegrab©ȱcadrulȱdecîtȱconôinutulȱEvuluiȱMediuȱ
matur,ȱcareȱaȱfostȱmetafizicȱdoarȱîntrȬoȱmic©ȱm©sur©,ȱfiindȱmaiȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
alesȱempiricȱóiȱótiinôific”
aceast©ȱ regul©)ȱ aȱ fostȱ s©ȱ 9).ȱsepare,ȱ cuȱ maxim©ȱ acribie,ȱ valorileȱ

ele,ȱ caȱ oȱ caleȱ deȱ accesȱ c©treȱ ceeaȱ ceȱ numimȱ esenôaȱ
întreȱ Ultimaȱfraz©ȱseȱrefer©ȱlaȱEvulȱMediuȱscolasticȱ(„matur”),ȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
apusean,ȱ nuȱ óiȱ laȱ celȱ r©s©ritean.ȱ Dionisieȱ eraȱ oȱ personalitateȱ
contemplativ©ȱ óiȱ mistic©,ȱ asemeneaȱ tuturorȱ p©rinôilorȱ óiȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
c©rturarilorȱ
ceeaȱ ceȱ iȬaȱortodocói.ȱ
încurajatȱR©s©ritulȱ
peȱ uniiȱ seȱspecialiótiȱ
bucura,ȱ laȱ aceaȱ
s©Ȭlȱ vreme,ȱ
considereȱdeȱ
stabilitateȱ politic©.ȱ Bizanôulȱ
adev©ratulȱ întemeietorȱ prelua,ȱ
alȱ esteticii.ȱ deopotriv©,ȱ
Înȱ acelaóiȱ tradiôiaȱ
sensȱ aȱ gînditȱ óiȱ
imperial©ȱ
Hegel,ȱ cîndȱ aȱ Romeiȱ óiȱ peȱ„ideeaȱ
aȱ desprinsȱ ceaȱ cultural©ȱ aȱ Atenei,ȱ
sensibil©”ȱ dezvoltîndȱ
deȱ „ideeaȱ pur©”,ȱ
teologia,ȱteoreticȱ
temeiulȱ filosofia,ȱalȱînv©ô©mîntulȱ
unuiȱ întregȱóiȱóiȱ artele.ȱ Oameniiȱ deȱ
monumentalȱ cultur©ȱ
sistemȱ deȱ
seȱ simôeauȱ
gîndire,ȱ ocrotiôiȱ deȱ
consacrat,ȱ ordineaȱ
întrȬoȱ prim©ȱstatal©ȱ óiȱ nuȱ
parte,ȱ aveauȱfrumosuluiȱ
teorieiȱ motiveȱ deȱ
îngrijorareȱ privindȱ realitateaȱ imediat©.ȱ Esteȱ óiȱ cazulȱ luiȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
Dionisie,ȱcareȱîóiȱîndreptaȱprivireaȱspreȱnecuprinsulȱexistenôei,ȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
experimentîndȱ
Înȱ alȱ doileaȱ contemplareaȱ
rînd,ȱ exist©ȱ infinit©ôiiȱ
doveziȱ divine.ȱ
clareȱ c©ȱ Singurȱ oȱ
autoriiȱ
m©rturiseóte:ȱ
raôionalióti,ȱ „kiȱ maiȱ întîiȱ deȱaiȱtoate,ȱ
reprezentanôiȱ dac©ȱ seȱ pozitiviste,ȱ
gîndiriiȱ cuvineȱ s©ȱ
contempl©mȱ denumireaȱ ceaȱ perfect©ȱ óiȱ bun©ȱ aȱ tuturorȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
emanaôiilorȱdumnezeieóti...”
aóaȱ sporadiceȱ înȱ anumiteȱ epoci)ȱ 10)ȱsau:ȱ„Darȱs©ȱridic©mȱochiiȱspreȱ
esteticiiȱ filocalice.ȱ Capitolulȱ
culmi,ȱf©r©ȱs©ȱvestimȱdoarȱblîndeôeaȱoamenilor...”
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ11).ȱStilulȱs©uȱ

Helmutȱ
esteȱ Kuhn,ȱ
exaltatȱ óiȱ lucrareȱ devenit©ȱ
apologetic,ȱ pentruȱ celebr©ȱ
c©ȱ seȱmaiȱ alesȱ
vreaȱ aȱ prinȱ
fiȱ oȱ criticileȱ
cîntareȱ
careȱ iȱ sȬauȱ adus,ȱ cuprindeȱ multeȱ inexactit©ôiȱ óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
despreȱceleȱfrumoaseȱóiȱînalte:ȱ„S©ȱprosl©vimȱbineleȱcaȱpeȱcevaȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
ceȱcuȱadev©ratȱexist©ȱóiȱcaȱpeȱcelȱceȱd©ȱexistenôaȱtuturorȱcelorȱ
ceȱ sînt”12).ȱ Alteori,ȱ îóiȱ m©rturiseóteȱ idealulȱ apostolicȱ óiȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
misionar,ȱ crezînduȬseȱ asemeneaȱ Sfîntuluiȱ Pavel,ȱ alesȱ deȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
divinitateȱ s©ȱ fac©ȱ inteligibileȱ oamenilorȱ adev©rurileȱ subtileȱ óiȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
tainice:ȱ „Veziȱ c©ȱ óiȱ noiȱ nȬamȱ p©stratȱ pentruȱ noiȱ niciȱ unaȱ dinȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
înv©ô©turileȱsfinteȱceȱneȬauȱfostȱtransmise;ȱciȱleȬamȱîmp©rt©óitȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ împrumuturiȱ platonieneȱ laȱ Sf.ȱ
întocmaiȱ
Augustinȱóiȱ vou©ȱ
sauȱ óiȱ altorȱ b©rbaôiȱ
augustinieneȱ laȱ Sf.ȱsfinôi,ȱ
Tomaȱpeȱdinȱcîtȱ vomȱ fiȱApelîndȱ
Aquino.ȱ înȱ stareȱ
noiȱcaȱs©ȱleȱspunem,ȱiarȱceilalôiȱcaȱs©ȱleȱînôeleag©,ȱneschimbîndȱ
laȱ unȱ autorȱ contemporanȱ (F.P.ȱ Chambers),ȱ careȱ înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱnimicȱ
întruȱ ofȱ Taste,ȱ
tradiôia,ȱ fieȱpreocupatȱ
seȱ arat©ȱ caȱ s©ȱ leȱ expunem.ȱ Iarȱ acesteaȱ
doarȱ tangenôialȱ s©ȱ fieȱ
deȱ esteticaȱ
astfelȱcumȱsȬauȱspusȱóiȱcumȱeȱpl©cutȱluiȱDumnezeu”
medieval©,ȱ tratatulȱ citatȱ încearc©ȱ s©ȱ expliceȱ lipsaȱ deȱ 13).ȱinteresȱ aȱ

Texteleȱ
Bisericiiȱ pentruȱniȱ seȱ parȱ frumosului;ȱseȱ
problemeleȱ l©muritoareȱ pentruȱ celeȱ dou©ȱ
reclam©ȱpresiuneaȱ
temperamenteȱ
strivitoareȱ asupraȱ distincteȱ oriȱ direcôiiȱ
spirituluiȱ culturaleȱ
exercitat©ȱdeȱ reprezentateȱ
moralaȱ religioas©ȱóiȱdeȱ

15
25
33
Petru Ursache

ast©ziȱóiȱnuȱ
unulȱ deȱsȬaȱ
cel©laltȱ
stinsȱînȱ
teoriaȱ
parteȱperisabilit©ôiiȱ
(Dionisieȱ /ȱ Augustin)ȱ
dinȱ conótiinôaȱ
óiȱ tipuriȱ
lumiiȱ
deȱ
mistic©.ȱ
cultivate.ȱ Retoricaȱ apusean©ȱ
Alȱ VIIȬleaȱ seȱ ordoneaz©ȱ
Congresȱ Internaôionalȱ dup©ȱ deȱmodeleȱ
estetic©ȱlogiceȱ
dinȱ
riguroaseȱ
1972,ȱ deȱ laȱ óiȱBucureóti,ȱ
pozitiviste,ȱsȬaȱ
exprimînd,ȱ
desf©óuratȱ înainteȱ deȱ toate,ȱ
subȱ antetulȱ raporturileȱ
semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ întreȱ
concreteȱ artei.ȱ lucrurileȱ
Aȱ separaȱlumiiȱ v©zute;ȱ
artaȱ deȱ religieȱr©s©riteanulȱ
pentruȱ aȱ leȱscrieȱ
puneȱsubȱînȱ
extaz©ȱ óiȱ „vede”ȱ raporturiȱ nev©zute,ȱ peȱ careȱ iȱ leȱ certific©ȱ dreptȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
adev©rateȱ oȱ instanô©ȱ suprafireasc©ȱ óiȱ inspiratoare.ȱ Trebuieȱ s©ȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
ôinemȱseamaȱdeȱacesteȱdeosebiriȱcareȱnuȱsîntȱtotdeaunaȱnumaiȱdeȱ
predicatȱ óiȱ dezvoltatȱ nihilismulȱ religiosȱ prinȱ afirmaôiiȱ
nuanô©ȱoriȱminime,ȱpentruȱaȱnuȱjudecaȱesteticaȱmedieval©ȱînȱsensȱ
tulbur©toareȱ óiȱ consternante.ȱ Înȱ primulȱ rînd,ȱ aȱ lansatȱ tezaȱ
globalȱ
óocant©,ȱ óiȱ tipicȱ
uniformizator.ȱ
protestant©ȱ Înȱ óiȱ
interiorulȱ
eretic©,ȱeiȱdespreȱ
seȱ distingȱ direcôiiȱ
istoricitateaȱ
specifice,ȱ
misteruluiȱ nicidecumȱ opuse,ȱ ciȱ paralele,ȱ
creótinȱ fundamentalȱ adeseaȱ
ói,ȱ implicit,ȱ interferente,ȱ
despreȱ „moartea”ȱ înȱ
privinôaȱfrumosuluiȱóiȱaȱteorieiȱartei.ȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ aȱ maiȱ susôinutȱ (ceeaȱ ceȱ
ȱ
realitateaȱ contraziceȱ deȱ laȱ distanô©)ȱ c©ȱ religiaȱ creótin©ȱ nuȱ aȱ
b)ȱDionisieȱPseudoȬAreopagitulȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
ȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
Dionisieȱ
înȱ masseȱ decîtȱPseudoȬAreopagitulȱ
afirmaôiile,ȱ putîndȱ poateȱ fiȱ considerat,ȱ
fiȱ transformateȱ ȱ înȱ dup©ȱ
frazeȱ
dateleȱ sumareȱ prezentate,ȱ întemeietorulȱ esteticiiȱ medievaleȱ –ȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
r©s©ritene,ȱ aóaȱ cumȱ Fericitulȱ Augustinȱ óiȬaȱ cîótigatȱ acelaóiȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
meritȱ
bineȱ deȱînȱ spaôiulȱ apusean.ȱ
unȱ secol,ȱ Urmeaz©ȱ
s©ȱ stopezeȱ s©ȱ fieȱ
oriceȱ aduseȱ argumenteleȱ
încercareȱ deȱ gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
necesareȱ uneiȱ recept©riȱ concrete.ȱ Dar,ȱ înainteȱ deȱ toate,ȱ oȱ
chestiuneȱ terminologic©ȱ trebuieȱ abordat©ȱ neap©rat:ȱ prinȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
estetic©ȱ
unorȱ medieval©ȱ
clericiȱ înôelegemȱ
iezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱdimensiuneaȱ
(Dubos),ȱ Batteauxȱ religioas©ȱ aȱ creaôiei,ȱ
sauȱ André,ȱ deȱ
maiȱ p©truns©ȱ deȱ Duhulȱ Sfîntȱ înȱ r©s©ritȱ óiȱ maiȱ deschis©ȱ c©treȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
spiritulȱ
frumosului,ȱ pragmaticȱ înȱ sentimentuluiȱ
gustului,ȱ vest.ȱ Nuȱ g©simȱ nic©ieriȱ înȱ auȱ
óiȱ imaginaôiei,ȱ texteleȱ
fostȱ
ortodoxeȱc©ȱartaȱtrebuieȱs©ȱproduc©ȱinteresȱimediatȱóiȱpl©cere,ȱ
seriosȱ afectateȱ deȱ noileȱ tendinôe,ȱ careȱ valorificauȱ elementulȱ
ciȱ desf©tare,ȱ
mundanȱ óiȱîncîntare,ȱ
raôional;ȱminunare,ȱ stareȱ extatic©;ȱ
nuȱ înȱ consensȱ óiȱ niciȱcuȱînȱalteȱ cuvinte,ȱ
paralelȱ cuȱ
integrareȱ
adev©rulȱ deȱ treptat©ȱ înȱciȱceleȱ
credinô©,ȱ dou©ȱ ierarhii,ȱ
înȱ opoziôieȱ óiȱ înȱ daunaȱbisericeasc©ȱ
acestuiaȱ dinȱ óiȱ
cereasc©.ȱ
urm©.ȱ Esteticaȱ medieval©ȱ reprezint©ȱ oȱ etap©ȱ aȱ esteticiiȱ
teologiceȱ(sauȱfilocalice).ȱRaportulȱdintreȱeleȱesteȱcaȱdintreȱparteȱ
ȱ
óiȱ întreg.ȱ Ceaȱ dinȱ urm©ȱ 2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
sȬaȱ constituitȱ continuîndȬoȱ peȱ prima,ȱ
înȱcondiôiiȱistoriceȱproprii,ȱprinȱstudiulȱaprofundatȱalȱsfintelorȱ
ȱ
scripturi,ȱ alȱ tradiôieiȱ bisericeóti,ȱ alȱ textelorȱ patristiceȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
descoperiteȱulterior,ȱeditate,ȱadnotate,ȱtraduse.ȱ
acestoraȱ poateȱ faceȱ dou©ȱ constat©riȱ generale,ȱ înȱ completareaȱ

14
26
34
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ Înȱ
afirmateȱ
secolulȱ maiȱ
nostru,ȱ esteticaȱ expres©ȱ
sus:ȱ dorinôaȱ teologic©ȱóiȱpoart©ȱ
unic©ȱ însemneleȱ
aȱ oric©ruiȱ
renaóteriiȱ sentimentuluiȱ religiosȱ înȱ vestȱ óiȱ est,ȱ dup©ȱ exploziaȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
scientismuluiȱ
aceast©ȱ regul©)ȱpostȬrenascentist,ȱ
aȱ fostȱ s©ȱ separe,ȱ favorizatȱ
cuȱ maxim©ȱ deȱacribie,ȱ
pragmatismulȱ
valorileȱ
burghez,ȱ
întreȱ ele,ȱcareȱ iȬaȱcaleȱ
caȱ oȱ interzisȱ omuluiȱ
deȱ accesȱ viziuneaȱ
c©treȱ ceeaȱcosmic©ȱ
ceȱ numimȱ esenôaȱ
aȱ proprieiȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
fiinôe,ȱ limitînduȬlȱ laȱ oȱ existenô©ȱ biologic©ȱ steril©,ȱ dependent©ȱ
deȱ mitulȱ tehniciiȱ óiȱ alȱ maóinii.ȱ Tratateleȱ deȱ mistic©ȱ aleȱ luiȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
Dionisieȱauȱfostȱrevalorificate,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱdeȱoȱserieȱdeȱ
ceeaȱ ceȱ iȬaȱ încurajatȱ peȱ uniiȱ specialiótiȱ s©Ȭlȱ considereȱ
teologiȱ
adev©ratulȱ prestigioói,ȱ
întemeietorȱ înȱ specialȱ ruóiȱÎnȱ(emigraôiȱ
alȱ esteticii.ȱ acelaóiȱ sensȱînȱ vestȱ dup©ȱ
aȱ gînditȱ óiȱ
seismeleȱ
Hegel,ȱ cîndȱ socialeȱ produseȱ„ideeaȱ
aȱ desprinsȱ deȱ bolóevici),ȱ greciȱ
sensibil©”ȱ óiȱ „ideeaȱ
deȱ români.ȱpur©”,ȱ
Eiȱ auȱ
pusȱ înȱ evidenô©ȱ
temeiulȱ teoreticȱ alȱ unȱunuiȱ
întregȱ sistemȱ
întregȱ deȱ problemeȱsistemȱ
óiȱ monumentalȱ specificeȱ
deȱ
esteticiiȱ
gîndire,ȱ teologice:ȱ
consacrat,ȱ genezaȱ artei,ȱ teoriaȱ
întrȬoȱ prim©ȱ parte,ȱ frumosului,ȱ naturaȱ
teorieiȱ frumosuluiȱ
inspiraôieiȱóiȱaȱextazului,ȱpersonalitateaȱartistului,ȱaȱgeniuluiȱóiȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
aȱsfîntului,ȱcaracteristicileȱarteiȱînȱgeneralȱóiȱaleȱarteiȱreligioaseȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
înȱspecial.ȱAmȱcitatȱtemeȱfrecventeȱlaȱN.ȱBerdiaev,ȱN.ȱCrainic,ȱ
Înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ exist©ȱ doveziȱ clareȱ c©ȱ autoriiȱ
PaulȱEvdokimov,ȱAndroutsos,ȱJacquesȱMaritain,ȱD.ȱSt©niloae,ȱ
raôionalióti,ȱ reprezentanôiȱ aiȱ gîndiriiȱ pozitiviste,ȱ
autoriȱ careȱ reprezint©ȱ oȱ miócareȱ nou©ȱ óiȱ roditoareȱ înȱ esteticaȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
teologic©ȱaȱsecoluluiȱnostru.ȱ
aóaȱ sporadiceȱ înȱ anumiteȱ epoci)ȱ esteticiiȱ filocalice.ȱ Capitolulȱ
ȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ c)ȱMetodaȱareopagitic©ȱ
Kuhn,ȱ lucrareȱ devenit©ȱ celebr©ȱ maiȱ alesȱ prinȱ criticileȱ
careȱ iȱȱ sȬauȱ adus,ȱ cuprindeȱ multeȱ inexactit©ôiȱ óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
Spreȱ deosebireȱ deȱ ótiinôeleȱ exacteȱ óiȱ matematizate,ȱ înȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
teologieȱ funcôioneaz©ȱ dou©ȱ tipuriȱ retoriceȱ óiȱ metodologice,ȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
situateȱînȱcomplementaritate:ȱunulȱseȱbazeaz©ȱpeȱconcepteȱclarȬ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
distincteȱ óiȱ poart©ȱ denumireaȱ deȱ caleaȱ pozitiv©ȱ (viaȱ afirmativa),ȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
cel©laltȱ fiindȱ caleaȱ negativ©ȱ (viaȱ negationis);ȱ înȱ limbajulȱ deȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
specialitate,ȱ caleaȱpozitiv©ȱmaiȱesteȱcunoscut©ȱóiȱsubȱdenumireaȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ împrumuturiȱ platonieneȱ laȱ Sf.ȱ
catafatic©,ȱ
Augustinȱaȱ douaȱ
sauȱ prinȱ apofatic©:ȱ
augustinieneȱ „Lumeaȱ
laȱ Sf.ȱ Tomaȱ dinȱeȱ oglindaȱ
Aquino.ȱ înȱApelîndȱ
careȱ seȱ
r©sfrîngeȱDumnezeu,ȱspuneaȱNichiforȱCrainicȱînȱcursulȱs©uȱdeȱ
laȱ unȱ autorȱ contemporanȱ (F.P.ȱ Chambers),ȱ careȱ înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱmistic©,ȱ
teologieȱ Taste,ȱ seȱcaȱ oȱ cauz©ȱ
arat©ȱ înȱ efectulȱ
preocupatȱ doarȱei.ȱ Teologiaȱdeȱ
tangenôialȱ afirmativ©ȱ
esteticaȱ
procedeaz©ȱ deȱ susȱ înȱ
medieval©,ȱ tratatulȱ jos,ȱîncearc©ȱ
citatȱ deȱ laȱ Creatorȱ laȱ f©ptur©.ȱ
s©ȱ expliceȱ lipsaȱ deȱEaȱinteresȱ
distingeȱaȱ
rîndȱ peȱ pentruȱ
Bisericiiȱ rîndȱ însuóirileȱ
problemeleȱf©pturii,ȱ careȱ toateȱ reclam©ȱpresiuneaȱ
frumosului;ȱseȱ sîntȱ bune,ȱ fiindc©ȱ
lumeaȱ eȱ perfect©ȱ
strivitoareȱ asupraȱînȱ felulȱ eiȱ exercitat©ȱdeȱ
spirituluiȱ –ȱ óiȱ leȱ reuneóteȱ apoiȱreligioas©ȱóiȱ
moralaȱ înȱ ideeaȱ deȱ

15
27
35
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ sȬaȱ
Dumnezeu.ȱ Aȱ stinsȱ
distingeȱ pentruȱ
teoriaȱ aȱ uniȱ –ȱ iat©ȱ dinȱ
perisabilit©ôiiȱ metodaȱ
conótiinôaȱ
ei.ȱ Însuóirileȱ
lumiiȱ
acestea,ȱ
cultivate.ȱcoborîteȱ deȱ susȱ
Alȱ VIIȬleaȱ óiȱ r©sfrînteȱ
Congresȱ înȱ oglindaȱ
Internaôionalȱ deȱlumii,ȱ convinȱ
estetic©ȱ dinȱ
f©pturilor,ȱ
1972,ȱ deȱ laȱprinȱ chemareȱ
Bucureóti,ȱ sȬaȱeleȱ convinȱ óiȱ
desf©óuratȱ luiȱantetulȱ
subȱ Dumnezeu.ȱ Fiecareȱ
semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ Aȱ separaȱ artaȱ deȱ religieȱ pentruȱ aȱ leȱ puneȱ înȱ
însuóireȱaȱlumii,ȱcareȱeȱtotodat©ȱóiȱunȱatributȱdivin,ȱareȱînȱSfîntaȱ
Scriptur©ȱ unȱ numeȱ divin”14).ȱ Crainicȱ seȱ exprim©ȱ înȱ spiritulȱ luiȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
Dionisieȱ Areopagitul:ȱ Dumnezeuȱ esteȱ bun,ȱ înôelept,ȱ puternic,ȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
frumos,ȱ
predicatȱdrept.ȱ Acesteȱ atributeȱ
óiȱ dezvoltatȱ nihilismulȱreuniteȱ (viaȱ unitiva)ȱ
religiosȱ ducȱ laȱ
prinȱ afirmaôiiȱ
„cunoaóterea”ȱ
tulbur©toareȱ óiȱLui.ȱ Cumȱ omulȱ
consternante.ȱ Înȱ aȱ fostȱ creatȱ
primulȱ rînd,ȱ dup©ȱ chipȱ
aȱ lansatȱ óiȱ
tezaȱ
asem©nare,ȱ
óocant©,ȱ tipicȱurmeaz©ȱ c©ȱ óiȱ elȱóiȱ
protestant©ȱ poateȱ fiȱ bun,ȱ
eretic©,ȱ înôelept,ȱ
despreȱ puternic,ȱ
istoricitateaȱ
frumos,ȱ
misteruluiȱ drept.ȱ Cunoaótereaȱ
creótinȱ fundamentalȱ catafatic©ȱ (pozitiv©)ȱ
ói,ȱ implicit,ȱ îlȱ apropieȱ
despreȱ „moartea”ȱpeȱ
Dumnezeuȱdeȱom.ȱkiȱunulȱóiȱaltulȱseȱafl©ȱînȱcomuniune.ȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ aȱ maiȱ susôinutȱ (ceeaȱ ceȱ
Dionisieȱ
realitateaȱ esteȱ unȱ
contraziceȱ deȱscriitorȱ ermeticȱ
laȱ distanô©)ȱ (înȱ spiritulȱ
c©ȱ religiaȱ primelorȱ
creótin©ȱ nuȱ aȱ
generaôiiȱdeȱscriitoriȱsacri)ȱóiȱneȱr©mîneȱf©r©ȱsperanô©ȱdac©ȱnuȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
g©simȱ punctulȱ deȱ accesȱ c©treȱ înôelesulȱ frazeiȱ sale.ȱ Versetul:ȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
„Luminaȱ
înȱ masseȱ lumineaz©ȱ înȱ întunericȱ
decîtȱ afirmaôiile,ȱ putîndȱ óiȱfiȱ
întunericulȱ
transformateȱ nȬaȱȱbiruitȬo”ȱ
înȱ frazeȱ
(Ioan,ȱ 1.5)ȱ poateȱ aveaȱ urm©torulȱ înôeles:ȱ Hristosȱ Iisusȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
(Lumina)ȱ aȱ coborîtȱ cuȱ diavolulȱ (Întunericul)ȱ înȱ infernȱ înȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
momentulȱcrucific©riiȱóiȱaȱluminat,ȱadic©ȱsȬaȱr©zboitȱcuȱdiavolulȱ
bineȱ deȱ unȱ secol,ȱ s©ȱ stopezeȱ oriceȱ încercareȱ deȱ gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
(Întunericul);ȱ apoiȱ sȬaȱ în©lôatȱ victorios,ȱ salvînduȬneȱ peȱ noiȱ deȱ
p©catȱ óiȱ deȱ moarte.ȱ Acelaóiȱ simbolȱ alȱ luminiiȱ îlȱ foloseóteȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
Dionisieȱ
unorȱ înȱ urm©toareaȱ
clericiȱ fraz©:ȱ
iezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱ „Întunericulȱ
(Dubos),ȱ Batteauxȱseȱ faceȱ
sauȱnev©zutȱ laȱ
André,ȱ deȱ
lumin©ȱói,ȱcuȱatîtȱmaiȱnev©zut,ȱcuȱcîtȱluminaȱesteȱmaiȱintens©”ȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
(Epistolaȱ
frumosului,ȱ I).ȱ gustului,ȱ
Identific©mȱ aiciȱ unȱ aspectȱ
sentimentuluiȱ alȱ teorieiȱ emanaôieiȱ
óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱ fostȱ
divine,ȱ peȱ careȱdeȱ
seriosȱ afectateȱ aȱ formulatȬoȱ Plotinȱcareȱ
noileȱ tendinôe,ȱ prelucrînduȬlȱ
valorificauȱ peȱelementulȱ
Platonȱ óiȱ
reluat©,ȱ
mundanȱapoi,ȱ deȱ Augustinȱ
óiȱ raôional;ȱ nuȱ înȱ óiȱ consensȱ
deȱ Toma.ȱóiȱNuȱ neȱînȱ
niciȱ propunemȱ s©ȱ
paralelȱ cuȱ
coment©mȱ
adev©rulȱ deȱ aiciȱ „originalitatea”ȱ
credinô©,ȱ luiȱ Dionisie.ȱ
ciȱ înȱ opoziôieȱ Dar,ȱacestuiaȱ
óiȱ înȱ daunaȱ cîndȱ acestaȱ
dinȱ
vorbeóteȱ
urm©.ȱ despreȱ „Întunericulȱ divin”ȱ sauȱ cîndȱ scrie:ȱ „Înȱ acestȱ
întunericȱ
ȱ supraluminosȱ dorimȱ caȱ s©ȱ ajungem,ȱ óiȱ s©ȱvedem,ȱóiȱ
2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
s©ȱ cunoaótem,ȱ prinȱ nevedereȱ óiȱ necunoaótere,ȱ ceeaȱ ceȬiȱ maiȱ
presusȱȱ deȱ vedereȱ óiȱ deȱ cunoaótere...”15),ȱ niȱ seȱ propuneȱ metodaȱ
apofatic©ȱ(teologiaȱnegativ©),ȱîntemeiat©ȱdeȱmisticulȱr©s©riteanȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
óiȱintrat©ȱdefinitivȱînȱtradiôiaȱmeditaôieiȱreligioase.ȱ
acestoraȱ poateȱ faceȱ dou©ȱ constat©riȱ generale,ȱ înȱ completareaȱ

14
28
36
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ Omulȱsimteȱdorulȱdivinȱdeȱaȱseȱapropiaȱóiȱelȱdeȱcreator;ȱ
afirmateȱ maiȱ sus:ȱ dorinôaȱ expres©ȱ óiȱ unic©ȱ aȱ oric©ruiȱ
óiȱelȱareȱiniôiative,ȱprinȱelȱseȱafirm©ȱcunoaótereaȱdeȱjosȱînȱsus,ȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
apofatic©ȱ óiȱ negativ©.ȱ
aceast©ȱ regul©)ȱ aȱ fostȱ Ceeaȱ ceȱ seȱcuȱ
s©ȱ separe,ȱ ótieȱ sigurȱ (Dumnezeuȱ
maxim©ȱ esteȱ
acribie,ȱ valorileȱ
mare,ȱ bun,ȱcaȱ
întreȱ ele,ȱ adev©r)ȱ
oȱ caleȱdevineȱ deȱ necuprins;ȱ
deȱ accesȱ c©treȱ ceeaȱ peȱceȱ
m©sur©ȱ
numimȱ ceȱesenôaȱ
fiinôaȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
urc©ȱ spreȱ înôelesuriȱ maiȱ înalte,ȱ siguranôaȱ seȱ transform©ȱ înȱ
îndoial©,ȱ cunoaótereaȱ înȱ necunoaótere.ȱ Bineleȱ identificatȱ óiȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
precizatȱînȱconceptȱîóiȱl©rgeóteȱînôelesul,ȱc©p©tînd,ȱdeȱfapt,ȱunȱ
ceeaȱ ceȱ iȬaȱ încurajatȱ peȱ uniiȱ specialiótiȱ s©Ȭlȱ considereȱ
sensȱ maiȱ adînc;ȱ
adev©ratulȱ frumosulȱ
întemeietorȱ seȱ extindeȱ
alȱ esteticii.ȱ dinspreȱ
Înȱ acelaóiȱ sensȱlucruriȱ spreȱ
aȱ gînditȱ óiȱ
totalitate,ȱ
Hegel,ȱ cîndȱ asem©nareaȱ
aȱ desprinsȱ seȱ„ideeaȱ
schimb©ȱ înȱ neasem©nare.ȱ
sensibil©”ȱ deȱ „ideeaȱ Prinȱ esteȱ
pur©”,ȱ
(Tomaȱ
temeiulȱ Necredinciosul,ȱ
teoreticȱ alȱ unuiȱ psalmiiȱ
întregȱ óiȱarghezieni)ȱ
monumentalȱ nuȱsistemȱ
seȱ maiȱ
deȱ
presupuneȱprezenôaȱimediat©ȱóiȱpip©ibil©ȱaȱdivinit©ôii.ȱÎntrȬunȱ
gîndire,ȱ consacrat,ȱ întrȬoȱ prim©ȱ parte,ȱ teorieiȱ frumosuluiȱ
cuvînt,ȱ caleaȱ apofatic©ȱ d©ȱ impresiaȱ c©ȱ îlȱ „îndep©rteaz©”ȱ peȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
Dumnezeuȱ deȱ om.ȱ Acestȱ jocȱ paradoxalȱ alȱ apropieriiȬ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
îndep©rt©riiȱiȱseȱpareȱfirescȱAreopagitului:ȱ„Darȱveiȱîntreba,ȱdeȱ
Înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ exist©ȱ doveziȱ clareȱ c©ȱ autoriiȱ
ce,ȱdup©ȱceȱamȱf©cutȱafirmaôiileȱdivineȱîncepîndȱcuȱCelȱdintîi,ȱ
raôionalióti,ȱ reprezentanôiȱ aiȱ gîndiriiȱ pozitiviste,ȱ
începemȱnegaôiileȱdivineȱdeȱlaȱceleȱdinȱurm©?ȱPentruȱc©ȱatunciȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
cîndȱamȱafirmatȱpeȱAcelaȱcareȬiȱmaiȱpresusȱdeȱoriceȱafirmare,ȱ
aóaȱ sporadiceȱ înȱ anumiteȱ epoci)ȱ esteticiiȱ filocalice.ȱ Capitolulȱ
trebuiaȱs©ȱpunemȱbazaȱafirm©riiȱpornindȱdeȱlaȱceeaȱceȱeraȱmaiȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱcuȱ
înruditȱ Kuhn,ȱ lucrareȱ
El;ȱ peȱ devenit©ȱ
cîndȱ atunciȱ celebr©ȱ
cîndȱ maiȱpeȱ
îlȱ neg©mȱ alesȱ prinȱ
Celȱ criticileȱ
careȬiȱ maiȱ
presusȱdeȱoriceȱnegare,ȱtrebuiaȱs©Ȭlȱneg©mȱpornindȱdeȱlaȱceleȱ
careȱ iȱ sȬauȱ adus,ȱ cuprindeȱ multeȱ inexactit©ôiȱ óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
maiȱ îndep©rtateȱ deȱ El”.ȱ Caleaȱ apofatic©,ȱ prinȱ urmare,ȱ seȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
coreleaz©ȱ cuȱ cealalt©,ȱ catafatic©.ȱ Maiȱ multȱ decîtȱ atît,ȱ oȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
înt©reóte,ȱ schimbînduȬiȱ sferaȱ deȱ înôeles,ȱ dinspreȱ intelectȱ spreȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
spiritualizareaȱ gîndirii.ȱ Esteȱ oȱ tehnic©ȱ subtil©ȱ aȱ misticiiȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
r©s©ritene,ȱ înrudit©ȱ cuȱ „metodaȱ rug©ciunii”,ȱ careȱ face,ȱ prinȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
exerciôiuȱîndelungatȱóiȱr©bd©tor,ȱs©ȱcoboareȱputerileȱminôiiȱînȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ împrumuturiȱ platonieneȱ laȱ Sf.ȱ
inim©,ȱ
Augustinȱ ajutîndȬoȱ s©ȱ devin©ȱ laȱ
sauȱ augustinieneȱ unȱSf.ȱ
organȱ
Tomaȱ alȱdinȱ
erosuluiȱ
Aquino.ȱdivinȱ óiȱ s©ȱ
Apelîndȱ
acôionezeȱînȱdirecôiaȱcunoaóteriiȱcuȱînmulôit©ȱforô©.ȱ„Darȱacesteȱ
laȱ unȱ autorȱ contemporanȱ (F.P.ȱ Chambers),ȱ careȱ înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ seȱ arat©ȱ preocupatȱ doarȱ tangenôialȱ deȱ esteticaȱ
concepteȱóiȱexpresiiȱnegative,ȱspuneȱD.ȱSt©niloae,ȱnuȱexprim©ȱ
oȱ conótiinô©ȱ
medieval©,ȱ aȱ sufletuluiȱ
tratatulȱ c©ȱ Dumnezeuȱ
citatȱ încearc©ȱ nuȱ eȱ
s©ȱ expliceȱ lipsaȱ deȱcunoscutȱ
interesȱ aȱ
nicidecum.ȱ Adic©ȱ
Bisericiiȱ pentruȱ teologiaȱfrumosului;ȱseȱ
problemeleȱ negativ©ȱ nuȱ reclam©ȱpresiuneaȱ
eȱ numaiȱ unȱ actȱ
unilateral,ȱ oȱ simpl©ȱ
strivitoareȱ asupraȱ conótiinô©ȱ
spirituluiȱ aȱ neputinôeiȱ
exercitat©ȱdeȱ intelectualeȱ
moralaȱ deȱ aȱ
religioas©ȱóiȱ

15
29
37
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱpeȱ
cunoaóteȱ sȬaȱDumnezeu,ȱ
stinsȱ teoriaȱciȱperisabilit©ôiiȱ
înȱ eaȱ seȱ exprim©ȱ
dinȱ conótiinôaȱ
óiȱ oȱ «simôire»ȱ
lumiiȱ

necuprinsuluiȱluiȱDumnezeu,ȱoȱexperienô©ȱaȱlui,ȱcareȱcreóteȱpeȱ
cultivate.ȱ Alȱ VIIȬleaȱ Congresȱ Internaôionalȱ deȱ estetic©ȱ dinȱ
m©suraȱurcuóuluiȱduhovnicescȱalȱomului”
1972,ȱ deȱ laȱ Bucureóti,ȱ sȬaȱ desf©óuratȱ subȱ antetulȱ 16).ȱ semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ Aȱ„întunericulȱ
Sintagmeleȱ separaȱ artaȱ divin”ȱ óiȱ „luminaȱ
deȱ religieȱ pentruȱ lumineaz©ȱ
aȱ leȱ puneȱ înȱ
întuneric”ȱ devinȱ inteligibileȱ dac©ȱ unimȱ „caleaȱ pozitiv©”ȱ cuȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
aceeaȱ „negativ©”.ȱ C©ciȱ luminaȱ înseamn©ȱ „cîtȱ îlȱ putemȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
cunoaóte”.ȱ
predicatȱ óiȱ Deȱdezvoltatȱ
aiciȱ nuȱ rezult©ȱ c©ȱ întunericulȱ
nihilismulȱ religiosȱînceteaz©ȱ deȱ aȱ fiȱ
prinȱ afirmaôiiȱ
luminaȱ dincoloȱ
tulbur©toareȱ deȱ cunoaótere.ȱ
óiȱ consternante.ȱ Înȱ Elȱ exist©ȱ
primulȱ caȱ supraȬlumin©,ȱ
rînd,ȱ aȱ lansatȱ tezaȱ
eventualȱ
óocant©,ȱ caȱ lumin©ȱ
tipicȱ increat©,ȱóiȱ
protestant©ȱ aóaȱeretic©,ȱ
cumȱ frumuseôeaȱ unuiȱ lucruȱ
despreȱ istoricitateaȱ
alesȱspreȱbucuriaȱcontemplaôieiȱnuȱseȱopreóteȱlaȱmarginileȱlui,ȱ
misteruluiȱ creótinȱ fundamentalȱ ói,ȱ implicit,ȱ despreȱ „moartea”ȱ
f©r©ȱ aȱ oȱ b©nuiȱ reaóezat©ȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ înȱ alteȱ
înȱ alȱ doileaȱ sfereȱ
rînd,ȱ aȱcareȱ
maiȱnuȱ neȬauȱ fostȱ
susôinutȱ dateȱ
(ceeaȱ ceȱ
înc©ȱ spreȱcontraziceȱ
realitateaȱ experimentare.ȱ Înȱ acelaóiȱ
deȱ laȱ distanô©)ȱ c©ȱsensȱ
religiaȱseȱcreótin©ȱ
exprim©ȱ nuȱSf.ȱ

Dionisieȱ înȱ Epistolaȱ aȱ VȬa,ȱ adresat©ȱ diaconuluiȱ Dorotei:ȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
„Întunericulȱ dumnezeiescȱ esteȱ luminaȱ neapropiat©ȱ înȱ careȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
locuieóteȱDumnezeu”.ȱElȱîlȱciteaz©,ȱînȱacestȱcontext,ȱpeȱSf.ȱPavel,ȱ
înȱ masseȱ decîtȱ afirmaôiile,ȱ putîndȱ fiȱ transformateȱ ȱ înȱ frazeȱ
pentruȱ aȱ continua:ȱ „Fiindȱ nev©zut,ȱ dinȱ pricinaȱ str©luciriiȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
copleóitoareȱ óiȱ neapropiatȱ deȱ Sine,ȱ pentruȱ abundenôaȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
rev©rs©riiȱ
bineȱ deȱ unȱ deȱ secol,ȱ
lumin©ȱs©ȱ suprafiinôial©,ȱ
stopezeȱ oriceȱ înȱîncercareȱ
Elȱ ajungeȱdeȱ oricineȱ seȱ
gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
învredniceóteȱs©ȱcunoasc©ȱóiȱs©ȱvad©,ȱprinȱfaptulȱc©ȱnuȬLȱvede,ȱ
niciȱnuȬLȱcunoaóte,ȱajungîndȱîntrȬadev©rȱînȱCelȱmaiȱpresusȱdeȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
vedereȱóiȱdeȱcunoaótere,ȱcunoscîndȱc©ȱelȱesteȱdincoloȱdeȱtoateȱ
unorȱ clericiȱ iezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱ (Dubos),ȱ Batteauxȱ sauȱ André,ȱ deȱ
celeȱsensibileȱóiȱdeȱceleȱinteligibile”.ȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
ȱ
frumosului,ȱ gustului,ȱ sentimentuluiȱ óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱ fostȱ
seriosȱd)ȱScriitorulȱsacruȱ
afectateȱ deȱ noileȱ tendinôe,ȱ careȱ valorificauȱ elementulȱ
mundanȱȱ óiȱ raôional;ȱ nuȱ înȱ consensȱ óiȱ niciȱ înȱ paralelȱ cuȱ
Areopagitulȱ
adev©rulȱ îlȱ continu©ȱ
deȱ credinô©,ȱ peȱ Apostol,ȱ
ciȱ înȱ opoziôieȱ nuȬlȱ acestuiaȱ
óiȱ înȱ daunaȱ compileaz©,ȱ
dinȱ
cumȱ
urm©.ȱauȱ acuzatȱ uniiȱ autori.ȱ Sarcinaȱ scriitoruluiȱ sacruȱ eraȱ s©ȱ
dezv©luieȱóiȱs©ȱdezvolteȱînôelesurileȱsubtile:ȱ„Aóaȱc©,ȱdac©ȱceleȱ
ȱ
spuseȱ deȱ noiȱ sîntȱ buneȱ 2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
óiȱ dac©ȱ înȱ explicareaȱ numelorȱ divine,ȱ
peȱcîtȱneȬaȱstatȱînȱputinô©,ȱamȱnimeritȱsensulȱlorȱexact,ȱaceastaȱ
ȱ
trebuieȱs©ȱoȱatribuimȱCeluiȱcareȬiȱcauzaȱtuturorȱlucrurilor,ȱcareȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
neȬaȱ d©ruitȱ
acestoraȱ maiȱfaceȱ
poateȱ întîiȱdou©ȱ
putinôaȱ deȱ aȱ vorbiȱ
constat©riȱ bine”ȱînȱ
generale,ȱ (Despreȱ numeleȱ
completareaȱ

14
30
38
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

divine,ȱXIII,ȱ4).ȱSf.ȱDionisieȱrelev©ȱunȱelementȱnouȱóiȱîndr©zneô,ȱ
celorȱ afirmateȱ maiȱ sus:ȱ dorinôaȱ expres©ȱ óiȱ unic©ȱ aȱ oric©ruiȱ
careȱ nuȱ seȱ g©seóteȱ niciȱ laȱ Sf.ȱ Pavel:ȱ înȱ vremeaȱ apostolilor,ȱ seȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
credeaȱ
aceast©ȱc©ȱ Dumnezeuȱ
regul©)ȱ aȱ fostȱ devineȱ cunoscutȱ
s©ȱ separe,ȱ numaiȱacribie,ȱ
cuȱ maxim©ȱ prinȱ revelaôie,ȱ
valorileȱ
prinȱ
întreȱauzȱ
ele,ȱóiȱ caȱv©z.ȱ Momentulȱ
oȱ caleȱ deȱ accesȱToma,ȱ
c©treȱalȱceeaȱ
Cincizecimii,ȱ
ceȱ numimȱ esenôaȱ
reôineȱ óiȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
cunoaótereaȱ„prinȱpip©ire”,ȱsimbolizîndȱdep©rtareaȱceȱaveaȱs©ȱ
vin©,ȱapofaticul.ȱIisusȱintraȱînȱîmp©r©ôiaȱTotului,ȱadic©ȱapropiaȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
dep©rtareaȱ
ceeaȱ ceȱ iȬaȱ (oȱ încurajatȱ
f©ceaȱ „dep©rtióoar©”)ȱ óiȱ îndep©rtaȱ
peȱ uniiȱ specialiótiȱ s©Ȭlȱapropiatul.ȱ
considereȱ
Cumȱ poateȱîntemeietorȱ
adev©ratulȱ „oricine”ȱ s©ȱalȱ realizezeȱ
esteticii.ȱcunoaóterea,ȱ înȱ epocaȱ
Înȱ acelaóiȱ sensȱ postȬ
aȱ gînditȱ óiȱ
apostolic©,ȱ
Hegel,ȱ cîndȱ adic©ȱ înȱ ceaȱ aȱ„ideeaȱ
aȱ desprinsȱ luiȱ Dionisie?ȱ V©zîndȱ
sensibil©”ȱ ceeaȱ ceȱpur©”,ȱ
deȱ „ideeaȱ nuȱ seȱ
vedeȱóiȱcunoscîndȱceeaȱceȱnuȱseȱcunoaóte.ȱ„DespreȱDumnezeuȱ
temeiulȱ teoreticȱ alȱ unuiȱ întregȱ óiȱ monumentalȱ sistemȱ deȱ
nuȱ putemȱ
gîndire,ȱ spuneȱ decîtȱ
consacrat,ȱ c©ȱ Elȱ
întrȬoȱ este,ȱ parte,ȱ
prim©ȱ f©r©ȱ s©ȱteorieiȱ precizaȱ ceȱ
putemȱfrumosuluiȱ
este” .ȱEsteleȱnuȱareȱhotarȱóiȱnuȬiȱpas©ȱdeȱcuprindere,ȱpeȱcîndȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
17)

ceȬulȱ tindeȱ s©ȱ seȱ delimiteze,ȱ întrucîtȱ seȱ exprim©ȱ prinȱ numeȱ óiȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
calit©ôi;ȱaiciȱDionisieȱseȱdesparteȱatîtȱdeȱPlaton,ȱcîtȱóiȱdeȱPlotin.ȱ
Înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ exist©ȱ doveziȱ clareȱ c©ȱ autoriiȱ
Caleaȱmixt©ȱînȱteologiaȱcatafaticoȬapofatic©ȱl©mureóte,ȱlaȱ
raôionalióti,ȱ reprezentanôiȱ aiȱ gîndiriiȱ pozitiviste,ȱ
nivelulȱ principiilor,ȱ modalitateaȱ deȱ abordareȱ aȱ frumuseôiiȱ înȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
ipostazaȱ eiȱ deȱînȱ
aóaȱ sporadiceȱ numeȬlucruȱ óiȱ înȱ ceaȱ
anumiteȱ epoci)ȱ superioar©ȱ
esteticiiȱ óiȱ ultim©,ȱ
filocalice.ȱ deȱ
Capitolulȱ
atributȱ alȱ divinit©ôii.ȱ Dinȱ aceast©ȱ perspectiv©ȱ afirmativȬ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱ
negativ©,ȱ putemȱ lucrareȱ devenit©ȱ
apreciaȱ celebr©ȱ
calitateaȱ maiȱ alesȱ prinȱ
discursuluiȱ criticileȱ
dionisian:ȱ
originalitateaȱ
careȱ iȱ sȬauȱ adus,ȱ textelor,ȱ
cuprindeȱimpactulȱ cuȱ izvoarele,ȱ
multeȱ inexactit©ôiȱ óansaȱ
óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
postumit©ôii.ȱ Sf.ȱ Dionisieȱ areȱ meritulȱ unicȱ deȱ aȱ fiȱ implicatȱ înȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
schemaȱ saȱ metodologic©ȱ oȱ anumeȱ viziuneȱ asupraȱ existenôei,ȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
careȱ cuprindeȱ deopotriv©ȱ fiinôaȱ óiȱ suprafiinôa.ȱ Acestȱ modȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
vizionarȱ óiȱ totalizatorȱ alȱ cunoaóteriiȱ aȱ fostȱ denumitȱ deȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
Berdiaev,ȱ înȱ bazaȱ vechilorȱ izvoare,ȱ teandricȱ (deȱ laȱ grecesculȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
theosȱ –ȱ zeuȱ
Dionisieȱ óiȱ androsȱ –ȱ om),ȱ iarȱ
PseudoȬAreopagitul,ȱ St©niloaeȱ divinoȬ
deȱ Dumitruȱ platonieneȱ
împrumuturiȱ laȱ Sf.ȱ
uman;ȱ
Augustinȱ óiȱ permite,ȱ cumȱ seȱ vaȱ
sauȱ augustinieneȱ laȱ vedea,ȱ
Sf.ȱ Tomaȱoȱ înôelegereȱ
dinȱ Aquino.ȱ specific©ȱ
Apelîndȱ aȱ
arteiȱ
laȱ unȱcreótineȱ înȱ generalȱ óiȱ aȱ
autorȱ contemporanȱ celeiȱ
(F.P.ȱ bizantineȱ înȱ
Chambers),ȱ special.ȱ
careȱ Avemȱ
înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ seȱ arat©ȱ preocupatȱ doarȱ tangenôialȱ deȱ esteticaȱ
motiveȱs©ȱcredemȱc©ȱschemaȱmetodologic©ȱareopagitic©ȱaȱstatȱ
laȱ bazaȱ practiciiȱ
medieval©,ȱ artisticeȱ
tratatulȱ citatȱ încearc©ȱ dinȱ centreleȱlipsaȱ
s©ȱ expliceȱ r©s©riteneȱ
deȱ interesȱaleȱ

creótinismului,ȱ
Bisericiiȱ pentruȱinspirînduȬiȱ peȱ autoriiȱ deȱ manualeȱ
problemeleȱ frumosului;ȱseȱ (erminii),ȱ
reclam©ȱpresiuneaȱ
strivitoareȱ asupraȱ spirituluiȱ exercitat©ȱdeȱ moralaȱ religioas©ȱóiȱ

15
31
39
Petru Ursache

ast©ziȱ
careȱ auȱnuȱ
circulatȱ
sȬaȱ stinsȱ
printreȱ
teoriaȱpictoriiȱ
perisabilit©ôiiȱ
deȱ bisericiȱ
dinȱpîn©ȱ
conótiinôaȱ
aproapeȱlumiiȱ
deȱ
zileleȱnoastre.ȱ
cultivate.ȱ Alȱ VIIȬleaȱ Congresȱ Internaôionalȱ deȱ estetic©ȱ dinȱ
1972,ȱ PlatonȱóiȱAristotelȱauȱabordatȱdinȱpuncteȱfixeȱóiȱextremeȱ
deȱ laȱ Bucureóti,ȱ sȬaȱ desf©óuratȱ subȱ antetulȱ semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ
fenomenulȱ esteticoȬartistic:ȱ
Aȱ separaȱ artaȱ deȱ dinȱ abstracôiuneaȱ
religieȱ pentruȱ aȱ leȱideiiȱ
puneȱ ói,ȱ
înȱ
respectiv,ȱ dinȱ realitateaȱ concret©ȱ aȱ artei.ȱ Datorit©ȱ acesteiȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
bipolarit©ôi,ȱ lumeaȱ apusean©ȱ sȬaȱ împ©rôitȱ înȱ platonicieniȱ óiȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
aristotelici,ȱ
predicatȱ óiȱriscîndȱ s©ȱ opacizezeȱ
dezvoltatȱ relaôiaȱ
nihilismulȱ fireasc©ȱ
religiosȱ dintreȱ
prinȱ art©ȱ óiȱ
afirmaôiiȱ
frumos;ȱpîn©ȱînȱepocaȱmodern©,ȱteoriaȱfrumosuluiȱaȱcontinuatȱ
tulbur©toareȱ óiȱ consternante.ȱ Înȱ primulȱ rînd,ȱ aȱ lansatȱ tezaȱ
s©ȱfieȱconsiderat©ȱoȱactivitateȱintelectual©ȱelitist©,ȱînȱvremeȱceȱ
óocant©,ȱ tipicȱ protestant©ȱ óiȱ eretic©,ȱ despreȱ istoricitateaȱ
practicaȱ
misteruluiȱartistic©ȱ
creótinȱ(pictura,ȱ sculptura)ȱ
fundamentalȱ treceaȱdespreȱ
ói,ȱ implicit,ȱ dreptȱ oȱ„moartea”ȱ
activitateȱ
artizanal©ȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ obiónuit©.ȱ
înȱ alȱ Artiótiiȱ plasticiȱ
doileaȱ rînd,ȱ nuȱ susôinutȱ
aȱ maiȱ aveauȱ accesȱ înȱ
(ceeaȱ ceȱ
asociaôiiȱ academice,ȱdeȱ ciȱ
realitateaȱ contraziceȱ seȱ organizauȱ
laȱ distanô©)ȱ c©ȱ religiaȱînȱ corporaôiiȱ
creótin©ȱ nuȱ aȱ
meóteóug©reóti,ȱ al©turiȱ deȱ cizmariȱ óiȱ deȱ croitori.ȱ Prinȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
perspectivaȱ teandric©,ȱ Dionisieȱ PseudoȬAreopagitulȱ aȱ sugeratȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
existenôaȱ unuiȱ afirmaôiile,ȱ
înȱ masseȱ decîtȱ raportȱ discretȱ întreȱ
putîndȱ experienôaȱ artistic©ȱ
fiȱ transformateȱ óiȱ
ȱ înȱ frazeȱ
impulsulȱ divin,ȱ ceeaȱ ceȱ aȱ condusȱ laȱ uniuneaȱ fireasc©ȱ óiȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
necesar©ȱ aȱ frumosuluiȱ cuȱ arta.ȱ Fericitulȱ Augustin,ȱ careȱ iȬaȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
urmat,ȱnuȱgîndeaȱaltfel.ȱDeȱaceeaȱesteȱgreuȱs©ȱneȱimagin©mȱc©ȱ
bineȱ deȱ unȱ secol,ȱ s©ȱ stopezeȱ oriceȱ încercareȱ deȱ gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
sfinôiiȱp©rinôiȱaóezauȱartaȱînȱvreunȱraportȱdeȱinferioritateȱfaô©ȱ
deȱ frumuseôe.ȱ Disputeleȱ sinodaleȱ dintreȱ iconoduliȱ óiȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
iconoclaótiȱ
unorȱ clericiȱ sȬauȱ încheiatȱ
iezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱcuȱ definitivareaȱ
(Dubos),ȱ Batteauxȱuneiȱ adev©rateȱ
sauȱ André,ȱ deȱ
teologiiȱ aȱ plasticuluiȱ divin:ȱ înȱ momentulȱ înȱ careȱ sîntȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
îndepliniteȱ condiôiileȱsentimentuluiȱ
frumosului,ȱ gustului,ȱ realiz©riiȱ adev©ruluiȱ artistic,ȱ
óiȱ imaginaôiei,ȱ înȱ
auȱ fostȱ
concordanô©ȱ
seriosȱ afectateȱ cuȱdeȱ
adev©rulȱ deȱ credinô©,ȱ
noileȱ tendinôe,ȱ careȱceeaȱ ceȱ presupuneȱ
valorificauȱ harȱ
elementulȱ
(inspiraôieȱ
mundanȱ óiȱ–ȱ receptareȱ
raôional;ȱ nuȱaȱ frumuseôiiȱ
înȱ consensȱdeȱ óiȱ
laȱ surs©)ȱ îndemînareȱ
óiȱparalelȱ
niciȱ înȱ cuȱ
(meóteóug,ȱ
adev©rulȱ deȱart©),ȱ oriceȱ
credinô©,ȱ reprezentareȱ
ciȱ înȱ opoziôieȱ óiȱ înȱesteȱ recunoscut©ȱ
daunaȱ caȱ
acestuiaȱ dinȱ
autentic©,ȱ
urm©.ȱ natural©.ȱ Principiulȱ recunoaóteriiȱ eraȱ liter©ȱ sacr©ȱ înȱ
toat©ȱ ȱ ortodoxia.ȱ Potrivitȱ teorieiȱ plotinieneȱ aȱ emanaôiei,ȱ
2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
imagineaȱ seȱ afl©ȱ înȱ materiaȱ înc©ȱ nemodelat©;ȱ dup©ȱ Sf.ȱ Vasileȱ
celȱMare,ȱcontinuatȱdeȱSf.ȱIoanȱDamaschin,ȱprototipulȱseȱarat©,ȱ
ȱ
prinȱasem©nare,ȱînȱmateriaȱspiritualizat©.ȱNuȱrespectareaȱtezeiȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
d©ȱvaloareȱestetic©ȱoperei,ȱciȱmînaȱinspirat©,ȱartistul,ȱcareȱfaceȱ
acestoraȱ poateȱ faceȱ dou©ȱ constat©riȱ generale,ȱ înȱ completareaȱ

14
32
40
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ maiȱ sus:ȱ dorinôaȱ expres©ȱ óiȱ unic©ȱ aȱ oric©ruiȱ
s©ȱapar©ȱpeȱsuprafaôaȱpictat©ȱîns©óiȱînchipuireaȱfrumuseôii.ȱEaȱ
seȱ limiteaz©ȱ laȱ contururiȱ sumare,ȱ urmîndȱ caȱ acesteaȱ s©ȱ fieȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
completateȱ înȱ imaginaôiaȱ
aceast©ȱ regul©)ȱ devotuluiȱ
aȱ fostȱ s©ȱ separe,ȱ cuȱóiȱ sensibilizateȱ
maxim©ȱ acribie,ȱînȱvalorileȱ
funcôieȱ
întreȱ ele,ȱ caȱ oȱ caleȱ deȱ accesȱ c©treȱ ceeaȱ ceȱ numimȱ esenôaȱ
deȱpropriaȱadîncireȱînȱcredinô©.ȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
ȱ
4.ȱTeoriaȱfrumosuluiȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
ceeaȱ ȱceȱ iȬaȱ încurajatȱ peȱ uniiȱ specialiótiȱ s©Ȭlȱ considereȱ
SȬaȱ spusȱ
adev©ratulȱ c©ȱ Dionisieȱ
întemeietorȱ PseudoȬAreopagitulȱ
alȱ esteticii.ȱ Înȱ acelaóiȱ sensȱ aȱ nuȱ areȱ óiȱ
gînditȱ oȱ
lucrareȱ special©ȱ
Hegel,ȱ cîndȱ consacrat©ȱ
aȱ desprinsȱ frumosului,ȱ
„ideeaȱ deciȱdeȱ
sensibil©”ȱ contribuôiileȱ saleȱ
„ideeaȱ pur©”,ȱ
înȱ domeniulȱ
temeiulȱ esteticiiȱ
teoreticȱ alȱ teologiceȱ trebuieȱ
unuiȱ întregȱ óiȱ priviteȱ înȱ sensȱsistemȱ
monumentalȱ restrictiv.ȱ
deȱ
ÎntrȬadev©r,ȱ ideileȱ teoreticeȱ
gîndire,ȱ consacrat,ȱ seȱ afl©ȱ
întrȬoȱ prim©ȱ risipiteȱ
parte,ȱ înȱ frumosuluiȱ
teorieiȱ celeȱ cîtevaȱ
tratate,ȱsubȱform©ȱdeȱepistole,ȱînȱspiritulȱtradiôieiȱapostoliceȱdeȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
careȱ autorulȱ eraȱ strînsȱ legat:ȱ Despreȱ numeleȱ divine,ȱ Teologiaȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
mistic©,ȱ
Înȱ Ierarhiaȱ
alȱ doileaȱbisericeasc©,ȱ Ierarhiaȱ
rînd,ȱ exist©ȱ cereasc©.ȱ
doveziȱ clareȱEleȱ c©ȱtrateaz©ȱ
autoriiȱ
problemeȱ
raôionalióti,ȱgeneraleȱ deȱ dogmatic©ȱaiȱ
reprezentanôiȱ óiȱ mistic©ȱ óiȱ auȱ fostȱ
gîndiriiȱ traduseȱ
pozitiviste,ȱ
înȱlimbaȱromân©ȱînc©ȱdinȱperioadaȱinterbelic©ȱdeȱPr.ȱCiceroneȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
Iord©chescuȱóiȱdeȱTeofilȱSimenschy,ȱprofesoriȱlaȱFacultateaȱdeȱ
aóaȱ sporadiceȱ înȱ anumiteȱ epoci)ȱ esteticiiȱ filocalice.ȱ Capitolulȱ
Teologieȱ dinȱ Chióin©u;ȱ maiȱ sîntȱ cunoscute,ȱ înȱ bibliografiaȱ deȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱ
specialitate,ȱ subȱlucrareȱ deȱ Corpusȱ
devenit©ȱ
denumireaȱ celebr©ȱdionisiacumȱ
maiȱ alesȱ prinȱ Corpusȱ
sauȱcriticileȱ
areopagitic.ȱ
careȱ iȱ sȬauȱ Textulȱ nucleuȱ careȱ
adus,ȱ cuprindeȱ multeȱneȱinexactit©ôiȱ
intereseaz©ȱ óiȱîlȱ constituieȱ
confuzii.ȱ Seȱ
paragrafulȱ 7ȱ (oȱ pagin©ȱ óiȱ jum©tate),ȱ capitolulȱ IVȱ dinȱ tratatulȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
Despreȱ numeleȱ divine.ȱ Relevîndȱ doarȱ acestȱ pasaj,ȱ Wladyslawȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
Tatarkiewiczȱ semnaleaz©ȱ laȱ Dionisieȱ numaiȱ preocup©riȱ deȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
teorieȱaȱfrumosului.ȱElȱtreceȱpesteȱalteȱlucr©riȱareopagitice,ȱdeȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
pild©ȱ Epistolaȱ aȱ IXȬa,ȱ c©treȱ Titȱ (numeȱ legendar),ȱ unȱ micȱ tratatȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
deȱestetic©ȱaȱartei,ȱînȱspecialȱaȱicoanei.ȱEpistoleleȱdionisieneȱauȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ împrumuturiȱ platonieneȱ laȱ Sf.ȱ
fostȱrecentȱtraduseȱóiȱpublicateȱdeȱp©rinteleȱGheorgheȱRadulin,ȱ
Augustinȱ sauȱ augustinieneȱ laȱ Sf.ȱ Tomaȱ dinȱ Aquino.ȱ Apelîndȱ
împreun©ȱcuȱVasileȱRaduc©.ȱImagineaȱmareluiȱmisticȱortodoxȱ
laȱ unȱ autorȱ contemporanȱ (F.P.ȱ Chambers),ȱ careȱ înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱ
seȱ ofȱ Taste,ȱ seȱ arat©ȱ
redimensioneaz©ȱ înȱpreocupatȱ
conótiinôaȱdoarȱlectoruluiȱ
tangenôialȱcontemporan,ȱ
deȱ esteticaȱ
fiindȱcompletat©ȱcuȱaceeaȱdeȱteoreticianȱalȱartei.ȱ
medieval©,ȱ tratatulȱ citatȱ încearc©ȱ s©ȱ expliceȱ lipsaȱ deȱ interesȱ aȱ
Cumȱ
Bisericiiȱ amȱ maiȱ
pentruȱ afirmat,ȱfrumosului;ȱseȱ
problemeleȱ înȱ bibliografiaȱreclam©ȱpresiuneaȱ
deȱ specialitateȱ seȱ
întîlnescȱ
strivitoareȱnegaôiiȱ
asupraȱdeterminateȱ deȱ asociereaȱ
spirituluiȱ exercitat©ȱdeȱ peȱ careȱ
moralaȱ oȱ faceȱ
religioas©ȱóiȱ

15
33
41
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ sȬaȱ stinsȱ teoriaȱ perisabilit©ôiiȱ dinȱ conótiinôaȱ lumiiȱ
Areopagitulȱîntreȱbineȱóiȱfrumos,ȱcaȱnumeȱdivine.ȱTatarkiewiczȱ
ortografiaz©ȱîntrȬunȱmodȱfoarteȱingeniosȱsintagmaȱdionisian©ȱ
cultivate.ȱ Alȱ VIIȬleaȱ Congresȱ Internaôionalȱ deȱ estetic©ȱ dinȱ
„frumosulȱ
1972,ȱ deȱ laȱóiȱ binele”,ȱ subȱ
Bucureóti,ȱ formaȱ „frumosulȬóiȬbinele”.ȱ
sȬaȱ desf©óuratȱ Textulȱ
subȱ antetulȱ semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ
dinȱ artei.ȱ
tratatulȱ dionisianȱ
Aȱ separaȱesteȱ urm©torul:ȱ
artaȱ deȱ religieȱ pentruȱ aȱóiȱleȱbinele,ȱ
„Frumosulȱ puneȱcelȱînȱ
maiȱpresusȱdeȱoriceȱstareȱóiȱmiócare,ȱesteȱcauz©ȱóiȱmenôinereȱóiȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
scop...”ȱ (Despreȱ numeleȱ divine,ȱ IV,ȱ 10).ȱ Redactareaȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
Areopagituluiȱ esteȱ aparentȱ
predicatȱ óiȱ dezvoltatȱ tautologic©,ȱ
nihilismulȱ datorit©ȱ
religiosȱ prinȱsingularuluiȱ
afirmaôiiȱ
repetatȱînȱcel,ȱcauz©,ȱscop.ȱPeȱdeȱalt©ȱparte,ȱnuȱseȱînôelegeȱexactȱ
tulbur©toareȱ óiȱ consternante.ȱ Înȱ primulȱ rînd,ȱ aȱ lansatȱ tezaȱ
intenôiaȱ
óocant©,ȱ distinsuluiȱ teoreticianȱ
tipicȱ protestant©ȱ óiȱ polonez:ȱ dac©ȱ termeniiȱ
eretic©,ȱ despreȱ sîntȱ
istoricitateaȱ
uniôiȱ caȱ nume,ȱ
misteruluiȱ seȱ persist©ȱ
creótinȱ fundamentalȱînȱ acuzaôiaȱ deȱ confuzie;ȱ
ói,ȱ implicit,ȱ dac©ȱ liȱ seȱ
despreȱ „moartea”ȱ
acord©ȱstatutulȱdeȱatribute,ȱcumȱniȱseȱpareȱfiresc,ȱînseamn©ȱc©ȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ aȱ maiȱ susôinutȱ (ceeaȱ ceȱ
eiȱ tindȱ s©ȱcontraziceȱ
realitateaȱ seȱ armonizezeȱ
deȱ laȱînȱdistanô©)ȱ
Unul,ȱ adic©ȱ s©ȱ seȱ reconstituieȱ
c©ȱ religiaȱ creótin©ȱ nuȱînȱ aȱ
absolutȱ caȱ întreg,ȱ dinȱ maiȱ multeȱ tipuriȱ deȱ alteritate.ȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
Tatarkiewiczȱ puteaȱ s©ȱ observeȱ c©ȱ „frumosulȱ óiȱ binele”ȱ sauȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
„frumosulȬóiȬbinele”ȱ sîntȱ (oriȱ
înȱ masseȱ decîtȱ afirmaôiile,ȱ este),ȱfiȱpentruȱ
putîndȱ fiecareȱ ȱînȱ
transformateȱ înȱparte,ȱ
frazeȱ
cauz©ȱ óiȱ scop;ȱ înȱ acelaóiȱ timp,ȱ parteȱ óiȱ întreg.ȱ Aóaȱ aȱ gînditȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
Dionisieȱ cunoaótereaȱ afirmativoȬnegativ©ȱ (Teologiaȱ mistic©),ȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
atunciȱ
bineȱ deȱ cîndȱ
unȱaȱsecol,ȱ
conceputȱ schiôaȱ demersuluiȱ
s©ȱ stopezeȱ oriceȱ încercareȱ„deȱ susȱdeȱ înȱ jos”,ȱ
gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
completat©ȱcuȱinversulȱei:ȱ„Dar,ȱveiȱîntreba,ȱdeȱce,ȱdup©ȱceȱamȱ
f©cutȱ afirmaôiileȱ divineȱ începîndȱ cuȱ Celȱ dintîi...”.ȱ Dumnezeuȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
esteȱcauz©ȱprim©ȱóiȱultim©.ȱÎnȱierarhiileȱcereótiȱóiȱbisericeóti,ȱelȱ
unorȱ clericiȱ iezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱ (Dubos),ȱ Batteauxȱ sauȱ André,ȱ deȱ
aóaz©ȱ fiecareȱ putereȱ peȱ treaptaȱ eiȱ fireasc©ȱ deȱ sfinôenie,ȱ deȱ laȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
celeȱ maiȱ înalteȱ
frumosului,ȱ laȱ celeȱ
gustului,ȱ maiȱ joase,ȱ óiȱ
sentimentuluiȱ fiecareȱ înȱ armonieȱ
imaginaôiei,ȱ auȱ fostȱóiȱ
conlucrare,ȱ
seriosȱ afectateȱ pentruȱ aȱ seȱ tendinôe,ȱ
deȱ noileȱ reg©siȱ înȱ careȱ
Unul,ȱ Celȱ deȱ „deasupra”,ȱ
valorificauȱ elementulȱ
cauz©ȱ
mundanȱ prim©ȱ óiȱ unic©.ȱnuȱ
óiȱ raôional;ȱ Astfel,ȱ puterileȱ óiȱ
înȱ consensȱ puseȱ
niciȱînȱînȱ
miócareȱ
paralelȱprinȱ
cuȱ
causaȱ
adev©rulȱcausorumȱ seȱ întorcȱ
deȱ credinô©,ȱ ciȱ înȱspreȱ punctulȱ
opoziôieȱ óiȱ înȱdeȱ purcedere,ȱ
daunaȱ acestuiaȱdîndȱ
dinȱ
socoteal©ȱ
urm©.ȱ deȱ investiturileȱ lor.ȱ Frumuseôea,ȱ înȱ consecinô©,ȱ
considerat©ȱ
ȱ atributȱ óiȱ semnȱ alȱ dumnezeirii,ȱ devineȱ cauzaȱ
tuturorȱ treptelorȱ deȱ2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
frumuseôeȱ ierarhizate,ȱ pîn©ȱ laȱ celeȱ
comune,ȱȱ aflateȱ înȱ putereaȱ deȱ înôelegereȱ óiȱ lucrareȱ aȱ creaturii.ȱ
Formeleȱ acestuiȱ diversȱ reprezint©ȱ efecteȱ aleȱ unorȱ cauzeȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
superioare,ȱ
acestoraȱ poateȱ întrupateȱ
faceȱ dou©ȱînȱ constat©riȱ
opereȱ divinoȬumane,ȱ peȱ careȱ leȱ
generale,ȱ înȱ completareaȱ

14
34
42
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ
cuprindemȱ subȱmaiȱdenumireaȱ
sus:ȱ dorinôaȱ
general©ȱ
expres©ȱdeȱ art©.ȱ
óiȱ unic©ȱ
Operaȱ aȱ oric©ruiȱ
este,ȱ înȱ
acelaóiȱ timp,ȱ semnulȱ deȱ întoarcereȱ aȱ frumuseôiiȱ c©treȱ cauzaȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
unic©ȱ
aceast©ȱ óiȱregul©)ȱ
integratoare,ȱ
aȱ fostȱcumȱ arat©ȱ Dionisieȱ
s©ȱ separe,ȱ cuȱ maxim©ȱ ói,ȱ împreun©ȱ cuȱ el,ȱ
acribie,ȱ valorileȱ
toôiȱ
întreȱSfinôiiȱ
ele,ȱ caȱ P©rinôiȱ
oȱ caleȱ aiȱdeȱ
Evuluiȱ
accesȱMediu.ȱ Psalmiiȱ
c©treȱ ceeaȱ esenôaȱ
bibliciȱ (óiȱ
ceȱ numimȱ nuȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
numai)ȱ niȱ seȱ parȱ ilustrativiȱ înȱ aceast©ȱ privinô©.ȱ Eiȱ dezv©luieȱ
suióulȱ cunoaóterii,ȱ prinȱ cînteceȱ deȱ laud©ȱ óiȱ deȱ bucurieȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
catafatic©;ȱ
ceeaȱ ceȱ iȬaȱ adeseaȱ sîntȱ peȱ
încurajatȱ str©b©tuôiȱ deȱ accenteȱ
uniiȱ specialiótiȱ întreb©toareȱ
s©Ȭlȱ considereȱ
(frecventeȱ
adev©ratulȱînȱ poeziileȱ luiȱ
întemeietorȱ Argheziȱ Înȱ
alȱ esteticii.ȱ oriȱacelaóiȱ
Blaga),ȱsensȱ
peȱ m©sur©ȱ
aȱ gînditȱceȱóiȱ
creatorulȱ
Hegel,ȱ cîndȱ seȱ aȱsimteȱ înt©ritȱ
desprinsȱ înȱ conótiinôaȱ
„ideeaȱ sensibil©”ȱc©ȱ deȱseȱ apropieȱ
„ideeaȱ deȱ
pur©”,ȱ
„întunericulȱdivin”,ȱadic©ȱdeȱluminaȱneapropiat©ȱaȱfrumuseôii.ȱ
temeiulȱ teoreticȱ alȱ unuiȱ întregȱ óiȱ monumentalȱ sistemȱ deȱ
Frumosulȱóiȱartaȱseȱîmbin©ȱînȱunaȱóiȱaceeaóiȱteorieȱgeneral©ȱaȱ
gîndire,ȱ consacrat,ȱ întrȬoȱ prim©ȱ parte,ȱ teorieiȱ frumosuluiȱ
esteticului.ȱ C©ciȱ „esenôeleȱ formeaz©ȱ ultimeleȱ încheieturiȱ aleȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
existenôeiȱ fenomenale”,ȱ observ©ȱ Ciceroneȱ Iord©chescu,ȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
privindȱdintrȬoȱ
Înȱ alȱ doileaȱ perspectiv©ȱ
rînd,ȱ suitoareȱ óiȱ catafatic©.ȱ
exist©ȱ doveziȱ clareȱGîndireaȱ luiȱ
c©ȱ autoriiȱ
Dionisieȱ
raôionalióti,ȱ esteȱ suprasaturat©ȱ
reprezentanôiȱ deȱaiȱspiritualitate,ȱ
gîndiriiȱ adunînduȬóiȱ
pozitiviste,ȱ
energiileȱpentruȱaȱaduceȱl©muriri,ȱînȱluminaȱinspiraôieiȱdivine,ȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
înȱ
aóaȱzonaȱ greuȱ înȱ
sporadiceȱ abordabil©ȱ aȱ frumuseôiiȱ
anumiteȱ epoci)ȱ esteticiiȱsuprafireóti,ȱ îns©ȱ nuȱ
filocalice.ȱ Capitolulȱ
neglijeaz©ȱ oȱ clip©ȱ cel©laltȱ cap©tȱ alȱ cunoaóterii,ȱ cuprinsȱ înȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱsistemȱ
acelaóiȱ Kuhn,ȱ lucrareȱ
unitarȱ devenit©ȱ
óiȱ suitor,ȱcelebr©ȱ maiȱ alesȱ
alȱ numelor,ȱ prinȱ criticileȱ
atributelorȱ óiȱ
armoniilor.ȱ
careȱ iȱ sȬauȱ adus,ȱ cuprindeȱ multeȱ inexactit©ôiȱ óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
Parteaȱ ceaȱ maiȱ sensibil©ȱ înȱ problemaȱ presupuseiȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
confuziiȱ întreȱ bineȱ óiȱ frumosȱ seȱ afl©ȱ întrȬunȱ pasajȱ caȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
urm©torul:ȱ„Iarȱdac©ȱbineleȱesteȱmaiȱpresusȱdecîtȱtoateȱceleȱceȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
exist©ȱ(precumȱînȱadev©rȱóiȱeste),ȱatunciȱnaturaȱceaȱf©r©ȱform©ȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
produceȱ oriceȱ form©.ȱ Înȱ sineȱ neexistent,ȱ elȱ esteȱ unȱ excesȱ deȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
existenô©;ȱ f©r©ȱ viaô©ȱ (înȱ sine)ȱ elȱîmprumuturiȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ esteȱ unȱexcesȱdeȱînôelepciune.ȱ
platonieneȱ laȱ Sf.ȱ
Toateȱatributeleȱbineluiȱaparôinȱfrumuseôiiȱceleiȱsupraeminenteȱ
Augustinȱ sauȱ augustinieneȱ laȱ Sf.ȱ Tomaȱ dinȱ Aquino.ȱ Apelîndȱ
aȱlucrurilorȱf©r©ȱdeȱform©”ȱ(Despreȱnumeleȱdivine,ȱIV,ȱ3).ȱEsteȱoȱ
laȱ unȱ autorȱ contemporanȱ (F.P.ȱ Chambers),ȱ careȱ înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ
descriereȱ prosopeic©ȱ
seȱ arat©ȱpeȱ careȱ scriitorulȱ
preocupatȱ misticȱ deȱ
doarȱ tangenôialȱ oȱ esteticaȱ
experiȬ
menteaz©ȱ
medieval©,ȱpeȱ seamaȱ
tratatulȱ dumnezeiriiȱ
citatȱ încearc©ȱ s©ȱ ói,ȱ caȱ excepôie,ȱ
expliceȱ lipsaȱ deȱpeȱ seamaȱ
interesȱ aȱ
binelui.ȱS©ȱpermit©ȱconceptulȱdionisianȱdeȱierarhieȱoȱapropiereȱ
Bisericiiȱ pentruȱ problemeleȱ frumosului;ȱseȱ reclam©ȱpresiuneaȱ
maiȱmareȱdeȱdivinitateȱdecîtȱfrumosul?ȱDup©ȱp©rereaȱnoastr©,ȱ
strivitoareȱ asupraȱ spirituluiȱ exercitat©ȱdeȱ moralaȱ religioas©ȱóiȱ

15
35
43
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ sȬaȱ stinsȱ teoriaȱ perisabilit©ôiiȱ dinȱ conótiinôaȱ lumiiȱ
sîntȱmaiȱmulteȱr©spunsuriȱposibile.ȱPeȱunulȱlȬamȱînf©ôióatȱmaiȱ
sus,ȱcîndȱneȬamȱreferitȱlaȱconsubstanôialitateaȱbineluiȬfrumos,ȱ
cultivate.ȱ Alȱ VIIȬleaȱ Congresȱ Internaôionalȱ deȱ estetic©ȱ dinȱ
înȱ ipostazeȱ
1972,ȱ deȱ atribut.ȱ
deȱ laȱ Bucureóti,ȱ sȬaȱApoi:ȱ potrivitȱ
desf©óuratȱ subȱ metodeiȱ deȱ gîndireȱ
antetulȱ semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ
catafatice,ȱ lucrurileȱ ceȱ eman©ȱ
Aȱ separaȱ deȱreligieȱ
artaȱ deȱ susȱ sîntȱ bune,ȱ
pentruȱ aȱ atîtȱ pentruȱ
leȱ puneȱ înȱ
divinitateaȱiubitoareȱdeȱarmonieȱóiȱdeȱfrumuseôe,ȱcîtȱóiȱpentruȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
oameniiȱdoritoriȱs©ȱexisteȱînȱluminaȱraôiuniiȱcereóti.ȱCeeaȱceȱseȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
recunoaóteȱ
predicatȱ óiȱ caȱ bunȱ acôioneaz©,ȱ
dezvoltatȱ nihilismulȱ înȱ religiosȱ
practicaȱ prinȱ
mundan©,ȱ înȱ
afirmaôiiȱ
sprijinulȱ binelui.ȱ
tulbur©toareȱ Deciȱ bunulȱ óiȱ binele,ȱ
óiȱ consternante.ȱ principiiȱ
Înȱ primulȱ rînd,ȱinterferente,ȱ seȱ
aȱ lansatȱ tezaȱ
asociaz©ȱînȱcriteriologiaȱaxiologic©ȱfundamental©:ȱfrumosulȱseȱ
óocant©,ȱ tipicȱ protestant©ȱ óiȱ eretic©,ȱ despreȱ istoricitateaȱ
afl©ȱsubȱcontrolulȱbinelui,ȱdarȱnuȱseȱconfund©ȱcuȱînsuóiȱbinele.ȱ
misteruluiȱ creótinȱ fundamentalȱ ói,ȱ implicit,ȱ despreȱ „moartea”ȱ
kiȱ
luiȱfuncôiaȱ celorȱ dou©ȱ
Dumnezeu;ȱ înȱ alȱ atribute,ȱ bineleȱ
doileaȱ rînd,ȱ óiȱ frumosul,ȱ
aȱ maiȱ susôinutȱdifer©.ȱ Înȱ
(ceeaȱ ceȱ
seriaȱierarhiilor,ȱfrumosulȱfaceȱviabilȱchipulȱluiȱDumnezeu,ȱpeȱ
realitateaȱ contraziceȱ deȱ laȱ distanô©)ȱ c©ȱ religiaȱ creótin©ȱ nuȱ aȱ
caleȱafirmativ©,ȱcaȱsplendoareȱaȱrealuluiȱ(înȱcatarezele:ȱ„PeȬunȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
piciorȱ deȱ plaiȱ /ȱ PeȬoȱ gur©ȱ deȱ rai”)ȱ sauȱ înȱ spiritulȱ apofaticȱ alȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
„tenebrelorȱdivine”.ȱRolulȱbineluiȱseȱarat©ȱmaiȱcomplexȱóiȱmaiȱ
înȱ masseȱ decîtȱ afirmaôiile,ȱ putîndȱ fiȱ transformateȱ ȱ înȱ frazeȱ
dificilȱ deȱ înôeles.ȱ Elȱ armonizeaz©ȱ toateȱ atributeleȱ pentruȱ caȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
Dumnezeuȱ s©ȱ seȱ manifesteȱ înȱ chipȱ sensibilȱ óiȱ înȱ deplin©tateaȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
energiilorȱ
bineȱ deȱ unȱsale.ȱ Esteȱ s©ȱ
secol,ȱ greuȱ deȱ crezutȱ
stopezeȱ c©ȱ încercareȱ
oriceȱ Dionisieȱ aȱdeȱ confundatȱ
gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
termenii,ȱ maiȱ alesȱ c©ȱ aveaȱ cunoótinô©,ȱ cuȱ siguranô©,ȱ deȱ
avertismentulȱ luiȱ Socrateȱ dinȱ Hippiasȱ Maior:ȱ „niciȱ bineleȱ nuȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
poateȱfiȱfrumosul,ȱóiȱniciȱfrumosulȱbinele,ȱdeȱvremeȱceȱvorbimȱ
unorȱ clericiȱ iezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱ (Dubos),ȱ Batteauxȱ sauȱ André,ȱ deȱ
deȱdou©ȱlucruriȱdistincte”.ȱProblemaȱrelaôieiȱbineȬfrumosȱesteȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
tipicȱ medieval©ȱ
frumosului,ȱ óiȱ nuȱsentimentuluiȱ
gustului,ȱ trebuieȱ abordat©ȱ cuȱ instrumenteleȱ
óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱ fostȱ
óablonizateȱ aleȱdeȱ
seriosȱ afectateȱ gîndiriiȱ
noileȱ secoluluiȱ nostru.ȱ
tendinôe,ȱ careȱ Dac©ȱ ast©ziȱ
valorificauȱ avemȱ
elementulȱ
impresiaȱ
mundanȱ óiȱ uniformiz©rii,ȱ
raôional;ȱ nuȱ atunciȱ operauȱ
înȱ consensȱ criteriiȱ
óiȱ niciȱ distincte:ȱ
înȱ paralelȱ cuȱ
„Frumosulȱóiȱbineleȱsîntȱunulȱóiȱacelaóiȱlucruȱînȱsubiectȱpentruȱ
adev©rulȱ deȱ credinô©,ȱ ciȱ înȱ opoziôieȱ óiȱ înȱ daunaȱ acestuiaȱ dinȱ
c©ȱeleȱseȱîntrunescȱpeȱoȱbaz©ȱcomun©,ȱînȱspaôiulȱformei,ȱóiȱiat©ȱ
urm©.ȱ
pentruȱȱ ceȱ unulȱ esteȱ predicatulȱ celuilalt”.ȱ Atributeȱ caȱ putere,ȱ
2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
mare,ȱ forô©ȱ potȱ fiȱ deviateȱ caȱ sens,ȱ peȱ cîndȱ frumuseôeaȱ r©mîneȱ
neutr©,ȱ
ȱ intangibil©.ȱ Însuóiȱ bineleȱ risc©ȱ s©ȱ sufereȱ abateriȱ
semanticeȱ înȱ aplicaôiileȱ mundane,ȱ coborîndȱ deȱ laȱ înôelesulȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
divinȱlaȱcelȱuman.ȱ
acestoraȱ poateȱ faceȱ dou©ȱ constat©riȱ generale,ȱ înȱ completareaȱ

14
36
44
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ Înôelegereaȱ
afirmateȱ maiȱ devineȱ
sus:ȱ dorinôaȱ
óiȱ maiȱexpres©ȱ
anevoioas©ȱ
óiȱ unic©ȱ
cîndȱaȱabord©mȱ
oric©ruiȱ
amintitulȱcapitolȱ7,ȱconsacratȱfrumosuluiȱóiȱfrumuseôii.ȱAutorulȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
repet©ȱ
aceast©ȱaproapeȱ
regul©)ȱ aȱ punctȱ
fostȱ cuȱ punctȱ ceeaȱ
s©ȱ separe,ȱ ceȱ spuseseȱ
cuȱ maxim©ȱ înȱ capitoleleȱ
acribie,ȱ valorileȱ
întreȱ ele,ȱ caȱ oȱ caleȱ deȱ accesȱ c©treȱ ceeaȱ ceȱ numimȱ esenôaȱ
anterioareȱ(3ȱóiȱ4)ȱdespreȱbine.ȱDeȱaceea,ȱdinȱnouȱseȱcuvineȱs©ȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
neȱîntreb©mȱdac©ȱesteȱvorbaȱdeȱnegaôieȱoriȱdeȱafirmaôieȱînȱsensȱ
catafaticoȬapofatic.ȱ Exist©ȱ înȱ cap.ȱ VII,ȱ 3ȱ oȱ propoziôieȱ careȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
cuprindeȱ
ceeaȱ ceȱ iȬaȱóansaȱ uneiȱ dezleg©ri.ȱ
încurajatȱ Seȱ spuneȱs©Ȭlȱ
peȱ uniiȱ specialiótiȱ acolo,ȱ întrȬoȱ
considereȱ
parantez©,ȱ c©ȱ avans©mȱalȱînȱesteticii.ȱ
adev©ratulȱ întemeietorȱ cunoaótereaȱ luiȱ Dumnezeuȱ
Înȱ acelaóiȱ sensȱ aȱ gînditȱprinȱ
óiȱ
negare;ȱ seȱ areȱ
Hegel,ȱ cîndȱ înȱ vedereȱ
aȱ desprinsȱ demersulȱ
„ideeaȱ apofaticȱ
sensibil©”ȱ deȱdeȱ josȱ înȱ
„ideeaȱ sus.ȱ
pur©”,ȱ
Atributulȱbine,ȱcareȱesteȱcauz©ȱóiȱscopȱpentruȱsine,ȱseȱneag©ȱdeȱ
temeiulȱ teoreticȱ alȱ unuiȱ întregȱ óiȱ monumentalȱ sistemȱ deȱ
c©treȱ atributulȱ
gîndire,ȱ frumuseôe;ȱ
consacrat,ȱ întrȬoȱacesta,ȱ
prim©ȱlaȱ rîndulȱ
parte,ȱ s©u,ȱ deȱ
teorieiȱ atributulȱ
frumosuluiȱ
putere,ȱ óiȱ aóaȱ maiȱ departe.ȱ Peȱ fiecareȱ treapt©ȱ aȱ „negaôiei”,ȱ îlȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
cunoaótemȱpeȱDumnezeuȱcaȱfrumuseôeȱînȱscopȱóiȱînȱcauz©,ȱdeȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
laȱ frumosulȱ
Înȱ alȱ caȱ numeȱ (operaȱ
doileaȱ deȱ art©)ȱlaȱ
rînd,ȱ exist©ȱ frumuseôeaȱ
doveziȱ clareȱ c©ȱ caȱ atribut:ȱ
autoriiȱ
neasemuit©ȱ
raôionalióti,ȱ óiȱ reprezentanôiȱ
suprafireasc©.ȱ Peȱaiȱalt©ȱ gîndiriiȱ
treapt©ȱ aȱ negaôiei,ȱ
pozitiviste,ȱîlȱ
experiment©mȱ peȱ Dumnezeuȱ caȱ înôelepciune,ȱ sauȱ caȱ m©reôie,ȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
sauȱcaȱerosȱetc.,ȱpîn©ȱlaȱcap©tulȱf©r©ȱcap©tȱalȱdrumului,ȱ
aóaȱ sporadiceȱ înȱ anumiteȱ epoci)ȱ esteticiiȱ filocalice.ȱ Capitolulȱ undeȱ
s©l©óluieóteȱ „întunericulȱ divin”.ȱ Areȱ locȱ oȱ neîncetat©ȱ miócareȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱ
axiologic©ȱ lucrareȱ devenit©ȱ
óiȱ perihoretic©ȱ celebr©ȱ maiȱ
aȱ atributelor,ȱ alesȱ
c©ci,ȱ prinȱ p©rereaȱ
dup©ȱ criticileȱ
misticului,ȱDumnezeuȱnuȱesteȱstatic,ȱasemeneaȱideiiȱplatonieneȱ
careȱ iȱ sȬauȱ adus,ȱ cuprindeȱ multeȱ inexactit©ôiȱ óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
ceȱ poateȱ fiȱ contemplat©ȱ sauȱ mimat©,ȱ ciȱ înȱ continu©ȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
manifestare.ȱ Atributele,ȱ subȱ orchestraôiaȱ suveran©ȱ aȱ Unului,ȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
niȬlȱfacȱpeȱDumnezeuȱperceptibilȱóiȱtr©itorȱînȱnoiȱprinȱintuiôieȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
óiȱsimôire.ȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
Textulȱareopagiticȱlaȱcareȱneȱreferimȱ(cap.ȱIV,ȱparagrafulȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
7)ȱpoateȱfiȱrezumatȱînȱcîtevaȱpuncteȱesenôiale:ȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ împrumuturiȱ platonieneȱ laȱ Sf.ȱ
1.ȱScriitoriiȱsacriȱauȱunitȱfrumosulȱóiȱfrumuseôeaȱînȱsferaȱ
Augustinȱ sauȱ augustinieneȱ laȱ Sf.ȱ Tomaȱ dinȱ Aquino.ȱ Apelîndȱ
nominal©ȱ
laȱ unȱ autorȱaȱ binelui,ȱ aóaȱ cumȱ
contemporanȱ exist©ȱ
(F.P.ȱ numeȱ specialeȱ
Chambers),ȱ careȱ înȱóiȱ divineȱ
lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ seȱ arat©ȱ preocupatȱ doarȱ tangenôialȱ deȱ esteticaȱ
careȱ„indic©ȱfrumuseôeaȱceaȱîmpodobit©ȱóiȱgraôioas©”.ȱ
2.ȱ Nuȱtratatulȱ
medieval©,ȱ numaiȱcitatȱ
frumosulȱ
încearc©ȱóiȱ s©ȱ
binele,ȱ darȱ
expliceȱ óiȱ frumosulȱ
lipsaȱ deȱ interesȱóiȱ

frumuseôeaȱ trebuieȱ
Bisericiiȱ pentruȱ deosebiteȱ
problemeleȱ înȱ îns©óiȱ cauzaȱ
frumosului;ȱseȱ lor,ȱ comun©ȱ
reclam©ȱpresiuneaȱ
tuturora.ȱ
strivitoareȱDesp©rôiteȱ deȱ cauz©,ȱ
asupraȱ spirituluiȱ frumosulȱmoralaȱ
exercitat©ȱdeȱ óiȱ frumuseôeaȱ seȱ
religioas©ȱóiȱ

15
37
45
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ
unescȱ înȱ sȬaȱ
lucruri,ȱ
stinsȱ înȱ
teoriaȱ
calit©ôileȱ
perisabilit©ôiiȱ
obiectelor,ȱdinȱ conótiinôaȱ
caȱ óiȱ obiecteleȱ
lumiiȱ
participanteȱlaȱafirmareaȱlorȱestetic©.ȱ
cultivate.ȱ Alȱ VIIȬleaȱ Congresȱ Internaôionalȱ deȱ estetic©ȱ dinȱ
1972,ȱ 3.ȱFrumosulȱóiȱfrumuseôeaȱseȱdefinescȱprinȱconceptulȱdeȱ
deȱ laȱ Bucureóti,ȱ sȬaȱ desf©óuratȱ subȱ antetulȱ semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ Aȱ separaȱ artaȱ deȱ religieȱ pentruȱ aȱ leȱ puneȱ înȱ
calitateȱóiȱprinȱparticipareaȱlaȱfiinôareaȱcalit©ôiiȱóiȱseȱdeosebescȱ
înȱ acestȱ ipostaz:ȱ frumosulȱ „esteȱ ceeaȱ ceȱ particip©ȱ laȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
frumuseôe”,ȱ peȱ cîndȱ frumuseôeaȱ esteȱ oȱ calitateȱ „comun©ȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
tuturorȱlucrurilorȱcareȱparticip©ȱlaȱcauzaȱfrumuseôiiȱlor”.ȱ
predicatȱ óiȱ dezvoltatȱ nihilismulȱ religiosȱ prinȱ afirmaôiiȱ
4.ȱ Exist©ȱ
tulbur©toareȱ óiȱ prinȱ urmareȱ oȱ
consternante.ȱ Înȱfrumuseôeȱ
primulȱ rînd,ȱaȱ lucrurilorȱ
aȱ lansatȱ óiȱ aȱ
tezaȱ
obiectelorȱ
óocant©,ȱ tipicȱceȱ seȱ faceȱ simôit©ȱ
protestant©ȱ prinȱ simplaȱ
óiȱ eretic©,ȱ despreȱafirmareȱ sauȱ
istoricitateaȱ
participareȱ laȱ cauzaȱ
misteruluiȱ creótinȱ îns©ói.ȱ Aceasta,ȱ
fundamentalȱ datorit©ȱ
ói,ȱ implicit,ȱ despreȱpreaplinuluiȱ
„moartea”ȱ
proprieiȱ existenôe,ȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ înȱ alȱdevineȱ cauz©ȱaȱ maiȱ
doileaȱ rînd,ȱ aȱ frumuseôiiȱ
susôinutȱ (ceeaȱîns©ói,ȱ
ceȱ
distribuinduȬseȱ
realitateaȱ contraziceȱasupraȱ
deȱlucrurilor,ȱ
laȱ distanô©)ȱ înȱc©ȱ
chipȱ binef©c©tor,ȱ
religiaȱ creótin©ȱ dup©ȱ
nuȱ aȱ
fireaȱóiȱn©zuinôaȱfiec©ruia.ȱDar,ȱdup©ȱceȱseȱd©ruieȱar©tînduȬseȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
înȱ splendoareaȱ luminiiȱ sale,ȱ suprafrumuseôeaȱ seȱ adun©ȱ dinȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
nou,ȱ armonizeaz©ȱ
înȱ masseȱ óiȱ cheam©ȱ
decîtȱ afirmaôiile,ȱ cuȱ dragosteȱ
putîndȱ laȱ sineȱ ȱ(Dionisieȱ
fiȱ transformateȱ înȱ frazeȱ
utilizeaz©ȱ intenôionatȱ grecesculȱ kalosȬhallos,ȱ cuȱ sensulȱ deȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
„chemare”)ȱtoateȱformeleȱvariateȱaleȱfrumosului.ȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
bineȱ 5.ȱ
deȱUrmeaz©ȱ
unȱ secol,ȱ unȱs©ȱ
pasajȱ invocatȱ
stopezeȱ adeseaȱ
oriceȱ caȱ provenindȱ
încercareȱ deȱ gîndireȱdinȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
cunoscutaȱ teorieȱ aȱ frumosuluiȱ supratemporalȱ óiȱ supraspaôial,ȱ
dinȱ Hippiasȱ Maior:ȱ „Darȱ frumosulȱ (seȱ maiȱ numeóteȱ astfel)ȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
pentruȱ
unorȱ c©ȱ esteȱ
clericiȱ atotfrumosȱ
iezuiôi,ȱ óiȱ suprafrumos.ȱ
Duȱ Bosȱ (Dubos),ȱ BatteauxȱElȱ esteȱ
sauȱ veónic,ȱ
André,ȱ deȱ
invariabilȱ óiȱ neschimbabil:ȱ f©r©ȱ naótere,ȱ f©r©ȱ moarte,ȱ f©r©ȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
dezvoltareȱ
frumosului,ȱsauȱ miócare.ȱsentimentuluiȱ
gustului,ȱ Elȱ nuȱ esteȱ frumosȱ întrȬoȱ parteȱ
óiȱ imaginaôiei,ȱ óiȱ fostȱ
auȱ urîtȱ
înȱ alta;ȱafectateȱ
seriosȱ niciȱ existîndȱ uneori,ȱ
deȱ noileȱ iarȱ alteoriȱ
tendinôe,ȱ nu;ȱ niciȱ frumosȱ
careȱ valorificauȱ elementulȱ cuȱ
privireȱlaȱceva,ȱdarȱnuȱóiȱlaȱaltceva;ȱniciȱfrumosȱîntrȬunȱlocȱdarȱ
mundanȱ óiȱ raôional;ȱ nuȱ înȱ consensȱ óiȱ niciȱ înȱ paralelȱ cuȱ
nuȱ óiȱ înȱ altȱ
adev©rulȱ deȱ loc;ȱ sauȱ frumosȱ
credinô©,ȱ pentruȱóiȱ
ciȱ înȱ opoziôieȱ uneleȱ lucruri,ȱ
înȱ daunaȱ óiȱ pentruȱ
acestuiaȱ dinȱ
alteleȱ
urm©.ȱnu.ȱ Dimpotriv©,ȱ elȱ esteȱ frumosȱ prinȱ sineȱ óiȱ pentruȱ sine,ȱ
frumosȱînȱchipȱunicȱóiȱveónic.ȱElȱconôineȱînȱsine,ȱmaiȱdinainte,ȱ
ȱ
2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
înȱmodȱtranscendent,ȱfrumuseôeaȱceaȱprimordial©ȱaȱtotȱceeaȱceȱ
esteȱ frumos”.ȱ
ȱ Autonomiaȱ cauzal©ȱ aȱ frumosuluiȱ faô©ȱ deȱ bineȱ
esteȱaiciȱpeȱdeplinȱsusôinut©ȱóiȱdemonstrat©.ȱSeȱcontinu©:ȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
acestoraȱ poateȱ faceȱ dou©ȱ constat©riȱ generale,ȱ înȱ completareaȱ

14
38
46
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ 6.ȱ
afirmateȱ
Frumosulȱesteȱ
maiȱ sus:ȱ cauzaȱînȱ
dorinôaȱsine,ȱ
expres©ȱ
darȱóiȱ
óiȱcauzaȱcreatoareȱaȱ
unic©ȱ aȱ oric©ruiȱ
tuturorȱlucrurilorȱcareȱseȱlas©ȱpuseȱînȱmiócare,ȱuniteȱlaolalt©ȱóiȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
armonizateȱ
aceast©ȱ regul©)ȱdup©ȱ unȱ modelȱ
aȱ fostȱ unic,ȱ
s©ȱ separe,ȱ preexistentȱ
cuȱ óiȱ suprafiresc.ȱ
maxim©ȱ acribie,ȱ valorileȱ
Dinȱ
întreȱfrumosȱ
ele,ȱ caȱeman©ȱ
oȱ caleȱtoateȱ existenôeleȱ
deȱ accesȱ c©treȱsubstanôialeȱ
ceeaȱ ceȱ numimȱ esenôaȱ
aleȱ celorȱ ceȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
sînt:ȱ „Unirile,ȱ diferenôierile,ȱ identit©ôile,ȱ deosebirile,ȱ asem©Ȭ
n©rile,ȱ nepotrivirile,ȱ comuniunileȱ celorȱ contrare,ȱ distincôiileȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
neconfuzeȱ
ceeaȱ ceȱ iȬaȱ aleȱîncurajatȱ
elementelorȱ peȱ lorȱ
uniiȱimpenetrabile,ȱ
specialiótiȱ s©Ȭlȱ providenôeleȱ
considereȱ
celorȱ superioare,ȱ
adev©ratulȱ stabilit©ôileȱ
întemeietorȱ înȱ Înȱ
alȱ esteticii.ȱ careȱ toateȬóiȱ
acelaóiȱ sensȱ aȱp©streaz©ȱ
gînditȱ óiȱ
identitatea”.ȱ
Hegel,ȱ cîndȱ aȱ desprinsȱ „ideeaȱ sensibil©”ȱ deȱ „ideeaȱ pur©”,ȱ
temeiulȱ7.ȱkiȱiar©óiȱleitȬmotivulȱbineȬfrumos:ȱ„Deȱaceeaȱfrumosulȱ
teoreticȱ alȱ unuiȱ întregȱ óiȱ monumentalȱ sistemȱ deȱ
esteȱ acelaóiȱ
gîndire,ȱ lucruȱ caȱîntrȬoȱ
consacrat,ȱ óiȱ binele,ȱ
prim©ȱ pentruȱ c©ȱteorieiȱ
parte,ȱ toateȱ lucrurile,ȱ
frumosuluiȱ înȱ
cauzalitateaȱlor,ȱdorescȱfrumosulȱóiȱbinele.ȱNuȱexist©ȱceva,ȱdinȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
cîteȱsînt,ȱcareȱs©ȱnuȱparticipeȱlaȱfrumosȱóiȱlaȱbine”.ȱEsteȱvorba,ȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
deci,ȱ deȱ
Înȱ asem©nare,ȱ
alȱ doileaȱ nuȱ deȱ identitate,ȱ
rînd,ȱ exist©ȱ doveziȱcumȱ arȱ p©reaȱ
clareȱ c©ȱlaȱautoriiȱ
primaȱ
vedere.ȱ Distincôiaȱ
raôionalióti,ȱ esteȱ sugerat©,ȱ
reprezentanôiȱ aiȱ înȱ gîndiriiȱ
ambeleȱ propoziôii,ȱ
pozitiviste,ȱînȱ
acelaóiȱmod,ȱdeȱlucruriȱóiȱprinȱlucruriȱcareȱdoresc,ȱ„înȱcauzaôiaȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
lor”,ȱ s©ȱ participeȱ
aóaȱ sporadiceȱ laȱ frumosȱ
înȱ anumiteȱ óiȱ laȱ esteticiiȱ
epoci)ȱ bine.ȱ Frumosulȱ óiȱCapitolulȱ
filocalice.ȱ bineleȱ seȱ
unescȱ prinȱ intenôionalitateaȱ spontan©ȱ denumit©ȱ deȱ Nichiforȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱ
Crainic,ȱ întrȬunaȱlucrareȱ
dinȱ devenit©ȱ sale,ȱ caleaȱ
lucr©rileȱ celebr©ȱ maiȱunitiv©.ȱ
alesȱ prinȱ criticileȱ
Gîndireaȱ
aplicat©ȱ înclin©ȱ
careȱ iȱ sȬauȱ adus,ȱmaiȱ curîndȱmulteȱ
cuprindeȱ s©ȱ desfac©ȱ decîtȱ s©ȱ
inexactit©ôiȱ uneasc©,ȱ Seȱ
óiȱ confuzii.ȱ s©ȱ
despiceȱóiȱ s©ȱvad©,ȱchiarȱ óiȱînȱcunoaótereaȱabstract©,ȱcuȱochiulȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
fizic.ȱÎmpotrivaȱacestuiȱdemersȱpozitivistȱóiȱsteril,ȱAreopagitulȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
avertizeaz©:ȱ „S©ȱ neȱ str©duimȱ aȱ uniȱ óiȱ aȱ diferenôiaȱ cuȱ minteaȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
atributeleȱdivine,ȱaóaȱcumȱeleȱsîntȱuniteȱóiȱdiferenôiate,ȱcuȱatâtȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
maiȱ multȱ cuȱ cîtȱ seȱ refer©ȱ (cuȱ laud©)ȱ laȱ toat©ȱ dumnezeirea”.ȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
Autorulȱfoloseóteȱnuȱoȱdat©ȱtermeniȱdeȱspecialitateȱexistenôiȱlaȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ împrumuturiȱ platonieneȱ laȱ Sf.ȱ
sfinôiiȱ
Augustinȱp©rinôi,ȱ peȱ careȱ îiȱ elogiaz©ȱ
sauȱ augustinieneȱ laȱ Sf.ȱcaȱ „scriitoriȱ
Tomaȱ sacri”,ȱ elȱ
dinȱ Aquino.ȱ însuóiȱ
Apelîndȱ
considerînduȬseȱunȱinspirat.ȱRelaôiileȱdintreȱbineȱóiȱfrumosȱoriȱ
laȱ unȱ autorȱ contemporanȱ (F.P.ȱ Chambers),ȱ careȱ înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ seȱ arat©ȱ preocupatȱ doarȱ tangenôialȱ deȱ esteticaȱ
dintreȱdragosteȱóiȱcelȱiubitȱamintescȱdeȱdialogurileȱluiȱPlaton;ȱ
formulaȱ
medieval©,ȱ „frumuseôeȱ
tratatulȱ citatȱîmpodobit©ȱ óiȱ graôioas©”ȱ
încearc©ȱ s©ȱ expliceȱ aparôineȱ
lipsaȱ deȱ interesȱ aȱ
limbajuluiȱ plotinian.ȱ
Bisericiiȱ pentruȱ S©ȱ neȱ
problemeleȱ amintimȱ deȱ reclam©ȱpresiuneaȱ
frumosului;ȱseȱ oȱ judecat©ȱ aȱ luiȱ
Dionisie:ȱ
strivitoareȱ„Esteȱ
asupraȱ lucruȱ neraôional,ȱ
spirituluiȱ cred,ȱ óiȱ
exercitat©ȱdeȱ nelumesc,ȱ
moralaȱ s©ȱ fieȱ
religioas©ȱóiȱ

15
39
47
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ
cinevaȱ laȱ vorbeȱ
sȬaȱ stinsȱ
óiȱ nuȱ
teoriaȱ
laȱ înôeles”;ȱ
perisabilit©ôiiȱ
primeaz©,ȱ dinȱdeci,ȱ
conótiinôaȱ
înôelesulȱ
lumiiȱ
deȱ
„logosȱ
cultivate.ȱdivin”,ȱ sensȱ peȱ
Alȱ VIIȬleaȱ careȱ autorulȱ
Congresȱ îlȱ preiaȱ
Internaôionalȱ deȱînȱestetic©ȱ
accepôiuneȱ
dinȱ
genezic©:ȱnuȱstilulȱ(cuvîntul),ȱciȱlogosulȱ(actul).ȱ
1972,ȱ deȱ laȱ Bucureóti,ȱ sȬaȱ desf©óuratȱ subȱ antetulȱ semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ Aȱ separaȱ artaȱ deȱ religieȱ pentruȱ aȱ leȱ puneȱ înȱ
Dac©ȱmareleȱmisticȱsȬarȱfiȱopritȱlaȱdestinulȱfuncôionalȱóiȱ
deȱ asem©nareȱ dintreȱ frumosȱ óiȱ bine,ȱ poateȱ nuȱ neȬarȱ fiȱ ap©rutȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
clareȱ relaôiileȱ semanticeȱ dintreȱ celeȱ dou©ȱ atributeȱ divineȱ óiȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
biunitare.ȱ
predicatȱ óiȱ Elȱ aȱ afirmatȱ insistentȱ
dezvoltatȱ c©ȱ separ©rileȱ
nihilismulȱ sîntȱ misticeȱ
religiosȱ prinȱ óiȱ
afirmaôiiȱ
totodat©ȱ
tulbur©toareȱnecesare,ȱ deȱ laȱ natur©ȱ
óiȱ consternante.ȱ Înȱ (deȱ aceeaȱ
primulȱ óiȱ potȱ
rînd,ȱ fiȱ înôeleseȱ
aȱ lansatȱ tezaȱ
„separat”),ȱiarȱnumirileȱr©mînȱoperaôiiȱspontaneȱdeȱlimbaj,ȱînȱ
óocant©,ȱ tipicȱ protestant©ȱ óiȱ eretic©,ȱ despreȱ istoricitateaȱ
miócareȱsuitoareȱaȱcunoaóteriiȱnegative.ȱkiȱdragosteaȱseȱafl©ȱînȱ
misteruluiȱ creótinȱ fundamentalȱ ói,ȱ implicit,ȱ despreȱ „moartea”ȱ
aceleaóiȱraporturiȱsemantice,ȱatîtȱcuȱbinele,ȱcîtȱóiȱcuȱfrumosul,ȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ aȱ maiȱ susôinutȱ (ceeaȱ ceȱ
iarȱ ceeaȱ ceȱsȬaȱ
realitateaȱ spusȱ întrȬunȱ
contraziceȱ cazȱ seȱ potriveóteȱ
deȱ laȱ distanô©)ȱ óiȱ înȱ
c©ȱ religiaȱ cel©lalt:ȱ
creótin©ȱ „...ȱ
nuȱ aȱ
ceeaȱ ceȱ esteȱ doritȱ óiȱ amorulȱ aparôinȱ frumosuluiȱ óiȱ binelui,ȱ îóiȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
auȱtemeiulȱmaiȱînainteȱînȱfrumosȱóiȱînȱbine,ȱóiȱexist©ȱóiȱsîntȱtotȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
dinȱcauzaȱfrumosuluiȱóiȱbinelui”ȱ(Despreȱnumeleȱdivine,ȱcap.ȱIV,ȱ
înȱ masseȱ decîtȱ afirmaôiile,ȱ putîndȱ fiȱ transformateȱ ȱ înȱ frazeȱ
13).ȱ Sau:ȱ „Dragosteaȱ divin©ȱ deȱ bineȱ nuȬiȱ altcevaȱ decîtȱ oȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
dorinô©ȱdeȱbineȱpentruȱbine.ȱC©ciȱdragostea,ȱcareȱaȱcreatȱtoat©ȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
bun©tateaȱdinȱlume,ȱpreexistîndȱprinȱexcelenô©ȱînȱbine,ȱnuȱiȬaȱ
bineȱ deȱ unȱ secol,ȱ s©ȱ stopezeȱ oriceȱ încercareȱ deȱ gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
îng©duitȱ s©ȱ r©mîn©ȱ înȱ sine,ȱ f©r©ȱ rod,ȱ ciȱ lȬaȱ miócatȱ s©Ȭóiȱ afirmeȱ
puterileȱsaleȱprinȱexcelentaȱcreareȱ–ȱaȱtotȱceȱexist©”ȱ(Idem,ȱcap.ȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
IV,ȱ10).ȱ
unorȱ clericiȱ iezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱ (Dubos),ȱ Batteauxȱ sauȱ André,ȱ deȱ
Deci,ȱ frumosul,ȱ bineleȱ óiȱ dragosteaȱ sîntȱ concepteȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
paraleleȱ
frumosului,ȱóiȱ convergenteȱ înȱ mióc©rileȱ lor,ȱ
gustului,ȱ sentimentuluiȱ pentruȱ dezv©luireaȱ
óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱ fostȱ
divinit©ôiiȱ óiȱ chipuluiȱ
seriosȱ afectateȱ acesteiaȱ
deȱ noileȱ înf©ôióatȱ
tendinôe,ȱ careȱprinȱ lucruri.ȱelementulȱ
valorificauȱ Operaȱ deȱ
art©ȱseȱnaóteȱdinȱdragosteȱpentruȱadev©rȱóiȱfrumuseôe,ȱaóaȱcumȱ
mundanȱ óiȱ raôional;ȱ nuȱ înȱ consensȱ óiȱ niciȱ înȱ paralelȱ cuȱ
DumnezeuȱlȬaȱziditȱpeȱomȱdup©ȱchipulȱóiȱasem©nareaȱSa,ȱdinȱ
adev©rulȱ deȱ credinô©,ȱ ciȱ înȱ opoziôieȱ óiȱ înȱ daunaȱ acestuiaȱ dinȱ
iubireȱ
urm©.ȱ pentruȱ propriaȬiȱ creatur©.ȱ Faptulȱ ôineȱ deȱ domeniulȱ
evidenôei.ȱ
ȱ Maiȱ anevoioas©ȱ eȱ înôelegereaȱ finalit©ôiiȱ frumosuluiȱ
înȱ bineȱ sauȱ aȱ bineluiȱ 2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
înȱ frumos.ȱ P©strîndȱ paralelismul:ȱ óiȱ
sensulȱerosuluiȱdivinȱseȱ
ȱ afl©ȱînȱbine,ȱiarȱdemnitateaȱdragosteiȱ
înȱ frumuseôe.ȱ R©ulȱ poateȱ serviȱ cuivaȱ dreptȱ scopȱ înȱ realizareaȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
bineluiȱ
acestoraȱpersonal,ȱ
poateȱ faceȱ darȱdou©ȱ
ôineȱ deȱ domeniulȱ
constat©riȱ urîtului.ȱ
generale,ȱ înȱÎnȱ acestȱ scop,ȱ
completareaȱ

14
40
48
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ
nuȬóiȱ justific©ȱ maiȱ
loculȱsus:ȱal©turiȱ
dorinôaȱdeȱ expres©ȱ
splendoareaȱ
óiȱ unic©ȱóiȱaȱ oric©ruiȱ
m©reôiaȱ
frumuseôii.ȱ Dionisieȱ arat©ȱ c©ȱ relaôiaȱ subtil©ȱ dintreȱ atributeȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
poateȱfiȱsesizat©ȱnumaiȱdeȱ„minôileȱdivine”ȱ(cap.ȱIV,ȱ8),ȱvizînd,ȱ
aceast©ȱ regul©)ȱ aȱ fostȱ s©ȱ separe,ȱ cuȱ maxim©ȱ acribie,ȱ valorileȱ
deȱ aceast©ȱ
întreȱ ele,ȱ caȱdat©,ȱ
oȱ caleȱpersonalitateaȱ
deȱ accesȱ c©treȱcreatoareȱ
ceeaȱ ceȱ dinȱ esenôaȱ
perspectivaȱ
numimȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
divinoȬumanului.ȱ Geniulȱ óiȱ Sfîntul,ȱ celeȱ dou©ȱ tipuriȱ creatoareȱ
absolutizateȱ înȱ gîndireaȱ filocalic©,ȱ avanseaz©ȱ înȱ spaôiulȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
cunoaóteriiȱdup©ȱscenariiȱspecifice.ȱkiȱunulȱóiȱaltulȱopereaz©ȱînȱ
ceeaȱ ceȱ iȬaȱ încurajatȱ peȱ uniiȱ specialiótiȱ s©Ȭlȱ considereȱ
chipȱ„circularȱcîndȱseȱafl©ȱînȱintimitateȱcuȱstr©lucirileȱceleȱf©r©ȱ
adev©ratulȱ întemeietorȱ alȱ esteticii.ȱ Înȱ acelaóiȱ sensȱ aȱ gînditȱ óiȱ
începutȱ
Hegel,ȱ cîndȱóiȱ sfîróitȱ aleȱ frumosuluiȱ
aȱ desprinsȱ óiȱ aleȱ deȱ
„ideeaȱ sensibil©”ȱ binelui”.ȱ
„ideeaȱ Esteȱ
pur©”,ȱoȱ
cunoaótereȱ contemplativ©ȱ
temeiulȱ teoreticȱ alȱ unuiȱ óiȱ rotitoareȱ
întregȱ aȱ atributelor,ȱsistemȱ
óiȱ monumentalȱ înȱ stareaȱ
deȱ
lorȱ deȱ suprem©ȱ
gîndire,ȱ consacrat,ȱ graôie;ȱ
întrȬoȱsauȱ îóiȱ îndreapt©ȱ
prim©ȱ privireaȱ
parte,ȱ teorieiȱ înȱ linieȱ
frumosuluiȱ
dreapt©,ȱ înȱ intenôiileȱ lorȱ creatoareȱ (operaȱ deȱ art©,ȱ moralaȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
religioas©),ȱ trebuindȱ s©ȱ aleag©ȱ întreȱ frumuseôileȱ deȱ josȱ óiȱ celeȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
deȱ sus;ȱ
Înȱ înȱalȱformaȱ
doileaȱ spiraleiȱ
rînd,ȱ seȱ manifest©ȱ
exist©ȱ doveziȱ subiectulȱ
clareȱ c©ȱcreator,ȱ înȱ
autoriiȱ
funcôiaȱ luiȱ deȱ c©l©uz©ȱ
raôionalióti,ȱ aȱ formelorȱ
reprezentanôiȱ aiȱinferioareȱ
gîndiriiȱ c©treȱpozitiviste,ȱ
infinitateaȱ
frumuseôiiȱsuperioare.ȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
Dragosteaȱ
aóaȱ sporadiceȱ înȱ esteȱ
anumiteȱprezent©ȱ
epoci)ȱînȱ frumuseôeȱ
esteticiiȱ caȱ putereȱ
filocalice.ȱ Capitolulȱceȱ
adun©ȱ óiȱ armonizeaz©ȱ calit©ôileȱ lucrurilor.ȱ SȬaȱ spusȱ c©ȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱ lucrareȱ devenit©ȱ celebr©ȱ maiȱ alesȱ prinȱ criticileȱ
obiecteleȱóiȱcalit©ôileȱparticip©ȱlaȱfrumuseôeȱ(Fr.ȱAugustin);ȱdarȱ
aceastaȱ nuȱ adus,ȱ
careȱ iȱ sȬauȱ seȱ petreceȱ
cuprindeȱlaȱ întîmplare.ȱ Dragosteaȱ
multeȱ inexactit©ôiȱ leȱ cheam©ȱ
óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
(kalos)ȱ c©treȱ sensȱ óiȱ form©.ȱ Eaȱ seȱ afl©ȱ înȱ frumuseôeȱ caȱ putereȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
unitiv©ȱ óiȱ stimulatoare,ȱ dup©ȱ cumȱ lumina,ȱ altȱ atributȱ alȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
dumnezeirii,ȱ reprezint©ȱ acelaóiȱ semnȱ deȱ apropiereȱ aȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
frumuseôii.ȱ kiȱ aóaȱ cumȱ exist©ȱ maiȱ multeȱ feluriȱ deȱ „bine”ȱ (înȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
înôelepciune,ȱ înȱ dragoste,ȱ înȱ frumuseôe)ȱ óiȱ dragostea,ȱ lumina,ȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
frumuseôeaȱ coexist©ȱ înȱ diferiteȱîmprumuturiȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ formeȱ óiȱ raporturi,ȱ
platonieneȱînȱ lumeaȱ
laȱ Sf.ȱ
v©zutelor,ȱaȱcunoaóteriiȱpozitive,ȱcaȱóiȱînȱceaȱaȱnev©zutelor.ȱSȬaȱ
Augustinȱ sauȱ augustinieneȱ laȱ Sf.ȱ Tomaȱ dinȱ Aquino.ȱ Apelîndȱ
vorbitȱdespreȱluminareaȱprinȱcunoaótere,ȱînȱcontemplaôieȱsauȱ
laȱ unȱ autorȱ contemporanȱ (F.P.ȱ Chambers),ȱ careȱ înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱ despreȱ
extaz,ȱ ofȱ Taste,ȱluminareaȱ limitat©ȱ dramaticȱ
seȱ arat©ȱ preocupatȱ prinȱ necunoaótereȱ
doarȱ tangenôialȱ deȱ esteticaȱ
(EsteȬleȱ
medieval©,ȱ arghezian),ȱ deȱîncearc©ȱ
tratatulȱ citatȱ str©lucireaȱ uneiȱlipsaȱ
s©ȱ expliceȱ culoriȱ oriȱ deȱ
deȱ interesȱ aȱ
limpezimeaȱ
Bisericiiȱ pentruȱ uneiȱ vociȱ omeneóti.ȱ
problemeleȱ Astfel,ȱ reclam©ȱpresiuneaȱ
frumosului;ȱseȱ dac©ȱ frumuseôeaȱ
reprezint©ȱoȱcalitateȱaȱunuiȱlucruȱcuȱstatutȱparticipativ,ȱluminaȱ
strivitoareȱ asupraȱ spirituluiȱ exercitat©ȱdeȱ moralaȱ religioas©ȱóiȱ

15
41
49
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ
trebuieȱ privit©ȱ
sȬaȱ stinsȱ
caȱ modȱ
teoriaȱ
deȱ perisabilit©ôiiȱ
existenô©ȱ alȱ celeiȱ
dinȱdintîi.ȱ
conótiinôaȱ
Dragosteaȱ
lumiiȱ
uneóteȱapropiatele,ȱluminaȱapropieȱdep©rtatele,ȱînȱaóaȱfelȱîncîtȱ
cultivate.ȱ Alȱ VIIȬleaȱ Congresȱ Internaôionalȱ deȱ estetic©ȱ dinȱ
frumuseôeaȱ neasemuit©ȱ
1972,ȱ deȱ laȱ Bucureóti,ȱ sȬaȱóiȱdesf©óuratȱ
dumnezeiasc©ȱ s©ȱ fieȱ simôit©ȱ
subȱ antetulȱ caȱ óiȱ
semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ Aȱ separaȱ artaȱ deȱ religieȱ pentruȱ aȱ leȱ puneȱ înȱ
cumȱnoiȱînóineȱneȬamȱaflaȱînȱdependenô©ȱdeȱea.ȱ
ȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
5.ȱTeoriaȱarteiȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
ȱ
predicatȱ óiȱ dezvoltatȱ nihilismulȱ religiosȱ prinȱ afirmaôiiȱ
Înȱ problemeleȱ
tulbur©toareȱ artei,ȱ Înȱ
óiȱ consternante.ȱ Dionisieȱ aȱ pledatȱ
primulȱ rînd,ȱ pentruȱ
aȱ lansatȱ tezaȱ
reprezentareaȱplastic©ȱaȱsimbolurilorȱcultice.ȱÎnȱacestȱsensȱpotȱ
óocant©,ȱ tipicȱ protestant©ȱ óiȱ eretic©,ȱ despreȱ istoricitateaȱ
fiȱ identificate,ȱ
misteruluiȱ înȱ scrierileȱ
creótinȱ sale,ȱ prefigur©rileȱ
fundamentalȱ celorȱ patruȱ
ói,ȱ implicit,ȱ despreȱ tipuriȱ
„moartea”ȱ
deȱ
luiȱ expresieȱ
Dumnezeu;ȱ poetic©ȱ dinȱ
înȱ alȱ Divinaȱ
doileaȱ Comedieȱ
rînd,ȱ aȱ maiȱaȱ luiȱ Dante:ȱ
susôinutȱ literar,ȱ
(ceeaȱ ceȱ
alegoric,ȱmoral,ȱanagogic.ȱPseudoȬAreopagitulȱnuȱaȱfostȱatrasȱ
realitateaȱ contraziceȱ deȱ laȱ distanô©)ȱ c©ȱ religiaȱ creótin©ȱ nuȱ aȱ
deȱ formaȱ literar©,ȱ mimetic©ȱ óiȱ iluzionist©;ȱ pîn©ȱ laȱ el,ȱ dominaȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
aspectulȱ anecdoticȱ óiȱ descriptiv,ȱ ceeaȱ ceȱ ôineaȱ deȱ existenôaȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
imediat©.ȱ
înȱ masseȱ Nuȱdecîtȱesteȱ exclus©ȱ niciȱ
afirmaôiile,ȱ lipsaȱfiȱ
putîndȱ deȱ experienô©ȱ aȱȱ artiótilorȱ
transformateȱ înȱ frazeȱ
vremii,ȱcaȱóiȱnecunoaótereaȱcorect©ȱaȱadev©ruluiȱcreótin.ȱEiȱnuȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
seȱ pricepeauȱ s©ȱ umanizezeȱ înȱ imaginiȱ dumnezeireaȱ luiȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
Hristos.ȱNaótereaȱóiȱÎnviereaȱerauȱdesacralizate,ȱprinȱraportareȱ
bineȱ deȱ unȱ secol,ȱ s©ȱ stopezeȱ oriceȱ încercareȱ deȱ gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
laȱam©nunteȱanatomiceȱsauȱnarativeȱspecificeȱomuluiȱobiónuit.ȱ
Dar,ȱînȱconcepôiaȱprimilorȱp©rinôi,ȱNaótereaȱtrebuiaȱs©ȱr©mîn©ȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
unȱ misterȱ
unorȱ clericiȱpentruȱ
iezuiôi,ȱcredincios,ȱ iarȱ Învierea,ȱ
Duȱ Bosȱ (Dubos),ȱ Batteauxȱ oȱ tain©.ȱ Dac©ȱ luiȱ
sauȱ André,ȱ deȱ
Dumnezeuȱiȱseȱatribuiauȱgesturiȱóiȱpatimiȱomeneóti,ȱasemeneaȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
luiȱ Zeus,ȱ eraȱgustului,ȱ
frumosului,ȱ coborîtȱ dinȱ m©reôiaȱ saȱ óiȱ
sentimentuluiȱ proniatoare.ȱ
imaginaôiei,ȱ Împotrivaȱ
auȱ fostȱ
unorȱ
seriosȱasemeneaȱ
afectateȱ deȱst©riȱ deȱ faptȱ
noileȱ óiȱ pentruȱ
tendinôe,ȱ careȱ bucuriaȱ unorȱ
valorificauȱ „sufleteȱ
elementulȱ
des©vîróite”,ȱ Areopagitulȱ
mundanȱ óiȱ raôional;ȱ nuȱ înȱaȱ scrisȱ
consensȱTeologiaȱ simbolic©,ȱ
óiȱ niciȱ oȱ carteȱ
înȱ paralelȱ cuȱ
pierdut©,ȱ
adev©rulȱ deȱ consacrat©ȱ
credinô©,ȱ simbolismuluiȱ
ciȱ înȱ opoziôieȱ óiȱóiȱînȱmisticismuluiȱ
daunaȱ acestuiaȱ artei.ȱ
dinȱ
urm©.ȱ problemeȱ auȱ fostȱ reluateȱ înȱ Epistole,ȱ deȱ undeȱ putemȱ
Uneleȱ
deduce,ȱînȱliniiȱfoarteȱgenerale,ȱspiritulȱóiȱviziuneaȱautorului.ȱ
ȱ
2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
ÎnȱScrisoareaȱaȱIXȬa,ȱelȱafirm©:ȱ„Aóadar,ȱpentruȱelȱóiȱpentruȱalôiiȱ
amȱ socotitȱ
ȱ c©ȱ seȱ cuvineȱ s©ȱ descriu,ȱ peȱ cîtȱ posibil,ȱ diferiteleȱ
formeȱaleȱchipurilorȱsimboliceȱcareȱfacȱreferinô©ȱlaȱDumnezeu.ȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
acestoraȱ poateȱ faceȱ dou©ȱ constat©riȱ generale,ȱ înȱ completareaȱ

14
42
50
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ
Fiindc©ȱ leȱ priveótiȱ
maiȱdinȱ
sus:ȱafar©,ȱ
dorinôaȱ
eleȱ parȱ
expres©ȱ
deȱ oȱóiȱmonstruozitateȱ
unic©ȱ aȱ oric©ruiȱdeȱ
necrezutȱóiȱimaginare”.ȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
aceast©ȱAdev©rurileȱarteiȱnuȱtrebuieȱn©scocite,ȱciȱluateȱdirectȱdinȱ
regul©)ȱ aȱ fostȱ s©ȱ separe,ȱ cuȱ maxim©ȱ acribie,ȱ valorileȱ
izvoareleȱ
întreȱ ele,ȱ scripturistice;ȱ
caȱ oȱ caleȱ deȱ imaginaôiaȱ
accesȱ c©treȱ individual©ȱ
ceeaȱ ceȱ numimȱ esteȱ esenôaȱ
fals©.ȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
Autoriiȱ inspiraôiȱ dezv©luieȱ realitateaȱ sacr©ȱ înȱ dou©ȱ chipuri,ȱ
f©r©ȱ aȱ pretindeȱ c©ȱ facȱ vizibilȱ misterul.ȱ Peȱ deȱ oȱ parte,ȱ eiȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
oculteaz©ȱ
ceeaȱ ceȱ iȬaȱ înôelesurile,ȱ
încurajatȱ acesteaȱ
peȱ uniiȱr©mînîndȱ
specialiótiȱinteligibileȱ doarȱ
s©Ȭlȱ considereȱ
iniôiaôilor;ȱóiȱIisusȱseȱexprim©,ȱadesea,ȱînȱlimbajȱfigurat,ȱpentruȱ
adev©ratulȱ întemeietorȱ alȱ esteticii.ȱ Înȱ acelaóiȱ sensȱ aȱ gînditȱ óiȱ
aȱ ocrotiȱcîndȱ
Hegel,ȱ puritateaȱsfintelorȱ taine:ȱ„C©ciȱ
aȱ desprinsȱ „ideeaȱ sensibil©”ȱ seȱ cuvenea,ȱ
deȱ „ideeaȱnuȱnumaiȱ
pur©”,ȱ
altarulȱs©ȱfieȱp©stratȱcuratȱdeȱmulôime,ȱciȱóiȱviaôaȱuman©,ȱcareȱ
temeiulȱ teoreticȱ alȱ unuiȱ întregȱ óiȱ monumentalȱ sistemȱ deȱ
esteȱînȱacelaóiȱtimpȱindivizibil©ȱóiȱdivizibil©,ȱs©ȱ
gîndire,ȱ consacrat,ȱ întrȬoȱ prim©ȱ parte,ȱ teorieiȱ respecteȱ dup©ȱ
frumosuluiȱ
cuviinô©ȱluminileȱcunoaóteriiȱdivine” .ȱDomnulȱseȱînfurieȱóiȬiȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
23)

ceart©ȱ peȱ fariseiiȱ óiȱ c©rturariiȱ careȬiȱ punȱ întreb©riȱ iscoditoare,ȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
iarȱcuvînt©rileȱsaleȱsîntȱîntrȬunȱfelȱreceptateȱdeȱcredincioói,ȱînȱ
Înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ exist©ȱ doveziȱ clareȱ c©ȱ autoriiȱ
altulȱ deȱ ceilalôi.ȱ
raôionalióti,ȱ Exist©ȱ óiȱ oȱ exprimareȱ
reprezentanôiȱ aiȱ neînv©luit©,ȱ
gîndiriiȱ simpl©,ȱ
pozitiviste,ȱ
destinat©ȱs©Ȭiȱajuteȱpeȱceiȱaflaôiȱînc©ȱînȱnoviciat,ȱdarȱdeȱaiciȱnuȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
rezult©ȱ c©ȱ teologiaȱ
aóaȱ sporadiceȱ impuneȱepoci)ȱ
înȱ anumiteȱ limiteȱesteticiiȱ
deȱ cast©ȱfilocalice.ȱ
cunoaóteriiȱ subtileȱ
Capitolulȱ
prinȱsimboluriȱermetice.ȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱ purtaȱ
Autorulȱ lucrareȱunȱ
devenit©ȱ celebr©ȱ maiȱ
cultȱ deosebitȱ alesȱ prinȱ criticileȱ
simbolurilorȱ sacre,ȱ
crezîndȱ c©ȱ elaborareaȱ
careȱ iȱ sȬauȱ oriȱ descifrareaȱ
adus,ȱ cuprindeȱ lorȱ necesit©ȱ
multeȱ inexactit©ôiȱ aptitudiniȱ
óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
perceptiveȱ óiȱ oȱ anumeȱ capacitateȱ deȱ emoôionare.ȱ Revelareaȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
unuiȱsimbol,ȱfieȱînȱintelect,ȱfieȱînȱimaginaôie,ȱînseamn©,ȱînainteȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
deȱ toate,ȱ actualizareaȱ ói,ȱ deci,ȱ tr©ireaȱ realit©ôiiȱ mistericeȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
presupuse.ȱ Maiȱmultȱdecîtȱatît,ȱsimbolurileȱdifer©ȱîntreȱeleȱ caȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
structur©ȱóiȱcaȱsensȱpeȱscaraȱierarhiilor,ȱdeȱaceeaȱóiȱtratareaȱlorȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
artistic©ȱ
Dionisieȱ seȱ cereȱ circumstaôiat©.ȱ
PseudoȬAreopagitul,ȱ Dumnezeuȱ platonieneȱ
împrumuturiȱ esteȱ reprezentatȱ
laȱ Sf.ȱ
prinȱ foc,ȱ iarȱ
Augustinȱ sauȱ cuvinteleȱ saleȱ prinȱ
augustinieneȱ fl©c©ri.ȱ
laȱ Sf.ȱ TomaȱDarȱ cîndȱ textulȱ
dinȱ Aquino.ȱ sacruȱ
Apelîndȱ
evoc©ȱoȱimagineȱdeimorf©ȱînȱchipȱdeȱflac©r©ȱoriȱdeȱv©paie,ȱniȱ
laȱ unȱ autorȱ contemporanȱ (F.P.ȱ Chambers),ȱ careȱ înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ seȱ arat©ȱ preocupatȱ doarȱ tangenôialȱ deȱ esteticaȱ
seȱcomunic©ȱunȱmesaj:ȱsimbolulȱnuȱareȱoȱvaloareȱdecorativ©,ȱciȱ
semantic©.ȱ kiȱ îngerii,ȱ
medieval©,ȱ tratatulȱ maiȱ spuneȱ
citatȱ încearc©ȱ Dionisie,ȱ
s©ȱ expliceȱ lipsaȱsîntȱ uneoriȱ
deȱ interesȱ aȱ
reprezentaôiȱ
Bisericiiȱ pentruȱprinȱ culoareaȱ roóieȱ
problemeleȱ sauȱ alb©ȱ („inulȱ
frumosului;ȱseȱ pur”,ȱ cuȱ careȱ
reclam©ȱpresiuneaȱ
seȱ înveómînt©ȱ
strivitoareȱ Domnulȱ
asupraȱ Iisusȱ
spirituluiȱ înȱ Apocalipsaȱ
exercitat©ȱdeȱ luiȱ religioas©ȱóiȱ
moralaȱ Ioan):ȱ foculȱ

15
43
51
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ
apareȱ întrȬunȱ
sȬaȱ stinsȱ
registruȱ
teoriaȱ
foarteȱ
perisabilit©ôiiȱ
bogatȱ deȱdinȱ
nuanôe.ȱ
conótiinôaȱ
„Deȱ altfel,ȱ
lumiiȱ
aceeaóiȱ
cultivate.ȱ imagineȱ aȱ foculuiȱ
Alȱ VIIȬleaȱ iaȱ unȱ
Congresȱ sensȱ diferitȱdeȱ
Internaôionalȱ dup©ȱ cumȱdinȱ
estetic©ȱ seȱ
aplic©:ȱ
1972,ȱ deȱ întrȬunȱ felȱ luiȱsȬaȱ
laȱ Bucureóti,ȱ Dumnezeu,ȱ
desf©óuratȱcareȱ esteȱ maiȱ
subȱ antetulȱ presusȱ deȱ
semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ
înôelegere,ȱ întrȬaltfelȱ
Aȱ separaȱprovidenôelorȱ
artaȱ deȱ religieȱSaleȱ spiritualeȱ
pentruȱ aȱ leȱ puneȱsauȱînȱ
cuvintelor,ȱóiȱaltfelȱîngerilor.ȱÎntrȬunȱcazȱseȱiauȱcuȱînôelesulȱdeȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
cauz©,ȱînȱaltulȱcuȱînôelesulȱdeȱexistenô©,ȱînȱalȱtreileaȱcuȱacelaȱdeȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
participareȱóiȱchiarȱcuȱalteȱînôelesuriȱdeȱexistenô©,ȱdup©ȱcumȱleȱ
predicatȱ óiȱ dezvoltatȱ nihilismulȱ religiosȱ prinȱ afirmaôiiȱ
determin©ȱrigoareaȱótiinôific©”ȱ(lucr.ȱcit.,ȱp.83).ȱDup©ȱCiceroneȱ
tulbur©toareȱ óiȱ consternante.ȱ Înȱ primulȱ rînd,ȱ aȱ lansatȱ tezaȱ
Iord©chescu,ȱ
óocant©,ȱ tipicȱdecriptareaȱ
protestant©ȱ simbolurilorȱ
óiȱ eretic©,ȱreprezint©ȱ oȱ operaôieȱ
despreȱ istoricitateaȱ
foarteȱdificil©:ȱuneleȱdintreȱeleȱdauȱimpresiaȱdeȱobscuritate,ȱdeȱ
misteruluiȱ creótinȱ fundamentalȱ ói,ȱ implicit,ȱ despreȱ „moartea”ȱ
ritmic©ȱrepetitiv©,ȱdeȱcontroverseȱinterne.ȱÎnȱrealitate,ȱconstat©ȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ aȱ maiȱ susôinutȱ (ceeaȱ ceȱ
traduc©torul,ȱ lecturaȱ deȱ
realitateaȱ contraziceȱ atent©ȱ confirm©ȱc©ȱ
laȱ distanô©)ȱ unitateaȱ
religiaȱcoerent©,ȱ
creótin©ȱ nuȱclar©ȱ

óiȱ sistematic©ȱ peȱ toateȱ planurileȱ scrierii:ȱ observaôiileȱ privindȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
simbolisticaȱarteiȱconcord©ȱcuȱceleȱexpuseȱînȱleg©tur©ȱcuȱteoriaȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
frumosului.ȱ
înȱ masseȱ decîtȱ Demonstrareaȱ
afirmaôiile,ȱunit©ôiiȱ
putîndȱdintreȱ art©ȱ óiȱ frumosȱ
fiȱ transformateȱ este,ȱ
ȱ înȱ frazeȱ
cumȱ seȱ ótie,ȱ decisiv©ȱ înȱ definireaȱ esteticiiȱ caȱ disciplin©ȱ relativȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
autonom©.ȱEsteȱmeritulȱluiȱDionisieȱc©ȱaȱrelevatȱacestȱraport.ȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
bineȱ deȱ ȱ unȱ secol,ȱ s©ȱ stopezeȱ oriceȱ încercareȱ deȱ gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
unorȱ clericiȱ iezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱ (Dubos),ȱ Batteauxȱ sauȱ André,ȱ deȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
frumosului,ȱ gustului,ȱ sentimentuluiȱ óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱ fostȱ
seriosȱ afectateȱ deȱ noileȱ tendinôe,ȱ careȱ valorificauȱ elementulȱ
mundanȱ óiȱ raôional;ȱ nuȱ înȱ consensȱ óiȱ niciȱ înȱ paralelȱ cuȱ
adev©rulȱ deȱ credinô©,ȱ ciȱ înȱ opoziôieȱ óiȱ înȱ daunaȱ acestuiaȱ dinȱ
urm©.ȱ
ȱ
2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
ȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
acestoraȱ poateȱ faceȱ dou©ȱ constat©riȱ generale,ȱ înȱ completareaȱ

14
44
52
Capitolul II
Dumnezeu ûi Om în creaŖie
ȱ
ȱ
ȱ
ȱ
ȱ
ȱ
ȱ
ȱ

Îȱ
nȱ practicaȱ artistic©ȱ aȱ esteticiiȱ teologiceȱ nuȱ sȬauȱ
naturalizatȱ termeniȱ caȱ geniu,ȱ artist,ȱ talent,ȱ art©,ȱ oper©.ȱ
Acesteȱ cuvinteȱ definescȱ activit©ôiȱ umaneȱ individuȬ
alizateȱ óiȱ delimitateȱ înȱ sferaȱ manifest©rilorȱ mundane.ȱ Întreȱ
umanȱóiȱdivinȱseȱinterpuneȱastfelȱunȱplanȱrigid,ȱnetransparent;ȱ
artaȱ religioas©ȱ evoluîndȱ înȱ direcôiaȱ revelat©ȱ óiȱ inspirat©,ȱ artaȱ
laic©ȱ alegînduȬóiȱ oȱ caleȱ proprie.ȱ Esteȱ foarteȱ adev©ratȱ c©ȱ uniiȱ
dintreȱ termeniiȱ citaôiȱ auȱ începutȱ s©ȱ circuleȱ înc©ȱ deȱ laȱ primiiȱ
p©rinôiȱ aiȱ creótinismului;ȱ eiȱ îndeplinescȱ funcôiiȱ tehniceȱ óiȱ nuȱ
l©murescȱ chestiuniȱ deȱ esenô©.ȱ Deȱ aceeaȱ neȱ vedemȱ nevoiôiȱ s©ȱ
vorbimȱ fieȱ deȱ dou©ȱ tipuriȱ deȱ estetic©,ȱ sensibilȱ diferite,ȱ fieȱ deȱ
noôiuniȱîmprumutate,ȱînrudite,ȱc©roraȱurmeaz©ȱs©ȱleȱacord©mȱ
accepôiuniȱ specifice.ȱCîndȱSfîntulȱIoanȱGur©ȱdeȱ Aurȱafirmaȱ c©ȱ
Dumnezeuȱ esteȱ unȱ „artistȱ des©vîróit”ȱ óiȱ c©ȱ lumeaȱ esteȱ
„capodopera”ȱ Sa,ȱ unic©,ȱ inimitabil©,ȱ vorbeaȱ înȱ metaforeȱ
pentruȱ aȱ puneȱ înȱ evidenô©ȱ exemplaritateaȱ actuluiȱ divin.ȱ Darȱ
Dumnezeuȱ nuȱ esteȱ unȱ artistȱ înȱ sensulȱ obiónuitȱ alȱ cuvîntuluiȱ
laic,ȱ aóaȱ cumȱ preotul,ȱ succesorulȱ luiȱ Hristosȱ Iisusȱ înȱ jertfaȱ
euharistic©,ȱ nuȱ îndeplineóteȱ rolulȱ deȱ actor.ȱ Teologiaȱ nuȱ óiȬaȱ
propusȱs©ȱoperezeȱcuȱaceótiȱtermeni,ȱînȱsensulȱcunoscutȱdeȱnoiȱ
dinȱtratate,ȱpentruȱc©ȱniciȱunulȱnuȬiȱaparôineȱlegitim.ȱEiȱauȱluatȱ
naótereȱ peȱ terenulȱ esteticiiȱ „savante”ȱ óiȱ raôionaliste,ȱ vinȱ dinȱ
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ (geniu,ȱ
mitologieȱ sȬaȱ stinsȱgenius),ȱ
teoriaȱóiȱperisabilit©ôiiȱ
auȱ c©p©tatȱ extindereaȱ
dinȱ conótiinôaȱ
peȱ careȱ
lumiiȱ

cunoaótem.ȱ
cultivate.ȱ AlȱNikolaiȱ
VIIȬleaȱBerdiaevȱ
Congresȱ óiȱ Nichiforȱ Crainicȱ
Internaôionalȱ apeleaz©ȱ
deȱ estetic©ȱ dinȱ
adeseaȱlaȱei,ȱleȱconsacr©ȱcapitoleȱîntinseȱ(despreȱgeniu,ȱtalent,ȱ
1972,ȱ deȱ laȱ Bucureóti,ȱ sȬaȱ desf©óuratȱ subȱ antetulȱ semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ
art©),ȱ darȱartei.ȱ
niciȱAȱm©carȱ
separaȱnuȱ atragȱ
artaȱ atenôiaȱpentruȱ
deȱ religieȱ asupraȱ convenôioȬ
aȱ leȱ puneȱ înȱ
nalismuluiȱlor.ȱPentruȱunȱteologȱesteȱmaiȱrelevantȱs©ȱseȱspun©ȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
c©ȱRomanȱMelodul,ȱspreȱexemplu,ȱseȱafl©ȱsubȱputereaȱharuluiȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
divin,ȱdecîtȱc©ȱareȱ„talent”.ȱAcestȱcuvîntȱesteȱmaiȱabstract,ȱmaiȱ
predicatȱ óiȱ dezvoltatȱ nihilismulȱ religiosȱ prinȱ afirmaôiiȱ
autonomȱ
tulbur©toareȱ óiȱ nuȬlȱ puneȱ peȱ Omulȱ
óiȱ consternante.ȱ inspiratȱrînd,ȱ
Înȱ primulȱ înȱ relaôiaȱ direct©,ȱ
aȱ lansatȱ tezaȱ
ocrotitoare,ȱcuȱsuprafiinôaȱdeȱlaȱcareȱdevine.ȱ
óocant©,ȱ tipicȱ protestant©ȱ óiȱ eretic©,ȱ despreȱ istoricitateaȱ
ȱ
misteruluiȱ creótinȱ fundamentalȱ ói,ȱ implicit,ȱ despreȱ „moartea”ȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ înȱ alȱ doileaȱ 1.ȱZiditorulȱ
rînd,ȱ aȱ maiȱ susôinutȱ (ceeaȱ ceȱ
ȱ
realitateaȱ contraziceȱ deȱ laȱ distanô©)ȱ c©ȱ religiaȱ creótin©ȱ nuȱ aȱ
Spunemȱsimpluȱóiȱclarȱc©ȱDumnezeuȱesteȱziditorulȱlumii,ȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
cuȱ alteȱ cuvinte,ȱ lumeaȱ esteȱ operaȱ Sa.ȱ Înȱ acelaóiȱ sens,ȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
recunoaótemȱ
înȱ masseȱ decîtȱ óiȱ c©ȱ Domnulȱ aȱ
afirmaôiile,ȱ creatȬo,ȱfiȱaȱtransformateȱ
putîndȱ f©cutȬo,ȱ aȱ n©scutȬo.ȱ Elȱ aȱ
ȱ înȱ frazeȱ
datȱ viaô©ȱ tuturorȱ f©pturilor,ȱ aȱ întocmitȱ cerulȱ óiȱ p©mîntul,ȱ esteȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
Atotôiitorul,ȱSt©pînul,ȱTat©lȱtuturor,ȱiarȱnoi,ȱfiiiȱlui.ȱToateȱacesteȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
numeȱóiȱatributeȱiȱSeȱpotrivescȱperfect,ȱdarȱmaiȱadecvatȱpentruȱ
bineȱ deȱ unȱ secol,ȱ s©ȱ stopezeȱ oriceȱ încercareȱ deȱ gîndireȱ
esteȱ atributulȱ deȱ Ziditor,ȱ adic©ȱ deȱ Împ©ratȱ ceresc,ȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
creaôieȱ
Atotputernic,ȱ Atoateótiutorȱ (Dionisieȱ PseudoȬAeropagitul).ȱ kiȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
putemȱînmulôiȱnum©rulȱdeȱtermeni,ȱpeȱoȱlist©ȱóiȱaóaȱdestulȱdeȱ
unorȱ clericiȱ iezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱ (Dubos),ȱ Batteauxȱ sauȱ André,ȱ deȱ
lung©.ȱOmulȱnuȱpoateȱaspiraȱlaȱnimicȱdinȱtoateȱacestea.ȱAiciȱseȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
afl©ȱdublaȱdeosebireȱdeȱesenô©ȱdintreȱDumnezeuȱóiȱom.ȱCaȱs©ȱ
frumosului,ȱ gustului,ȱ sentimentuluiȱ óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱ fostȱ
fieȱ egali,ȱ
seriosȱ arȱ trebuiȱ
afectateȱ caȱ óiȱ
deȱ noileȱ omulȱ s©ȱ
tendinôe,ȱ careȱ seȱvalorificauȱ
comporteȱ înȱ creaôieȱ
elementulȱ
asemeneaȱ
mundanȱ óiȱ Ziditorului,ȱ înȱ sensulȱ
raôional;ȱ nuȱ absolutȱ
înȱ consensȱ óiȱalȱniciȱ
cuvîntului,ȱ sauȱcuȱ
înȱ paralelȱ s©ȱ
fieȱ situaôiȱdeȱ
adev©rulȱ înȱcredinô©,ȱ
spaôiulȱ mitologiilorȱ paralele,ȱ
ciȱ înȱ opoziôieȱ fiecareȱ
óiȱ înȱ daunaȱ cuȱ ipotezaȱ
acestuiaȱ dinȱ
proprieȱdespreȱgenez©.ȱOmulȱnuȱnumaiȱc©ȱnuȱseȱpoateȱbucuraȱ
urm©.ȱ
deȱ avantajulȱ
ȱ Ziditorului,ȱ darȱ niciȱ m©carȱ nuȱ esteȱ zidireȱ înȱ
totalitate,ȱ ciȱ oȱ parteȱ2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
aȱ ei.ȱ Înȱ raportȱ cuȱ zidirea,ȱ elȱ poateȱ fiȱ
consideratȱ
ȱ oȱ figur©ȱ deȱ stil,ȱ ceaȱ maiȱ izbutit©,ȱ înȱ nem©rginireaȱ
unuiȱpoem;ȱfaô©ȱdeȱdivinitateaȱcreatoare,ȱomulȱpoart©ȱnumeleȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
deȱ oper©,ȱpoateȱ
acestoraȱ iarȱ Dumnezeuȱ
faceȱ dou©ȱ peȱ acelaȱ deȱ
constat©riȱ „autor”.ȱînȱ
generale,ȱ Oricîteȱ ecuaôiiȱ
completareaȱ

14
46
54
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱpropune,ȱ
amȱ afirmateȱnuȱ maiȱ ieóimȱ
sus:ȱ dinȱ
dorinôaȱ
subordonareaȱ
expres©ȱ óiȱ creaturiiȱ
unic©ȱ aȱ oric©ruiȱ
faô©ȱ deȱ
Ziditor.ȱDeȱundeȱrezult©ȱc©ȱstatutulȱexistenôialȱalȱfiec©ruiaȱ(deȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
creator,ȱ deȱ artist)ȱ
aceast©ȱ regul©)ȱ trebuieȱ
aȱ fostȱ înôelesȱ cuȱ
s©ȱ separe,ȱ înȱ maxim©ȱ
chipȱ separat,ȱ dup©ȱ
acribie,ȱ cumȱ
valorileȱ
întreȱ ele,ȱ caȱ oȱ caleȱ deȱ accesȱ c©treȱ ceeaȱ ceȱ numimȱ esenôaȱ
acelaȱdeȱoper©ȱdifer©,ȱcaȱsens,ȱdeȱlaȱunulȱlaȱaltul.ȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
Iat©ȱ cîtevaȱ noteȱ distinctiveȱ dintreȱ Dumnezeuȱ caȱ Ziditorȱ
óiȱOmulȱcaȱartistȱ(creator,ȱautor):ȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
ceeaȱ Totulȱ
ceȱ iȬaȱporneóteȱdeȱlaȱexistenô©ȱóiȱcunoaótere;ȱ
încurajatȱ peȱ uniiȱ specialiótiȱ s©Ȭlȱ prinȱacestea,ȱ
considereȱ
Dumnezeuȱseȱdelimiteaz©ȱdeȱOmȱóiȱdeȱom.ȱMaiȱîntîiȱdeȱtoate,ȱ
adev©ratulȱ întemeietorȱ alȱ esteticii.ȱ Înȱ acelaóiȱ sensȱ aȱ gînditȱ óiȱ
Elȱesteȱpreexistent.ȱDeȱaceeaȱîntindereaȱóiȱnivelulȱcunoaóteriiȱîiȱ
Hegel,ȱ cîndȱ aȱ desprinsȱ „ideeaȱ sensibil©”ȱ deȱ „ideeaȱ pur©”,ȱ
scap©ȱ
temeiulȱ creaturii.ȱ
teoreticȱ Eaȱ seȱ limiteaz©ȱ
alȱ unuiȱ întregȱ óiȱlaȱ monumentalȱ
existentȱ (laȱ concret,ȱ
sistemȱ deȱ laȱ
mundan),ȱ acestaȱ îiȱ întrȬoȱ
gîndire,ȱ consacrat,ȱ esteȱ dat,ȱ darȱparte,ȱ
prim©ȱ nuȬiȱ aparôineȱ caȱ lucrareȱ
teorieiȱ frumosuluiȱ
proprie,ȱ deȱ undeȱ imposibilitateaȱ deȱ aȬlȱ cunoaóteȱ exactȱ óiȱ înȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
profunzimeȱ óiȱ chiarȱ deȱ aȱ seȱ ótiȱ peȱ sine;ȱ pentruȱ c©ȱ nuȱ deôineȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
toateȱdateleȱfiinô©riiȱsale,ȱnuȱcunoaóteȱnimicȱdeȱlaȱsine,ȱciȱafl©,ȱ
Înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ exist©ȱ doveziȱ clareȱ c©ȱ autoriiȱ
fieȱ peȱ caleȱ revelat©,ȱ
raôionalióti,ȱ fieȱ peȱ caleaȱ „ótiinôei”,ȱ
reprezentanôiȱ aiȱ faptȱ ceȱ seȱ
gîndiriiȱ produceȱ
pozitiviste,ȱ
totȱsubȱputereaȱinspiraôiei;ȱpentruȱc©:ȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
–ȱ Dumnezeuȱ
aóaȱ sporadiceȱ areȱ grij©ȱ
înȱ anumiteȱ deȱ toat©ȱ
epoci)ȱ creatura,ȱ
esteticiiȱ doreóteȱ
filocalice.ȱ s©ȱ oȱ
Capitolulȱ
promovezeȱ înȱ oriceȱ împrejurare.ȱ Dinȱ p©cate,ȱ eaȱ aȱ pierdutȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱ lucrareȱ devenit©ȱ celebr©ȱ maiȱ alesȱ prinȱ criticileȱ
darulȱcuȱcareȱeraȱînzestrat©ȱprinȱgenez©,ȱcondamnînduȬseȱlaȱoȱ
cunoaótereȱsuperficial©ȱóiȱlaȱoȱexistenô©ȱlimitat©.ȱ
careȱ iȱ sȬauȱ adus,ȱ cuprindeȱ multeȱ inexactit©ôiȱ óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
–ȱ Dumnezeuȱ areȱ capacitateaȱ deȱaȱ seȱ afirmaȱsimultanȱînȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
diversitateȱ óiȱ unitate;ȱ Unulȱ înȱ alteritate.ȱ Darȱ înainteȱ deȱ aȱ seȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
manifestaȱ înȱ creaôie,ȱ adic©ȱ înȱ multiplicitate,ȱ Elȱ aȱ existatȱ caȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
Unul.ȱ Nuȱ sîntemȱ înȱ m©sur©ȱ s©ȱ înôelegemȱ ceȱ înseamn©ȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
„înainte”,ȱ pentruȱ c©ȱ gîndireaȱ noastr©ȱ esteȱ m©rginit©ȱ laȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
catafatic;ȱ înȱ acestȱ domeniuȱ alȱ împrumuturiȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ cunoaóteriiȱ interzise,ȱ neȱ st©ȱ
platonieneȱ înȱ
laȱ Sf.ȱ
putinô©ȱ
Augustinȱ s©ȱsauȱ
utiliz©mȱ doarȱ termeniȱ
augustinieneȱ cuȱ accepôiuneȱ
laȱ Sf.ȱ Tomaȱ dinȱ Aquino.ȱpozitivist©.ȱ
Apelîndȱ
„Înainte”,ȱ
laȱ unȱ autorȱ „dup©”ȱ etc.ȱ sugereaz©ȱ
contemporanȱ ordineȱ temporal©ȱ
(F.P.ȱ Chambers),ȱ careȱ înȱ óiȱ aóaȱ óiȱ
lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ seȱ arat©ȱ preocupatȱ doarȱ tangenôialȱ deȱ esteticaȱ
este.ȱÎnȱCarteaȱFaceriiȱseȱspune:ȱ„Laȱînceputȱaȱf©cutȱDumnezeuȱ
cerulȱóiȱp©mîntul”;ȱiarȱlaȱIoan,ȱînȱpericopaȱdespreȱgenez©,ȱst©ȱ
medieval©,ȱ tratatulȱ citatȱ încearc©ȱ s©ȱ expliceȱ lipsaȱ deȱ interesȱ aȱ
scris:ȱ „Laȱ
Bisericiiȱ începutȱ
pentruȱ eraȱ Cuvîntul...”.ȱ
problemeleȱ Nou©ȱ nuȱ
frumosului;ȱseȱ neȱ esteȱ datȱ s©ȱ
reclam©ȱpresiuneaȱ
cunoaótemȱrealitateaȱdeȱdinainteaȱ„începutului”;ȱpentruȱc©ȱnuȱ
strivitoareȱ asupraȱ spirituluiȱ exercitat©ȱdeȱ moralaȱ religioas©ȱóiȱ

15
47
55
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ sȬaȱ stinsȱ teoriaȱ perisabilit©ôiiȱ dinȱ conótiinôaȱ lumiiȱ
neȬamȱaflatȱacolo.ȱCarteaȱFaceriiȱóiȱEvangheliaȱluiȱIoanȱseȱrefer©ȱ
sigurȱ laȱ Dumnezeuȱ
cultivate.ȱ laȱ Cuvînt,ȱ
Alȱ VIIȬleaȱóiȱCongresȱ adic©ȱ laȱ Unulȱ
Internaôionalȱ deȱ dinȱ Treime;ȱ
estetic©ȱ dinȱ
oriceȱ„înainte”ȱpresupuneȱóiȱunȱ„dup©”,ȱpeȱcare,ȱdeȱasemenea,ȱ
1972,ȱ deȱ laȱ Bucureóti,ȱ sȬaȱ desf©óuratȱ subȱ antetulȱ semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ Aȱ separaȱ artaȱ deȱ religieȱ pentruȱ aȱ leȱ puneȱ înȱ
nuȬlȱputemȱaproxima.ȱEsteȱposibilȱcaȱdiversul,ȱmultiplicitateaȱ
s©ȱseȱretrag©ȱdinȱnouȱînȱUnul,ȱCuvîntulȱs©ȱpluteasc©ȱdeasupraȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
întinderilorȱnesfîróite,ȱcumȱîóiȱimagineaz©ȱóiȱMihaiȱEminescu:ȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
„C©ciȱînȱsineȱîmp©cat©ȱreîncepeȱeternaȱpace”.ȱ
predicatȱ óiȱ dezvoltatȱ nihilismulȱ religiosȱ prinȱ afirmaôiiȱ
PoateȱfiȱsemnalatȱóiȱunȱaltȱînôelesȱalȱjoculuiȱdintreȱUnulȱ
tulbur©toareȱ óiȱ consternante.ȱ Înȱ primulȱ rînd,ȱ aȱ lansatȱ tezaȱ
óiȱ multiplicitate,ȱ
óocant©,ȱ înȱ spiritulȱ numelorȱ
tipicȱ protestant©ȱ óiȱ eretic©,ȱ divineȱ aleȱ luiȱ
despreȱ Dionisieȱ
istoricitateaȱ
PseudoȬAreopagitul:ȱ Dumnezeuȱ
misteruluiȱ creótinȱ fundamentalȱ esteȱ adev©r,ȱ
ói,ȱ implicit,ȱ despreȱFrumuseôe,ȱ
„moartea”ȱ
Dreptate,ȱ Bun©tateȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ înȱ etc.,ȱ fiecareȱrînd,ȱ
alȱ doileaȱ dintreȱ aȱ acestea,ȱ laȱ modulȱ
maiȱ susôinutȱ idealȱ
(ceeaȱ ceȱ
óiȱ absolut.ȱcontraziceȱ
realitateaȱ Elȱ esteȱ deodat©ȱ
deȱ laȱ blîndȱ óiȱ mînios,ȱ
distanô©)ȱ înȱ aóaȱ
c©ȱ religiaȱ felȱ încît,ȱ
creótin©ȱ nuȱînȱ

momentulȱ înȱ careȱ îóiȱ manifest©ȱ unȱ atribut,ȱ nuȬlȱ pierdeȱ peȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
cel©lalt.ȱ Chiarȱ înȱ primordium,ȱ adic©ȱ „înainte”ȱ deȱ început,ȱ subȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
chipulȱUnului,ȱexista,ȱînȱprincipiu,ȱóiȱcaȱmultiplicitate.ȱOmuluiȱ
înȱ masseȱ decîtȱ afirmaôiile,ȱ putîndȱ fiȱ transformateȱ ȱ înȱ frazeȱ
nuȬiȱsîntȱaccesibileȱasemeneaȱtransform©riȱóiȱubicuit©ôi.ȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
–ȱOmulȱtr©ieóteȱînȱsuccesiune,ȱexperimentînd,ȱpeȱrîndȱóiȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
laȱ scaraȱ
bineȱ deȱcreaturii,ȱ
unȱ secol,ȱ propriileȱ înv©ô©minte;ȱ
s©ȱ stopezeȱ Dumnezeuȱ
oriceȱ încercareȱ deȱexist©ȱ înȱ
gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
chipȱ paradoxalȱ óiȱ înȱ simultaneitate.ȱ Elȱ seȱ manifest©,ȱ cumȱ
spuneȱ Dionisie,ȱ caȱ „micime”ȱ absolut©,ȱ darȱ óiȱ caȱ m©reôieȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
absolut©.ȱ
unorȱ Diferenôaȱ
clericiȱ dintreȱ
iezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱ simultanȱ óiȱ succesivȱ
(Dubos),ȱ Batteauxȱ sauȱareȱ unȱ rolȱ
André,ȱ deȱ
hot©rîtorȱ înȱ constituireaȱ sublimului,ȱ întrȬoȱ parteȱ óiȱ înȱ alta,ȱ înȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
Zidireȱ óiȱ înȱ operaȱ
frumosului,ȱ artistic©ȱ
gustului,ȱ aȱ omului.ȱóiȱ
sentimentuluiȱ Neȱ referimȱ laȱ auȱ
imaginaôiei,ȱ ceeaȱfostȱ
ceȱ
numeóteȱ Kantȱdeȱsublimȱ
seriosȱ afectateȱ dinamic,ȱ careȱ
noileȱ tendinôe,ȱ laȱ valorificauȱ
intensitateaȱelementulȱ
st©rilorȱ
exprimate,ȱ
mundanȱ óiȱimposibilȱ
raôional;ȱdeȱnuȱcomparat,ȱ
înȱ consensȱ pentruȱ c©ȱ seȱ
óiȱ niciȱ înȱmanifest©ȱ
paralelȱ cuȱ înȱ
formeȱóiȱlaȱniveluriȱdiferite,ȱlaȱDumnezeuȱóiȱlaȱOm.ȱ
adev©rulȱ deȱ credinô©,ȱ ciȱ înȱ opoziôieȱ óiȱ înȱ daunaȱ acestuiaȱ dinȱ
urm©.ȱ–ȱSeȱspuneȱc©ȱgeniulȱesteȱvizionar.ȱElȱpenetreaz©ȱlumeaȱ
obiectelorȱ
ȱ situînduȬseȱ înȱ transcendent,ȱ pentruȱ aȱ contemplaȱ
2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
arhetipurileȱ idealeȱ (Schopenhauer);ȱ óiȱ seȱ deosebeóteȱ deȱ omulȱ
obiónuit,ȱcareȱareȱoȱgîndireȱlimitat©,ȱobiectual©.ȱVizionarulȱnuȬ
ȱ
óiȱ opreóteȱ privireaȱ laȱ suprafaôaȱ lucrurilorȱ oriȱ laȱ secvenôaȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
prezent©ȱdeȱtimp,ȱciȱ„vede”ȱceȱseȱîntîmpl©ȱ„dincolo”ȱdeȱeleȱóiȱ
acestoraȱ poateȱ faceȱ dou©ȱ constat©riȱ generale,ȱ înȱ completareaȱ

14
48
56
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ
pesteȱ vreme.ȱ Ecranulȱ
maiȱ sus:ȱumbrelorȱ
dorinôaȱ expres©ȱ
(Platon)ȱ óiȱ
nuȬlȱ
unic©ȱ
incomodeaz©,ȱ
aȱ oric©ruiȱ
umbreleȱ fiindȱ accidente,ȱ efemerit©ôi.ȱ Omulȱ lucidȱ leȱ p©trundeȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
cuȱ fiinôaȱ
aceast©ȱ sauȱ leȱ
regul©)ȱ reconstituieȱ
aȱ fostȱ s©ȱ separe,ȱ înȱcuȱîntreguri,ȱ dup©ȱ modelulȱ
maxim©ȱ acribie,ȱ valorileȱ
arhetipurilor,ȱ
întreȱ ele,ȱ caȱ oȱ numaiȱ
caleȱ deȱ
deȱ elȱ óiȱ deȱc©treȱ
accesȱ divinitateȱ ótiute.ȱ
ceeaȱ ceȱ numimȱAiciȱ esenôaȱ
avemȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
deȬaȱ faceȱ cuȱ dou©ȱteoriiȱ aleȱ geniului,ȱ foarteȱînrudite,ȱ peȱ care,ȱ
deȱ regul©,ȱ leȱ contopim.ȱ Unaȱ aparôineȱ luiȱ Platonȱ óiȱ seȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
întemeiaz©ȱpeȱcontemplareaȱideilor,ȱrealitateaȱlucrurilorȱfiindȱ
ceeaȱ ceȱ iȬaȱ încurajatȱ peȱ uniiȱ specialiótiȱ s©Ȭlȱ considereȱ
transferat©ȱ
adev©ratulȱ înȱ transcendent.ȱ
întemeietorȱ Înȱ dialogulȱ
alȱ esteticii.ȱ Cratylos,ȱ
Înȱ acelaóiȱ sensȱseȱaȱconsider©ȱ
gînditȱ óiȱ
c©ȱnumeleȱceȱseȱacord©ȱunuiȱlucruȱsauȱuneiȱfiinôeȱtrebuieȱalesȱ
Hegel,ȱ cîndȱ aȱ desprinsȱ „ideeaȱ sensibil©”ȱ deȱ „ideeaȱ pur©”,ȱ
înȱaóaȱfelȱîncîtȱs©ȱcorespund©ȱaceleiȱrealit©ôiȱînȱesenôaȱei;ȱînȱaltȱ
temeiulȱ teoreticȱ alȱ unuiȱ întregȱ óiȱ monumentalȱ sistemȱ deȱ
gîndire,ȱSofistul,ȱ
dialog,ȱ prinȱîntrȬoȱ
consacrat,ȱ comentariulȱ
prim©ȱ Str©inuluiȱ dinȱ frumosuluiȱ
parte,ȱ teorieiȱ Elea,ȱ niȱ seȱ
prezint©ȱ oȱ schiô©ȱ complet©ȱ óiȱ pur©ȱ deȱ gîndire,ȱ eliberat©ȱ deȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
oriceȱ presupoziôieȱ aparôinîndȱ accidentaluluiȱ oriȱ imaginarului,ȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
n©sc©toareȱ
Înȱ alȱdeȱdoileaȱ
îndoial©ȱ óiȱ deȱexist©ȱ
rînd,ȱ fals.ȱ Înȱdoveziȱ
discuôiaȱ „despreȱ
clareȱ c©ȱ ceeaȱ ceȱ
autoriiȱ
fiinôeaz©”,ȱ
raôionalióti,ȱcaȱ óiȱ înȱ creaôie,ȱ omuluiȱ
reprezentanôiȱ aiȱ îiȱgîndiriiȱ
esteȱ dat©ȱ pozitiviste,ȱ
înôelegereaȱ
derivat©ȱînȱcopie:ȱ„Voiȱstabiliȱdeciȱc©ȱlucrurileȱaóaȬzisȱnaturaleȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
sîntȱcreateȱprintrȬoȱart©ȱdivin©,ȱpeȱcîndȱceleȱalc©tuiteȱdinȱeleȱdeȱ
aóaȱ sporadiceȱ înȱ anumiteȱ epoci)ȱ esteticiiȱ filocalice.ȱ Capitolulȱ
omȱ sîntȱ createȱ printrȬunaȱ omeneasc©;ȱ iarȱ potrivitȱ cuȱ acestȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱ lucrareȱ devenit©ȱ celebr©ȱ maiȱ alesȱ prinȱ criticileȱ
argumentȱexist©ȱdou©ȱfeluriȱdeȱcreaôie:ȱunulȱomenesc,ȱcel©laltȱ
divin” .ȱOmulȱdeȱtipȱeleat,ȱasemeneaȱStr©inuluiȱdinȱElea,ȱareȱ
careȱ iȱ1)sȬauȱ adus,ȱ cuprindeȱ multeȱ inexactit©ôiȱ óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
capacitateaȱdeȱaȱcontemplaȱideile,ȱînôelegînduȬleȱcuȱunȱsporȱdeȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
luciditateȱ faô©ȱ deȱ poetȱ oriȱ faô©ȱ deȱ individulȱ obiónuit.ȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
Gînditorulȱ seȱ afl©ȱ maiȱ aproapeȱ deȱ Dumnezeu,ȱ cuȱ toateȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
acestea,ȱ elȱ deriv©ȱ fiinôareaȱ dinȱ lucrurileȱ f©cuteȱ óiȱ ótiuteȱ deȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
creatorulȱ divin.ȱ Gînditorulȱ esteȱ filosof,ȱ iarȱ poetul,ȱ sofist,ȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
ancoratȱînȱlumeaȱpalid©ȱaȱcopiilor.ȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ împrumuturiȱ platonieneȱ laȱ Sf.ȱ
Cealalt©ȱ
Augustinȱ teorieȱ aȱ geniuluiȱ
sauȱ augustinieneȱ aparôineȱ
laȱ Sf.ȱ luiȱAquino.ȱ
Tomaȱ dinȱ SchopenhauerȱApelîndȱóiȱ
proclam©ȱ
laȱ unȱ autorȱ „în©lôareaȱ impersonal©”.ȱ
contemporanȱ Filozofulȱ germanȱ
(F.P.ȱ Chambers),ȱ careȱ înȱaȱlucrareaȱ
preluatȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ seȱ arat©ȱ preocupatȱ doarȱ tangenôialȱ deȱ esteticaȱ
deȱlaȱînaintaóulȱs©uȱconceptulȱdeȱcontemplaôie,ȱc©ruiaȱiȬaȱdatȱoȱ
accepôiuneȱestetic©.ȱPlatonȱpuneȱcontemplaôiaȱpeȱseamaȱgîndiriiȱ
medieval©,ȱ tratatulȱ citatȱ încearc©ȱ s©ȱ expliceȱ lipsaȱ deȱ interesȱ aȱ
intelective,ȱ
Bisericiiȱ pentruȱ Schopenhauerȱ
problemeleȱ oȱ rezerv©ȱ experienôeiȱ
frumosului;ȱseȱ intuitive,ȱ
reclam©ȱpresiuneaȱ
artistuluiȱ
strivitoareȱdeȱ geniu.ȱ
asupraȱ Primulȱexercitat©ȱdeȱ
spirituluiȱ „vede”ȱ ideileȱ óiȱ ajungeȱ
moralaȱ laȱ oȱ
religioas©ȱóiȱ

15
49
57
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ sȬaȱraôional©,ȱ
cunoaótereȱ stinsȱ teoriaȱ cel©laltȱ
perisabilit©ôiiȱ
leȱ intuieóteȱ
dinȱ conótiinôaȱ
pentruȱ lumiiȱ
unaȱ
emoôional©.ȱ
cultivate.ȱ AlȱAmbiiȱ
VIIȬleaȱautoriȱ auȱ introdusȱ
Congresȱ unȱ elementȱ
Internaôionalȱ misticȱdinȱ
deȱ estetic©ȱ înȱ
problematicaȱgeniului,ȱc©ciȱatîtȱcontemplarea,ȱcîtȱóiȱîn©lôareaȱôinȱ
1972,ȱ deȱ laȱ Bucureóti,ȱ sȬaȱ desf©óuratȱ subȱ antetulȱ semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ Aȱ separaȱ artaȱ deȱ religieȱ pentruȱ aȱ leȱ puneȱ înȱ
deȱtehnicileȱextazului.ȱExtazȱînseamn©ȱapropiereȱsimpatetic©ȱdeȱ
unȱ punctȱ inaccesibil.ȱ Apropiereaȱ nuȱ esteȱ suficientȱ deȱ comod©ȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
pentruȱaȱpermiteȱochiuluiȱs©ȱvad©ȱclarȱóiȱdistinctȱideile;ȱóiȱniciȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
contemplaôieiȱ s©ȱ seȱ delectezeȱ
predicatȱ óiȱ dezvoltatȱ cuȱ percepereaȱ
nihilismulȱ religiosȱ arhetipurilor.ȱ Atîtȱ
prinȱ afirmaôiiȱ
Platon,ȱ cîtȱ óiȱ Schopenhauerȱ
tulbur©toareȱ óiȱ consternante.ȱ auȱÎnȱ
crezutȱ preaȱrînd,ȱ
primulȱ multȱaȱînȱlansatȱ
afirmaôiileȱ
tezaȱ
lor.ȱNumaiȱsfîntul,ȱcareȱesteȱunȱmisticȱdes©vîróit,ȱpoateȱrealizaȱoȱ
óocant©,ȱ tipicȱ protestant©ȱ óiȱ eretic©,ȱ despreȱ istoricitateaȱ
apropiereȱ
misteruluiȱprivilegiat©,ȱ óiȱ aceastaȱ
creótinȱ fundamentalȱ ói,ȱdinȱ dou©ȱ motive:ȱ
implicit,ȱ voinôaȱ deȱ
despreȱ „moartea”ȱ
apropiereȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱnuȱ seȱ înȱconsum©ȱ
alȱ doileaȱcaȱ simpl©ȱ
rînd,ȱ aȱ maiȱ dorinô©.ȱ
susôinutȱ Sfîntulȱ
(ceeaȱ îóiȱ
ceȱ
modeleaz©ȱ astfelȱ fiinôa,ȱ
realitateaȱ contraziceȱ deȱ încîtȱ în©lôareaȱ
laȱ distanô©)ȱ c©ȱóiȱreligiaȱ
contemplareaȱ
creótin©ȱs©ȱnuȱfieȱ

posibileȱcuȱadev©rat.ȱCaȱs©ȱ„vad©”ȱóiȱs©ȱcread©,ȱadic©ȱs©ȱnuȱseȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
înóele,ȱîóiȱconstruieóteȱunȱaparatȱadecvatȱdeȱpercepôie,ȱprintrȬoȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
educaôieȱ
înȱ masseȱreligioas©ȱ foarteȱ sever©.ȱ
decîtȱ afirmaôiile,ȱ putîndȱ fiȱ Ochiulȱ anatomicȱ
transformateȱ devineȱ
ȱ înȱ frazeȱ
insuficientȱ óiȱ eȱ înlocuitȱ cuȱ altulȱ spiritual,ȱ preg©titȱ s©ȱ vad©ȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
„nev©zutele”,ȱlumeaȱluiȱDumnezeu.ȱÎnȱalȱdoileaȱrînd,ȱvoinôaȱdeȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
apropiereȱ
bineȱ deȱ unȱ esteȱsecol,ȱ
reciproc©;ȱ oriceȱ tratatȱ
s©ȱ stopezeȱ oriceȱdeȱîncercareȱ
mistic©ȱ ortodox©ȱ neȱ
deȱ gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
asigur©ȱ c©ȱ eaȱ porneóteȱ deȱ laȱ om,ȱ caȱ modȱ deȱ opôiune,ȱ iarȱ
Dumnezeuȱîiȱvineȱacestuiaȱînȱîntîmpinare.ȱDeciȱDumnezeuȱnuȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
esteȱunȱpunctȱfix,ȱîncremenitȱînȱmister,ȱciȬóiȱanunô©ȱprezenôaȱînȱ
unorȱ clericiȱ iezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱ (Dubos),ȱ Batteauxȱ sauȱ André,ȱ deȱ
diferiteȱ chipuri.ȱ Dumnezeuȱ óiȱ omȱ auȱ privirileȱ aôintiteȱ unulȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
asupraȱaltuia,ȱgataȱpentruȱîntîmpinare,ȱdialogȱóiȱuniune.ȱ
frumosului,ȱ gustului,ȱ sentimentuluiȱ óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱ fostȱ
seriosȱ–ȱProrociiȱnuȱerauȱ„vizionari”,ȱciȱclarv©z©tori,ȱpentruȱc©ȱ
afectateȱ deȱ noileȱ tendinôe,ȱ careȱ valorificauȱ elementulȱ
seȱ aflauȱ subȱ
mundanȱ st©pînireaȱ
óiȱ raôional;ȱ nuȱinspiraôieiȱ
înȱ consensȱ divine.ȱ
óiȱ niciȱAdesea,ȱ prinȱ cuȱ
înȱ paralelȱ eiȱ
vorbeaȱ
adev©rulȱ însuóiȱ Dumnezeu;ȱ
deȱ credinô©,ȱ ciȱ înȱsauȱ citeauȱóiȱînȱ
opoziôieȱ înȱsemneleȱ lumiiȱ óiȱdinȱ
daunaȱ acestuiaȱ aleȱ
vremiiȱ
urm©.ȱ ceeaȱ ceȱ urmaȱ s©ȱ seȱ întîmple,ȱ cuȱ vrereaȱ Celuiȱ deȱ sus.ȱ
„Natura”,ȱ
ȱ fiinôele,ȱ obiectele,ȱ fenomeneleȱ nuȱ constituiau,ȱ
2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
pentruȱei,ȱimpedimenteȱcareȱs©ȱopacizezeȱprivireaȱ(Platon),ȱóiȱ
niciȱ formeȱ
ȱ decrepite,ȱ irelevanteȱ pentruȱ cunoaótere,ȱ deȱ undeȱ
voinôaȱCineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
deȱ refuzȱ óiȱ dorinôaȱ deȱ în©lôareȱ (Schopenhauer),ȱ ciȱ oȱ
modalitateȱ
acestoraȱ poateȱdeȱ accesȱ c©treȱconstat©riȱ
faceȱ dou©ȱ Tat©lȱ ceresc.ȱ Înȱ texteleȱ
generale,ȱ religioaseȱ
înȱ completareaȱ

14
50
58
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ
canoniceȱ oriȱ apocrife,ȱ
maiȱ sus:ȱniȱdorinôaȱ
seȱ relateaz©ȱ
expres©ȱ
c©ȱ sfinôiiȱ
óiȱ unic©ȱ
óiȱ prorociiȱ
aȱ oric©ruiȱ
auȱ
vedeniiȱ(Iezechiel:ȱVedeniaȱzidiriiȱtemplului:ȱApocalipsaȱluiȱIoan);ȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
óiȱ înȱ literaturaȱ
aceast©ȱ regul©)ȱ aȱfolcloric©ȱ întîlnimȱ
fostȱ s©ȱ separe,ȱ cuȱ pasajeȱ
maxim©ȱdespreȱ
acribie,ȱpersoaneȱ
valorileȱ
impresionateȱ
întreȱ ele,ȱ caȱ oȱ deȱcaleȱ
ceeaȱdeȱceȱaccesȱ
liȱ sȬaȱc©treȱ
ar©tatȱ înȱ somn.ȱ
ceeaȱ ceȱ numimȱ esenôaȱ
Înȱ Vechiulȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
Testament,ȱ patriarhiiȱ seȱ înôelegeauȱ cuȱ Dumnezeuȱ înȱ vis.ȱ Prinȱ
urmare,ȱ somnulȱ favorizeaz©ȱ st©rileȱ deȱ apropiereȱ óiȱ revelaôie.ȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
Romanticiiȱauȱexperimentatȱóiȱeiȱcuȱmultȱsuccesȱcaleaȱoniric©,ȱ
ceeaȱ ceȱ iȬaȱ încurajatȱ peȱ uniiȱ specialiótiȱ s©Ȭlȱ considereȱ
aóaȱcumȱoȱilustreaz©ȱóiȱMihaiȱEminescuȱînȱcunoscutaȱrevelaôieȱ
adev©ratulȱ întemeietorȱ alȱ esteticii.ȱ Înȱ acelaóiȱ sensȱ aȱ gînditȱ óiȱ
dinȱ
Hegel,ȱScrisoareaȱ
cîndȱ aȱ III.ȱ Dar,ȱ spreȱ
desprinsȱ „ideeaȱdeosebireȱ
sensibil©”ȱ deȱdeȱ
romanticiȱ óiȱ deȱ
„ideeaȱ pur©”,ȱ
anonimulȱ dinȱ oralitate,ȱ
temeiulȱ teoreticȱ alȱ unuiȱ sfîntulȱ óiȱ monumentalȱ
întregȱ óiȱ prooroculȱ auȱ vedereaȱ
sistemȱ deȱ
îmbun©t©ôit©ȱ cuȱ ajutorulȱ
gîndire,ȱ consacrat,ȱ haruluiȱ
întrȬoȱ prim©ȱ divin,ȱ interpunînduȬseȱ
parte,ȱ teorieiȱ frumosuluiȱîntreȱ
Dumnezeuȱ óiȱ omulȱ deȱ geniu.ȱ Dumnezeuȱ esteȱ singurulȱ careȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
vedeȱ cuȱ adev©rat,ȱ întrucîtȱ cuprindeȱ înȱ Unulȱ alfaȱ óiȱ omega,ȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
totalulȱproprieiȱcreaôii.ȱElȱnuȱseȱafl©ȱînȱjosulȱierarhieiȱpentruȱaȱfiȱ
Înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ exist©ȱ doveziȱ clareȱ c©ȱ autoriiȱ
ajutatȱ s©Ȭóiȱ ridiceȱ
raôionalióti,ȱ privirea,ȱ ciȱ înȱ punctulȱ
reprezentanôiȱ aiȱ celȱ maiȱ înaltȱ
gîndiriiȱ óiȱ pesteȱ
pozitiviste,ȱ
tot.ȱFiindȱ„deȱfaô©”,ȱcumȱarȱspuneȱNichitaȱSt©nescu,ȱnuȱareȱs©Ȭ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
óiȱ
aóaȱimaginezeȱ
sporadiceȱceeaȱ ceȱ aȱ fostȱ
înȱ anumiteȱ oriȱ urmeaz©ȱ
epoci)ȱ esteticiiȱs©ȱ fie.ȱ Metaforaȱ
filocalice.ȱ Luiȱ
Capitolulȱ
poateȱ fiȱ asemuit©,ȱ óiȱ chiarȱ óiȱ este,ȱ cuȱ imagineaȱ roôilorȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱ lucrareȱ devenit©ȱ celebr©ȱ maiȱ alesȱ prinȱ criticileȱ
heruvimiceȱdintrȬoȱvedenieȱaȱluiȱIezechiel:ȱ„Cîndȱeleȱmergeau,ȱ
mergeauȱ înȱadus,ȱ
careȱ iȱ sȬauȱ toateȱ patruȱ
cuprindeȱp©rôile,ȱ óiȱ înȱ
multeȱ vremeaȱ mersuluiȱ
inexactit©ôiȱ nuȱ Seȱ
óiȱ confuzii.ȱ seȱ
întorceau,ȱ ciȱ încotroȱ eraȱ îndreptatȱ capulȱ heruvimului,ȱ întrȬ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
acoloȱ mergeau,ȱ óiȱ înȱ vremeaȱ mersuluiȱ nuȱ seȱ întorceau”ȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
(Iezechiel,ȱ 9,ȱ 11).ȱ Identific©mȱ aiciȱ muzaȱ unorȱ versuriȱ deȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
NichitaȱSt©nescu,ȱautorȱcareȱcultiv©ȱadeseaȱpoeticaȱnumerelorȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
hermetice,ȱgîndireaȱeleat©ȱoriȱstilulȱvedeniilorȱbiblice:ȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
„voiȱalerga,ȱdeci,ȱînȱtoateȱp©rôileȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ împrumuturiȱ platonieneȱ laȱ Sf.ȱ
deodat©,ȱ
Augustinȱ sauȱ augustinieneȱ laȱ Sf.ȱ Tomaȱ dinȱ Aquino.ȱ Apelîndȱ
laȱ unȱdup©ȱpropriaȱmeaȱinim©ȱvoiȱalerga,ȱ
autorȱ contemporanȱ (F.P.ȱ Chambers),ȱ careȱ înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱasemeniȱunuiȱcarȱdeȱlupt©ȱ
ofȱ Taste,ȱ seȱ arat©ȱ preocupatȱ doarȱ tangenôialȱ deȱ esteticaȱ
trasȱdinȱtoateȱp©rôileȱsimultanȱ
medieval©,ȱ tratatulȱ citatȱ încearc©ȱ s©ȱ expliceȱ lipsaȱ deȱ interesȱ aȱ
deȱoȱherghelieȱdeȱcaiȱbiciuiôi”.ȱ
Bisericiiȱ pentruȱ problemeleȱ frumosului;ȱseȱ reclam©ȱpresiuneaȱ
strivitoareȱ asupraȱ spirituluiȱ exercitat©ȱdeȱ(Aȱunsprezeceaȱelegie)ȱ
moralaȱ religioas©ȱóiȱ

15
51
59
Petru Ursache

ast©ziȱDarȱ sȬaȱ stinsȱelegiilorȱ
nuȱ autorulȱ teoriaȱ mimeaz©,ȱ
perisabilit©ôiiȱ
caȱ oriceȱ
dinȱ conótiinôaȱ
spiritȱ uman.ȱlumiiȱElȱ
porneóteȱ
cultivate.ȱ deȱ laȱ unȱ izvor,ȱ
Alȱ VIIȬleaȱ Congresȱ deciȱ nuȱ „vede”ȱdeȱ
Internaôionalȱ înȱestetic©ȱ
sensulȱ dinȱ
luiȱ
Dumnezeuȱóiȱniciȱnuȱareȱvedeniiȱintegrale,ȱasemeneaȱsfîntuluiȱ
1972,ȱ deȱ laȱ Bucureóti,ȱ sȬaȱ desf©óuratȱ subȱ antetulȱ semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ
oriȱ artei.ȱ Aȱciȱ
proorocului,ȱ z©reóteȱ
separaȱ maiȱ
artaȱ deȱbineȱ caȱpentruȱ
religieȱ omulȱ obiónuit;ȱ
aȱ leȱ puneȱsauȱ
înȱ
întrez©reóte.ȱ Deȱ aceeaȱ îlȱ numimȱ peȱ poetulȱ deȱ geniuȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
„vizionar”.ȱ Dup©ȱ Platon,ȱ artistulȱ deȱ geniuȱ nuȱ seȱ poateȱ ridicaȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
laȱ în©lôimeaȱ
predicatȱ óiȱ uneiȱ cunoaóteriȱ
dezvoltatȱ adev©rate.ȱ
nihilismulȱ Homer,ȱ
religiosȱ careȱ afirmaôiiȱ
prinȱ vorbeóteȱ
despreȱ zeiȱ óiȱóiȱdespreȱ
tulbur©toareȱ oameni,ȱÎnȱ
consternante.ȱ f©r©ȱ aȱ fiȱ oȱ
primulȱ divinitate,ȱ
rînd,ȱ óiȱ tezaȱ
aȱ lansatȱ niciȱ
priceputȱ
óocant©,ȱ înȱ vreunȱ
tipicȱ meóteóugȱóiȱ
protestant©ȱ alȱ oamenilor,ȱ improvizeaz©;ȱ
eretic©,ȱ despreȱ deȱ
istoricitateaȱ
aceeaȱtrebuieȱconsideratȱunȱ„mincinos”.ȱ
misteruluiȱ creótinȱ fundamentalȱ ói,ȱ implicit,ȱ despreȱ „moartea”ȱ
Vizionarismulȱomuluiȱdeȱgeniuȱdepindeȱdeȱstatutulȱs©uȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ aȱ maiȱ susôinutȱ (ceeaȱ ceȱ
deȱcreatur©,ȱdeȱexistenôaȱconcret©;ȱelȱîncearc©ȱs©ȱstabileasc©ȱoȱ
realitateaȱ contraziceȱ deȱ laȱ distanô©)ȱ c©ȱ religiaȱ creótin©ȱ nuȱ aȱ
anumeȱrelaôieȱcuȱUnul,ȱpeȱurmeleȱsfîntului,ȱceeaȱceȱîiȱasigur©ȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
unȱ orizontȱ largȱ óiȱ cuprinz©torȱ înȱ cunoaótere.ȱ Înȱ acestȱ punct,ȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
omulȱdeȱgeniuȱseȱîntîlneóteȱcuȱsfîntul,ȱiarȱmisticaȱreligioas©ȱseȱ
înȱ masseȱ decîtȱ afirmaôiile,ȱ putîndȱ fiȱ transformateȱ ȱ înȱ frazeȱ
interfereaz©ȱcuȱmisticaȱartei.ȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
–ȱ Raportulȱ Dumnezeuȱ (Ziditorul)ȱ óiȱ artistulȱ deȱ geniuȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
(vizionar)ȱ
bineȱ deȱ unȱ aduceȱ elementeȱ
secol,ȱ specificeȱ
s©ȱ stopezeȱ înȱ problemaȱ
oriceȱ încercareȱoriginalit©ôiiȱ
deȱ gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
înȱ gîndireȱ óiȱ înȱ art©.ȱ Întrucîtȱ Dumnezeuȱ areȱ avantajulȱ
cunoaóteriiȱ absolute,ȱ operaȱ Sa,ȱ Zidirea,ȱ seȱ bucur©ȱ deȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
originalitateȱ
unorȱ deplin©.ȱ
clericiȱ iezuiôi,ȱ DuȱDumnezeuȱ
Bosȱ (Dubos),ȱ esteȱ Unulȱ sauȱ
Batteauxȱ óiȱ nealterabil,ȱ
André,ȱ deȱ
adic©ȱ nesupusȱ devenirii;ȱ operaȱ Sa,ȱ deȱ asemenea,ȱ seȱ distingeȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
prinȱ unicitate.ȱ
frumosului,ȱ Înȱ consecinô©,ȱ
gustului,ȱ sentimentuluiȱomulȱ deȱ geniu,ȱ datorit©ȱ
óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱ fostȱ
statutuluiȱs©uȱdeȱcreatur©ȱóiȱexistîndȱînȱordineaȱdiversului,ȱseȱ
seriosȱ afectateȱ deȱ noileȱ tendinôe,ȱ careȱ valorificauȱ elementulȱ
situeaz©ȱpeȱunȱplanȱsecundarȱóiȱdeȱalt©ȱnatur©.ȱNuȱsîntȱmotiveȱ
mundanȱ óiȱ raôional;ȱ nuȱ înȱ consensȱ óiȱ niciȱ înȱ paralelȱ cuȱ
deȱ contestareȱ
adev©rulȱ aȱ originalit©ôii,ȱ
deȱ credinô©,ȱ dac©ȱóiȱ
ciȱ înȱ opoziôieȱ aduceȱ elementeȱ
înȱ daunaȱ noiȱdinȱ
acestuiaȱ înȱ
raportȱ
urm©.ȱ cuȱ altulȱ oriȱ cuȱ generaôiaȱ ceȱ lȬaȱ premers,ȱ atîtȱ înȱ ideaôie,ȱ
cîtȱ óiȱ ȱînȱ formeȱ tehnice.ȱ Original©ȱ esteȱ creaôiaȱ autentic©.ȱ Cumȱ
aceast©ȱ sintagm©ȱ nuȱ2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
str©luceóteȱ prinȱ precizie,ȱ seȱ cuvineȱ caȱ
originalitateaȱ
ȱ s©ȱ fieȱ subȱ controlulȱ gustului.ȱ kiȱ aceastaȱ nuȱ
pentruȱc©ȱamȱdaȱcrezareȱpropoziôieiȱ„gusturileȱnuȱseȱdiscut©”,ȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
dinȱ contra,ȱ
acestoraȱ neȱ faceȱ
poateȱ îndoimȱ
dou©ȱfoarteȱ multȱ înȱ
constat©riȱ leg©tur©ȱ
generale,ȱ înȱcuȱ acestȱ falsȱ
completareaȱ

14
52
60
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ
adev©rȱ estetic,ȱ maiȱ
destinatȱ
sus:ȱs©ȱdorinôaȱ
salvezeȱ expres©ȱ
mediocrit©ôile.ȱ
óiȱ unic©ȱAvemȱ
aȱ oric©ruiȱ
îns©ȱ
încredereȱ înȱ spiritulȱ justiôiarȱ alȱ gustului:ȱ cineȱ emiteȱ judec©ôiȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
necontrolate,ȱ
aceast©ȱ regul©)ȱ dinȱ nepricepere,ȱ
aȱ fostȱ s©ȱ separe,ȱdinȱ orgoliu,ȱacribie,ȱ
cuȱ maxim©ȱ dinȱ lips©ȱ deȱ
valorileȱ
întreȱ ele,ȱ caȱ oȱ caleȱ deȱ accesȱ c©treȱ ceeaȱ ceȱ numimȱ esenôaȱ
realism,ȱdinȱspiritȱpartizanal,ȱnuȱscap©ȱnepedepsit,ȱfieȱóiȱpostȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
festum.ȱ S©ȱ reôinem:ȱ Zidireaȱ divin©,ȱ operaȱ luiȱ Dumnezeu,ȱ seȱ
impuneȱ prinȱ adev©ruriȱ deȱ credinô©;ȱ creaôiaȱ omuluiȱ deȱ geniuȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
cereȱ
ceeaȱ autoritateaȱ gustului,ȱ
ceȱ iȬaȱ încurajatȱ peȱcareȱ
uniiȱnuȱspecialiótiȱ
funcôioneaz©ȱ
s©Ȭlȱ ireproóabilȱ
considereȱ
totdeauna.ȱ
adev©ratulȱ întemeietorȱ alȱ esteticii.ȱ Înȱ acelaóiȱ sensȱ aȱ gînditȱ óiȱ
Hegel,ȱ–ȱTrebuieȱs©ȱneȱimagin©mȱc©ȱDumnezeu,ȱ„cîtȱesteȱelȱdeȱ
cîndȱ aȱ desprinsȱ „ideeaȱ sensibil©”ȱ deȱ „ideeaȱ pur©”,ȱ
mare”,ȱ
temeiulȱcumȱ seȱ exprim©ȱ
teoreticȱ alȱ unuiȱArgheziȱ
întregȱ óiȱ întrȬoȱ poezie,ȱ aȱ întîmpinatȱ
monumentalȱ sistemȱ deȱ
dificult©ôiȱserioaseȱînȱlucrareaȱSaȱziditoare.ȱÎnȱBiblieȱ(Vechiulȱóiȱ
gîndire,ȱ consacrat,ȱ întrȬoȱ prim©ȱ parte,ȱ teorieiȱ frumosuluiȱ
NoulȱTestament),ȱniȱseȱdauȱdou©ȱvarianteȱdespreȱgenez©,ȱceȱseȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
completeaz©ȱunaȱpeȱalta;ȱînȱc©rôileȱapocrife,ȱmaiȱalesȱînȱtexteleȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
folclorice,ȱDomnulȱapeleaz©ȱlaȱajutoare,ȱElȱavînd,ȱfireóte,ȱrolulȱ
Înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ exist©ȱ doveziȱ clareȱ c©ȱ autoriiȱ
decisiv.ȱ Înȱ anumiteȱ
raôionalióti,ȱ mitologiiȱ clasice,ȱ
reprezentanôiȱ aiȱ înȱ specialȱ
gîndiriiȱ mesopoȬ
pozitiviste,ȱ
tamiene,ȱ creaôiaȱ primordial©ȱ seȱ desf©óoar©ȱ dup©ȱ unȱ scenariuȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
eroic,ȱdramatic.ȱDificultateaȱlaȱcareȱneȱgîndimȱesteȱurm©toarea:ȱ
aóaȱ sporadiceȱ înȱ anumiteȱ epoci)ȱ esteticiiȱ filocalice.ȱ Capitolulȱ
Ziditorulȱ aȱ transformatȱlogosulȱ înȱ materie,ȱ ceeaȱ ceȱ apareȱ caȱ oȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱ lucrareȱ
imposibilitate;ȱ devenit©ȱ celebr©ȱ
elȱ aȱ materializatȱ maiȱ alesȱ
spiritul.ȱ Omulȱprinȱpriveóteȱ
criticileȱ
muntele,ȱ
careȱ iȱ sȬauȱunȱ colosȱ
adus,ȱ deȱ piatr©,ȱ
cuprindeȱ întruchipatȱ
multeȱ dinȱ
inexactit©ôiȱ óiȱnefiinô©,ȱ
confuzii.ȱóiȬlȱ
Seȱ
valorizeaz©ȱ estetic.ȱ Înc©ȱ dinȱ Antichitateȱ sȬauȱ dezvoltatȱ maiȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
multeȱdirecôiiȱdeȱgîndireȱcareȱpuneauȱomulȱóiȱnaturaȱînȱrelaôieȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
direct©ȱ cuȱ Dumnezeu;ȱ Goetheȱ consideraȱ naturaȱ operaȱ luiȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
Dumnezeu,ȱ oȱ art©ȱ perfect©.ȱ Exist©ȱ óiȱ reciproca:ȱ omulȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
transform©ȱ materiaȱ înȱ spirit,ȱ ceeaȱ ceȱ pare,ȱ deȱ asemenea,ȱ oȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
imposibilitate;ȱ esteȱ óiȱ oȱ restituire:ȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ creaturaȱ primeóteȱ
împrumuturiȱ platonieneȱ materiaȱ
laȱ Sf.ȱ
spiritualizat©,ȱ iarȱ luiȱ Dumnezeuȱ
Augustinȱ sauȱ augustinieneȱ laȱ Sf.ȱ iȱTomaȱ
seȱ înapoiaz©ȱ spiritualitateȱ
dinȱ Aquino.ȱ Apelîndȱ
materializat©.ȱ Înȱ acestȱ schimbȱ
laȱ unȱ autorȱ contemporanȱ deȱ daruri,ȱcareȱ
(F.P.ȱ Chambers),ȱ noiȱînȱvedemȱ
lucrareaȱoȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ seȱ arat©ȱ preocupatȱ doarȱ tangenôialȱ deȱ esteticaȱ
colaborareȱideal©ȱîntreȱDumnezeuȱóiȱOm.ȱ
ȱ
medieval©,ȱ tratatulȱ citatȱ încearc©ȱ s©ȱ expliceȱ lipsaȱ deȱ interesȱ aȱ
Bisericiiȱ pentruȱ problemeleȱ frumosului;ȱseȱ reclam©ȱpresiuneaȱ
strivitoareȱ asupraȱ spirituluiȱ exercitat©ȱdeȱ moralaȱ religioas©ȱóiȱ

15
53
61
Petru Ursache

ast©ziȱa)ȱZidireȱóiȱlaud©ȱ
nuȱ sȬaȱ stinsȱ teoriaȱ perisabilit©ôiiȱ dinȱ conótiinôaȱ lumiiȱ
ȱ
cultivate.ȱ Alȱ VIIȬleaȱ Congresȱ Internaôionalȱ deȱ estetic©ȱ dinȱ
1972,ȱ Dinȱ
deȱ laȱlecturaȱ celorȱ
Bucureóti,ȱ dou©ȱ
sȬaȱ izvoareȱsubȱ
desf©óuratȱ bibliceȱ (Carteaȱ
antetulȱ Faceriiȱ óiȱ
semnificativ:ȱ
Evangheliaȱ luiȱ Ioan),ȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ privindȱ
Aȱ separaȱ artaȱcreaôiaȱ primordial©,ȱ
deȱ religieȱ pentruȱ aȱseȱ leȱdesprindȱ
puneȱ înȱ
dou©ȱ temeȱ careȱ necesit©ȱ comentariiȱ suplimentare:ȱ dup©ȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
fiecareȱ ziȱ deȱ osteneal©ȱ óiȱ deȱ zidire,ȱ Dumnezeuȱ sȬaȱ ar©tatȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
mulôumit;ȱ
predicatȱ óiȱ „esteȱ bine”,ȱ aȱnihilismulȱ
dezvoltatȱ zisȱ El,ȱ caȱ oriceȱ „meseriaó”ȱ
religiosȱ careȬóiȱ
prinȱ afirmaôiiȱ
vedeȱ lucrareaȱóiȱîmplinit©.ȱ
tulbur©toareȱ consternante.ȱSeȱ ótieȱ
Înȱ c©ȱ acestȱrînd,ȱ
primulȱ „esteȱaȱbine”ȱ
lansatȱaȱ tezaȱ
fostȱ
echivalat,ȱ f©r©ȱ protestant©ȱ
óocant©,ȱ tipicȱ dificultate,ȱ deȱ cuȱ frumos,ȱ
exegeôi,ȱ despreȱ
óiȱ eretic©,ȱ fieȱ cuȱ
istoricitateaȱ
argumenteȱ filologice,ȱ
misteruluiȱ creótinȱ fieȱ c©ȱ sȬaȱói,ȱ
fundamentalȱ apelatȱ laȱ tradiôiaȱ
implicit,ȱ despreȱ areopagit©ȱ
„moartea”ȱ
privitoareȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ laȱ numeleȱ divine;ȱ
înȱ alȱ doileaȱ bineleȱ
rînd,ȱ aȱ maiȱóiȱsusôinutȱ
frumosulȱ aparȱ
(ceeaȱ ceȱ
coasociate,ȱprimulȱconstituind,ȱprintreȱaltele,ȱcauzaȱceluiȱdeȬalȱ
realitateaȱ contraziceȱ deȱ laȱ distanô©)ȱ c©ȱ religiaȱ creótin©ȱ nuȱ aȱ
doilea.ȱ Deȱ aiciȱ aȱ decursȱ toat©ȱ teoria,ȱ avansat©,ȱ primaȱ oar©,ȱ deȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
sfinôiiȱ p©rinôi,ȱ cumȱ c©ȱ Dumnezeuȱ esteȱ unȱ „artist”ȱ des©vîróit,ȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
iarȱlumeaȱcreat©,ȱ„oper©”ȱdeȱart©.ȱPeȱdeȱalt©ȱparte,ȱs©ȱreôinemȱ
înȱ masseȱ decîtȱ afirmaôiile,ȱ putîndȱ fiȱ transformateȱ ȱ înȱ frazeȱ
óiȱ oȱ p©rereȱ aȱ luiȱ Vladimirȱ Lossky:ȱ „Dumnezeuȱ e,ȱ aóadar,ȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
creatorȱdeoareceȱElȱdoreóteȱacestȱlucru:ȱnumeleȱdeȱcreatorȱesteȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
secundarȱ
bineȱ deȱ unȱfaô©ȱsecol,ȱ
deȱ celeȱs©ȱtreiȱ numeȱ aleȱ
stopezeȱ Treimii.ȱ
oriceȱ Dumnezeuȱ
încercareȱ esteȱ
deȱ gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
veónicȱ Treime.ȱ Elȱ nuȱ esteȱ veónicȱ creator,ȱ cumȱ credeaȱ Origen,ȱ
care,ȱ tributarȱ concepôieiȱ cicliceȱ aȱ Antichit©ôii,ȱ Îlȱ f©ceaȱ astfelȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
dependentȱdeȱcreatur©”
unorȱ .ȱCreaôiaȱesteȱsecundar©ȱînȱraportȱcuȱ
clericiȱ iezuiôi,ȱ Duȱ 2)Bosȱ (Dubos),ȱ Batteauxȱ sauȱ André,ȱ deȱ
eternitateaȱ divin©.ȱ Darȱ înȱ momentulȱ înȱ careȱ Dumnezeuȱ aȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
hot©rîtȱ s©ȱ fieȱ
frumosului,ȱ creator,ȱsentimentuluiȱ
gustului,ȱ acestȱ faptȱ trebuieȱ înôelesȱ înȱauȱtoat©,ȱ
óiȱ imaginaôiei,ȱ fostȱ
plenitudineaȱ
seriosȱ afectateȱ lui.ȱ
deȱCeleȱ spuseȱ
noileȱ deȱ teologulȱ
tendinôe,ȱ rusȱ îlȱ vizeaz©ȱ
careȱ valorificauȱ óiȱ peȱ
elementulȱ
Nikolaiȱ
mundanȱ Berdiaev,ȱ
óiȱ raôional;ȱ careȱ
nuȱ inversaȱ
înȱ consensȱdateleȱ acesteiȱ
óiȱ niciȱ probleme.ȱ
înȱ paralelȱ cuȱ
Berdiaevȱ
adev©rulȱ deȱafirmaȱ c©ȱ sfinôeniaȱ
credinô©,ȱ óiȬaȱ pierdutȱ
ciȱ înȱ opoziôieȱ dinȱ actualitateȱ
óiȱ înȱ daunaȱ acestuiaȱ dinȱ óiȱ
interesȱ
urm©.ȱ dup©ȱ dou©ȱ miiȱ deȱ aniȱ deȱ laȱ naótereaȱ creótinismului,ȱ
f©cînduȬlȱpeȱDumnezeuȱ„dependentȱdeȱcreatur©”.ȱGeniulȱeste,ȱ
ȱ
2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
înainteȱ deȱ toate,ȱ creatur©.ȱ Dinȱ momentȱ ceȱ Berdiaevȱ susôineȱ
primatulȱgenialit©ôiiȱînȱraportȱcuȱsfinôenia,ȱcaȱpremiz©ȱaȱunuiȱ
ȱ
nouȱ eonȱ teologic,ȱ seȱ arat©ȱ adeptȱ alȱ luiȱ Origen,ȱ caȱ s©ȱ nuȱ maiȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
vorbimȱdeȱNietzsche.ȱ
acestoraȱ poateȱ faceȱ dou©ȱ constat©riȱ generale,ȱ înȱ completareaȱ

14
54
62
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ Aȱ
afirmateȱ
douaȱ tem©ȱ
maiȱ laȱ
sus:ȱ
careȱ
dorinôaȱ
neȱ gîndim,ȱ
expres©ȱ înȱóiȱ
leg©tur©ȱ
unic©ȱ aȱcuȱoric©ruiȱ
texteleȱ
genezice,ȱ porneóteȱ deȱ laȱ ideeaȱ c©ȱ lumeaȱ aȱ fostȱ zidit©ȱ înȱ óaseȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
zile.ȱ Unȱregul©)ȱ
aceast©ȱ cunosc©torȱ
aȱ fostȱalȱ
s©ȱsimbolisticiiȱ numerelorȱ
separe,ȱ cuȱ maxim©ȱ óiȱ spaôiilorȱ
acribie,ȱ valorileȱ
hermeticeȱ
întreȱ ele,ȱ neȬarȱ
caȱ oȱ atrageȱ
caleȱ deȱ atenôiaȱ
accesȱasupraȱ semnificaôieiȱ
c©treȱ ceeaȱ ceȱ numimȱ esenôaȱ
specialeȱ aȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
numerelorȱ6ȱóiȱ7,ȱastfel:ȱnum©rulȱ6,ȱdeȱpild©,ȱeraȱconsideratȱdeȱ
vechiiȱ greciȱ arithmosȱ teleios,ȱ avîndȱ dou©ȱ semnificaôii:ȱ num©rȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
limitatȱdeȱelȱînsuóiȱóiȱnum©rȱperfect;ȱaceastaȱpentruȱc©,ȱindiferentȱ
ceeaȱ ceȱ iȬaȱ încurajatȱ peȱ uniiȱ specialiótiȱ s©Ȭlȱ considereȱ
deȱ operaôiaȱîntemeietorȱ
adev©ratulȱ aritmetic©,ȱalȱ num©rulȱ
esteticii.ȱ6ȱÎnȱ
îóiȱ p©streaz©ȱ
acelaóiȱ sensȱ identitateaȱ
aȱ gînditȱ óiȱ
astfel:ȱ1,ȱ2,ȱ3ȱ=ȱ6:1ȱ=ȱ6;ȱ6:2ȱ=ȱ3;ȱ6:3ȱ=ȱ2;ȱprinȱadunareaȱdivizorilorȱ
Hegel,ȱ cîndȱ aȱ desprinsȱ „ideeaȱ sensibil©”ȱ deȱ „ideeaȱ pur©”,ȱ
seȱobôineȱacelaóiȱnum©r:ȱ1+2+3ȱ=ȱ6.ȱTranspunîndȱnum©rulȱ6ȱînȱ
temeiulȱ teoreticȱ alȱ unuiȱ întregȱ óiȱ monumentalȱ sistemȱ deȱ
spaôiu,ȱseȱobôineȱhexagrama.ȱAceastaȱ„aȱfostȱvenerat©ȱînȱculturaȱ
gîndire,ȱ consacrat,ȱ întrȬoȱ prim©ȱ parte,ȱ teorieiȱ frumosuluiȱ
ebraic©ȱ caȱ steaȱ aȱ luiȱ David.ȱ Eaȱ reprezint©,ȱ deȱ asemenea,ȱ aȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
óaseaȱ Sephira,ȱ careȱ purtaȱ numeleȱ deȱ Tiphereth,ȱ ceeaȱ ceȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
înseamn©ȱ
Înȱ alȱ«frumuseôe»ȱ
doileaȱ rînd,ȱ sauȱ «podoab©».ȱ
exist©ȱ doveziȱ Frumuseôeaȱ
clareȱ c©ȱ nuȱautoriiȱ
exist©ȱ
decîtȱ dac©ȱ exteriorulȱ
raôionalióti,ȱ seȱ afl©ȱ înȱ aiȱ
reprezentanôiȱ armonieȱ cuȱ interiorul.ȱ
gîndiriiȱ Esteȱ
pozitiviste,ȱ
cazulȱnum©ruluiȱóase.ȱC©ciȱceȱaltcevaȱseȱpoateȱgîndiȱdespreȱunȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
num©rȱ careȱ esteȱ
aóaȱ sporadiceȱ egalȱ cuȱepoci)ȱ
înȱ anumiteȱ sumaȱesteticiiȱ
divizorilorȱ s©i?ȱ Exteriorulȱ
filocalice.ȱ Capitolulȱ
coincideȱ cuȱ interiorul,ȱ c©ciȱ numereleȱ 1,ȱ 2ȱ óiȱ 3ȱ formeaz©ȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱ
interiorulȱ luiȱ 6”lucrareȱ devenit©ȱ
3).ȱ Arȱ trebuiȱ celebr©ȱ maiȱ
s©ȱ deducemȱ dinȱalesȱ prinȱ criticileȱ
afirmaôiaȱ luiȱ I.ȱ
Bindelȱc©ȱlogosulȱdivinȱdinȱGenez©ȱeraȱconstituitȱdinȱnumere.ȱ
careȱ iȱ sȬauȱ adus,ȱ cuprindeȱ multeȱ inexactit©ôiȱ óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
Înȱ Carteaȱ Facerii,ȱ seȱ spuneȱ c©ȱ Dumnezeu,ȱ laȱ sfîróitulȱ fiec©reiȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
zileȱdinȱceleȱlucr©toare,ȱconstataȱcuȱmulôumire,ȱ„esteȱbine”.ȱÎnȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
sensȱ cifrat,ȱ Elȱ rosteaȱ unȱ num©r:ȱ „ziuaȱ întîia”,ȱ „ziuaȱ aȱ doua”,ȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
„ziuaȱ aȱ treia”ȱ etc.ȱ Indiferentȱ ceȱ num©rȱ invoca,ȱ acestaȱ eraȱ unȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
divizorȱ alȱ luiȱ 6ȱ dinȱ hexagram©,ȱ echivalentȱ cuȱ „esteȱ bine”,ȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
adic©ȱ
Dionisieȱ Tipherethȱ (podoab©,ȱ frumuseôe).ȱ
PseudoȬAreopagitul,ȱ împrumuturiȱ kiȱ platonieneȱ
greciiȱ atribuiauȱ
laȱ Sf.ȱ
cosmosuluiȱ
Augustinȱ sauȱ aceleaóiȱ calit©ôi:ȱ
augustinieneȱ laȱpodoab©,ȱ
Sf.ȱ Tomaȱ dinȱ frumuseôe,ȱ
Aquino.ȱarmonie.ȱ
Apelîndȱ
PrinȱFacere,ȱsȬarȱînôelegeȱafirmareȱtainic©ȱdeȱnumereȱóiȱspaôiiȱ
laȱ unȱ autorȱ contemporanȱ (F.P.ȱ Chambers),ȱ careȱ înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ seȱ arat©ȱ preocupatȱ doarȱ tangenôialȱ deȱ esteticaȱ
cuȱsensuriȱsimbolice.ȱ
Despreȱ7ȱniȱseȱspune,ȱînȱacelaóiȱtext:ȱ„Odat©ȱcuȱóapteȱsȬaȱ
medieval©,ȱ tratatulȱ citatȱ încearc©ȱ s©ȱ expliceȱ lipsaȱ deȱ interesȱ aȱ
efectuatȱtrecereaȱdeȱlaȱmaterialȱlaȱnematerial,ȱtrecereȱînceput©ȱ
Bisericiiȱ pentruȱ problemeleȱ frumosului;ȱseȱ reclam©ȱpresiuneaȱ
dejaȱ cuȱ num©rulȱ
strivitoareȱ asupraȱóase.ȱ kapteȱexercitat©ȱdeȱ
spirituluiȱ aȱ repurtatȱ întrȬunȱ
moralaȱfelȱ oȱ victorieȱ
religioas©ȱóiȱ

15
55
63
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ sȬaȱ stinsȱ teoriaȱ perisabilit©ôiiȱ dinȱ conótiinôaȱ lumiiȱ
asupraȱlumiiȱmateriale.ȱÎnȱacestȱfelȱgîndeauȱvechiiȱevreiȱdîndȱ
celeiȱdeȱaȱóapteaȱSephiraȱnumeleȱdeȱNezah.ȱNezah,ȱînruditȱcuȱ
cultivate.ȱ Alȱ VIIȬleaȱ Congresȱ Internaôionalȱ deȱ estetic©ȱ dinȱ
termenulȱ
1972,ȱ deȱ laȱgrecȱ Nike,ȱ sȬaȱ
Bucureóti,ȱ semnific©,ȱ
desf©óuratȱlaȱ felȱ
subȱcaȱ acesta,ȱ
antetulȱ victoria”4).ȱ
semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ completȱ
Înôelesulȱ alȱ Facerii,ȱ
artei.ȱ Aȱ separaȱ artaȱdinȱ
deȱ lecturaȱ celorȱ dou©ȱ
religieȱ pentruȱ aȱ leȱ numere,ȱ
puneȱ înȱ
unulȱ divizibil,ȱ altulȱ nu,ȱ îns©ȱîntreg,ȱarȱ fiȱ acelaȱ deȱ frumuseôeȱ óiȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
deȱbiruinô©.ȱAcesteȱatributeȱseȱafl©ȱînȱrelaôie,ȱcaȱóiȱnumereleȱ6ȱóiȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
7.ȱÎnȱprimeleȱóaseȱzile,ȱDumnezeuȱaȱf©cutȱlumeaȱînȱspiritulȱluiȱ
predicatȱ óiȱ dezvoltatȱ nihilismulȱ religiosȱ prinȱ afirmaôiiȱ
„esteȱbine”;ȱaȱóapteaȱaȱfostȱaleas©ȱcaȱziȱdeȱodihn©ȱóiȱcaȱsemnȱdeȱ
tulbur©toareȱ óiȱ consternante.ȱ Înȱ primulȱ rînd,ȱ aȱ lansatȱ tezaȱ
izbînd©.ȱ
óocant©,ȱ tipicȱ protestant©ȱ óiȱ eretic©,ȱ despreȱ istoricitateaȱ
Închizîndȱ
misteruluiȱ creótinȱaceast©ȱ parantez©ȱ
fundamentalȱ (deȱ interesȱ
ói,ȱ implicit,ȱ maiȱ„moartea”ȱ
despreȱ specialȱ óiȱ
neteologic)ȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ óiȱ revenindȱ laȱ problemaȱ
înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ aȱ maiȱ enunôat©ȱ înȱ (ceeaȱ
susôinutȱ subtitlulȱ
ceȱ
subcapitoluluiȱ
realitateaȱ contraziceȱ(Zidireȱdeȱóiȱlaȱ
laud©),ȱ vomȱc©ȱ
distanô©)ȱ constataȱ c©ȱ textulȱnuȱ
religiaȱ creótin©ȱ dinȱ

Carteaȱ Faceriiȱ esteȱ foarteȱ sobru.ȱ Zileleȱ nuȱ sîntȱ nominalizate,ȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
doarȱnumerotate.ȱAfl©mȱceȱaȱf©cutȱDumnezeuȱînȱziuaȱ„întîia”,ȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
„aȱ doua”,ȱdecîtȱ
înȱ masseȱ „aȱ treia”...,ȱ nuȱ luni,ȱ
afirmaôiile,ȱ marôi,ȱ
putîndȱ miercuriȱ etc.,ȱȱpentruȱ
fiȱ transformateȱ aȱ
înȱ frazeȱ
înôelegeȱ deȱ ceȱ aȱ fostȱ aleas©ȱ Duminicaȱ ziȱ deȱ odihn©.ȱ Seȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
întrez©reóteȱ ideeaȱ c©ȱ Zidireaȱ aȱ fostȱ transferat©ȱ înȱ serieȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
numeric©ȱ
bineȱ deȱ unȱ óiȱ nuȱ temporal©.ȱ
secol,ȱ Losskyȱ
s©ȱ stopezeȱ arat©ȱîncercareȱ
oriceȱ mareȱ nedumerireȱ
deȱ gîndireȱ înȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
leg©tur©ȱ cuȱ uneleȱ aparenteȱ neconcordanôe,ȱ privindȱ ordineaȱ
actelorȱ ziditoare,ȱ darȱ leȱ g©seóteȱ înôelesuriȱ teologiceȱ credibile.ȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
Cerulȱclericiȱ
unorȱ óiȱ p©mîntulȱ
iezuiôi,ȱdateaz©ȱ
Duȱ Bosȱdeȱ laȱ „început”.ȱ
(Dubos),ȱ Batteauxȱ S©ȱînôelegemȱ
sauȱ André,ȱ prinȱ
deȱ
„început”ȱ primaȱ zi?ȱ Greuȱ deȱ crezut,ȱ pentruȱ c©ȱ primeleȱ dou©ȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
verseteȱ
frumosului,ȱ facȱ gustului,ȱ
parteȱ dinȱsentimentuluiȱ
naraôiuneaȱ C©rôii;ȱ esteȱ oȱ auȱ
óiȱ imaginaôiei,ȱ vorbireȱ
fostȱ
indirect©.ȱ Abiaȱdeȱ
seriosȱ afectateȱ înȱ noileȱ
versetulȱ alȱ treileaȱ
tendinôe,ȱ careȱseȱ specific©ȱ activitateaȱ
valorificauȱ elementulȱ
Logosului,ȱ
mundanȱ óiȱcuȱ („kiȱ aȱ zisȱ
raôional;ȱ nuȱ înȱ consensȱS©ȱ
Dumnezeu”)ȱ óiȱfieȱ lumin©!ȱ
niciȱ Esteȱ ziuaȱ
înȱ paralelȱ cuȱ
întîia,ȱ
adev©rulȱ cîndȱ
deȱaceastaȱ seȱ desparteȱ
credinô©,ȱ deȱ noapte,ȱ
ciȱ înȱ opoziôieȱ caȱ înȱ Theogoniaȱ
óiȱ înȱ daunaȱ luiȱ
acestuiaȱ dinȱ
Hesiod.ȱ
urm©.ȱ Cerulȱ urmeaz©ȱ s©ȱ iaȱ naótereȱ înȱ ziuaȱ aȱ doua,ȱ iarȱ
p©mîntulȱ
ȱ înȱ aȱ treia.ȱ Ziuaȱ óiȱ noapteaȱ auȱ maiȱ fostȱ desp©rôiteȱ oȱ
dat©,ȱ înȱ ziuaȱ aȱ patra.ȱ 2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
Dac©ȱ ôinemȱ seamaȱ deȱ naóterileȱ óiȱ
renaóterileȱ
ȱ succesive,ȱ fizice,ȱ spirituale,ȱ obiónuiteȱ înȱ mitologieȱ
oriȱ înȱCineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
religie,ȱ asemeneaȱ repetiôiiȱ seȱ explic©ȱ deȱ laȱ sine.ȱ Esteȱ
limpedeȱc©ȱ
acestoraȱ poateȱ seȱ opereaz©ȱ
faceȱ dou©ȱ simbolicȱ óiȱ ermetic.ȱ
constat©riȱ generale,ȱ Seȱînȱ
renunô©ȱ subtilȱ
completareaȱ

14
56
64
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ
laȱ ordineaȱ
afirmateȱ
temporal©,ȱ
maiȱ sus:ȱpentruȱ
dorinôaȱ incifrareaȱ
expres©ȱ numeric©.ȱ
óiȱ unic©ȱ aȱCerulȱ
oric©ruiȱ
óiȱ
p©mîntulȱ aparȱ „laȱ început”,ȱ întrucîtȱ esenôializeaz©ȱ întreagaȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
zidire.ȱSeȱt©inuieóteȱlucrareaȱUnuluiȱdivin,ȱiarȱacestaȱseȱaóaz©ȱ
aceast©ȱ regul©)ȱ aȱ fostȱ s©ȱ separe,ȱ cuȱ maxim©ȱ acribie,ȱ valorileȱ
înȱ frunteaȱ
întreȱ serieiȱ
ele,ȱ caȱ numerice.ȱ
oȱ caleȱ Caȱ oriceȱ
deȱ accesȱ c©treȱoper©ȱ revelat©,ȱ
ceeaȱ ceȱ numimȱ esenôaȱ
întreagaȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
zidireȱ seȱ desf©óoar©ȱ subȱ semnulȱ Luminii,ȱ ceeaȱ ceȱ justific©ȱ
apariôiaȱsimbolic©ȱaȱceruluiȱînȱziuaȱîntîia.ȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
ceeaȱ Deȱceȱ remarcatȱ preciziaȱ
iȬaȱ încurajatȱ peȱ discursului,ȱ careȱ manevreaz©ȱ
uniiȱ specialiótiȱ s©Ȭlȱ considereȱ unȱ
tiparȱ unicȱ pentruȱ
adev©ratulȱ fiecareȱ
întemeietorȱ alȱ ziȱ aparte.ȱ
esteticii.ȱ ÎnȱAcestaȱ
acelaóiȱesteȱ
sensȱfixatȱ înȱ treiȱ
aȱ gînditȱ óiȱ
timpiȱ
Hegel,ȱ narativi,ȱ dezv©luindȱ
cîndȱ aȱ desprinsȱ „ideeaȱ funcôiaȱ modelatoareȱ
sensibil©”ȱ deȱ „ideeaȱaȱpur©”,ȱdou©ȱ
logosuri,ȱ alȱ luiȱ Dumnezeuȱ
temeiulȱ teoreticȱ óiȱ alȱ naratoruluiȱ
alȱ unuiȱ întregȱ óiȱ monumentalȱ inspirat;ȱ primulȱ
sistemȱ deȱ
alc©tuieóteȱ zidirea,ȱ alȱ
gîndire,ȱ consacrat,ȱ doileaȱ
întrȬoȱ oȱ înf©ôióeaz©ȱ
prim©ȱ înȱ form©ȱ
parte,ȱ teorieiȱ revelat©.ȱ
frumosuluiȱ
„kiȱ aȱ zisȱ Dumnezeu”;ȱ primulȱ timp,ȱ aparôinîndȱ povestitoruluiȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
biblic,ȱ esteȱ preludiulȱ fiec©reiȱ zile.ȱ Timpulȱ alȱ doileaȱ indic©ȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
acteleȱLogosuluiȱziditor,ȱs©vîróiteȱîntrȬoȱmanier©ȱimperativ©ȱóiȱ
Înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ exist©ȱ doveziȱ clareȱ c©ȱ autoriiȱ
suprapersonal©:ȱ
raôionalióti,ȱ „S©ȱ fieȱ lumin©!”ȱ
reprezentanôiȱ aiȱ (ziuaȱ întîia);ȱ pozitiviste,ȱ
gîndiriiȱ „S©ȱ fieȱ oȱ
t©rie...”(ziuaȱaȱdoua);ȱ„S©ȱseȱaduneȱapele...”(ziuaȱaȱtreia);.ȱ„S©ȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
fieȱ
aóaȱlumin©tori...”ȱ (ziuaȱ aȱ patra);ȱ
sporadiceȱ înȱ anumiteȱ epoci)ȱ„S©ȱ mióuneȱ
esteticiiȱ apele...”ȱ
filocalice.ȱ (ziuaȱ aȱ
Capitolulȱ
cincea);ȱ „S©ȱ scoat©ȱ p©mîntulȱ fiinôeȱ vii”ȱ óiȱ „S©ȱ facemȱ om...”ȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ
(ziuaȱ Kuhn,ȱIat©ȱ
aȱ óasea).ȱ lucrareȱ devenit©ȱ
rezultatulȱ celebr©ȱînȱ
genezei,ȱ maiȱ alesȱ
frazeȱ prinȱ criticileȱ
concise.ȱ Toateȱ
arȱ necesitaȱ
careȱ iȱ sȬauȱ oȱ decriptareȱ
adus,ȱ cuprindeȱprinȱ comentariiȱ
multeȱ detaliate.ȱ
inexactit©ôiȱ TimpulȱSeȱ
óiȱ confuzii.ȱ alȱ
treileaȱ aparôineȱ totȱ scriitoruluiȱ inspiratȱ óiȱ sacruȱ óiȱ introduceȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
dou©ȱ teme.ȱ Prima,ȱ peȱ careȱ amȱ maiȱ comentatȬo:ȱ „kiȱ aȱ v©zutȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
Dumnezeuȱ c©ȱ esteȱ bine”.ȱ Ziditorulȱ îóiȱ judec©ȱ propriaȱ lucrareȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
deȱ fiecareȱ dat©.ȱ Prinȱ „esteȱ bine”ȱ Elȱ neȱ asigur©ȱ nuȱ numaiȱ deȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
esteticitateaȱopereiȱóiȱdeȱperfecôiuneaȱînȱtoateȱplanurile,ȱdarȱóiȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
deȱdurabilitateaȱei.ȱkiȱaȱavutȱgrij©ȱcaȱlucrareaȱs©ȱfieȱ„întocmit©”ȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ împrumuturiȱ platonieneȱ laȱ Sf.ȱ
înȱ aóaȱ fel,ȱ
Augustinȱ sauȱîncîtȱ s©ȱ nuȱ fieȱ
augustinieneȱ supus©ȱ
laȱ Sf.ȱ Tomaȱniciȱ stric©ciunii,ȱ
dinȱ Aquino.ȱ niciȱ
Apelîndȱ
schimb©rii,ȱ
laȱ unȱ autorȱatîtaȱ timpȱ cîtȱ (F.P.ȱ
contemporanȱ iȱ sȬaȱChambers),ȱ
h©r©zitȱ s©ȱ careȱ
fiinôeze.ȱ Operaȱ
înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ seȱ arat©ȱ preocupatȱ doarȱ tangenôialȱ deȱ esteticaȱ
artistuluiȱdeȱgeniuȱseȱbucur©ȱóiȱeaȱdeȱcalit©ôiȱindiscutabile;ȱînȱ
sineaȱ ei,ȱ adic©ȱ
medieval©,ȱ raportat©ȱ
tratatulȱ laȱ condiôiaȱ
citatȱ încearc©ȱ uman©ȱlipsaȱ
s©ȱ expliceȱ deȱ careȱ
deȱdepinde,ȱ
interesȱ aȱ
poart©ȱ
Bisericiiȱsemneleȱ specificeȱ uneiȱ
pentruȱ problemeleȱ perioadeȱ deȱreclam©ȱpresiuneaȱ
frumosului;ȱseȱ timp,ȱ deȱ oarecareȱ
întindere.ȱ
strivitoareȱEaȱ nuȱ poateȱ
asupraȱ concuraȱ
spirituluiȱ eternitatea,ȱ
exercitat©ȱdeȱ pentruȱreligioas©ȱóiȱ
moralaȱ c©ȱ (printreȱ

15
57
65
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ sȬaȱ stinsȱ teoriaȱ perisabilit©ôiiȱ dinȱ conótiinôaȱ lumiiȱ
multeȱaltele,ȱcumȱamȱmaiȱar©tat)ȱizvor©óteȱdintrȬoȱcunoaótereȱ
fragmentar©ȱóiȱsuperficial©.ȱAȱdouaȱtem©:ȱ„kiȱaȱfostȱsear©ȱóiȱaȱ
cultivate.ȱ Alȱ VIIȬleaȱ Congresȱ Internaôionalȱ deȱ estetic©ȱ dinȱ
fostȱ
1972,ȱdimineaô©”.ȱ PrinȱsȬaȱ
deȱ laȱ Bucureóti,ȱ acestȱ óablonȱ subȱ
desf©óuratȱ verbal,ȱ repetat,ȱ
antetulȱ seȱ faceȱ
semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ
separareaȱ întreȱAȱdou©ȱ
separaȱzile.ȱ
artaȱNaratorulȱ
deȱ religieȱneȱ sugereaz©ȱ
pentruȱ planulȱ
aȱ leȱ puneȱ înȱ
divin,ȱpotrivitȱc©ruiaȱDumnezeu,ȱprinȱzidire,ȱintroduceȱordineȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
înȱ haosulȱ preexistent,ȱ cîndȱ p©mîntulȱ eraȱ „netocmitȱ óiȱ gol”.ȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
Ziuaȱ aȱ óaseaȱ
predicatȱ óiȱ esteȱ ceaȱ maiȱ
dezvoltatȱ important©,ȱ
nihilismulȱ pentruȱprinȱ
religiosȱ c©ȱ Dumnezeuȱ
afirmaôiiȱ
slobozeóteȱviaôaȱpeȱp©mînt.ȱLectorulȱobiónuitȱasociaz©ȱaceast©ȱ
tulbur©toareȱ óiȱ consternante.ȱ Înȱ primulȱ rînd,ȱ aȱ lansatȱ tezaȱ
ziȱ cuȱ naótereaȱ
óocant©,ȱ tipicȱomului,ȱ ceeaȱ ceȱ
protestant©ȱ óiȱesteȱ foarteȱdespreȱ
eretic©,ȱ adev©rat.ȱ Lucrurileȱ
istoricitateaȱ
sîntȱ îns©ȱ cevaȱ
misteruluiȱ maiȱ
creótinȱ complicate.ȱ
fundamentalȱ ói,ȱMaiȱ întîiȱdespreȱ
implicit,ȱ auȱ luatȱ naótereȱ
„moartea”ȱ
vieôuitoareleȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ p©mîntului:ȱ „S©ȱ scoat©ȱ
înȱ alȱ doileaȱ p©mîntulȱ
rînd,ȱ aȱ fiinôeȱ viiȱ
maiȱ susôinutȱ dup©ȱ
(ceeaȱ ceȱ
felulȱlor...”.ȱkiȱapoi:ȱ„S©ȱfacemȱomȱdup©ȱchipulȱóiȱasem©nareaȱ
realitateaȱ contraziceȱ deȱ laȱ distanô©)ȱ c©ȱ religiaȱ creótin©ȱ nuȱ aȱ
noastr©...”.ȱ Vieôuitoareleȱ dinȱ ziuaȱ aȱ óasea,ȱ aleȱ p©mîntului,ȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
puteauȱs©ȱapar©ȱînȱziuaȱanterioar©,ȱodat©ȱcuȱceleȱaleȱapelorȱóiȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
aleȱ v©zduhului.ȱ
înȱ masseȱ Nuȱ sȬaȱ procedatȱ
decîtȱ afirmaôiile,ȱ putîndȱaóaȱ dinȱ motivulȱ ȱdecisȱ
fiȱ transformateȱ deȱ
înȱ frazeȱ
Creator,ȱdeȱaȬiȱîncredinôaȱomuluiȱgestiuneaȱlumiiȱceleiȱv©zute.ȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
Atenôiaȱ special©ȱ acordat©ȱ omuluiȱ seȱ dezv©luieȱ óiȱ subȱ altȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
aspect.ȱ
bineȱ deȱCumȱ observaȱ
unȱ secol,ȱ s©ȱînainteaȱ
stopezeȱnoastr©ȱ Vladimirȱ deȱ
oriceȱ încercareȱ Lossky,ȱ laȱ
gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
începutulȱ fiec©reiȱ „zile”ȱ Dumnezeuȱ spuneȱ „s©ȱ fie”,ȱ „s©ȱ seȱ
adune”,ȱ „s©ȱ mióune”ȱ etc.,ȱ cuȱ oȱ singur©ȱ excepôie,ȱ careȱ îlȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
priveóteȱ
unorȱ peȱ iezuiôi,ȱ
clericiȱ om:ȱ „s©ȱDuȱ
facem”.ȱ Înȱ lucrareȱ
Bosȱ (Dubos),ȱ sȬaȱ procedatȱ
Batteauxȱ înȱ modȱ
sauȱ André,ȱ deȱ
diferenôiat:ȱ peȱ deȱ oȱ parteȱ opereaz©ȱ Logosulȱ caȱ persoan©ȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
singular©,ȱpoateȱînȱTreime,ȱpeȱdeȱaltaȱTreimeaȱconlucreaz©ȱînȱ
frumosului,ȱ gustului,ȱ sentimentuluiȱ óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱ fostȱ
modȱevidentȱóiȱdiferenôiat,ȱdeȱundeȱnecesitateaȱpluralului:ȱ„S©ȱ
seriosȱ afectateȱ deȱ noileȱ tendinôe,ȱ careȱ valorificauȱ elementulȱ
facemȱomȱdup©ȱchipulȱóiȱasem©nareaȱnoastr©”.ȱCaȱomulȱs©ȱfieȱ
mundanȱ óiȱ raôional;ȱ nuȱ înȱ consensȱ óiȱ niciȱ înȱ paralelȱ cuȱ
„dup©ȱ
adev©rulȱ chipȱ
deȱóiȱ asem©nare”,ȱ
credinô©,ȱ ciȱ înȱmîinileȱ
opoziôieȱ Domnuluiȱ
óiȱ înȱ daunaȱiȬauȱ datȱ form©,ȱ
acestuiaȱ dinȱ
n©scînduȬlȱ
urm©.ȱ oȱ dat©;ȱ apoiȱ aȱ suflatȱ asupraȱ lui,ȱ dînduȬiȱ viaô©ȱ aȱ
douaȱoar©.ȱkiȱcelelalteȱvieôuitoareȱdinȱziuaȱaȱóaseaȱauȱieóitȱdinȱ
ȱ
p©mînt,ȱ îns©ȱ nuȱ poart©ȱ 2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
urmeleȱ degetelorȱ divine:ȱ „S©ȱ scoat©ȱ
p©mîntulȱfiinôeȱvii,ȱdup©ȱfelulȱlor”.ȱ
ȱ
Înȱ concluzie,ȱ Zidireaȱ areȱ unȱ caracterȱ ritualicȱ óiȱ sacru.ȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
Ordineaȱstrict©ȱóiȱceremonioas©ȱpeȱcareȱamȱsemnalatȬoȱôineȱdeȱ
acestoraȱ poateȱ faceȱ dou©ȱ constat©riȱ generale,ȱ înȱ completareaȱ

14
58
66
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ
logicaȱ ritualului.ȱmaiȱRev©rsareaȱ
sus:ȱ dorinôaȱ
Logosuluiȱ
expres©ȱasupraȱ
óiȱ unic©ȱ
creaturiiȱ
aȱ oric©ruiȱ
óiȱ aȱ
SfîntuluiȱDuhȱînȱomȱsacralizeaz©ȱîntreagaȱlucrare.ȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
aceast©ȱAcesteaȱ
regul©)ȱsîntȱ fundamenteleȱ
aȱ fostȱ s©ȱ separe,ȱcareȱ asigur©ȱ acribie,ȱ
cuȱ maxim©ȱ opereiȱ unicitateȱ
valorileȱ
óiȱ des©vîróire.ȱ
întreȱ ele,ȱ caȱ oȱDisciplinaȱ ritualic©ȱ
caleȱ deȱ accesȱ c©treȱînȱ ceeaȱ
creaôieȱ
ceȱsȬaȱ esenôaȱ
transmisȱ
numimȱ óiȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
artiótilorȱreligioói,ȱînȱsensulȱc©ȱeiȱîmbin©ȱlucrulȱînȱdomeniuȱcuȱ
preg©tireaȱ spiritual©.ȱ Citim,ȱ deȱ pild©,ȱ înȱ erminiileȱ deȱ pictur©,ȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
c©ȱmeóterulȱc©lug©rȱseȱsupuneȱuneiȱvieôiȱasceticeȱfoarteȱaspre,ȱ
ceeaȱ ceȱ iȬaȱ încurajatȱ peȱ uniiȱ specialiótiȱ s©Ȭlȱ considereȱ
seȱadînceóteȱînȱlecturiȱdeȱtexteȱsfinte,ȱseȱconsacr©ȱrug©ciuniiȱóiȱ
adev©ratulȱ întemeietorȱ alȱ esteticii.ȱ Înȱ acelaóiȱ sensȱ aȱ gînditȱ óiȱ
meditaôiei.ȱ
Hegel,ȱ cîndȱ Urcatȱ peȱ schele,ȱ
aȱ desprinsȱ elȱ cînt©ȱ
„ideeaȱ psalmi,ȱdeȱ
sensibil©”ȱ tropare,ȱ
„ideeaȱcondaceȱ
pur©”,ȱ
etc.,ȱdintreȱceleȱmaiȱpotriviteȱcuȱtemaȱlaȱcareȱtocmaiȱlucreaz©.ȱ
temeiulȱ teoreticȱ alȱ unuiȱ întregȱ óiȱ monumentalȱ sistemȱ deȱ
ȱ consacrat,ȱ întrȬoȱ prim©ȱ parte,ȱ teorieiȱ frumosuluiȱ
gîndire,ȱ
b)ȱExȱnihiloȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
ȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
Seȱaccept©ȱînȱunanimitateȱc©ȱoperaȱdivin©ȱaȱluatȱnaótereȱ
Înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ exist©ȱ doveziȱ clareȱ c©ȱ autoriiȱ
exȱ nihilo,ȱ „dinȱ nimic”,ȱ
raôionalióti,ȱ prinȱ aceastaȱ
reprezentanôiȱ aiȱ înôelegînduȬseȱ
gîndiriiȱ lipsaȱ vieôiiȱ
pozitiviste,ȱ
materialeȱ óiȱ aȱ materiei,ȱ înainteȱ deȱ zidire.ȱ Dac©ȱ arȱ fiȱ existatȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
viaô©ȱ anterioar©,ȱ
aóaȱ sporadiceȱ spuneȱ epoci)ȱ
înȱ anumiteȱ Petreȱ esteticiiȱ
luôea,ȱ Dumnezeuȱ sȬarȱ fiȱ
filocalice.ȱ Capitolulȱ
transformatȱînȱdemiurg,ȱadic©ȱînȱmeóteóugarȱdeȱgeniu.ȱAcestaȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ
esteȱ Kuhn,ȱ
sensulȱ lucrareȱ
grecescȱ alȱdevenit©ȱ celebr©ȱ
cuvîntului:ȱ maiȱ alesȱ
demiurgȱ =ȱ prinȱ criticileȱ
meóteóugar,ȱ
meseriaó.ȱ
careȱ iȱ sȬauȱ Negareaȱ materieiȱ multeȱ
adus,ȱ cuprindeȱ areȱ unȱinexactit©ôiȱ
sensȱ teologic.ȱ Dumnezeuȱ
óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
nuȱ opereaz©ȱ cuȱ materia,ȱ ciȱ cuȱ spiritul,ȱ careȱ oȱ precede.ȱ Dac©ȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
materiaȱarȱfiȱfostȱanterioar©ȱoriȱconcomitent©ȱcuȱspiritul,ȱarȱfiȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
penetratȱînȱcreaôieȱóiȱr©ul,ȱpeȱcaleȱdivin©,ȱcuȱacceptulȱbenevolȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
alȱ Ziditorului,ȱ ceeaȱ ceȱ arȱ fiȱ dusȱ laȱ maniheism,ȱ oȱ erezieȱ aȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
zurvanismului.ȱMateriaȱseȱafl©ȱîns©ȱlaȱdispoziôiaȱspiritului.ȱÎnȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
genez©,ȱ
DionisieȱDumnezeuȱ hot©r©óteȱ prinȱ
PseudoȬAreopagitul,ȱ logosȱ naótereaȱ
împrumuturiȱ p©mîntuluiȱ
platonieneȱ laȱ Sf.ȱ
(ziuaȱ
Augustinȱaȱ doua),ȱ apoiȱ porunceóteȱ
sauȱ augustinieneȱ laȱ Sf.ȱacestuiaȱ
Tomaȱ dinȱ s©ȱAquino.ȱ
scoat©ȱ laȱ iveal©ȱ
Apelîndȱ
fiinôeȱ
laȱ unȱ viiȱ (ziuaȱ
autorȱ aȱ óasea).ȱ Dup©ȱ
contemporanȱ (F.P.ȱceȱ materiaȱ aȱcareȱ
Chambers),ȱ fostȱ creat©ȱ prinȱ
înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱ eaȱ
spirit,ȱ ofȱ Taste,ȱ
îns©óiȱseȱ
devineȱ
arat©ȱ apt©ȱ s©ȱ deaȱ
preocupatȱ viaô©,ȱ
doarȱ îns©ȱ subȱdeȱ
tangenôialȱ controlȱ óiȱ
esteticaȱ
prinȱdecizieȱdivin©.ȱ
medieval©,ȱ tratatulȱ citatȱ încearc©ȱ s©ȱ expliceȱ lipsaȱ deȱ interesȱ aȱ
Temaȱ
Bisericiiȱ exȱ nihiloȱ
pentruȱ aȱ c©p©tatȱ
problemeleȱ unȱ terenȱ atîtȱ
frumosului;ȱseȱ deȱ sigurȱ deȱ laȱ
reclam©ȱpresiuneaȱ
sfinôiiȱAugustinȱóiȱTomaȱîncoace,ȱîncîtȱtratateleȱóiȱdicôionareleȱ
strivitoareȱ asupraȱ spirituluiȱ exercitat©ȱdeȱ moralaȱ religioas©ȱóiȱ

15
59
67
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ sȬaȱ stinsȱ teoriaȱ perisabilit©ôiiȱ dinȱ conótiinôaȱ lumiiȱ
careȱauȱurmatȱoȱdauȱcaȱdiscuôieȱdefinitivȱîncheiat©.ȱkiȱluiȱPetreȱ
luôeaȱproblemaȱiȱseȱpareȱsoluôionat©,ȱdeói,ȱdeȱregul©,ȱautorulȱ
cultivate.ȱ Alȱ VIIȬleaȱ Congresȱ Internaôionalȱ deȱ estetic©ȱ dinȱ
seȱ arat©ȱ
1972,ȱ celȱBucureóti,ȱ
deȱ laȱ puôinȱ neîncrez©torȱ înȱ leg©tur©ȱ
sȬaȱ desf©óuratȱ subȱ antetulȱcuȱ multeȱ dintreȱ
semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ Aȱ separaȱ artaȱ deȱ religieȱ pentruȱ aȱ leȱ puneȱ înȱ
teoriileȱacceptateȱpreaȱuóorȱdeȱtradiôiaȱótiinôific©:ȱ„creótiniiȱsîntȱ
ceiȱcareȱdauȱpentruȱprimaȱdat©ȱdefiniôiaȱcreaôiei.ȱDumnezeuȱaȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
creatȱlumeaȱdinȱnimic.ȱCaȱînȱEvangheliaȱluiȱIoan:ȱ«Laȱînceputȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
aȱfostȱCuvîntulȱóiȱCuvîntulȱeraȱlaȱDumnezeuȱóiȱDumnezeuȱeraȱ
predicatȱ óiȱ dezvoltatȱ nihilismulȱ religiosȱ prinȱ afirmaôiiȱ
CuvîntulȱóiȱtoateȱcîteȱsȬauȱf©cut,ȱprintrȬînsulȱsȬauȱf©cut».ȱVaȱs©ȱ
tulbur©toareȱ óiȱ consternante.ȱ Înȱ primulȱ rînd,ȱ aȱ lansatȱ tezaȱ
zic©ȱ esteȱ vorbaȱ
óocant©,ȱ tipicȱ despreȱ creaôiaȱ
protestant©ȱ óiȱexȱeretic©,ȱ
nihilo.ȱ C©,ȱ dac©ȱ iȬarȱ
despreȱ precedeȱ
istoricitateaȱ
ceva,ȱ arȱ deveniȱ
misteruluiȱ creótinȱunȱ meseriaóȱ deȱ
fundamentalȱ ói,ȱgeniuȱ careȱ
implicit,ȱ puneȱ„moartea”ȱ
despreȱ ordineȱ înȱ
haosulȱ material:ȱînȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ ©staȬiȱ demiurgul!”.ȱ
alȱ doileaȱ rînd,ȱ aȱ Laȱ
maiȱdreptȱ vorbind,ȱ
susôinutȱ (ceeaȱ peȱ
ceȱ
autorȱ nuȬlȱcontraziceȱ
realitateaȱ intereseaz©ȱ deȱaici,ȱ înȱ modȱ expres,ȱ
laȱ distanô©)ȱ genezaȱ
c©ȱ religiaȱ opereiȱ
creótin©ȱ nuȱînȱ

ansamblu,ȱ ciȱ sensulȱ originalit©ôii:ȱ exȱ nihiloȱ esteȱ condiôiaȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
acesteia;ȱ deȱ aȱ seȱ faceȱ vrednicȱ numaiȱ Dumnezeu.ȱ Înȱ raportȱ cuȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
el,ȱomulȱcelȱmaiȱînzestrat,ȱPlaton,ȱdeȱpild©,ȱcitatȱdeȱPetreȱluôeaȱ
înȱ masseȱ decîtȱ afirmaôiile,ȱ putîndȱ fiȱ transformateȱ ȱ înȱ frazeȱ
cuȱ aceast©ȱ ocazie,ȱ esteȱ unȱ demiurg,ȱ adic©ȱ unȱ meseriaóȱ deȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
geniu.ȱ Romanticiiȱ auȱ datȱ unȱ sensȱ maiȱ profundȱ cuvîntuluiȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
demiurg,ȱl©rgindȱînȱsensȱmitologicoȬfilosoficȱmentalulȱgrecesc.ȱ
bineȱ deȱ unȱ secol,ȱ s©ȱ stopezeȱ oriceȱ încercareȱ deȱ gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
Unȱ comentariuȱ interesantȱ neȱ propuneȱ acelaóiȱ Vladimirȱ
Lossky,ȱînȱlucrareaȱcitat©:ȱ„Singurȱcreótinismulȱsau,ȱmaiȱexact,ȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
tradiôiaȱ
unorȱ iudeoȬcreótin©ȱ
clericiȱ iezuiôi,ȱ Duȱcunoaóteȱ noôiuneaȱ
Bosȱ (Dubos),ȱ deȱ creaôieȱ
Batteauxȱ absolut©.ȱ
sauȱ André,ȱ deȱ
Creaôiaȱ exȱ nihiloȱ esteȱ oȱ dogm©ȱ aȱ credinôei.ȱ Pentruȱ primaȱ dat©ȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
esteȱexprimat©ȱînȱBiblie,ȱînȱCarteaȱaȱdouaȱaȱMaccabeilorȱ(7Ȭ28),ȱ
frumosului,ȱ gustului,ȱ sentimentuluiȱ óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱ fostȱ
undeȱ
seriosȱoȱ mam©,ȱdeȱ
afectateȱ îndemnînduȬóiȱ
noileȱ tendinôe,ȱ fiulȱ spreȱ
careȱ martiriu,ȱelementulȱ
valorificauȱ îiȱ spune:ȱ
«priveóteȱcerulȱóiȱp©mîntulȱói,ȱv©zîndȱtoateȱceȱsîntȱîntrȬînsele,ȱ
mundanȱ óiȱ raôional;ȱ nuȱ înȱ consensȱ óiȱ niciȱ înȱ paralelȱ cuȱ
veiȱ înôelegeȱ
adev©rulȱ deȱc©ȱ dinȱ nimicȱ
credinô©,ȱ leȬaȱ
ciȱ înȱ f©cutȱ Dumnezeu»ȱ
opoziôieȱ óiȱ înȱ daunaȱ(ekoukȱ
acestuiaȱonton,ȱ
dinȱ
dup©ȱtraducereaȱSeptuagintei).ȱDac©ȱneȱamintimȱc©ȱoukȱesteȱoȱ
urm©.ȱ
negaôieȱradical©ȱ(careȱînȱcontextȱcuȱcel©laltȱadverbȱdeȱnegaôie,ȱ
ȱ
2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
me,ȱnuȱlas©ȱlocȱdeȱîndoial©)ȱóiȱc©ȱaiciȱesteȱfolosit©ȱsistematicȱînȱ
pofidaȱregulilorȱgramaticale,ȱneȱputemȱdaȱseamaȱdeȱimplicaôiaȱ
ȱ
deplin©ȱaȱexpresiei:ȱDumnezeuȱnuȱaȱcreatȱpornindȱdeȱlaȱceva,ȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
ciȱpornindȱdeȱlaȱceeaȱceȱnuȱeste,ȱdeȱlaȱnimic”
acestoraȱ poateȱ faceȱ dou©ȱ constat©riȱ generale,ȱ 6).ȱ înȱ completareaȱ

14
60
68
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ Ultimaȱ
afirmateȱ propoziôieȱ
maiȱ sus:ȱ aduceȱ
dorinôaȱoȱ expres©ȱ
l©murireȱóiȱ decisiv©.ȱ
unic©ȱ aȱTeologulȱ
oric©ruiȱ
rusȱ abordeaz©ȱ caleaȱ apofatic©,ȱ aȱ cunoaóteriiȱ negative,ȱ iarȱ înȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
acestȱfelȱlucrurileȱseȱclarific©ȱóiȱnuȱmaiȱtrebuieȱpuseȱpeȱseamaȱ
aceast©ȱ regul©)ȱ aȱ fostȱ s©ȱ separe,ȱ cuȱ maxim©ȱ acribie,ȱ valorileȱ
întreȱ ele,ȱ caȱ oȱ caleȱ deȱ accesȱ c©treȱ ceeaȱ ceȱ numimȱ esenôaȱ
dogmei.ȱPeȱscurt:ȱdac©ȱDumnezeuȱarȱfiȱf©cutȱlumeaȱdinȱnimic,ȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
aóaȱcumȱînôelegemȱnoiȱdinȱdicôionarȱacestȱcuvînt,ȱElȱarȱfiȱfostȱ
unȱ iluzionist.ȱ Sintagmaȱ exȱ nihiloȱ seȱ refer©ȱ laȱ noi,ȱ nuȱ óiȱ laȱ El.ȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
Folosindȱ
ceeaȱ ceȱ negaôia,ȱ m©rturisimȱ
iȬaȱ încurajatȱ necunoaótereaȱ
peȱ uniiȱ specialiótiȱnoastr©,ȱ careȱ nuȱ
s©Ȭlȱ considereȱ
esteȱ aceeaóiȱîntemeietorȱ
adev©ratulȱ cuȱ aȱ luiȱ Dumnezeu.ȱ
alȱ esteticii.ȱLosskyȱ puneȱ
Înȱ acelaóiȱ adverbulȱ
sensȱ aȱ gînditȱdeȱ
óiȱ
negaôieȱ
Hegel,ȱ cîndȱîntreȱaȱghilimele,ȱ deȱ undeȱ
desprinsȱ „ideeaȱ trebuieȱ deȱ
sensibil©”ȱ s©ȱ „ideeaȱ
înôelegemȱ c©,ȱ
pur©”,ȱ
pentruȱDumnezeu,ȱnimicȱînseamn©ȱceva,ȱcelȱpuôinȱaóaȱcumȱdaȱ
temeiulȱ teoreticȱ alȱ unuiȱ întregȱ óiȱ monumentalȱ sistemȱ deȱ
îlȱ presupuneȱ
gîndire,ȱ neap©ratȱ
consacrat,ȱ peȱ nu;ȱ
întrȬoȱ unulȱparte,ȱ
prim©ȱ f©r©ȱ altulȱ niciȱ nȬarȱ
teorieiȱ exista.ȱ
frumosuluiȱ
Cumȱdaȱînseamn©ȱceva,ȱlaȱfelȱóiȱnu.ȱPrinȱurmare,ȱlumeaȱaȱfostȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
f©cut©ȱdinȱnimicȱ(exȱnihilo),ȱadic©ȱdinȱcevaȱcareȱnou©ȱneȱscap©.ȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
Neȱîntoarcemȱînȱpunctulȱdeȱundeȱarȱtrebuiȱs©ȱînceap©ȱdiscuôia:ȱ
Înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ exist©ȱ doveziȱ clareȱ c©ȱ autoriiȱ
acelȱ cevaȱ esteȱ Cuvîntulȱ
raôionalióti,ȱ aflatȱ înȱ aiȱ
reprezentanôiȱ Sineleȱgîndiriiȱ
Domnuluiȱpozitiviste,ȱ
óiȱ careȱ seȱ
transform©ȱînȱlucruri.ȱCumȱSineleȱS©uȱesteȱinfinit,ȱlaȱfelȱesteȱóiȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
lumeaȱcreat©.ȱ
aóaȱ sporadiceȱ înȱ anumiteȱ epoci)ȱ esteticiiȱ filocalice.ȱ Capitolulȱ
ȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱ lucrareȱ 2.ȱCreatorȱóiȱimitatorȱ
devenit©ȱ celebr©ȱ maiȱ alesȱ prinȱ criticileȱ
careȱ iȱȱ sȬauȱ adus,ȱ cuprindeȱ multeȱ inexactit©ôiȱ óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
Acestȱ raportȱ puneȱ dinȱ nouȱ problemaȱ originalit©ôii.ȱ Seȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
cunoaóteȱ oȱ variant©ȱ antic©,ȱ puternicȱ mitologizat©,ȱ peȱ careȱ oȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
întîlnimȱînȱ dialogulȱSofistulȱ deȱ Platon.ȱ Citatul,ȱ reprodusȱ deja,ȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
reprezint©ȱ unaȱ dintreȱ concluziileȱ textului,ȱ reformulat©ȱ deȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
autorȱ óiȱ cuȱ alteȱ prilejuri.ȱ Pasajulȱ niȬlȱ aminteóteȱ peȱ Platonȱ celȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
dinȱ tinereôe,ȱ
Dionisieȱ preocupatȱ adeseaȱ
PseudoȬAreopagitul,ȱ deȱ înôelesulȱ
împrumuturiȱ platonieneȱimaginii:ȱ
laȱ Sf.ȱ
Dumnezeuȱcreeaz©ȱconceptulȱlucrului,ȱiarȱomul,ȱurmînduȬi,ȱseȱ
Augustinȱ sauȱ augustinieneȱ laȱ Sf.ȱ Tomaȱ dinȱ Aquino.ȱ Apelîndȱ
r©t©ceóteȱînȱcapcaneleȱimaginiiȱcareȱnuȱducȱniciodat©ȱlaȱsurs©.ȱ
laȱ unȱ autorȱ contemporanȱ (F.P.ȱ Chambers),ȱ careȱ înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ
Încercareaȱ nereuóit©ȱ îlȱ preocupatȱ
seȱ arat©ȱ plaseaz©ȱ înȱ posturaȱ
doarȱ deȱ imitator.ȱ
tangenôialȱ Seȱ
deȱ esteticaȱ
ajungeȱ
medieval©,ȱastfelȱ laȱ unȱcitatȱ
tratatulȱ altȱ raport,ȱ
încearc©ȱ corelativȱ cuȱlipsaȱ
s©ȱ expliceȱ primul,ȱ conceptȬaȱ
deȱ interesȱ
imagine.ȱProblemaȱoriginalit©ôiiȱtreceȱînȱdomeniulȱfilosofieiȱóiȱ
Bisericiiȱ pentruȱ problemeleȱ frumosului;ȱseȱ reclam©ȱpresiuneaȱ
alȱ esteticii,ȱasupraȱ
strivitoareȱ pierzînduȬói,ȱ
spirituluiȱ peȱ parcurs,ȱ punctulȱ
exercitat©ȱdeȱ deȱ plecare,ȱ
moralaȱ religioas©ȱóiȱ

15
61
69
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ
anumeȱ mitologia.ȱ
sȬaȱ stinsȱ Ast©ziȱ
teoriaȱ perisabilit©ôiiȱ
pareȱ s©ȱ nuȱ dinȱ maiȱconótiinôaȱ
existeȱ caleȱ
lumiiȱ
deȱ
întoarcereȱ
cultivate.ȱ Alȱpeȱ VIIȬleaȱ
aceast©ȱ Congresȱ
linie,ȱ dovad©ȱ unaȱ dintreȱ
Internaôionalȱ deȱremarcileȱ luiȱ
estetic©ȱ dinȱ
Petreȱ luôea,ȱ
1972,ȱ deȱ înȱ stilulȱ sȬaȱ
laȱ Bucureóti,ȱ s©uȱdesf©óuratȱ
tranóant:ȱ „Euȱ cîndȱ citescȱ
subȱ antetulȱ cuvîntulȱ
semnificativ:ȱ
creaôieȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ Aȱ
–ȱ creaôieȱ literar©,ȱ
separaȱcreaôieȱ
artaȱ deȱmuzical©,ȱ creaôieȱ
religieȱ pentruȱ aȱfilozofic©ȱ
leȱ puneȱ înȱ–ȱ
leóinȱ deȱ rîs”.ȱ Nuȱ exist©ȱ creaôieȱ omeneasc©,ȱ ciȱ imitaôie;ȱ c©ciȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
„zeulȱ esteȱ creatorȱ óiȱ omulȱ imitator”,ȱ îlȱ citeaz©ȱ dinȱ memorieȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
Petreȱ luôeaȱ
predicatȱ óiȱ peȱ filosofulȱ nihilismulȱ
dezvoltatȱ grec.ȱ Maiȱ exactȱ esteȱ autorulȱ
religiosȱ românȱ
prinȱ afirmaôiiȱ
întrȬoȱ propoziôieȱ
tulbur©toareȱ aflat©ȱ înȱ continuareaȱ
óiȱ consternante.ȱ Înȱ primulȱcelorȱ
rînd,ȱ citate:ȱ „Omulȱ
aȱ lansatȱ tezaȱ
reflect©,ȱ
óocant©,ȱ înȱ litere,ȱ
tipicȱ înȱ muzic©,ȱ
protestant©ȱ óiȱ cîteȱ cevaȱdespreȱ
eretic©,ȱ dinȱ transcendenô©,ȱ
istoricitateaȱ
peteceȱdeȱtranscendenô©”.ȱFireóte,ȱcreaturaȱnuȱareȱposibilitateaȱ
misteruluiȱ creótinȱ fundamentalȱ ói,ȱ implicit,ȱ despreȱ „moartea”ȱ
s©ȱ
luiȱneȱ ofereȱ transcendenôaȱ
Dumnezeu;ȱ înȱ stareȱ
înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ pur©;ȱ
aȱ maiȱnumaiȱ
susôinutȱPrometeuȱ
(ceeaȱ ceȱaȱ
adusȱ foculȱ
realitateaȱ directȱ dinȱ
contraziceȱ cerulȱ
deȱ laȱ olimpic.ȱ
distanô©)ȱ Dumnezeuȱ
c©ȱ religiaȱ neȱ nuȱ
creótin©ȱ faceȱ

sensibil©ȱ imagineaȱ transcendenôeiȱ (esteticaȱ laic©)ȱ sauȱ neȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
preg©teóteȱsȬoȱpercepemȱînȱformaȱrevelat©ȱ(esteticaȱteologic©).ȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
ExpozeulȱluiȱPlatonȱaȱfostȱregînditȱdeȱmitografiiȱmoderni.ȱ
înȱ masseȱ decîtȱ afirmaôiile,ȱ putîndȱ fiȱ transformateȱ ȱ înȱ frazeȱ
AceótiaȱauȱreceptatȱintenôiaȱfilosofuluiȱgrecȱpeȱliniaȱaȱceeaȱceȱsȬaȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
numitȱ„raôionalizarea”ȱmituluiȱóiȱauȱreadusȱînȱdiscuôieȱraportulȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
creatorȬimitator.ȱÎnȱleg©tur©ȱcuȱaceasta,ȱMirceaȱEliadeȱporneóteȱ
bineȱ deȱ unȱ secol,ȱ s©ȱ stopezeȱ oriceȱ încercareȱ deȱ gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
deȱ laȱ ideeaȱ c©ȱ modelulȱ oric©reiȱ creaôiiȱ esteȱ cosmogonia:ȱ
„Facereaȱlumiiȱfiindȱcreaôiaȱprinȱexcelenô©,ȱcosmogoniaȱdevineȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
modelulȱexemplarȱpentruȱtoateȱsoiurileȱdeȱcreaôii”
unorȱ clericiȱ iezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱ (Dubos),ȱ Batteauxȱ sauȱ 8).ȱSubliniereaȱ
André,ȱ deȱ
aparôineȱ autorului,ȱ pentruȱ aȱ evidenôiaȱ c©ȱ exist©ȱ diferiteȱ tipuriȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
deȱ creaôie,ȱ gustului,ȱ
frumosului,ȱ aflateȱ înȱsentimentuluiȱ
raporturiȱ diferenôiateȱ cuȱ modelulȱ
óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱ fostȱ
cosmogonic,ȱpeȱdeȱoȱparte,ȱcuȱoperaȱuman©,ȱpeȱdeȱalta.ȱ
seriosȱ afectateȱ deȱ noileȱ tendinôe,ȱ careȱ valorificauȱ elementulȱ
mundanȱDumnezeuȱ nuȱ puneȱ
óiȱ raôional;ȱ nuȱ înȱlaȱ dispoziôiaȱ
consensȱ omuluiȱ
óiȱ niciȱ doarȱ unȱ
înȱ paralelȱ cuȱ
conceptȱ
adev©rulȱabstractȱ pentruȱ
deȱ credinô©,ȱ ciȱaȬiȱ
înȱ încercaȱ
opoziôieȱputerileȱ intelectuale,ȱ
óiȱ înȱ daunaȱ acestuiaȱcumȱ
dinȱ
l©saȱ
urm©.ȱPlatonȱ s©ȱ seȱ înôeleag©,ȱ ciȱ unȱ modelȱ comportamental,ȱ oȱ
fabul©.ȱ
ȱ Dac©ȱ unȱ mitȱ evoc©ȱ formareaȱ cerului,ȱ caȱ modȱ deȱ
manifestareȱ aȱ zeuluiȱ 2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
însuói,ȱ omulȱ extrageȱ înv©ô©minteȱ pentruȱ
propriaȱ
ȱ existenô©.ȱ Zeulȱ puneȱ mînaȱ peȱ coarneleȱ plugului,ȱ peȱ
ferestr©u,ȱmistrie,ȱfluier,ȱînv©ôînduȬlȱpeȱomȱs©ȱfac©ȱagricultur©,ȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
s©ȱconstruiasc©,ȱs©ȱcînte.ȱRepetiôieȱnuȱînseamn©ȱaiciȱimitaôie,ȱciȱ
acestoraȱ poateȱ faceȱ dou©ȱ constat©riȱ generale,ȱ înȱ completareaȱ

14
62
70
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ maiȱ sus:ȱ dorinôaȱ expres©ȱ óiȱ unic©ȱ aȱ oric©ruiȱ
înv©ôare.ȱCuvîntulȱnuȱareȱvaloareȱpeiorativ©;ȱcelȱpuôin,ȱnuȱaóaȱ
esteȱ receptatȱ deȱ tradiôie;ȱ dinȱ contra,ȱ onoreaz©,ȱ pentruȱ c©ȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
trimiteȱlaȱpersonajeȱóiȱevenimenteȱprestigioaseȱóiȱprimordiale.ȱ
aceast©ȱ regul©)ȱ aȱ fostȱ s©ȱ separe,ȱ cuȱ maxim©ȱ acribie,ȱ valorileȱ
Imitaôieȱ
întreȱ ele,ȱînseamn©ȱ
caȱ oȱ caleȱdorinô©ȱ
deȱ accesȱdeȱ c©treȱ
asem©nareȱ
ceeaȱ ceȱ óiȱ numimȱ
raportareȱ esenôaȱ
(cuȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
veneraôie)ȱ laȱ unȱ modelȱ prestabilit;ȱ poateȱ aveaȱ sensȱ religiosȱ óiȱ
moral.ȱ Aceastaȱ esteȱ semnificaôiaȱ nostalgieiȱ întoarcerii,ȱ despreȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
careȱ
ceeaȱ vorbeóteȱ Mirceaȱ Eliade.ȱ
ceȱ iȬaȱ încurajatȱ peȱ uniiȱIndividulȱ intenôioneaz©ȱ
specialiótiȱ s©ȱ seȱ
s©Ȭlȱ considereȱ
menôin©ȱ
adev©ratulȱînȱ atmosferaȱ
întemeietorȱ sacrului,ȱÎnȱ acelaóiȱ
alȱ esteticii.ȱ reactualizîndȱ modeleȱ
sensȱ aȱ gînditȱ óiȱ
primordiale,ȱtransmiseȱpeȱcaleaȱmitului.ȱSimbolismulȱpatronalȱ
Hegel,ȱ cîndȱ aȱ desprinsȱ „ideeaȱ sensibil©”ȱ deȱ „ideeaȱ pur©”,ȱ
esteȱ prezentȱ
temeiulȱ óiȱ înȱalȱartaȱ
teoreticȱ unuiȱimaginii.ȱ
întregȱ Figurileȱ zeuluiȱ olar,ȱ
óiȱ monumentalȱ zeuluiȱ
sistemȱ deȱ
ôes©tor,ȱ
gîndire,ȱflautist,ȱ arhitectȱ
consacrat,ȱ întrȬoȱetc.ȱ auȱ fostȱ
prim©ȱ identificateȱ
parte,ȱ teorieiȱ peȱ vaseȱ deȱ
frumosuluiȱ
ceramic©,ȱ peȱ frizeleȱ monumentelorȱ arhitectonice,ȱ peȱ pereôiiȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
împodobiôiȱ cuȱ pl©ciȱ deȱ mozaic,ȱ fiecareȱ personajȱ miticȱ fiindȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
însoôitȱÎnȱ
deȱalȱ
obiectulȱ
doileaȱoriȱrînd,ȱ
deȱ instrumentulȱ
exist©ȱ doveziȱ meserieiȱ
clareȱsale.ȱ
c©ȱ Aceast©ȱ
autoriiȱ
tradiôieȱ mitologic©ȱ
raôionalióti,ȱ sȬaȱ transmisȱ aiȱ
reprezentanôiȱ pesteȱgîndiriiȱ
timpȱ óiȱ arteiȱ creótine,ȱ
pozitiviste,ȱ
maiȱmultȱcaȱsemnȱdeȱrecunoaótereȱdecîtȱcuȱintenôiiȱpedagogice.ȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
Aóaȱ sîntȱ reprezentaôiȱ
aóaȱ sporadiceȱ înȱ anumiteȱ înȱ epoci)ȱ
picturaȱesteticiiȱ
religioas©ȱ sfinôiiȱCapitolulȱ
filocalice.ȱ apostoli:ȱ
„Începîndȱ dinȱ vremuriȱ maiȱ vechi,ȱ dinȱ epocaȱ paleocreótin©ȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱ lucrareȱ devenit©ȱ celebr©ȱ maiȱ alesȱ prinȱ criticileȱ
chiar,ȱapostolilorȱliȱsȬaȱhot©rît,ȱînȱart©,ȱanumeȱatributeȱpeȱcareȱ
leȬauȱ
careȱ iȱînmulôitȱ
sȬauȱ adus,ȱóiȱ cuprindeȱ
definitȱ secolulȱ
multeȱXIIIȱ óiȱ Renaóterea.ȱ
inexactit©ôiȱ Pentruȱ
óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
Petru,ȱ cheile,ȱ iarȱ pentruȱ Pavel,ȱ spadaȱ (numaiȱ dinȱ vremeaȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
Renaóteriiȱ italiene);ȱ Andreiȱ areȱ dreptȱ atributȱ cruceaȱ înȱ form©ȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
deȱ Xȱ (zis©ȱ óiȱ «cruceaȱ Sf.ȱ Andrei»);ȱ Ioan,ȱ unȱ potir;ȱ Iacovȱ celȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
tîn©r,ȱoȱcarteȱóiȱoȱm©ciuc©;ȱIacovȱcelȱb©trîn,ȱoȱcîrj©ȱdeȱc©l©torie,ȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
oȱ p©l©rieȱ împodobit©ȱ cuȱ scoiciȱ óiȱ purtat©ȱ peȱ um©rȱ óiȱ oȱ carte;ȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
Matia,ȱ
Dionisieȱ oȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ
bard©;ȱ Vartolomeu,ȱ oȱîmprumuturiȱ
carteȱ óiȱ unȱ cuôit;ȱ Simion,ȱ
platonieneȱ laȱ unȱ
Sf.ȱ
ferestr©u.ȱ
Augustinȱ sauȱAtributeleȱ sauȱ simbolurileȱ
augustinieneȱ laȱ Sf.ȱ Tomaȱacesteaȱ sîntȱ deȱApelîndȱ
dinȱ Aquino.ȱ origineȱ
maiȱ
laȱ unȱdegrab©ȱ apusean©ȱ óiȱ
autorȱ contemporanȱ folositeȱ
(F.P.ȱ înȱ artaȱ
Chambers),ȱ careȱmedieval©ȱ
înȱ lucrareaȱ aȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱLeȱ
Occidentului.ȱ seȱîntîlnimȱ óiȱ înȱ R©s©rit,ȱ
arat©ȱ preocupatȱ doarȱînȱ Balcaniȱ óiȱ
tangenôialȱ deȱînȱ l©rileȱ
esteticaȱ
Române,ȱ
medieval©,ȱ datorit©ȱ
tratatulȱînrîuririlorȱ apusene.ȱ
citatȱ încearc©ȱ Erminiaȱ
s©ȱ expliceȱ lipsaȱdeȱdeȱlaȱ Athosȱ
interesȱ aȱ
puneȱ înȱ pentruȱ
Bisericiiȱ mînaȱ tuturorȱ
problemeleȱapostolilorȱ rotuliȱ (suluri)ȱ
frumosului;ȱseȱ înf©óurate” .ȱ
reclam©ȱpresiuneaȱ 9)

Sîntȱ simboluriȱ
strivitoareȱ culticeȱ
asupraȱ (crucea,ȱ
spirituluiȱ cartea),ȱ deȱmoralaȱ
exercitat©ȱdeȱ investitur©ȱ (cheile),ȱ
religioas©ȱóiȱ

15
63
71
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ sȬaȱ stinsȱ teoriaȱ perisabilit©ôiiȱ dinȱ conótiinôaȱ lumiiȱ
martirologieȱ(ferestr©ul,ȱlancea).ȱSemneȱdistinctiveȱfigureaz©ȱóiȱ
peȱ veóminteleȱ
cultivate.ȱ patriarhilorȱ
Alȱ VIIȬleaȱ Congresȱ óiȱ Internaôionalȱ
proorocilor:ȱ Moiseȱ poart©ȱdinȱ
deȱ estetic©ȱ oȱ
amfor©,ȱAaronȱoȱc©delniô©,ȱIsaiaȱunȱb©ôȱînfloritȱetc.ȱ
1972,ȱ deȱ laȱ Bucureóti,ȱ sȬaȱ desf©óuratȱ subȱ antetulȱ semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ Aȱ
Variantaȱ religioas©ȱ aȱ deȱ
separaȱ artaȱ raportuluiȱ DumnezeuȬOmȱ
religieȱ pentruȱ aȱ leȱ puneȱ înȱ
creaôieȱ (creatorȬimitator)ȱ esteȱ deȱ natur©ȱ teandric©ȱ (Theosȱ –ȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
Dumnezeu,ȱ androsȱ –ȱ om)ȱ óiȱ constituieȱ unulȱ dintreȱ aspecteleȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
celeȱmaiȱcaracteristiceȱaleȱantropologieiȱcreótine.ȱOmulȱseȱafl©ȱ
predicatȱ óiȱ dezvoltatȱ nihilismulȱ religiosȱ prinȱ afirmaôiiȱ
înȱ comuniuneȱ
tulbur©toareȱ óiȱ direct©ȱ cuȱ P©rintele,ȱ
consternante.ȱ Înȱ primulȱ înȱ rînd,ȱ
felulȱ aȱ
acestaȱ
lansatȱavîndȱ
tezaȱ
posibilitateaȱ
óocant©,ȱ tipicȱ s©ȱ protestant©ȱ
participeȱ laȱ viaôaȱ spiritual©ȱ
óiȱ eretic©,ȱ aȱ lumii.ȱ
despreȱ Fiecareȱ
istoricitateaȱ
poart©ȱ deȱ creótinȱ
misteruluiȱ grij©ȱ celuilaltȱ óiȱ contribuieȱ
fundamentalȱ (înȱdespreȱ
ói,ȱ implicit,ȱ modȱ natural)ȱ
„moartea”ȱ laȱ
menôinereaȱóiȱperfecôionareaȱcreaôiei.ȱOmulȱnuȱesteȱunȱsimpluȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ aȱ maiȱ susôinutȱ (ceeaȱ ceȱ
imitator,ȱ caȱ înȱ variantaȱ
realitateaȱ contraziceȱ estetizat©ȱc©ȱaȱreligiaȱ
deȱ laȱ distanô©)ȱ luiȱ Platon,ȱ
creótin©ȱciȱnuȱunȱ

colaboratorȱ modestȱ darȱ sigurȱ alȱ „artistului”ȱ suprem;ȱ iarȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
aceastaȱ seȱ poateȱ urm©riȱ înc©ȱ dinȱ Carteaȱ Facerii.ȱ Elȱ beneficiaz©ȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
deȱ unȱ tratamentȱ
înȱ masseȱ preferenôialȱ
decîtȱ afirmaôiile,ȱ înȱ raportȱ
putîndȱ cuȱ toateȱȱ înȱ
fiȱ transformateȱ celelalteȱ
frazeȱ
creaturi:ȱ seȱ diferenôiaz©ȱ prinȱ naótere,ȱ Ziditorulȱ implicînduȬseȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
aiciȱ maiȱ multȱ caȱ oriunde.ȱ Trebuiaȱ caȱ omulȱ s©ȱ poat©ȱ duceȱ laȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
îndeplinireȱîns©rcin©rileȱceȱurmaȱs©ȱleȱprimeasc©.ȱPrimaȱóiȱceaȱ
bineȱ deȱ unȱ secol,ȱ s©ȱ stopezeȱ oriceȱ încercareȱ deȱ gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
maiȱimportant©ȱaȱfostȱchemareaȱluiȱAdamȱdeȱaȱnumi,ȱadic©ȱdeȱaȱ
primiȱ înȱ st©pînireȱ óiȱ deȱ aȱ îngrijiȱ vieôuitoarele,ȱ toat©ȱ lumeaȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
v©zut©.ȱ
unorȱ Înȱ timpulȱ
clericiȱ iezuiôi,ȱPotopului,ȱ omulȱ esteȱ
Duȱ Bosȱ (Dubos),ȱ acelaȱsauȱ
Batteauxȱ careȱ salveaz©ȱ
André,ȱ deȱ
f©ptura.ȱSeȱmaiȱpoateȱafirmaȱc©ȱesteȱunȱimitatorȱóiȱnuȱunȱajutorȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
deȱ toat©ȱ încrederea?ȱ
frumosului,ȱ gustului,ȱTrebuieȱ reôinutȱ óiȱ
sentimentuluiȱ cuȱimaginaôiei,ȱ
prioritateȱ faptulȱ c©ȱ
auȱ fostȱ
omulȱ poart©ȱ deȱr©spunderiȱ
seriosȱ afectateȱ înalte,ȱ
noileȱ tendinôe,ȱ deȱ organizatorȱ
careȱ valorificauȱ elementulȱ óiȱ
administrator.ȱ Rolurileȱ
mundanȱ óiȱ raôional;ȱ nuȱsîntȱ
înȱ împ©rôite:ȱ
consensȱ óiȱDumnezeuȱ óiȬaȱ alesȱ
niciȱ înȱ paralelȱ cuȱ
parteaȱcreatoruluiȱóiȱarhitectuluiȱsuprem,ȱomuluiȱreveninduȬi,ȱ
adev©rulȱ deȱ credinô©,ȱ ciȱ înȱ opoziôieȱ óiȱ înȱ daunaȱ acestuiaȱ dinȱ
dup©ȱputerileȱsale,ȱîndatoririȱdeȱnatur©ȱpragmatic©.ȱ
urm©.ȱ
Niciȱ
ȱ înȱ ipostazaȱ deȱ artistȱ omulȱ nuȱ seȱ manifest©ȱ caȱ
2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
simpluȱ imitatorȱ înȱ esteticaȱ teologic©.ȱ Geniulȱ óiȱ sfîntulȱ auȱ oȱ
misiuneȱ
ȱ deopotriv©ȱ deȱ grea:ȱ gestiuneaȱ óiȱ perfecôionareaȱ
creaôieiȱ divine.ȱ Eiȱ auȱ grij©ȱ s©ȱ nuȱ seȱ deteriorezeȱ chipulȱ óiȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
asem©nareaȱ
acestoraȱ poateȱînȱ om.ȱ
faceȱMenôinereaȱ
dou©ȱ constat©riȱóiȱ înt©rireaȱ
generale,ȱ acestorȱ tr©s©turiȱ
înȱ completareaȱ

14
64
72
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ
aleseȱ dauȱ temeiȱ maiȱ forôelorȱ
sus:ȱ dorinôaȱ
creatoareȱ
expres©ȱ aleȱ
óiȱ omului.ȱ
unic©ȱ aȱ oric©ruiȱ
Fiecareȱ
procedeaz©ȱ peȱ c©iȱ propriiȱ óiȱ stimulat,ȱ laȱ nevoie,ȱ deȱ inspiraôiaȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
sacr©.ȱSfîntulȱîóiȱmodeleaz©ȱunȱportretȱsufletescȱideal,ȱcuȱmariȱ
aceast©ȱ regul©)ȱ aȱ fostȱ s©ȱ separe,ȱ cuȱ maxim©ȱ acribie,ȱ valorileȱ
sacrificiiȱ
întreȱ ele,ȱ personale,ȱ
caȱ oȱ caleȱ deȱdestinatȱ
accesȱ s©Ȭiȱ
c©treȱinfluenôezeȱ
ceeaȱ ceȱ numimȱ pozitivȱ esenôaȱ
peȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
semeniiȱ s©i.ȱ Omulȱ deȱ geniuȱ îóiȱ îndeplineóteȱ rolulȱ deȱ
colaboratorȱ laȱ zidire,ȱ punîndȱ laȱ îndemînaȱ creaturiiȱ opereȱ deȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
art©.ȱ
ceeaȱ Eleȱ
ceȱ nuȱ
iȬaȱsîntȱ identiceȱpeȱ
încurajatȱ cuȱ operaȱ absolut©,ȱ niciȱ
uniiȱ specialiótiȱ comparabileȱ
s©Ȭlȱ considereȱ
caȱ valoare;ȱîntemeietorȱ
adev©ratulȱ reuóescȱ îns©ȱ alȱs©ȱ îndeplineasc©,ȱ
esteticii.ȱ Înȱ acelaóiȱprinȱ
sensȱstructur©ȱ
aȱ gînditȱ óiȱ
ideaôie,ȱ funcôiaȱ
Hegel,ȱ cîndȱ sanitar©ȱ deȱ
aȱ desprinsȱ îmbun©t©ôireȱ
„ideeaȱ sensibil©”ȱ sufleteasc©ȱ
deȱ „ideeaȱ aȱ aceloraȱ
pur©”,ȱ
careȱ leȱ cerceteaz©ȱ
temeiulȱ teoreticȱ alȱ cuȱunuiȱ
inimaȱ óiȱ cuȱ mintea.ȱ
întregȱ S©ȱ neȱ mîngîiemȱ
óiȱ monumentalȱ sistemȱ deȱcuȱ
gîndulȱ
gîndire,ȱc©,ȱ atunciȱ cîndȱ
consacrat,ȱ Dumnezeuȱ
întrȬoȱ prim©ȱ aȱ participatȱ
parte,ȱ teorieiȱprimaȱ oar©ȱ laȱ
frumosuluiȱ
sfîntaȱ liturghieȱ dinȱ bisericaȱ Sfîntaȱ Sofiaȱ aȱ împ©ratuluiȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
Justinian,ȱ nemaiótiind,ȱ oȱ clip©,ȱ dac©ȱ seȱ aflaȱ înȱ Paradisȱ oriȱ peȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
p©mînt,ȱÎnȱ sauȱ
alȱ cîndȱ
doileaȱaȱ audiatȱ unȱ oratoriuȱ
rînd,ȱ exist©ȱ doveziȱ deȱclareȱ
Bachȱ aȱ c©ȱrostitȱ deȱ
autoriiȱ
fiecareȱ dat©ȱ „eȱ reprezentanôiȱ
raôionalióti,ȱ bine”.ȱ kiȱ dac©ȱ tezaurulȱ
aiȱ omeniriiȱ deôineȱ
gîndiriiȱ fieȱ óiȱ
pozitiviste,ȱ
numaiȱ óaseȱ asemeneaȱ capodopere,ȱ cîteȱ zileȱ num©r©ȱ timpulȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
genezei,ȱ nuȱ credeôiȱ
aóaȱ sporadiceȱ c©ȱ St©pînulȱ
înȱ anumiteȱ cerescȱfilocalice.ȱ
epoci)ȱ esteticiiȱ seȱ mîndreóteȱ
Capitolulȱcuȱ
neasemuitaȱluiȱminune,ȱOmul?ȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ ȱ Kuhn,ȱ lucrareȱ devenit©ȱ celebr©ȱ maiȱ alesȱ prinȱ criticileȱ
careȱ iȱa)ȱAȱzidi,ȱaȱfaceȱ
sȬauȱ adus,ȱ cuprindeȱ multeȱ inexactit©ôiȱ óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
ȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
SfîntuluiȱVasileȱcelȱMareȱîiȱdator©m,ȱprobabil,ȱceaȱdintîiȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
l©murireȱ teologic©ȱ aȱ acestorȱ doiȱ termeni,ȱ consacraôiȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
deopotriv©ȱ creaôieiȱ absolute.ȱ ÎntrȬoȱ lucrareȱ adeseaȱ citat©ȱ seȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
spune:ȱ „Fiindc©ȱ omulȱ esteȱ cevaȱ compusȱ dinȱ materieȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
p©mînteasc©ȱ óiȱ dinȱ sufletulȱ careȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ locuieóteȱ înȱ
împrumuturiȱ el,ȱ seȱ numeóteȱ
platonieneȱ laȱ Sf.ȱ
p©mîntȱ
Augustinȱ ceeaȱ
sauȱceȱ esteȱ f©cutȱ dinȱ
augustinieneȱ laȱ p©mînt,ȱ
Sf.ȱ Tomaȱ iarȱ locuitorȱ
dinȱ Aquino.ȱ înȱ Apelîndȱ
lumeȱ seȱ
numeóteȱ
laȱ unȱ autorȱsufletulȱ c©ruiaȱ îiȱ esteȱ
contemporanȱ (F.P.ȱdatȱ s©ȱ petreac©ȱ
Chambers),ȱ înȱînȱ
careȱ trup.ȱ Deciȱ
lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ
cuvintele:ȱ «Elȱ aȱseȱ
zis»ȱ óiȱ preocupatȱ
arat©ȱ «sȬaȱ f©cut»ȱdoarȱ
seȱ potȱ atribuiȱ cumȱ
tangenôialȱ nuȱ seȱ
deȱ esteticaȱ
poateȱ maiȱ tratatulȱ
medieval©,ȱ bineȱ p©mîntului,ȱ cuȱ alteȱ
citatȱ încearc©ȱ cuvinteȱ
s©ȱ expliceȱ «sȬaȱ
lipsaȱ deȱf©cut»ȱ
interesȱseȱ aȱ
refer©ȱlaȱmateriaȱtrupuluiȱnostruȱcareȱesteȱdinȱp©mînt,ȱpeȱcîndȱ
Bisericiiȱ pentruȱ problemeleȱ frumosului;ȱseȱ reclam©ȱpresiuneaȱ
«sȬauȱzidit»ȱ seȱ refer©ȱlaȱ
strivitoareȱ asupraȱ sufletulȱnostruȱ
spirituluiȱ exercitat©ȱdeȱ careȱ aȱ fostȱreligioas©ȱóiȱ
moralaȱ creatȱ dup©ȱ

15
65
73
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ sȬaȱ stinsȱ teoriaȱ perisabilit©ôiiȱ dinȱ conótiinôaȱ lumiiȱ
chipulȱluiȱDumnezeu.ȱCumȱideeaȱdeȱzidireȱseȱiaȱdeȱmulteȱoriȱ
înȱ sensulȱ deȱ
cultivate.ȱ Alȱ împodobireȱ
VIIȬleaȱ Congresȱóiȱ deȱInternaôionalȱ
cevaȱ maiȱ bun,ȱ deȱcaȱ bun©oar©:ȱ
estetic©ȱ dinȱ
«Dac©ȱ
1972,ȱ deȱcinevaȱ esteȱ înȱ sȬaȱ
laȱ Bucureóti,ȱ Hristos,ȱ esteȱ oȱsubȱ
desf©óuratȱ zidireȱ nou©»ȱ
antetulȱ óiȱ «caȱ peȱ
semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ Aȱ separaȱ artaȱ deȱ religieȱ pentruȱ aȱ leȱ puneȱ înȱ
amîndoiȱs©Ȭiȱzideasc©ȱîntrȬunȱomȱnou»,ȱdeȱaceeaȱcuvîntulȱ«sȬ
auȱf©cut»ȱseȱrefer©ȱlaȱceaȱdintîiȱfiinôareȱaȱomului,ȱiarȱcuvîntulȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
«sȬauȱzidit»,ȱlaȱrenaótereaȱceaȱdeȱaȱdoua,ȱprinȱharulȱluiȱHristos.ȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
Peȱcîtȱdeȱmultȱseȱdeosebeóteȱunȱcuvîntȱsimpluȱdeȱporuncaȱluiȱ
predicatȱ óiȱ dezvoltatȱ nihilismulȱ religiosȱ prinȱ afirmaôiiȱ
Dumnezeu,ȱ
tulbur©toareȱtotȱatîtȱdeȱmareȱ
óiȱ consternante.ȱ esteȱÎnȱdeosebireaȱ
primulȱ rînd,ȱ dintreȱ «aȱzidi»ȱ
aȱ lansatȱ óiȱ
tezaȱ
«aȱface»” .ȱTermeniiȱfolosiôi,ȱcumȱvedem,ȱauȱfuncôieȱprecis©:ȱ
óocant©,ȱ 10)tipicȱ protestant©ȱ óiȱ eretic©,ȱ despreȱ istoricitateaȱ
facereȱsauȱzidire.ȱPrimaȱcarteȱdinȱVechiulȱTestamentȱpoart©ȱtitlulȱ
misteruluiȱ creótinȱ fundamentalȱ ói,ȱ implicit,ȱ despreȱ „moartea”ȱ
Facerea.ȱVechiiȱevreiȱreôineauȱîndeosebiȱaspectulȱmanufacturatȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ aȱ maiȱ susôinutȱ (ceeaȱ ceȱ
alȱ lucr©riiȱcontraziceȱ
realitateaȱ divine.ȱ Deȱdeȱaceeaȱ eiȱ nuȱ auȱ
laȱ distanô©)ȱ c©ȱdezvoltatȱ oȱ concepôieȱ
religiaȱ creótin©ȱ nuȱ aȱ
proprieȱ despreȱ destinulȱ postȬexistenôialȱ alȱ omului,ȱ cumȱ auȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
f©cutȬoȱ creótinii.ȱ Uneoriȱ nuȱ seȱ dep©óeóteȱ nivelulȱ grecescȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
despreȱlocuinôaȱsubteran©ȱaȱmorôilor.ȱEsteȱfricaȱluiȱIacovȱdeȱaȱ
înȱ masseȱ decîtȱ afirmaôiile,ȱ putîndȱ fiȱ transformateȱ ȱ înȱ frazeȱ
r©mîneȱp©r©sitȱdeȱfiiiȱs©i,ȱf©r©ȱs©ȱaib©ȱcineȬlȱcoborîȱînȱp©mînt,ȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
înȱ sheolȱ (Facerea,ȱ 42,ȱ 38).ȱ Esteȱ chemareaȱ luiȱ Samuelȱ deȱ c©treȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
Saul,ȱ
bineȱ cuȱ
deȱajutorulȱ
unȱ secol,ȱ vr©jitoareiȱ dinȱ Endor:ȱ
s©ȱ stopezeȱ oriceȱ „Cîndȱ
încercareȱaȱ v©zutȱ femeiaȱ
deȱ gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
peȱ Samuel,ȱ aȱ r©cnitȱ tare.ȱ Apoi,ȱ întorcînduȬseȱ c©treȱ Saulȱ aȱ zis:ȱ
«Pentruȱ ceȱ mȬaiȱ am©git?ȱ Tuȱ eótiȱ Saul»ȱ –ȱ aȱ zisȱ regele:ȱ «Nuȱ teȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
teme.ȱclericiȱ
unorȱ SpuneȬmiȱ ceȱ vezi».ȱ
iezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱ ki,ȱ r©spunzînd,ȱ
(Dubos),ȱ femeiaȱ
Batteauxȱ sauȱaȱAndré,ȱ
zis:ȱ «V©dȱ
deȱ
parc©ȱunȱdumnezeuȱieóindȱdinȱp©mînt».ȱ«Ceȱînf©ôióareȱare?»ȱaȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
întrebatȬoȱ
frumosului,ȱ regele.ȱ Eaȱ aȱsentimentuluiȱ
gustului,ȱ r©spuns:ȱ «Ieseȱóiȱ dinȱ p©mîntȱ unȱauȱ
imaginaôiei,ȱ b©rbatȱ
fostȱ
foarteȱ
seriosȱ b©trîn,ȱ
afectateȱîmbr©catȱ
deȱ noileȱcuȱ oȱ hain©ȱ careȱ
tendinôe,ȱ lung©».ȱ Atunciȱ aȱelementulȱ
valorificauȱ cunoscutȱ
Saulȱ
mundanȱc©ȱ acelaȱ esteȱ Samuelȱ
óiȱ raôional;ȱ nuȱ înȱóiȱ aȱconsensȱ
c©zutȱ cuȱ óiȱfaôaȱ
niciȱlaȱînȱ
p©mîntȱ óiȱ sȬaȱ
paralelȱ cuȱ
închinat”ȱ
adev©rulȱ deȱ (Iȱ Regi,ȱ 28.12Ȭ14).ȱ
credinô©,ȱ Unȱ reputatȱ
ciȱ înȱ opoziôieȱ óiȱ înȱ autorȱ
daunaȱcontemporanȱ
acestuiaȱ dinȱ
descrieȱ
urm©.ȱ astfelȱ locuinôaȱ subteran©ȱ aȱ evreilor:ȱ „SheolȬul,ȱ chiarȱ
dac©ȱ esteȱ
ȱ deȱ temut,ȱ nuȱ apareȱ totuóiȱ caȱ unȱ locȱ deȱ tortur©.ȱ Cuȱ
2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
toateȱ acestea,ȱ seȱ întîlnescȱ aiciȱ treiȱ tipuriȱ specialeȱ deȱ pedepse:ȱ
patulȱȱcuȱ viermi,ȱ careȱ nuȱ seȱ g©seóteȱ laȱ creótini,ȱ niciȱ înȱ Infern,ȱ
niciȱ înȱ Purgatoriuȱ –ȱ înȱ afar©ȱ deȱ cazulȱ c©ȱ vremȱ s©ȱ vedemȱ înȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
acestoraȱ poateȱ faceȱ dou©ȱ constat©riȱ generale,ȱ înȱ completareaȱ

14
66
74
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ
aceótiȱ viermiȱ str©moóiiȱ
maiȱ sus:ȱ óerpilorȱ
dorinôaȱ expres©ȱ
dinȱ Infern,ȱ
óiȱ unic©ȱ
ceeaȱaȱce,ȱ
oric©ruiȱ
dup©ȱ
p©rereaȱmea,ȱnuȱesteȱcazulȱ–,ȱseteaȱóiȱfocul”
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
11) .ȱ
Noulȱ
aceast©ȱ Testament,ȱ
regul©)ȱ fiindȱ
aȱ fostȱ s©ȱ maiȱ cuȱ
separe,ȱ spiritualizatȱ
maxim©ȱ acribie,ȱóiȱ maiȱvalorileȱ
subtil,ȱ
dezvolt©ȱ
întreȱ ele,ȱ sensulȱ deȱ zidireȱ
caȱ oȱ caleȱ înȱ c©treȱ
deȱ accesȱ Înȱ Vechiulȱ
suflet.ȱceeaȱ ceȱ numimȱ Testament,ȱ
esenôaȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
Dumnezeuȱ seȱ manifest©ȱ maiȱ multȱ caȱ „meóteóugar”,ȱ legiuitorȱ
óiȱ moralist,ȱ fiindȱ valorificat©ȱ doarȱ primaȱ legend©ȱ despreȱ omȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
(Lossky),ȱ
ceeaȱ ceȱ iȬaȱ aceeaȱ privitoareȱ
încurajatȱ peȱ uniiȱlaȱ specialiótiȱ
alc©tuireaȱ s©Ȭlȱ dinȱ considereȱ
p©mînt.ȱ
Antropologiaȱ religioas©ȱ
adev©ratulȱ întemeietorȱ aȱ Nouluiȱ
alȱ esteticii.ȱ Testamentȱ
Înȱ acelaóiȱ sensȱ aȱpreiaȱ
gînditȱcuȱ óiȱ
predilecôieȱsensurileȱceleiȱdeȱaȱdoua,ȱdup©ȱcareȱTat©lȱcerescȱaȱ
Hegel,ȱ cîndȱ aȱ desprinsȱ „ideeaȱ sensibil©”ȱ deȱ „ideeaȱ pur©”,ȱ
fostȱ ajutatȱ
temeiulȱ deȱ Sfîntulȱ
teoreticȱ Duhȱ
alȱ unuiȱ înȱ des©vîróireaȱ
întregȱ óiȱ monumentalȱ naóteriiȱ omului.ȱ
sistemȱ deȱ
Sfîntulȱ
gîndire,ȱVasileȱ celȱ Mareȱ
consacrat,ȱ aȱ pusȱ
întrȬoȱ înȱ evidenô©ȱ
prim©ȱ sensulȱ frumosuluiȱ
parte,ȱ teorieiȱ înnoitorȱ alȱ
zidirii,ȱ pentruȱ c©ȱ aiciȱ seȱ simteȱ lucrareaȱ mîntuitoareȱ aȱ luiȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
Hristosȱ Iisus.ȱ Patimileȱ sîntȱ maiȱ importanteȱ caȱ minunile,ȱ scrieȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
Nicolaeȱ
Înȱ Cabasilasȱ
alȱ doileaȱ Liturghierulȱ
înȱ rînd,ȱ exist©ȱs©u.ȱ Ideeaȱclareȱ
doveziȱ deȱ înnoireȱ óiȱ deȱ
c©ȱ autoriiȱ
zidireȱ înȱ sufletȱreprezentanôiȱ
raôionalióti,ȱ seȱ g©seóteȱ óiȱ laȱ Sfîntulȱ
aiȱ Ioanȱ Gur©ȱ pozitiviste,ȱ
gîndiriiȱ deȱ Aur.ȱ Înȱ
Despreȱstatui,ȱunȱampluȱgrupajȱdeȱomilii,ȱelȱsubliniaz©ȱvocaôiaȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
deȱ
aóaȱ arhitectȱ
sporadiceȱ aȱ înȱ
luiȱ Dumnezeu,ȱ
anumiteȱ epoci)ȱavîndȱ
esteticiiȱmulteȱ asem©n©riȱ
filocalice.ȱ Capitolulȱ cuȱ
dialogulȱ Timaiosȱ deȱ Platon.ȱ Domnulȱ porunceóteȱ „S©ȱ fieȱ oȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱadic©ȱ
t©rie”,ȱ Kuhn,ȱboltaȱ
lucrareȱ devenit©ȱ
cerului,ȱ caȱ celebr©ȱ
s©ȱ deaȱmaiȱ alesȱ óiȱ
sprijinȱ prinȱ criticileȱ
înf©ôióareȱ
m©reaô©ȱîntregului.ȱNuȱîntîmpl©tor,ȱînȱarhitecturaȱreligioas©ȱaȱ
careȱ iȱ sȬauȱ adus,ȱ cuprindeȱ multeȱ inexactit©ôiȱ óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
R©s©rituluiȱ cerulȱ aȱ devenitȱ unȱ elementȱ stilisticȱ definitoriu.ȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
Sintagmaȱ„cheiaȱdeȱbolt©”ȱechivaleaz©ȱcuȱsecretulȱprofesionalȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
(cazulȱMeóteruluiȱManoleȱdeȱpeȱArgeó),ȱcareȱnuȱesteȱaltulȱdecîtȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
harulȱvenitȱdeȱsus.ȱLaȱfelȱóiȱînȱprivinôaȱomuluiȱcaȱ„statuie”,ȱmaiȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
precisȱcaȱzidireȱinterioar©:ȱcuvîntulȱînduhovnicit,ȱînȱomilieȱoriȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
înȱscriere,ȱîlȱînalô©ȱpeȱom,ȱîlȱînt©reóteȱprinȱînnoire.ȱS©ȱreôinemȱoȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ împrumuturiȱ platonieneȱ laȱ Sf.ȱ
afirmaôie,ȱînȱacelaóiȱspirit,ȱaȱP©rinteluiȱDumitruȱSt©niloae:ȱ„Înȱ
Augustinȱ sauȱ augustinieneȱ laȱ Sf.ȱ Tomaȱ dinȱ Aquino.ȱ Apelîndȱ
persoanaȱ
laȱ unȱ autorȱsfîntului,ȱ prinȱ disponibilitateaȱ
contemporanȱ (F.P.ȱ Chambers),ȱ saȱcareȱ
înȱ relaôii,ȱ prinȱ
înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ seȱ arat©ȱ preocupatȱ doarȱ tangenôialȱ deȱ esteticaȱ
extremaȱsaȱatenôieȱfaô©ȱdeȱcel©lalt,ȱprinȱpromptitudineaȱcuȱcareȱ
seȱ d©ruieȱ tratatulȱ
medieval©,ȱ luiȱ Hristos,ȱ umanitateaȱ
citatȱ încearc©ȱ esteȱ lipsaȱ
s©ȱ expliceȱ înnoit©”deȱ12) .ȱ Tezaȱ
interesȱ aȱ
patristic©ȱaȱ zidiriiȱ
Bisericiiȱ pentruȱ înnoitoareȱ
problemeleȱ sȬaȱ permanentizat,ȱ
frumosului;ȱseȱ prinȱ urmare,ȱ
reclam©ȱpresiuneaȱ
înȱgîndireaȱteologic©,ȱpîn©ȱast©zi.ȱ
strivitoareȱ asupraȱ spirituluiȱ exercitat©ȱdeȱ moralaȱ religioas©ȱóiȱ

15
67
75
Petru Ursache

ast©ziȱȱ nuȱ sȬaȱ stinsȱ teoriaȱ perisabilit©ôiiȱ dinȱ conótiinôaȱ lumiiȱ
b)ȱGeniuȱóiȱsfîntȱ
cultivate.ȱ Alȱ VIIȬleaȱ Congresȱ Internaôionalȱ deȱ estetic©ȱ dinȱ
1972,ȱ ȱdeȱ laȱ Bucureóti,ȱ sȬaȱ desf©óuratȱ subȱ antetulȱ semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ Aȱ separaȱ artaȱ deȱ religieȱ pentruȱ aȱ leȱ puneȱ înȱ
Geniulȱóiȱsfîntulȱauȱcaȱtr©s©turiȱcomuneȱchenoza,ȱceeaȱceȱ
implic©ȱ óiȱ conceptulȱ deȱ voinô©,ȱ sfîróindȱ înȱ chipȱ firescȱ înȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
religiozitate.ȱ Funcôiaȱ chenotic©ȱ îiȱ puneȱ peȱ amîndoiȱ întrȬoȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
anumit©ȱrelaôieȱcuȱlumeaȱóiȱcuȱDumnezeu:ȱdeȱizolareȱactiv©,ȱlaȱ
predicatȱ óiȱ dezvoltatȱ nihilismulȱ religiosȱ prinȱ afirmaôiiȱ
sfînt;ȱ deȱ orgoliuȱ
tulbur©toareȱ óiȱ conótientizareaȱ
óiȱ consternante.ȱ superiorit©ôiiȱ
Înȱ primulȱ deȱ sine,ȱ
rînd,ȱ aȱ lansatȱ laȱ
tezaȱ
geniu.ȱ
óocant©,ȱ Ideeaȱ
tipicȱdeȱprotestant©ȱ
religiozitate,ȱóiȱasemeneaȱ
eretic©,ȱ laȱ unulȱ óiȱistoricitateaȱ
despreȱ laȱ altul,ȱ oȱ
g©simȱ laȱ Nikolaiȱ
misteruluiȱ creótinȱBerdiaev,ȱ
fundamentalȱ înȱ Sensulȱ creaôiei,ȱ
ói,ȱ implicit,ȱ fiindȱ„moartea”ȱ
despreȱ aplicareȱ aȱ
termenuluiȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ germanȱ Gottheitȱrînd,ȱ
înȱ alȱ doileaȱ (dumnezeitate),ȱ
aȱ maiȱ susôinutȱ aparôinîndȱ
(ceeaȱ ceȱ
misticuluiȱ Jakobȱ Böhme.ȱ
realitateaȱ contraziceȱ Rudolfȱ c©ȱ
deȱ laȱ distanô©)ȱ Otto,ȱ Dasȱ Heilige,ȱ
înȱ creótin©ȱ
religiaȱ nuȱ aȱ
preluînduȬl,ȱ îlȱ foloseóteȱ cuȱ sensulȱ deȱ dumnezeitate,ȱ darȱ óiȱ deȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
sacralitate.ȱ „Dieȱ Gottheitȱ eȱ deasupraȱ luiȱ Gott”13)ȱ remarc©ȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
Andreiȱ
înȱ masseȱPleóu,ȱ înȱ sensulȱ putîndȱ
decîtȱ afirmaôiile,ȱ c©ȱ dumnezeitateaȱ
fiȱ transformateȱ arȱȱ înȱ
fiȱ frazeȱ
maiȱ
cuprinz©toare,ȱ exprimîndȱ oȱ stareȱ general©ȱ deȱ sacralitateȱ aȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
lumii,ȱ indiferentȱ deȱ izvoareleȱ p©gîneȱ oriȱ creótine.ȱ Berdiaevȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
spuneȱ
bineȱ deȱ sfinôenie,ȱ
unȱ secol,ȱ dup©ȱs©ȱ modelulȱ Gottheitȱ
stopezeȱ oriceȱ (dumnezeitate)ȱ
încercareȱ deȱ gîndireȱ óiȱ
genialitateȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
(nuȱ geniu);ȱ eleȱ sîntȱ caracteristiceȱ lumiiȱ
contemporane.ȱ Niciȱ nuȱ seȱ contrapun,ȱ niciȱ nuȱ seȱ interfereaz©,ȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
credeȱclericiȱ
unorȱ autorulȱ rus,ȱ dovad©ȱ
iezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱc©ȱ PuókinȱBatteauxȱ
(Dubos),ȱ aȱ fostȱ contemporanȱ
sauȱ André,ȱ deȱ cuȱ
SfîntulȱSerafimȱdeȱSarovȱf©r©ȱs©ȱseȱcunoasc©,ȱopereleȱlorȱfiindȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
laȱ felȱ deȱ benefice,ȱ
frumosului,ȱ gustului,ȱatîtȱsentimentuluiȱ
pentruȱ sensibilitateaȱ religioas©,ȱ
óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱcîtȱ óiȱ
fostȱ
pentruȱ ceaȱ artistic©.ȱ
seriosȱ afectateȱ Înȱ ultim©ȱ
deȱ noileȱ instanô©,ȱ
tendinôe,ȱ careȱ luiȱ Berdiaevȱelementulȱ
valorificauȱ iȱ seȱ pareȱ
c©ȱgenialitateaȱarȱfiȱmaiȱdeȱperspectiv©ȱdecîtȱsfinôenia,ȱcuȱalteȱ
mundanȱ óiȱ raôional;ȱ nuȱ înȱ consensȱ óiȱ niciȱ înȱ paralelȱ cuȱ
cuvinte,ȱgenialitateaȱarȱfiȱdeasupraȱsfinôeniei.ȱ
adev©rulȱ deȱ credinô©,ȱ ciȱ înȱ opoziôieȱ óiȱ înȱ daunaȱ acestuiaȱ dinȱ
urm©.ȱNichiforȱ Crainicȱ pledeaz©ȱ óiȱ elȱ pentruȱ religiozitateaȱ
geniului:ȱ
ȱ „Frumuseôeaȱ peȱ careȱ oȱ viseaz©ȱ geniulȱ seȱ realizeaz©ȱ
2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
înȱsfînt”14).ȱSpreȱdeosebireȱdeȱBerdiaev,ȱelȱsusôineȱ(óiȱpeȱbun©ȱ
dreptate)ȱ
ȱ c©ȱ dumnezeitateaȱ sfîntuluiȱ óiȱ aȱ geniuluiȱ esteȱ deȱ
aceeaóiȱ natur©,ȱ înȱ cadrulȱ uneiaȱ óiȱ aceleiaóiȱ mistici;ȱ eiȱ seȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
întîlnescȱ înȱ modȱ
acestoraȱ poateȱ necesarȱ
faceȱ óiȱ lucreaz©ȱ
dou©ȱ constat©riȱ înȱ comun,ȱ
generale,ȱ înȱ vedereaȱ
înȱ completareaȱ

14
68
76
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ
realiz©riiȱ unuiȱ planȱ
maiȱ sus:ȱ
ceȱ deriv©ȱ
dorinôaȱ
dinȱexpres©ȱ
generalitateaȱ
óiȱ unic©ȱ
creaôiei.ȱ
aȱ oric©ruiȱ
Dac©ȱ
PuókinȱnuȱsȬaȱîntîlnitȱpeȱplanȱbiograficȱcuȱSfîntulȱSerafim,ȱnuȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
înseamn©ȱ c©ȱ nuȱ
aceast©ȱ regul©)ȱ auȱ avutȱ
aȱ fostȱ apropieriȱ
s©ȱ separe,ȱ spirituale,ȱ
cuȱ maxim©ȱ infinitȱ
acribie,ȱ maiȱ
valorileȱ
semnificative.ȱ
întreȱ ele,ȱ caȱ oȱ Cuȱ siguranô©,ȱ
caleȱ deȱ accesȱnaôionalismulȱ
c©treȱ ceeaȱ istoricȱ esenôaȱ
alȱ poetuluiȱ
ceȱ numimȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
poart©ȱ acelaóiȱ sunetȱ slav,ȱ caȱ óiȱ naôionalismulȱ religiosȱ alȱ
sfîntului.ȱ Aȱ insistaȱ asupraȱ diferenôelor,ȱ cumȱ procedeaz©ȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
Berdiaev,ȱaȱcredeȱc©ȱ„artaȱîlȱvaȱsalvaȱpeȱDumnezeu”ȱ(iat©ȱînc©ȱ
ceeaȱ ceȱ iȬaȱ încurajatȱ peȱ uniiȱ specialiótiȱ s©Ȭlȱ considereȱ
unȱ sloganȱ deȱ
adev©ratulȱ ultim©ȱ or©),ȱ
întemeietorȱ niȱ seȱ pareȱ
alȱ esteticii.ȱ Înȱoȱacelaóiȱ
eroare.ȱ Nuȱaȱ
sensȱ totdeaunaȱ
gînditȱ óiȱ
drumulȱ c©treȱaȱsfinôenieȱ
Hegel,ȱ cîndȱ desprinsȱesteȱ barat.ȱ
„ideeaȱ Dac©ȱ cercet©mȱ
sensibil©”ȱ deȱ „ideeaȱ izvoarele,ȱ
pur©”,ȱ
constat©mȱ c©,ȱ adesea,ȱ
temeiulȱ teoreticȱ omulȱ
alȱ unuiȱ deȱ geniuȱ
întregȱ aȱ intratȱ înȱsistemȱ
óiȱ monumentalȱ rîndurileȱ
deȱ
sfinôilorȱ
gîndire,ȱ óiȱ nuȱ invers;ȱ
consacrat,ȱ iarȱprim©ȱ
întrȬoȱ acestȱ faptȱ
parte,ȱcertific©ȱ
teorieiȱ deȱ laȱ sineȱ
frumosuluiȱ
valabilitateaȱierarhiilorȱdionisiene.ȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
Primaȱînsemnareȱdeȱinteresȱpentruȱnoiȱseȱafl©ȱînȱFacereaȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
(4.21),ȱÎnȱ
undeȱ
alȱ afl©mȱ
doileaȱc©ȱ unȱ descendentȱ
rînd,ȱ exist©ȱ doveziȱ alȱ luiȱ Cain,ȱc©ȱ
clareȱ peȱautoriiȱ
numeȱ
Iubal,ȱ eraȱ „tat©lȱ
raôionalióti,ȱ tuturorȱ celorȱ ceȱ
reprezentanôiȱ aiȱ cînt©ȱ dinȱ chitar©ȱ
gîndiriiȱ óiȱ dinȱ
pozitiviste,ȱ
cimpoi”.ȱ Esteȱ unȱ începutȱ deȱ întemeiereȱ deȱ breasl©,ȱ deȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
consacrareȱaȱcînt©reôuluiȱdivin.ȱCîndȱMoiseȱaȱfostȱchematȱs©Ȭiȱ
aóaȱ sporadiceȱ înȱ anumiteȱ epoci)ȱ esteticiiȱ filocalice.ȱ Capitolulȱ
îndrepteȱ peȱ evreiȱ peȱ caleaȱ legii,ȱ elȱ iȬaȱ r©spunsȱ Celuiȱ deȱ sus:ȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱ lucrareȱ devenit©ȱ celebr©ȱ maiȱ alesȱ prinȱ criticileȱ
„O,ȱDoamne,ȱeuȱnuȱsîntȱomȱîndemînatecȱlaȱvorb©,ȱciȱgr©iescȱcuȱ
anevoieȱ óiȱ sîntȱ
careȱ iȱ sȬauȱ gîngav;ȱ
adus,ȱ óiȱ aceastaȱ
cuprindeȱ multeȱnuȱ deȱ ieriȱ deȱóiȱ
inexactit©ôiȱ alalt©ieri,ȱ
confuzii.ȱniciȱSeȱ
deȱcîndȱaiȱînceputȱTuȱaȱgr©iȱcuȱrobulȱT©u;ȱguraȱmeaȱóiȱlimbaȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
meaȱ sîntȱ anevoioase”.ȱ Dumnezeuȱ aȱ zisȱ îns©ȱ c©treȱ Moise:ȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
//„Cineȱ aȱ datȱ omuluiȱ gur©ȱ óiȱ cineȱ faceȱ peȱ omȱ mut,ȱ sauȱ surd,ȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
sauȱ cuȱ vedere,ȱ sauȱ orb?ȱ Oareȱ nuȱ Eu,ȱ Domnulȱ Dumnezeu?ȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
//Mergiȱ dar:ȱ Euȱ voiȱ deschideȱ guraȱ taȱ óiȱ teȱ voiȱ înv©ôaȱ s©ȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
gr©ieóti”ȱ (Ieóirea,ȱ 4.10Ȭ12).ȱ Totȱîmprumuturiȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ înȱ aceast©ȱ carteȱ aȱ Vechiuluiȱ
platonieneȱ laȱ Sf.ȱ
Testament,ȱMoiseȱprimeóteȱporunca:ȱ„S©ȱfaciȱluiȱAaron,ȱfrateleȱ
Augustinȱ sauȱ augustinieneȱ laȱ Sf.ȱ Tomaȱ dinȱ Aquino.ȱ Apelîndȱ
t©u,ȱ veóminteȱ
laȱ unȱ sfinte,ȱ spreȱ cinsteȱ
autorȱ contemporanȱ óiȱ podoab©.ȱ careȱ
(F.P.ȱ Chambers),ȱ //S©ȱ spuiȱ dar,ȱ laȱ
înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ seȱ arat©ȱ preocupatȱ doarȱ tangenôialȱ deȱ esteticaȱ
toôiȱceiȱiscusiôi,ȱpeȱcareȱiȬamȱumplutȱdeȱduhulȱînôelepciuniiȱóiȱ
alȱ priceperii,ȱ
medieval©,ȱ s©ȱ fac©ȱ
tratatulȱ luiȱ încearc©ȱ
citatȱ Aaronȱ veóminteȱ
s©ȱ expliceȱ sfinôiteȱ
lipsaȱ pentruȱ ziuaȱ
deȱ interesȱ aȱ
sfinôiriiȱ
Bisericiiȱlui,ȱ cuȱ careȱ
pentruȱ s©Ȭmiȱ slujeasc©”ȱ
problemeleȱ (Ieóirea,ȱ
frumosului;ȱseȱ 28.2Ȭ3).ȱ Aóaȱ cumȱ
reclam©ȱpresiuneaȱ
Moiseȱ primeóteȱ
strivitoareȱ asupraȱ harulȱ vorbirii,ȱ
spirituluiȱ óiȱ meóteriiȱ
exercitat©ȱdeȱ devinȱreligioas©ȱóiȱ
moralaȱ iscusiôiȱ totȱ

15
69
77
Petru Ursache

ast©ziȱhar.ȱ
prinȱ nuȱ sȬaȱVechiulȱ Testamentȱ
stinsȱ teoriaȱ perisabilit©ôiiȱ
(neȱ referim,ȱ
dinȱ conótiinôaȱ
îndeosebi,ȱ lumiiȱ
laȱ
Pentateuculȱ
cultivate.ȱ Alȱ luiȱVIIȬleaȱ
Moise)ȱCongresȱ
esteȱ oȱ carteȱ nuȱ numaiȱdeȱ
Internaôionalȱ inspirat©,ȱ
estetic©ȱchiarȱ
dinȱ
dictat©;ȱ
1972,ȱ deȱpeȱ laȱcîndȱ tableleȱsȬaȱ
Bucureóti,ȱ sîntȱ scriseȱ peȱsubȱ
desf©óuratȱ piatr©ȱ chiarȱsemnificativ:ȱ
antetulȱ deȱ mînaȱ luiȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ
Dumnezeu,ȱ evreiiȱ c©p©tîndȱ
Aȱ separaȱ unȱ
artaȱ deȱ modelȱ viuȱ
religieȱ pentruȱ
pentruȱ oȱ astfelȱ
aȱ leȱ puneȱdeȱ
înȱ
lucrare.ȱAlc©tuireaȱcortuluiȱsfîntȱseȱafl©ȱóiȱeaȱîncredinôat©ȱunorȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
meóteriȱ iscusiôiȱ óiȱ executat©ȱ dup©ȱ dictare.ȱ Esteȱ vorbaȱ deȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
Beôaleelȱ
predicatȱ óiȱ óiȱOholiab,ȱ
dezvoltatȱ „óiȱnihilismulȱ
toôiȱ ceiȱ cuȱreligiosȱ
minteȱ iscusit©ȱ c©roraȱ
prinȱ afirmaôiiȱ
Domnulȱleȱd©duseȱînôelepciuneȱóiȱpricepere,ȱcaȱs©ȱótieȱs©ȱfac©ȱ
tulbur©toareȱ óiȱ consternante.ȱ Înȱ primulȱ rînd,ȱ aȱ lansatȱ tezaȱ
totȱ felulȱ deȱ
óocant©,ȱ lucruriȱ
tipicȱ trebuitoareȱ
protestant©ȱ óiȱ laȱ locaóulȱdespreȱ
eretic©,ȱ sfînt”ȱ (Ieóirea,ȱ 36.1).ȱ
istoricitateaȱ
Ceiȱiscusiôiȱsîntȱinspiraôiȱóiȱaleói,ȱcondiôieȱaȱsfinôeniei.ȱSf.Vasileȱ
misteruluiȱ creótinȱ fundamentalȱ ói,ȱ implicit,ȱ despreȱ „moartea”ȱ
celȱ
luiȱ Mareȱ îiȱ aduceȱ
Dumnezeu;ȱ înȱlaude,ȱ întrȬoȱ
alȱ doileaȱ omilie,ȱ
rînd,ȱ luiȱ Ieditumȱ
aȱ maiȱ susôinutȱ (Iditum),ȱ
(ceeaȱ ceȱ
„cînt©reôȱ
realitateaȱdeȱ cînt©riȱ sfinte”,ȱ
contraziceȱ c©ruiaȱ Davidȱ
deȱ laȱ distanô©)ȱ iȬaȱ închinatȱ
c©ȱ religiaȱ creótin©ȱpsalmiiȱ
nuȱ aȱ
38ȱ óiȱ 61ȱ („pentruȱ Iditum”).ȱ Îlȱ întîlnimȱ înȱ Paralipomenaȱ 2,ȱ cuȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
ocaziaȱ sfinôiriiȱ templului.ȱ Afl©mȱ c©ȱ f©ceaȱ parteȱ dinȱ tribulȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
leviôilor,ȱdeciȱseȱaflaȱprintreȱceiȱrînduiôiȱdeȱMoise,ȱlaȱîndemnulȱ
înȱ masseȱ decîtȱ afirmaôiile,ȱ putîndȱ fiȱ transformateȱ ȱ înȱ frazeȱ
Domnului,ȱ s©ȱ fieȱ preoôiȱ dinȱ tat©Ȭnȱ fiu.ȱ Iditumȱ eraȱ preotȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
cînt©reô.ȱ Elȱ cîntaȱ lîng©ȱ Jertfelnic,ȱ împreun©ȱ cuȱ Asafȱ óiȱ cuȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
Herman,ȱcuȱfiiiȱóiȱfraôiiȱlor,ȱdinȱchitare,ȱdinȱharfe,ȱdinȱtrîmbiôe,ȱ
bineȱ deȱ unȱ secol,ȱ s©ȱ stopezeȱ oriceȱ încercareȱ deȱ gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
fiindȱasistaôiȱdeȱpoporȱóiȱdeȱoȱsut©ȱdou©zeciȱdeȱpreoôi.ȱ„kiȱauȱ
sl©vitȱ peȱ Domnulȱ zicînd:ȱ «C©ciȱ elȱ esteȱ bun,ȱ c©ȱ înȱ veacȱ esteȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
numeleȱ
unorȱ lui»;ȱiezuiôi,ȱ
clericiȱ atunciȱDuȱ
templulȱ Domnuluiȱ
Bosȱ (Dubos),ȱ sȬaȱ umplutȱ
Batteauxȱ deȱ norulȱ
sauȱ André,ȱ deȱ
slaveiȱ lui.ȱ //ȱ încîtȱ preoôiiȱ nuȱ puteauȱ staȱ laȱ slujb©ȱ dinȱ pricinaȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
norului,ȱ
frumosului,ȱ pentruȱ c©ȱ sentimentuluiȱ
gustului,ȱ slavaȱ Domnuluiȱ umpluseȱ templulȱ
óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱ fostȱ
Domnului”ȱ(IIȱParalipomena,ȱ5.13Ȭ14).ȱ
seriosȱ afectateȱ deȱ noileȱ tendinôe,ȱ careȱ valorificauȱ elementulȱ
mundanȱ Potrivitȱ tradiôieiȱnuȱ
óiȱ raôional;ȱ Nouluiȱ Testament,ȱ
înȱ consensȱ pictorii,ȱ
óiȱ niciȱ cînt©reôii,ȱ
înȱ paralelȱ cuȱ
scriitoriiȱ
adev©rulȱ deȱ sacriȱ óiȱ liturghisitorii,ȱ
credinô©,ȱ ciȱ înȱ opoziôieȱ ap©r©toriȱ aiȱ credinôeiȱ
óiȱ înȱ daunaȱ auȱ
acestuiaȱ dinȱ
devenitȱ
urm©.ȱ sfinôiȱ deȱ sinaxarȱ óiȱ cinstiôiȱ înȱ calendare.ȱ Lucaȱ
evanghelistulȱ
ȱ esteȱ óiȱ scriitorȱ sacru,ȱ darȱ óiȱ primulȱ pictorȱ
religios.ȱ Elȱ esteȱ acelaȱ 2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
careȱ aȱ pictatȬo,ȱ „peȱ viu”,ȱ peȱ Maicaȱ
Domnului;ȱ
ȱ Romanȱ Melodul,ȱ contemporanȱ alȱ împ©ratuluiȱ
Justinianȱ óiȱ foarteȱ admiratȱ deȱ acesta,ȱ seȱ afl©ȱ pomenitȱ înȱ ziuaȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
întîiȱ
acestoraȱaȱ poateȱ
mineiuluiȱ luniiȱ constat©riȱ
faceȱ dou©ȱ octombrie.ȱ Literaturaȱ
generale,ȱ vremiiȱ îlȱ
înȱ completareaȱ

14
70
78
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ
pream©reaȱ cuȱmaiȱ
epiteteȱ
sus:ȱ dorinôaȱ
foarteȱ expres©ȱ
m©gulitoare,ȱ
óiȱ unic©ȱcaȱaȱ oric©ruiȱ
„al©utaȱ
dumnezeiesculuiȱ duh”,ȱ „greierulȱ dumnezeieótilorȱ cînt©ri”,ȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
„cuȱ îngeriiȱ
aceast©ȱ împreun©ȱ
regul©)ȱ vorbitor”.ȱ
aȱ fostȱ s©ȱ separe,ȱ cuȱ Oȱ legend©ȱ
maxim©ȱ hagiografic©ȱ
acribie,ȱ valorileȱneȱ
întreȱ ele,ȱ caȱ oȱ caleȱ deȱ accesȱ c©treȱ ceeaȱ ceȱ numimȱ esenôaȱ
relateaz©ȱîmprejurareaȱînȱcareȱRomanȱMelodulȱaȱprimitȱdarulȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
cînt©riiȱdeȱlaȱFecioaraȱMaria.ȱEraȱunȱc©lug©rȱsimplu,ȱf©r©ȱcarte,ȱ
laȱ bisericaȱ dinȱ Chir,ȱ cuȱ hramulȱ Maiciiȱ Domnului,ȱ darȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
frecventaȱ
ceeaȱ ceȱ iȬaȱ óiȱ încurajatȱ
bisericaȱ mitropolitan©,ȱ
peȱ uniiȱ specialiótiȱ aȱ Vlahernelorȱ
s©Ȭlȱ considereȱdinȱ
Constantinopole.ȱ
adev©ratulȱ întemeietorȱ Datorit©ȱ smerenieiȱ
alȱ esteticii.ȱ sale,ȱ aȱsensȱ
Înȱ acelaóiȱ atrasȱ
aȱ simpatiaȱ
gînditȱ óiȱ
patriarhuluiȱ
Hegel,ȱ cîndȱ aȱ Eftimie,ȱ
desprinsȱ trezindȱ
„ideeaȱ invidiaȱ fraôilor.ȱ
sensibil©”ȱ ktiinduȬlȱ
deȱ „ideeaȱ f©r©ȱ
pur©”,ȱ
carteȱ óiȱ f©r©ȱ
temeiulȱ voceȱalȱ
teoreticȱ frumoas©,ȱ îlȱ îndemnauȱ
unuiȱ întregȱ s©ȱ urceȱ înȱsistemȱ
óiȱ monumentalȱ amvonȱdeȱ óiȱ
s©ȱ cînte.ȱconsacrat,ȱ
gîndire,ȱ Dup©ȱ maiȱ multeȱ
întrȬoȱ umilinôeȱ
prim©ȱ parte,ȱ deȱteorieiȱ
acestȱ frumosuluiȱ
fel,ȱ Maicaȱ
DomnuluiȱiȱsȬaȱar©tatȱînȱvisȱóiȱiȬaȱdatȱs©ȱînghit©ȱunȱrotulusȱpeȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
careȱerauȱscriseȱcînteceȱreligioase:ȱ„kiȱf©r©ȱs©Ȭóiȱdeaȱseamaȱcum,ȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
deodat©ȱÎnȱ aȱalȱv©zutȱ curatȱ
doileaȱ înȱ minteaȱ
rînd,ȱ exist©ȱ saȱ c©ȱ iȬaȱ clareȱ
doveziȱ venitȱ înôelegereaȱ
c©ȱ autoriiȱ
sloveiȱóȬaȱc©rôii.ȱkȬaȱfostȱastaȱcaȬntrȬoȱfulgerareȱói,ȱumplînduȬseȱ
raôionalióti,ȱ reprezentanôiȱ aiȱ gîndiriiȱ pozitiviste,ȱ
deȱcutremur,ȱplîngînd,ȱaȱîngenuncheatȱridicîndȱfierbinteȱrug©ȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
înȱ
aóaȱinimaȱ luiȱ c©tr©ȱ
sporadiceȱ Sfîntaȱ epoci)ȱ
înȱ anumiteȱ Fecioar©” 15).ȱ Dinȱ
esteticiiȱ momentulȱ
filocalice.ȱ acelaȱ
Capitolulȱ
Romanȱ aȱ începutȱ s©ȱ cînte,ȱ spreȱ mirareaȱ tuturorȱ celorȱ careȱ îlȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱ
cunoóteau,ȱ lucrareȱunulȱ
devenindȱ devenit©ȱ celebr©ȱ
dintreȱ celeȱmaiȱ
maiȱalesȱ prinȱ
mariȱ criticileȱ
geniiȱ aleȱ
muziciiȱbizantine.ȱ
careȱ iȱ sȬauȱ adus,ȱ cuprindeȱ multeȱ inexactit©ôiȱ óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
Înȱ erminiileȱ deȱ pictur©,ȱ Maicaȱ Domnuluiȱ apareȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
înconjurat©ȱ deȱ sfinôiȱ meloziȱ (caȱ întrȬoȱ fresc©ȱ deȱ laȱ Vatraȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
Moldoviôei),ȱsemnȱc©ȱesteȱocrotitoareaȱmuziciiȱóiȱaȱpicturii.ȱUnȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
altȱ cînt©reôȱ celebru,ȱ Cosmaȱ Melodul,ȱ frateleȱ luiȱ Ioanȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
Damaschin,ȱ ambiiȱ pomeniôiȱ înȱ sinaxar,ȱ poateȱ fiȱ identificat,ȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
împreun©ȱ cuȱ unȱ grupȱ deȱ îngeriȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ óiȱ muceniôe,ȱ
împrumuturiȱ întrȬoȱ pictur©ȱ
platonieneȱ laȱ Sf.ȱ
mural©ȱ
Augustinȱ deȱsauȱ
laȱ M©n©stireaȱ
augustinieneȱ Humor.ȱ Erminiaȱ
laȱ Sf.ȱ Tomaȱ dinȱdeȱ pictur©ȱ
Aquino.ȱ „deȱ laȱ
Apelîndȱ
Athos”ȱ(aȱluiȱDionisieȱdeȱFurna)ȱconsacr©ȱunȱcapitolȱ„sfinôilorȱ
laȱ unȱ autorȱ contemporanȱ (F.P.ȱ Chambers),ȱ careȱ înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ
melozi”,ȱ cuȱ preciz©riȱ tehniceȱ privindȱ
seȱ arat©ȱ preocupatȱ reprezentareaȱ
doarȱ tangenôialȱ lorȱ
deȱ esteticaȱ
plastic©.ȱ
medieval©,ȱ Îiȱ g©simȱ óiȱcitatȱ
tratatulȱ înȱ calendar:ȱ
încearc©ȱGhermanȱ
s©ȱ expliceȱPatriarhul,ȱ Romanȱ
lipsaȱ deȱ interesȱ aȱ
Melodul,ȱ Ioanȱproblemeleȱ
Bisericiiȱ pentruȱ Damaschinul,ȱ Cosmaȱ Melodul,ȱ
frumosului;ȱseȱ Teodorȱ
reclam©ȱpresiuneaȱ
Studitul,ȱ
strivitoareȱTeofan,ȱ Nicetaȱ deȱexercitat©ȱdeȱ
asupraȱ spirituluiȱ Remesianaȱ moralaȱetc.ȱ Scriitoriiȱ sacriȱ
religioas©ȱóiȱ

15
71
79
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ óiȱ
figureaz©ȱ sȬaȱeiȱstinsȱ
înȱ calendarȱ
teoriaȱ perisabilit©ôiiȱ
oriȱ înȱ erminii,ȱ dinȱ
caȱconótiinôaȱ
sfinôi:ȱ Dionisieȱ
lumiiȱ
PseudoȬAreopagitul,ȱ
cultivate.ȱ Alȱ VIIȬleaȱ Sf.Augustin,ȱ Sf.Toma;ȱ deȱ
Congresȱ Internaôionalȱ caȱ estetic©ȱ
s©ȱ nuȱ maiȱdinȱ
vorbimȱ
1972,ȱ deȱdeȱlaȱ filosofiȱ
Bucureóti,ȱ(Platon,ȱ Aristotel,ȱsubȱ
sȬaȱ desf©óuratȱ Plutarh,ȱ Pitagora)ȱ
antetulȱ óiȱ deȱ
semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ Aȱ separaȱ artaȱ deȱ religieȱ pentruȱ aȱ leȱ puneȱ înȱ
sibile.ȱIat©ȱcumȱculturaȱesteȱsacralizat©ȱóiȱsfinôit©;ȱnuȱcredinôaȱ
culturalizat©.ȱ Aceastaȱ arȱ duceȱ laȱ erezie,ȱ cumȱ seȱ óiȱ întîmpl©ȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
chiarȱsubȱochiiȱnoótri.ȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
Constat©mȱc©ȱîntreȱspeculaôiaȱteoretic©ȱaȱgîndiriiȱlaiceȱóiȱ
predicatȱ óiȱ dezvoltatȱ nihilismulȱ religiosȱ prinȱ afirmaôiiȱ
esteticaȱteologic©ȱseȱimpuneȱoȱnecesar©ȱnuanôareȱînȱformeleȱóiȱ
tulbur©toareȱ óiȱ consternante.ȱ Înȱ primulȱ rînd,ȱ aȱ lansatȱ tezaȱ
accepôiunileȱ
óocant©,ȱ tipicȱ terminologice,ȱ
protestant©ȱ aóaȱ cumȱ ar©tamȱ
óiȱ eretic©,ȱ despreȱóiȱ laȱ începutulȱ
istoricitateaȱ
acestuiȱ
misteruluiȱ capitol.ȱ
creótinȱBisericaȱ esteȱ foarteȱ
fundamentalȱ atent©ȱ despreȱ
ói,ȱ implicit,ȱ înȱ nominaliz©rileȱ
„moartea”ȱ
sale,ȱ ôinîndȱ seama,ȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ înȱ înainteȱ deȱ rînd,ȱ
alȱ doileaȱ toate,ȱaȱdeȱmaiȱ
intereseleȱ
susôinutȱsufleteótiȱ
(ceeaȱ ceȱóiȱ
liturgice.ȱ
realitateaȱEaȱ prefer©ȱ statutulȱ
contraziceȱ preotuluiȱ
deȱ laȱ distanô©)ȱ c©ȱcaȱ slujitorȱ
religiaȱ alȱ cultului,ȱ
creótin©ȱ nuȱ aȱ
nuȱcaȱactor;ȱîlȱproclam©ȱpeȱRomanȱMelodulȱsfînt,ȱnuȱartistȱdeȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
geniu;ȱ peȱ Dionisieȱ –ȱ scriitorȱ sacru,ȱ nuȱ talentatȱ oriȱ original.ȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
Repet©m:ȱ nuȱ pled©mȱ
înȱ masseȱ decîtȱ pentruȱ
afirmaôiile,ȱ eliminareaȱ
putîndȱ limbajuluiȱ
fiȱ transformateȱ ȱ înȱtehnicȱ
frazeȱ
elaboratȱ peȱ terenulȱ esteticiiȱ savanteȱ óiȱ absolutȱ indispensabilȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
oric©reiȱ cercet©riȱ serioase.ȱ Elȱ esteȱ bineȱ venitȱ înȱ domeniulȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
teologieiȱóiȱniciȱunȱspecialistȱînȱmaterieȱnuȱsȬaȱgînditȱvreodat©ȱ
bineȱ deȱ unȱ secol,ȱ s©ȱ stopezeȱ oriceȱ încercareȱ deȱ gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
s©Ȭiȱcontesteȱutilitatea.ȱPled©mȱpentruȱconfruntareaȱnecesar©ȱaȱ
celorȱdou©ȱseriiȱparalele,ȱesteticaȱlaic©ȱ–ȱesteticaȱteologic©;ȱsau,ȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
înȱ sensȱ
unorȱ aplicativ,ȱ
clericiȱ Beethovenȱ
iezuiôi,ȱ –ȱ geniu,ȱ Batteauxȱ
Duȱ Bosȱ (Dubos),ȱ Romanȱ Melodulȱ –ȱ sfînt,ȱ
sauȱ André,ȱ deȱ
înȱscopulȱcunoaóteriiȱmaiȱaprofundateȱaȱamîndurora.ȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
ȱ
frumosului,ȱ gustului,ȱ sentimentuluiȱ óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱ fostȱ
seriosȱ afectateȱ deȱ noileȱ tendinôe,ȱ careȱ valorificauȱ elementulȱ
mundanȱ óiȱ raôional;ȱ nuȱ înȱ consensȱ óiȱ niciȱ înȱ paralelȱ cuȱ
adev©rulȱ deȱ credinô©,ȱ ciȱ înȱ opoziôieȱ óiȱ înȱ daunaȱ acestuiaȱ dinȱ
urm©.ȱ
ȱ
2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
ȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
acestoraȱ poateȱ faceȱ dou©ȱ constat©riȱ generale,ȱ înȱ completareaȱ

14
72
80
Compoziţie (din seria Magilor)
ulei pe pânză, 91,5 x 71,1 cm, nedatat
Fuga în Egipt
colaj pe carton, 35,5 x 43,2 cm, nedatat
Naşterea Domnului
ulei pe pânză, 76,2 x 61,0 cm, c. 2002
Tripticul Apocalipsului
tehnică mixtă pe hârtie formată pe grilă metalică, fiecare panou 87,6 x 66 cm, c. 1998
Capitolul III
ExperienŖa misticć
ȱ
ȱ
ȱ
ȱ
ȱ
ȱ
ȱ
1.ȱLuminaȱlin©ȱ


ȱ
uminaȱ clar©ȱ óiȱ luminaȱ lin©ȱ sîntȱ dou©ȱ aspecteȱ aleȱ
esteticiiȱ luminii,ȱ careȱ apropieȱ óiȱ separ©,ȱ totodat©,ȱ
teologiaȱ apusean©ȱ deȱ ceaȱ r©s©ritean©.ȱ Eleȱ
dezv©luie,ȱ cuiȱ vreaȱ s©ȱ seȱ apropieȱ deȱ esenôe,ȱ realit©ôiȱ
îndep©rtateȱ óiȱ obscure,ȱ deȱ doctrin©,ȱ care,ȱ priviteȱ înȱ miócareaȱ
lorȱfireasc©ȱóiȱînȱcreótereaȱtimpului,ȱaducȱdovadaȱc©ȱtotȱceȱsȬaȱ
întîmplatȱ laȱ 1054ȱ („mareaȱ schism©”)ȱ nuȱ aȱ fostȱ oȱ ruptur©ȱ
brusc©,ȱciȱurmareaȱunuiȱprocesȱlent,ȱîndelungȱóiȱireversibil.ȱÎnȱ
primeleȱsecoleȱaleȱbisericiiȱnedesp©rôite,ȱluminaȱeraȱunȱconceptȱ
comunitarȱóiȱdionisian;ȱnuȱseȱf©ceauȱdistincôiiȱpentruȱc©ȱniciȱceȱ
numimȱclaritateȱînȱvizibilulȱarteiȱnuȱp©rea,ȱdeocamdat©,ȱprecisȱ
identificat,ȱ niciȱ ceȱ numimȱ lumin©ȱ lin©,ȱ înȱ accepôiuneȱ concret©ȱ
(cuȱ atributeleȱ proprii:ȱ dulce,ȱ lin,ȱ subtil),ȱ nuȱ c©p©taseȱ înôelesȱ
specificȱînȱdirecôiaȱtranscendenôeiȱmistice.ȱ
Laȱ Platonȱ seȱ afl©ȱ dezleg©rile,ȱ pentruȱ c©ȱ elȱ poart©ȱ
r©spundereaȱ drumurilorȱ deȱ r©scruceȱ peȱ careȱ leȬaȱ croit,ȱ pentruȱ
secole,ȱcuȱdeȱlaȱCiceroȱóiȱdeȱlaȱsineȱputere.ȱCineȱarȱfiȱcrezutȱc©ȱunȱ
gînditorȱ atîtȱ deȱ rigurosȱ caȱ autorulȱ luiȱ Cratylos,ȱ deȱ unitarȱ óiȱ deȱ
izolatȱ înȱ abstracôionismulȱ luiȱ metafizic,ȱ fundatȱ peȱ ideeȱ
(arhétipon)ȱ poateȱ cuprindeȱ înȱ sineȱ germeniȱ aiȱ alterit©ôiiȱ óiȱ aiȱ
discontinuit©ôii?ȱ Dup©ȱ cumȱesteȱ deȱ admiratȱstr©daniaȱ unuiȱ omȱ
Petru Ursache

ast©ziȱcaȱ
blîndȱ nuȱPlotin,ȱ
sȬaȱ stinsȱ
careȱteoriaȱ
aȱ adusȱperisabilit©ôiiȱ
împ©careȱ întreȱ dinȱformeȱ
conótiinôaȱ
neîmp©cate,ȱ
lumiiȱ
agitîndȱ ireversibilȱ
cultivate.ȱ cursulȱ
Alȱ VIIȬleaȱ ideilor.ȱInternaôionalȱ
Congresȱ JungȱiȬarȱfiȱaóezatȱpeȱamîndoiȱ
deȱ estetic©ȱ dinȱ
întrȬoȱ nou©ȱ
1972,ȱ deȱ serieȱ tipologic©,ȱ
laȱ Bucureóti,ȱ introvertitȬextravertit,ȱ
sȬaȱ desf©óuratȱ paralel©ȱ cuȱ
subȱ antetulȱ semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ semnalatȱ
dipticulȱ artei.ȱ Aȱ separaȱ
deȱ el,ȱartaȱ
TertulianȬOrigen,ȱ
deȱ religieȱ pentruȱ laȱaȱînceputurileȱ
leȱ puneȱ înȱ
creótinismului.ȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
Uneleȱ concepteȱ careȱ dauȱ impresiaȱ deȱ înc©p©ôînat©ȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
stabilitateȱ
predicatȱ potȱ deveni,ȱ înȱ chipȱ
óiȱ dezvoltatȱ neaóteptat,ȱ
nihilismulȱ explozive.ȱ
religiosȱ prinȱ Procedeulȱ
afirmaôiiȱ
seȱ arat©ȱ incredibilȱ
tulbur©toareȱ deȱ simpluȱ înȱ
óiȱ consternante.ȱ Înȱpracticaȱ
primulȱgîndirii:ȱ
rînd,ȱ aȱ seȱ caut©ȱtezaȱ
lansatȱ unȱ
sinonim,ȱ
óocant©,ȱ unȱtipicȱnumeȱ oriȱ unȱ atribut,ȱ
protestant©ȱ deȱ pild©ȱ
óiȱ eretic©,ȱ despreȱ lumin©ȱ pentruȱ
istoricitateaȱ
frumuseôeȱ
misteruluiȱoriȱ cuvîntulȱ
creótinȱ claritateȱ ad©ugatȱ
fundamentalȱ laȱ form©,ȱ
ói,ȱ implicit,ȱ despreȱóiȱ miócareaȱ
„moartea”ȱ
semnatic©ȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱsȬaȱ óiȱînȱ
declanóat,ȱ
alȱ doileaȱ f©r©ȱ putinô©ȱ
rînd,ȱ aȱ maiȱdeȱsusôinutȱ
aȱ maiȱ fiȱ(ceeaȱ
stopat©.ȱ
ceȱ
Esteticaȱ
realitateaȱantichit©ôiiȱ
contraziceȱ tîrziiȱ
deȱ aȱ
laȱevoluatȱ
distanô©)ȱ subȱ semnulȱ
c©ȱ religiaȱacestuiȱ
creótin©ȱ demersȱ
nuȱ aȱ
exploziv,ȱdeȱsubstituiriȱsauȱdeȱasocieriȱdeȱformeȱepitetice.ȱAȱfostȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
suficientȱ caȱ generaôiaȱ luiȱ Senecaȱ óiȱ aȱ luiȱ Ciceroȱ s©ȱ înlocuiasc©ȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
inspiraôiaȱ decîtȱimaginaôie,ȱ
înȱ masseȱprinȱ afirmaôiile,ȱ pentruȱ
putîndȱ caȱfiȱsensulȱ frumosuluiȱ
transformateȱ ȱ înȱ s©ȱ seȱ
frazeȱ
schimbeȱdeȱlaȱsymetriaȱlaȱdecorum,ȱpentruȱcaȱarteleȱmecaniceȱs©ȱfieȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
recunoscuteȱcaȱliberaleȱ(„Utȱpicturaȱpoesis”),ȱpentruȱcaȱpoeziaȱs©ȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
concurezeȱînȱcunoaótereȱîns©óiȱfilosofia.ȱ
bineȱ deȱ unȱ secol,ȱ s©ȱ stopezeȱ oriceȱ încercareȱ deȱ gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
ȱ
a)ȱTradiôiaȱplotinian©ȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
ȱ
unorȱ clericiȱ iezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱ (Dubos),ȱ Batteauxȱ sauȱ André,ȱ deȱ
Dou©ȱsîntȱcontribuôiileȱautoruluiȱEnneadelorȱînȱproblemaȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
careȱ neȱ intereseaz©,ȱ
frumosului,ȱ gustului,ȱ esteticaȱ luminii.ȱ Primaȱ
sentimentuluiȱ priveóteȱ corelareaȱ
óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱ fostȱ
culoriiȱ cuȱ lumina,ȱ
seriosȱ afectateȱ faptȱ resimôit,ȱ
deȱ noileȱ tendinôe,ȱ deopotriv©,ȱ
careȱ valorificauȱasupraȱ teorieiȱ
elementulȱ
frumosului,ȱ
mundanȱ óiȱ caȱ óiȱ aȱ teorieiȱ
raôional;ȱ nuȱ înȱarteiȱ óiȱ conducîndȱ
consensȱ óiȱ niciȱ înȱlaȱparalelȱ
unificareaȱcuȱ
acestorȱ
adev©rulȱ dou©ȱ domeniiȱciȱ
deȱ credinô©,ȱ aleȱ
înȱesteticului,ȱ
opoziôieȱ óiȱconsiderateȱ separateȱdinȱ
înȱ daunaȱ acestuiaȱ înȱ
antichitateaȱ
urm©.ȱ greac©.ȱ „Astfelȱ (arat©ȱ unȱ eminentȱ clasicist),ȱ
plecîndȱ
ȱ deȱ laȱ bazeȱ foarteȱ asem©n©toareȱ cuȱ aleȱ luiȱ Platon,ȱ seȱ
distingeȱ netȱ deȱ elȱ înȱ2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
materieȱ deȱ art©.ȱ Acelaȱ v©zuseȱ înȱ art©ȱ oȱ
copieȱȱdegradat©ȱ aȱ lumiiȱ sensibile,ȱ iarȱ înȱ lumeaȱ sensibil©ȱ nuȱ
v©zuse,ȱcîndȱaȱformulatȱteoriaȱartei,ȱdecîtȱliniaȱdescendent©ȱdeȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
laȱIdeeȱlaȱfluxulȱiraôionalȱalȱlumiiȱfenomenale,ȱdeȱlaȱadev©rȱlaȱ
acestoraȱ poateȱ faceȱ dou©ȱ constat©riȱ generale,ȱ înȱ completareaȱ

14
74
90
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ
iluzieȱ nociv©,ȱ deȱ maiȱlaȱsus:ȱ
veónicȱdorinôaȱ
laȱ efemer.ȱ
expres©ȱPlotin,ȱ
óiȱ unic©ȱ
cuȱ oȱaȱconcepôieȱ
oric©ruiȱ
despreȱmaterieȱaproapeȱidentic©,ȱaȱv©zutȱînȱeaȱnuȱnumaiȱliniaȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
descendent©,ȱ
aceast©ȱ regul©)ȱciȱaȱ óiȱ fostȱpeȱ
s©ȱ ceaȱ ascendent©ȱ
separe,ȱ cuȱ maxim©ȱ óiȱ acribie,ȱ
aȱ legatȱvalorileȱ
teoriaȱ
întreȱ ele,ȱ caȱ oȱ caleȱ deȱ accesȱ c©treȱ ceeaȱ ceȱ numimȱ esenôaȱ
frumosuluiȱînȱgeneralȱóiȱaȱarteiȱînȱspecialȱdeȱaceastaȱdinȱurm©,ȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
redîndȱ arteiȱ nobleôeaȱ uneiȱ n©zuinôeȱ recursiveȱ c©treȱ puritateaȱ
Ideii” 1).ȱ Plotinȱ comentaȱ negativȱ modelulȱ tradiôionalȱ deȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
frumuseôeȱcareȱurm©reaȱaplicareaȱnum©ruluiȱfieȱlaȱsymetria,ȱfieȱ
ceeaȱ ceȱ iȬaȱ încurajatȱ peȱ uniiȱ specialiótiȱ s©Ȭlȱ considereȱ
laȱdecorum,ȱînȱrealizareaȱarmonieiȱîntreȱp©rôileȱcomponenteȱaleȱ
adev©ratulȱ întemeietorȱ alȱ esteticii.ȱ Înȱ acelaóiȱ sensȱ aȱ gînditȱ óiȱ
fenomenuluiȱ
Hegel,ȱ cîndȱ aȱ art©ȱ sauȱ întreȱ
desprinsȱ acesteaȱ
„ideeaȱ cuȱ întregul.ȱ
sensibil©”ȱ Oȱ asemeneaȱ
deȱ „ideeaȱ pur©”,ȱ
armonizareȱ
temeiulȱ teoreticȱ nuȱ iȱ seȱ
alȱ p©reaȱ
unuiȱ concludent©ȱ datorit©ȱ aspectuluiȱ
întregȱ óiȱ monumentalȱ sistemȱ deȱ eiȱ
cantitativȱ óiȱ superficial,ȱ
gîndire,ȱ consacrat,ȱ privindȱ
întrȬoȱ prim©ȱ formaȱ caȱ materie.ȱ
parte,ȱ Symetriaȱ óiȱ
teorieiȱ frumosuluiȱ
decorumȱ restrîngeauȱ sensulȱ creaôieiȱ laȱ simplaȱ imitaôie,ȱ iarȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
existenôaȱ artistic©ȱ laȱ simôuriȱ óiȱ laȱ pl©cere.ȱ Esteȱ oȱ judecat©ȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
subtil©ȱÎnȱói,ȱalȱ
cumȱ sȬarȱ spune,ȱ
doileaȱ cuȱ b©taieȱ
rînd,ȱ exist©ȱ lung©ȱclareȱ
doveziȱ înȱ istoriaȱ ideilorȱ
c©ȱ autoriiȱ
estetice,ȱ
raôionalióti,ȱautorulȱ avînd,ȱ totuói,ȱaiȱprecursoriȱ
reprezentanôiȱ gîndiriiȱînȱ antichitateaȱ
pozitiviste,ȱ
elenistic©.ȱ Mimesisulȱ favorizeaz©ȱ cultulȱ formelorȱ frumoaseȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
pîn©ȱ laȱ idolatrie,ȱ
aóaȱ sporadiceȱ înȱ mitȱ óiȱepoci)ȱ
înȱ anumiteȱ înȱ art©.ȱ Opereleȱ
esteticiiȱ statuareȱCapitolulȱ
filocalice.ȱ greceóti,ȱ
reprezentînduȬiȱ peȱ Zeus,ȱ Pallasȱ Atena,ȱ Hermesȱ etc.,ȱ erauȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱ
instalateȱ lucrareȱ
înȱ locuriȱ devenit©ȱanumeȱ
deȱ adoraôieȱ celebr©ȱalese,ȱ
maiȱ alesȱ prinȱ
undeȱ seȱcriticileȱ
f©ceauȱ
pelerinaje,ȱ
careȱ iȱ sȬauȱastfelȱ
adus,ȱcaȱ devoôii,ȱ multeȱ
cuprindeȱ aducîndȱ ofrande,ȱ dup©ȱ
inexactit©ôiȱ unȱ ritualȱ
óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
strictȱ supravegheat,ȱ s©ȱ obôin©ȱ protecôiaȱ zeului.ȱ Venusȱ dinȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
Milloȱ óiȱ Apolloȱ dinȱ Belvedereȱ treceauȱ dreptȱ obiecteȱ deȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
contemplaôieȱ cuȱ finalitateȱ cultic©,ȱ darȱ óiȱ estetic©.ȱ Aceast©ȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
ambiguitateȱ funcôional©,ȱ datorat©ȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ absolutismuluiȱ
reprezent©riiȱ mimetice,ȱ încercaȱ sȬoȱ clarificeȱ Plotinȱ înȱ criticaȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
f©cut©ȱ
Dionisieȱ modeluluiȱ geometrizatȱ împrumuturiȱ
PseudoȬAreopagitul,ȱ deȱ frumuseôe.ȱplatonieneȱ
Elȱ sȬaȱ bazatȱ peȱ
laȱ Sf.ȱ
dou©ȱ
Augustinȱcategoriiȱ deȱ argumente,ȱ
sauȱ augustinieneȱ perfectȱ
laȱ Sf.ȱ întemeiate:ȱ
Tomaȱ dinȱ Aquino.ȱideeaȱ
Apelîndȱdeȱ
armonizareȱ
laȱ unȱ autorȱ nuȱ convingeȱ niciȱ
contemporanȱ (F.P.ȱînȱ symetria,ȱ niciȱ
Chambers),ȱ înȱ decorum,ȱ
careȱ înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱacesteȱ
întrucîtȱ Taste,ȱconcepteȱ cuprindȱ oȱdoarȱ
seȱ arat©ȱ preocupatȱ contradicôieȱ
tangenôialȱînȱ termeni:ȱ seȱ
deȱ esteticaȱ
cereȱ respectareaȱ
medieval©,ȱ tratatulȱprincipiuluiȱ clarit©ôiiȱ
citatȱ încearc©ȱ înȱ ordonareaȱ
s©ȱ expliceȱ p©rôilorȱ
lipsaȱ deȱ interesȱ aȱ
întreȱ ele,ȱpentruȱ
Bisericiiȱ caȱ singur©ȱ condiôieȱ
problemeleȱ înȱ realizareaȱreclam©ȱpresiuneaȱ
frumosului;ȱseȱ întregului.ȱ Formaȱ
frumoas©ȱ
strivitoareȱ unitar©ȱ pretindeȱ exercitat©ȱdeȱ
asupraȱ spirituluiȱ caȱ p©rôileȱ s©ȱ fieȱ asemeneaȱ
moralaȱ subȱ
religioas©ȱóiȱ

15
75
91
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱclarit©ôii.ȱ
raportulȱ sȬaȱ stinsȱDac©ȱ
teoriaȱ
unaȱperisabilit©ôiiȱ
singur©ȱ faceȱ dinȱnot©ȱ
conótiinôaȱ
discordant©,ȱ
lumiiȱ
întregulȱ
cultivate.ȱader©ȱ laȱ urîôenie,ȱ
Alȱ VIIȬleaȱ ansamblulȱ
Congresȱ seȱ desface.ȱ
Internaôionalȱ Autorulȱ dinȱ
deȱ estetic©ȱ areȱ
înȱ vedereȱ
1972,ȱ deȱ laȱformaȱ deȱ tipȱ
Bucureóti,ȱ clasic,ȱ înc©ȱsubȱ
sȬaȱ desf©óuratȱ nepreg©tit©ȱ s©ȱ împaceȱ
antetulȱ semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ artei.ȱSeȱ
„contrariile”.ȱ Aȱmaiȱ constat©,ȱ
separaȱ artaȱ deȱînȱreligieȱ
aceast©ȱpentruȱ
ordineȱaȱnegativ©,ȱ
leȱ puneȱ c©ȱ
înȱ
schemaȱ frumuseôiiȱ acceptat©ȱ înȱ vreme:ȱ armonizareaȱ p©rôilorȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
unuiȱ produsȱ subȱ incidenôaȱ num©rului,ȱ ordiniiȱ óiȱ m©suriiȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
(symetria),ȱoriȱaȱp©rôilorȱconstitutiveȱcuȱîntregulȱ(decorum)ȱesteȱ
predicatȱ óiȱ dezvoltatȱ nihilismulȱ religiosȱ prinȱ afirmaôiiȱ
abstract©ȱóiȱarbitrar©.ȱ
tulbur©toareȱ óiȱ consternante.ȱNuȱl©mureóteȱmecanismulȱcombin©rilorȱ
Înȱ primulȱ rînd,ȱ aȱ lansatȱ tezaȱ
(dac©ȱ
óocant©,ȱ seȱ refer©ȱ óiȱ laȱ lucruri,ȱóiȱóiȱ eretic©,ȱ
tipicȱ protestant©ȱ laȱ idei);ȱdespreȱ
nuȱ dep©óeóteȱ sferaȱ
istoricitateaȱ
relaôiilorȱ
misteruluiȱsimple,ȱ concreteȱ óiȱ materiale.ȱ
creótinȱ fundamentalȱ ói,ȱ implicit,ȱPeȱ deȱ alt©ȱ
despreȱ parte,ȱ
„moartea”ȱ
esenôialulȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ nuȱ intr©ȱ decîtȱ
înȱ alȱ cuȱ mareȱ
doileaȱ rînd,ȱ dificultateȱ óiȱ frustrareȱ
aȱ maiȱ susôinutȱ înȱ
(ceeaȱ ceȱ
sintaxaȱ
realitateaȱmodelelorȱ
contraziceȱ înd©tinateȱ
deȱ laȱ distanô©)ȱdeȱ frumuseôeȱ (symetriaȱ
c©ȱ religiaȱ creótin©ȱ nuȱóiȱ

decorum),ȱ înȱ sensulȱ c©,ȱ aóaȱ cumȱ sȬaȱ maiȱ observat,ȱ sunetele,ȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
culorile,ȱideileȱsensibile,ȱîntrȬunȱcuvînt,ȱlimbajulȱconvenôionalȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
óiȱ
înȱ imaginativ,ȱ
masseȱ decîtȱnuȱ seȱ supuneȱ
afirmaôiile,ȱ canonuluiȱ
putîndȱ deȱ „parte”ȱ
fiȱ transformateȱ sauȱ
ȱ înȱ deȱ
frazeȱ
„întreg”,ȱdeȱordineȱóiȱdeȱm©sur©.ȱPlotinȱciteaz©ȱcuȱpredilecôie,ȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
înȱaceast©ȱordineȱ deȱ idei,ȱ soarele,ȱ centruȱ deȱ focȱ óiȱ deȱ lumin©.ȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
Perceptibilȱprinȱv©z,ȱnimicȱnuȬlȱfaceȱaptȱdeȱjocuriȱgeometrice,ȱ
bineȱ deȱ unȱ secol,ȱ s©ȱ stopezeȱ oriceȱ încercareȱ deȱ gîndireȱ
symetriei,ȱ caȱ óiȱ modeluluiȱ complementar,ȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
refuzînduȬseȱ
decorum.ȱ Exegezaȱ plotinian©ȱ aȱ subliniat,ȱ dinȱ cîteȱ cunoaótem,ȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
doarȱacestȱaspectȱalȱproblemei,ȱfireóteȱnuȱlipsitȱdeȱimportanô©.ȱ
unorȱ clericiȱ iezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱ (Dubos),ȱ Batteauxȱ sauȱ André,ȱ deȱ
Darȱ exist©ȱóiȱ altulȱ maiȱ criptic:ȱ soareleȱ caȱ obiectȱ poeticȱ aȱ f©cutȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
s©ȱ seȱ nasc©ȱ înȱ
frumosului,ȱ jurulȱ luiȱsentimentuluiȱ
gustului,ȱ maiȱ multeȱ ficôiuniȱ miticeȱ óiȱ poetice.ȱ
óiȱ imaginaôiei,ȱ Îlȱ
auȱ fostȱ
g©simȱ frecventȱdeȱ
seriosȱ afectateȱ înȱ noileȱ
arteleȱtendinôe,ȱ
str©vechi,ȱcareȱînȱ plastic©ȱ óiȱ înȱ
valorificauȱ imnuri.ȱ
elementulȱ
mundanȱEnneadelorȱ
Autorulȱ óiȱ raôional;ȱîlȱ valorific©ȱ înȱ regimulȱ
nuȱ înȱ consensȱ Unuluiȱ
óiȱ niciȱ divin,ȱ unȱ
înȱ paralelȱ cuȱ
derivatȱalȱIdeiiȱ(arhetypon)ȱplatoniene;ȱesteȱmetaforaȱineluluiȱcuȱ
adev©rulȱ deȱ credinô©,ȱ ciȱ înȱ opoziôieȱ óiȱ înȱ daunaȱ acestuiaȱ dinȱ
enigm©,ȱ
urm©.ȱ întrupat©ȱ deȱ Mihaiȱ Ursachiȱ întrȬunulȱ dinȱ volumeleȱ
saleȱdeȱversuri,ȱcareȱaȱînsemnatȱunȱmomentȱbeneficȱînȱpoeziaȱ
ȱ
ultimelorȱ decenii.ȱ Soareleȱ 2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
(înȱ mit)ȱ esteȱ simbolulȱ oriȱ chiarȱ
succedaneulȱ
ȱ Unuluiȱ Dumnezeu.ȱ Religiileȱ arhaiceȱ (înȱ specialȱ
asiatice)ȱasociauȱchipulȱ zeuluiȱcuȱsoarele,ȱîns©ȱnuȱóiȱcuȱ Unul,ȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
st©pînȱ
acestoraȱ alȱpoateȱ
Ceruluiȱ
faceȱóiȱdou©ȱ
Cosmocrator.ȱ
constat©riȱAóaȱ aȱ devenitȱ
generale,ȱ soareleȱ unȱ
înȱ completareaȱ

14
76
92
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ
simbolȱ alȱ geometrieiȱ
maiȱ sus:ȱ
„mistice”ȱ
dorinôaȱ
óiȱ expres©ȱ
cereóti.ȱ C©ci,ȱ
óiȱ unic©ȱ
potrivitȱ
aȱ oric©ruiȱ
teorieiȱ
emanaôieiȱ divine,ȱ susôinut©ȱ înȱ chipȱ eretic,ȱ maiȱ precis,ȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
panteisticȱdeȱPlotin,ȱtoat©ȱexistenôaȱcreaturiiȱporneóteȱdintrȬunȱ
aceast©ȱ regul©)ȱ aȱ fostȱ s©ȱ separe,ȱ cuȱ maxim©ȱ acribie,ȱ valorileȱ
întreȱ ele,ȱ caȱ oȱ caleȱ deȱ accesȱ c©treȱ ceeaȱ ceȱ numimȱ esenôaȱ
izvorȱunicȱóiȱabsolut,ȱseȱr©spîndeóteȱînȱspaôiu,ȱc©p©tîndȱformeȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
fixeȱóiȱnuȱseȱlas©ȱcuprins©ȱdeȱnostalgiaȱîntoarceriiȱparadisiace.ȱ
Ochiulȱ fizicȱ seȱ opreóte,ȱ înȱ virtuteaȱ mimesisului,ȱ laȱ suprafaôaȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
material©ȱaȱlucrurilor;ȱcelȱspiritual,ȱmetafizic,ȱsesizeaz©ȱmodulȱ
ceeaȱ ceȱ iȬaȱ încurajatȱ peȱ uniiȱ specialiótiȱ s©Ȭlȱ considereȱ
cumȱ seȱ constituieȱ
adev©ratulȱ întemeietorȱ înȱ alȱ
tain©ȱ aóaȬzisaȱ
esteticii.ȱ form©ȱsensȱ
Înȱ acelaóiȱ intern©,ȱ cumȱ
aȱ gînditȱ óiȱ
realit©ôileȱ
Hegel,ȱ cîndȱ nev©zuteȱ seȱ despartȱ
aȱ desprinsȱ „ideeaȱóiȱseȱunescȱ
sensibil©”ȱsubȱdeȱzîmbetulȱ seninȱ
„ideeaȱ pur©”,ȱ
alȱfrumuseôii.ȱ
temeiulȱ teoreticȱ alȱ unuiȱ întregȱ óiȱ monumentalȱ sistemȱ deȱ
Scrieȱ
gîndire,ȱ Plotin:ȱ „Trebuieȱ
consacrat,ȱ s©ȱ spunemȱ
întrȬoȱ prim©ȱ parte,ȱ aiciȱ c©ȱ frumuseôeaȱ
teorieiȱ frumosuluiȱ
const©ȱmaiȱdegrab©ȱînȱceeaȱceȱlumineaz©ȱbunaȱproporôionare,ȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
decîtȱînȱbuneleȱproporôiiȱînseói,ȱóiȱtocmaiȱacestȱlucruȱneȱplace.ȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
DintreȱÎnȱstatuiȱ sîntȱ maiȱ
alȱ doileaȱ frumoaseȱ
rînd,ȱ exist©ȱceleȱ careȱ sîntȱ
doveziȱ maiȱ
clareȱ c©ȱplineȱ deȱ
autoriiȱ
viaô©,ȱ chiarȱ dac©ȱ
raôionalióti,ȱ alteleȱ arȱ fiȱ maiȱ
reprezentanôiȱ aiȱbineȱgîndiriiȱ
proporôionate,ȱ óiȱ maiȱ
pozitiviste,ȱ
frumoas©ȱ eȱ oȱ vieôuitoareȱ urît©ȱ decîtȱ unaȱ frumoas©ȱ caȱ statuie.ȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
Aceastaȱ óiȱ eȱ însufleôit©ȱ
aóaȱ sporadiceȱ înȱ anumiteȱ pentruȱ c©ȱesteticiiȱ
epoci)ȱ eȱ maiȱ aproapeȱ deȱCapitolulȱ
filocalice.ȱ imagineaȱ
binelui” .ȱ Identific©mȱ aiciȱ celebraȱ teorieȱ medieval©ȱ aȱ „formeiȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
2)

Helmutȱ Kuhn,ȱ
interne”,ȱ dup©ȱlucrareȱ
cumȱ devenit©ȱ
reôinemȱ celebr©ȱ maiȱ alesȱ
interesantaȱ prinȱ criticileȱ
corelaôieȱ întreȱ
„frumos”ȱ
careȱ iȱ sȬauȱ óiȱadus,ȱ
„urît”;ȱ destinat©ȱ
cuprindeȱ unuiȱinexactit©ôiȱ
multeȱ nouȱ demersȱ óiȱaxiologic,ȱ
confuzii.ȱ deȱ
Seȱ
mareȱperspectiv©ȱînȱepocaȱmodern©.ȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
Textulȱ plotinianȱ esteȱ puôinȱ ermetic,ȱ întrȬoȱ manier©ȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
obiónuit©ȱ laȱ scriitoriiȱ bisericeóti,ȱ inclusivȱ laȱ Dionisieȱ PseudoȬ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
Areopagitul,ȱurmaóulȱlui.ȱLuminaȱniȱseȱînf©ôióeaz©ȱcaȱatributȱalȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
frumuseôiiȱspiritualeȱînduhovnicite,ȱnuȱalȱmateriei.ȱReceptareaȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
eiȱcunoaóteȱcaleaȱmistic©,ȱînȱsensȱunitiv,ȱiarȱînȱaceast©ȱmiócareȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ împrumuturiȱ platonieneȱ laȱ Sf.ȱ
deȱ„armonizare”,ȱfrumuseôeaȱcap©t©ȱviaô©,ȱmaiȱprecisȱînvie,ȱóiȱ
Augustinȱ sauȱ augustinieneȱ laȱ Sf.ȱ Tomaȱ dinȱ Aquino.ȱ Apelîndȱ
cuȱcîtȱacôiuneaȱluminiiȱseȱapropieȱdeȱsurs©,ȱadic©ȱdeȱBineȱóiȱdeȱ
laȱ unȱ autorȱ contemporanȱ (F.P.ȱ Chambers),ȱ careȱ înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ
Dumnezeu,ȱ cuȱseȱ
atîtȱ frumuseôeaȱ
arat©ȱ preocupatȱ neȱdoarȱ
apareȱ maiȱ energic©,ȱ
tangenôialȱ maiȱ
deȱ esteticaȱ
str©lucitoare.ȱ
medieval©,ȱ tratatulȱ Bineleȱcitatȱ
echivaleaz©ȱ
încearc©ȱ s©ȱcuȱexpliceȱ
îns©óiȱ lipsaȱ
Cauza,ȱ
deȱiarȱ causaȱ
interesȱ aȱ
causorumȱseȱnumeóteȱDumnezeu.ȱ
Bisericiiȱ pentruȱ problemeleȱ frumosului;ȱseȱ reclam©ȱpresiuneaȱ
strivitoareȱ asupraȱ spirituluiȱ exercitat©ȱdeȱ moralaȱ religioas©ȱóiȱ

15
77
93
Petru Ursache

ast©ziȱCitataȱ
nuȱ sȬaȱ„form©ȱ
stinsȱ teoriaȱ
intern©”ȱ
perisabilit©ôiiȱ
seȱ afl©ȱ implicat©ȱ
dinȱ conótiinôaȱ
înȱ întreagaȱ
lumiiȱ
demonstraôieȱ deȱ pîn©ȱCongresȱ
cultivate.ȱ Alȱ VIIȬleaȱ aiciȱ óiȱ constituieȱ
Internaôionalȱceaȱ maiȱ important©ȱ
deȱ estetic©ȱ dinȱ
corecôieȱadus©ȱdeȱPlotinȱesteticiiȱmedievale,ȱdeocamdat©ȱaflat©ȱ
1972,ȱ deȱ laȱ Bucureóti,ȱ sȬaȱ desf©óuratȱ subȱ antetulȱ semnificativ:ȱ
inȱ incipit;ȱartei.ȱ
dispariôiaȱ eaȱ angajeaz©ȱ
Aȱ separaȱ atîtȱ simbolicaȱ
artaȱ frumuseôiiȱ
deȱ religieȱ pentruȱ aȱcîtȱleȱóiȱpuneȱ
misticaȱ
înȱ
luminii,ȱpersonalitateaȱartistului,ȱcaȱóiȱactulȱcreator.ȱkiȱdeȱdataȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
aceastaȱ auȱ existatȱ prefigur©riȱ laȱ autoriiȱ imediatȱ anterioriȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
(Lucian,ȱ
predicatȱ Seneca,ȱ PseudoȬLonginus),ȱ
óiȱ dezvoltatȱ nihilismulȱ caȱ ideiȱ disparate,ȱ
religiosȱ Plotinȱ
prinȱ afirmaôiiȱ
asigurînduȬleȱ
tulbur©toareȱ óiȱ coerenôaȱ necesar©ȱ
consternante.ȱ Înȱóiȱ oȱ semantic©ȱ
primulȱ rînd,ȱ aȱproprie,ȱ
lansatȱ tezaȱmaiȱ
accentuatȱmistic©ȱóiȱcreótin©.ȱEsteȱbineȱcunoscutȱexemplulȱs©u,ȱ
óocant©,ȱ tipicȱ protestant©ȱ óiȱ eretic©,ȱ despreȱ istoricitateaȱ
luatȱdinȱdomeniulȱsculpturii,ȱpentruȱilustrareaȱideiiȱdeȱ„formaȱ
misteruluiȱ creótinȱ fundamentalȱ ói,ȱ implicit,ȱ despreȱ „moartea”ȱ
intern©”;ȱbloculȱdeȱpiatr©ȱcuprindeȱînȱmaterialitateaȱsaȱamorf©ȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ aȱ maiȱ susôinutȱ (ceeaȱ ceȱ
formaȱ frumoas©ȱ
realitateaȱ doarȱdeȱ
contraziceȱ caȱlaȱ
potenôialitate.ȱ
distanô©)ȱ c©ȱArtistulȱ îndep©rteaz©ȱ
religiaȱ creótin©ȱ nuȱ aȱ
p©rôileȱ rigide,ȱ deȱ prisos,ȱ înóelînduȬneȱ sensibilitateaȱ prinȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
aparenôeȱ str©lucitoare.ȱ Operaȱ nuȱ izvor©óteȱ dinȱ piatr©,ȱ cumȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
vreaȱs©ȱcread©ȱmaiȱtîrziuȱMichelangelo,ȱpeȱurmeleȱluiȱPlaton,ȱ
înȱ masseȱ decîtȱ afirmaôiile,ȱ putîndȱ fiȱ transformateȱ ȱ înȱ frazeȱ
ciȱ seȱ instaleaz©ȱ mistericȱ acolo.ȱ Cauzaȱ eiȱ oȱ constituieȱ însuóiȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
artistul,ȱ careȱ elaboreaz©ȱ înȱ imaginaôieȱ modelulȱ abstractȱ alȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
formei,ȱ
bineȱ deȱîlȱunȱproiecteaz©ȱ
secol,ȱ s©ȱînȱstopezeȱ
piatr©,ȱ oriceȱ
dîndȱ astfelȱ chipȱdeȱ
încercareȱ óiȱ gîndireȱ
lumin©ȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
frumuseôii.ȱArtaȱîóiȱdeschideȱdimensiuniȱpropriiȱînȱadîncimileȱ
spirituluiȱ înduhovnicit,ȱ g©sindȱ acoloȱ puteriȱ sporiteȱ deȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
afirmareȱprinȱvoinôaȱdeȱcreaôieȱaȱgeniului,ȱaóaȱcumȱUnulȱdivinȱ
unorȱ clericiȱ iezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱ (Dubos),ȱ Batteauxȱ sauȱ André,ȱ deȱ
faceȱ s©ȱ p©trund©ȱ luminileȱ saleȱ înȱ întunericulȱ celȱ maiȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
îndep©rtat.ȱ
frumosului,ȱAcestȱ paralelismȱ
gustului,ȱ tainicȱ întreȱ
sentimentuluiȱ Dumnezeuȱauȱ
óiȱ imaginaôiei,ȱ óiȱ Omȱ
fostȱ
aveaȱs©ȱdevin©ȱmaiȱtîrziuȱoȱtez©ȱmajor©ȱaȱteologieiȱcreaôiei,ȱdeȱ
seriosȱ afectateȱ deȱ noileȱ tendinôe,ȱ careȱ valorificauȱ elementulȱ
inspiraôieȱteandric©.ȱ
mundanȱ óiȱ raôional;ȱ nuȱ înȱ consensȱ óiȱ niciȱ înȱ paralelȱ cuȱ
ȱ
adev©rulȱ deȱ credinô©,ȱ ciȱ înȱ opoziôieȱ óiȱ înȱ daunaȱ acestuiaȱ dinȱ
urm©.ȱb)ȱEsteticaȱnum©ruluiȱ
ȱ
Sfîntulȱ Tomaȱ 2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
óiȱ maiȱ alesȱ înaintaóulȱ s©u,ȱ Fericitulȱ
Augustin,ȱ
ȱ auȱ aristotelizatȱ dinȱ nouȱ frumuseôeaȱ gîndit©ȱ caȱ
realitateȱ numeric©.ȱ Luminaȱ devineȱ laȱ eiȱ clar©,ȱ material©,ȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
perceptibil©ȱ
acestoraȱ poateȱ preponderentȱ cuȱ ochiulȱgenerale,ȱ
faceȱ dou©ȱ constat©riȱ anatomic,ȱînȱ iarȱ num©rulȱ oȱ
completareaȱ

14
78
94
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ
cuprinde.ȱ kiȱ nuȱmaiȱ
esteȱsus:ȱ
adev©ratȱ
dorinôaȱceeaȱ
expres©ȱ
ceȱ citimȱ
óiȱ unic©ȱ
întrȬunȱaȱtratatȱ
oric©ruiȱ
deȱ
istorieȱ aȱ esteticii:ȱ „Sf.Tomaȱ esteȱ faô©ȱ deȱ Sf.ȱ Augustinȱ ceeaȱ ceȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
Aristotelȱ esteȱ faô©ȱ
aceast©ȱ regul©)ȱ deȱ Platon”
aȱ fostȱ 3).ȱ Celȱ
s©ȱ separe,ȱ cuȱpuôinȱ
maxim©ȱînȱ problemaȱesteticiiȱ
acribie,ȱ valorileȱ
luminii,ȱ lucrurileȱ
întreȱ ele,ȱ nuȱ seȱ
caȱ oȱ caleȱ deȱconfirm©.ȱ Neȱ ceeaȱ
accesȱ c©treȱ convingemȱ
ceȱ numimȱ esenôaȱ
comparîndȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
celeȱdou©ȱformuleȱprincipaleȱdeȱfrumuseôeȱpropuseȱdeȱfiecareȱ
autorȱ înȱ parte.ȱ Pentruȱ primul,ȱ modelulȱ deȱ frumuseôe,ȱ axatȱ peȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
num©r,ȱ
ceeaȱ ceȱseȱiȬaȱ
configureaz©ȱ
încurajatȱ înȱ peȱarmoniileȱ concrete:ȱs©Ȭlȱ
uniiȱ specialiótiȱ m©sur©Ȭform©Ȭ
considereȱ
ordineȱ(celebrulȱtriptic:ȱmodus,ȱspeciesȱetȱordo);ȱdincolo,ȱcanonulȱ
adev©ratulȱ întemeietorȱ alȱ esteticii.ȱ Înȱ acelaóiȱ sensȱ aȱ gînditȱ óiȱ
frumuseôiiȱ
Hegel,ȱ cîndȱseȱ identific©ȱ„ideeaȱ
aȱ desprinsȱ înȱ armoniiȱ abstracte:ȱ
sensibil©”ȱ deȱ „ideeaȱperfecôiune,ȱ
pur©”,ȱ
proporôieȱóiȱclaritate.ȱSfîntulȱAugustinȱseȱmenôineȱînȱcircuitulȱdeȱ
temeiulȱ teoreticȱ alȱ unuiȱ întregȱ óiȱ monumentalȱ sistemȱ deȱ
ideiȱ alȱ valorilorȱ
gîndire,ȱ consacrat,ȱproductiveȱ óiȱ contribuieȱ
întrȬoȱ prim©ȱ laȱ elaborareaȱ
parte,ȱ teorieiȱ uneiȱ
frumosuluiȱ
esteticiȱ aȱ num©rului;ȱ Sf.ȱ Tomaȱ aparôineȱ curentuluiȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
reprezentaôionistȱ alȱ autorilorȱ imaginativi.ȱ Elȱ nuȬlȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
„sistematizeaz©”ȱ
Înȱ alȱ doileaȱ peȱ înaintaóulȱ
rînd,ȱ exist©ȱ s©uȱdoveziȱ
(cumȱ seȱ spuneȱ
clareȱ c©ȱc©ȱ arȱ fiȱ
autoriiȱ
f©cutȬoȱ Aristotelȱ
raôionalióti,ȱ peȱ liniaȱ moóteniriiȱ
reprezentanôiȱ aiȱ directeȱ
gîndiriiȱaȱ luiȱ pozitiviste,ȱ
Platon),ȱ ci,ȱ
maiȱ curînd,ȱ peȱ plotinieniȱ óiȱ peȱ sfinôiiȱ p©rinôi.ȱ Deȱ aceea,ȱ înȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
scrierileȱ sale,ȱ caȱ
aóaȱ sporadiceȱ înȱ óiȱ laȱ Plotin,ȱ
anumiteȱ seȱ configureaz©ȱ
epoci)ȱ óiȱ oȱ estetic©ȱ
esteticiiȱ filocalice.ȱ Capitolulȱ aȱ
luminii,ȱóiȱoȱestetic©ȱaȱnum©rului.ȱCuȱcîtȱscolasticiiȱseȱinspirauȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ
dinȱ Kuhn,ȱ lucrareȱ
rigorismulȱ m©suratȱ devenit©ȱ celebr©ȱluiȱ
alȱ scrierilorȱ maiȱAristotelȱ
alesȱ prinȱoriȱ
criticileȱ
dinȱ
dialogurileȱ
careȱ iȱ sȬauȱ platoniene,ȱ
adus,ȱ cuprindeȱ înȱ careȱ seȱ aflaȱ
multeȱ elogiat©ȱóiȱ
inexactit©ôiȱ geometrizareaȱ
confuzii.ȱ Seȱ
cosmosuluiȱ(îndeosebiȱînȱTimaios),ȱcuȱatîtȱspeculaôiaȱteologic©ȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
seȱp©trundeȱdeȱelementeȱraôionaliste;ȱóiȱcuȱcîtȱseȱacord©ȱcreditȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
formelorȱ contemplativeȱ supuseȱ imanenôeiȱ generoaseȱ óiȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
sublime,ȱ cuȱ atîtȱ meditaôiaȱ ascetic©ȱ seȱ defineóteȱ înȱ sintaxaȱ eiȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
spiritualizat©.ȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
Num©rulȱ
Dionisieȱ seȱ asociaz©,ȱ darȱ
PseudoȬAreopagitul,ȱ seȱ óiȱ opuneȱplatonieneȱ
împrumuturiȱ conceptuluiȱ laȱ deȱ
Sf.ȱ
ordine,ȱînȱdublaȱsemnificaôieȱdeȱclaritateȱóiȱdeȱlumin©.ȱCeeaȱceȱleȱ
Augustinȱ sauȱ augustinieneȱ laȱ Sf.ȱ Tomaȱ dinȱ Aquino.ȱ Apelîndȱ
uneóteȱesteȱforma,ȱfieȱintern©ȱ(Plotin),ȱfieȱextern©ȱ(Sf.Augustin).ȱ
laȱ unȱ autorȱ contemporanȱ (F.P.ȱ Chambers),ȱ careȱ înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱ
Seȱ potȱofȱ Taste,ȱ
faceȱ urm©toareleȱ jocuriȱ deȱ cuvinte,ȱ
seȱ arat©ȱ preocupatȱ conducîndȱ
doarȱ tangenôialȱ fieȱ laȱ oȱ
deȱ esteticaȱ
estetic©ȱ
medieval©,ȱaȱ num©rului,ȱ
tratatulȱ citatȱ laȱ oȱ estetic©ȱ
fieȱ încearc©ȱ aȱ luminii:ȱ
s©ȱ expliceȱ Num©rulȱ
1.ȱ deȱ
lipsaȱ interesȱcaȱaȱ
frumuseôeȱ–ȱform©ȱ–ȱlumin©ȱ–ȱculoare;ȱ2.ȱFrumuseôeaȱcaȱlumin©ȱ
Bisericiiȱ pentruȱ problemeleȱ frumosului;ȱseȱ reclam©ȱpresiuneaȱ
strivitoareȱ asupraȱ spirituluiȱ exercitat©ȱdeȱ moralaȱ religioas©ȱóiȱ

15
79
95
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ sȬaȱ stinsȱ teoriaȱ perisabilit©ôiiȱ dinȱ conótiinôaȱ lumiiȱ
–ȱform©ȱ–ȱculoare;ȱ3.ȱFormaȱcaȱfrumuseôeȱ–ȱculoareȱ–ȱlumin©ȱ–ȱ
num©r;ȱ4.ȱLuminaȱcaȱfrumuseôeȱ–ȱform©ȱ–ȱculoareȱ–ȱnum©r.ȱ
cultivate.ȱ Alȱ VIIȬleaȱ Congresȱ Internaôionalȱ deȱ estetic©ȱ dinȱ
1972,ȱ Rezumatȱ plotinian:ȱ
deȱ laȱ Bucureóti,ȱ Frumuseôeaȱ
sȬaȱ desf©óuratȱ num©r,ȱ
subȱ antetulȱform©,ȱ lumin©.ȱ
semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ
Toateȱ artei.ȱ
acesteȱ varianteȱ
Aȱ separaȱcomputerizateȱ ingeniosȱ
artaȱ deȱ religieȱ pentruȱdeȱ imaginaôiaȱ
aȱ leȱ puneȱ înȱ
personalit©ôiiȱcreatoareȱauȱdeterminatȱvarietateaȱmorfologic©ȱaȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
arteiȱóiȱstilurileȱepociiȱmedievale.ȱAsemeneaȱschemeȱteoreticeȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
óiȱ aplicativeȱ
predicatȱ auȱ fostȱ sistematizateȱ
óiȱ dezvoltatȱ întrȬoȱ fraz©ȱ
nihilismulȱ religiosȱ prinȱ unic©ȱ deȱ
afirmaôiiȱ
FericitulȱAugustin,ȱpunîndȱînȱevidenô©ȱdinamicaȱmutaôiilorȱóiȱ
tulbur©toareȱ óiȱ consternante.ȱ Înȱ primulȱ rînd,ȱ aȱ lansatȱ tezaȱ
filiaôiaȱ
óocant©,ȱtermenilorȱ aflaôiȱ înȱ ecuaôie.ȱ
tipicȱ protestant©ȱ Descriindȱ
óiȱ eretic©,ȱ despreȱconceptulȱ deȱ
istoricitateaȱ
ordineȱ
misteruluiȱînȱ diferiteȱ planuriȱ aleȱ existenôei,ȱ
creótinȱ fundamentalȱ ói,ȱ implicit,ȱinclusivȱ
despreȱalȱ artei,ȱ elȱ
„moartea”ȱ
remarc©ȱfuncôiaȱimanentist©ȱaȱraôiuniiȱcareȱ„aȱajunsȱînȱt©rîmulȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ aȱ maiȱ susôinutȱ (ceeaȱ ceȱ
ochilorȱ
realitateaȱói,ȱcontraziceȱ
cercetîndȱ p©mîntulȱ óiȱ cerul,ȱ
deȱ laȱ distanô©)ȱ c©ȱaȱreligiaȱ
simôitȱcreótin©ȱ
c©ȱ nuȬiȱ placeȱ
nuȱ aȱ
nimicȱ altcevaȱ decîtȱ frumuseôea,ȱ óiȱ înȱ frumuseôeȱ formele,ȱ înȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
formeȱproporôiileȱ(dimensiones)ȱóiȱînȱproporôii,ȱnumerele”
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ 4).ȱ

Seȱ faceȱ
înȱ masseȱ aiciȱ
decîtȱ elogiulȱ num©rului,ȱ
afirmaôiile,ȱ putîndȱ fiȱdarȱ óiȱ alȱ v©zului,ȱ
transformateȱ ȱ înȱvaloriȱ
frazeȱ
diseminate.ȱ Funcôiaȱ perceptiv©ȱ aȱ v©zuluiȱ esteȱ aceeaȱ deȱ aȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
transformaȱ num©rulȱ înȱ form©.ȱP©rinôiiȱapuseniȱ(maiȱmultȱ decîtȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
ceiȱ
bineȱdinȱ
deȱR©s©rit)ȱ auȱ situatȱ
unȱ secol,ȱ v©zulȱ deasupraȱ
s©ȱ stopezeȱ celorlalteȱ
oriceȱ încercareȱ deȱ„simôuriȱ
gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
estetice”,ȱpentruȱc©ȱacestaȱneȱpuneȱînȱcontactȱdirectȱcuȱrealit©ôileȱ
concrete,ȱ finiteȱ óiȱ mimetice.ȱ Esteȱ greuȱ deȱ crezutȱ c©ȱ atunciȱ cîndȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
Dumnezeuȱ
unorȱ clericiȱaȱiezuiôi,ȱ
decisȱ s©ȱ
DuȱseȱBosȱ
despart©ȱ
(Dubos),ȱuscatulȱ deȱ apeȱ
Batteauxȱ aȱ André,ȱ
sauȱ aruncatȱdeȱ înȱ
spaôiuȱ triunghiuriȱ óiȱ cercuri,ȱ dinȱ dorinôaȱ deȱ aȱ seȱ transpuneȱ peȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
sineȱnumericeóte,ȱcaȱUnulȱînȱmultiplicitate.ȱkiȱtotuói,ȱseȱcrede,ȱcuȱ
frumosului,ȱ gustului,ȱ sentimentuluiȱ óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱ fostȱ
ajutorulȱ Sf.ȱ Augustin,ȱ
seriosȱ afectateȱ deȱ noileȱ c©ȱtendinôe,ȱ
auȱ fostȱ careȱ
emiseȱ înȱ genez©ȱelementulȱ
valorificauȱ „seminôeȱ
geometrice”ȱ careȱ auȱ roditȱ
mundanȱ óiȱ raôional;ȱ nuȱ înȱ înȱconsensȱ
lumeaȱ vizibilului:ȱ
óiȱ niciȱ înȱ triunghiuri,ȱ
paralelȱ cuȱ
p©trateȱóiȱcercuri.ȱPrimele,ȱniȱseȱspune,ȱseȱdistanôeaz©ȱdeȱidealulȱ
adev©rulȱ deȱ credinô©,ȱ ciȱ înȱ opoziôieȱ óiȱ înȱ daunaȱ acestuiaȱ dinȱ
creótinȱ
urm©.ȱ alȱ frumuseôii,ȱ fiindȱ rigideȱ óiȱ confuze.ȱ Eleȱ amintescȱ deȱ
razaȱluminoas©ȱimaginat©ȱdeȱPlotin,ȱceȱizvor©óteȱdinȱsoareȱóiȱseȱ
ȱ
întunec©ȱ peȱ m©sur©ȱ 2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
ceȱ p©trundeȱ înȱ vîscozitateaȱ materiei.ȱ Înȱ
schimb,ȱȱ cercurile,ȱ prinȱ excelenô©ȱ unitive,ȱ transpunȱ înȱ formeȱ
perceptibileȱfrumuseôeaȱdivin©ȱaȱUnului.ȱÎnȱrealitate,ȱavemȱdeȬaȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
faceȱ cuȱ oȱ
acestoraȱ ficôiuneȱ
poateȱ faceȱ cosmogonic©ȱ
dou©ȱ constat©riȱ tipicȱ greceasc©,ȱ
generale,ȱ ajustat©ȱ înȱ
înȱ completareaȱ

14
80
96
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ maiȱ sus:ȱ dorinôaȱ expres©ȱ óiȱ unic©ȱ aȱ oric©ruiȱ
spiritulȱcreótinismului.ȱIȱsȬaȱg©sitȱizvorulȱînȱdialogulȱTimaiosȱdeȱ
Platon.ȱ Iat©ȱ óiȱ unȱ pasajȱ conving©tor:ȱ „ÎntrȬadev©r,ȱ aóaȱ cumȱ amȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
spusȱ laȱ început,ȱ
aceast©ȱ regul©)ȱ aȱ toateȱ
fostȱacesteaȱ seȱ aflauȱ
s©ȱ separe,ȱ înȱ dezordine,ȱ
cuȱ maxim©ȱ iarȱ
acribie,ȱ zeulȱ aȱ
valorileȱ
întreȱ ele,ȱ caȱ oȱ caleȱ deȱ accesȱ c©treȱ ceeaȱ ceȱ numimȱ esenôaȱ
introdusȱînȱfiecareȱlucruȱtoateȱfelurileȱdeȱproporôii,ȱpretutindeniȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
undeȱ eraȱ cuȱ putinô©,ȱ pentruȱ caȱ fiecareȱ s©ȱ fieȱ întrȬoȱ proporôieȱ
armonioas©,ȱatîtȱcuȱsineȱcîtȱóiȱcuȱcelelalte.ȱC©ciȱlaȱînceputȱnimicȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
nuȱ
ceeaȱaveaȱ
ceȱ asemeneaȱ
iȬaȱ încurajatȱ proporôieȱ decîtȱ celȱ
peȱ uniiȱ multȱ dinȱ
specialiótiȱ întîmplare,ȱ
s©Ȭlȱ considereȱ óiȱ
absolutȱnimicȱnuȱeraȱvrednicȱdeȱaȱprimiȱnumeleȱpeȱcareȱuniiȱiȬlȱ
adev©ratulȱ întemeietorȱ alȱ esteticii.ȱ Înȱ acelaóiȱ sensȱ aȱ gînditȱ óiȱ
dauȱacumȱ–ȱfoc,ȱap©ȱóiȱcelelalte.ȱPeȱacesteaȱtoateȱDemiurgulȱleȬaȱ
Hegel,ȱ cîndȱ aȱ desprinsȱ „ideeaȱ sensibil©”ȱ deȱ „ideeaȱ pur©”,ȱ
pusȱ înȱ ordine,ȱ
temeiulȱ teoreticȱapoiȱ alȱaȱunuiȱ
alc©tuitȱ dinȱ eleȱ
întregȱ óiȱ acestȱ universȱ –ȱsistemȱ
monumentalȱ oȱ singur©ȱ
deȱ
vieôuitoareȱ conôinîndȱîntrȬoȱ
gîndire,ȱ consacrat,ȱ înȱ eaȱprim©ȱ
toateȱ parte,ȱ
vieôuitoareleȱ
teorieiȱmuritoareȱ
frumosuluiȱ óiȱ
nemuritoare” .ȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
5)

Unȱ r©s©riteanȱ arȱ puteaȱ ar©taȱ c©ȱ teoriaȱ „seminôelorȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
geometrice”ȱ
Înȱ alȱ nuȱ areȱ suportȱ
doileaȱ rînd,ȱ înȱ texteleȱ
exist©ȱ biblice,ȱ
doveziȱ pledîndȱ
clareȱ pentruȱ
c©ȱ autoriiȱ
receptareaȱ
raôionalióti,ȱcombinat©,ȱ óiȱ nuȱ separat©,ȱ
reprezentanôiȱ aiȱ aȱ celorȱ dou©ȱ
gîndiriiȱ simôuriȱ
pozitiviste,ȱ
esteticeȱ fundamentale,ȱ v©zulȱ óiȱ auzul.ȱ Înȱ celȱ maiȱ bunȱ caz,ȱ seȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
poateȱ aderaȱ laȱînȱ
aóaȱ sporadiceȱ ideeaȱ deȱ diversificareȱ
anumiteȱ aȱ v©zuluiȱ
epoci)ȱ esteticiiȱ înȱ raportȱ
filocalice.ȱ Capitolulȱcuȱ
auzul,ȱ cuȱ formaȱ intern©ȱ óiȱ cuȱ formaȱ fizic©.ȱ Cumȱ observ©ȱ unȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱ
reprezentantȱ alȱlucrareȱ devenit©ȱ
ortodoxieiȱ celebr©ȱ maiȱVladimirȱ
contemporane,ȱ alesȱ prinȱ Lossky,ȱ
criticileȱ
noôiuneaȱ
careȱ iȱ sȬauȱdeȱadus,ȱ
„logosȱcuprindeȱ
divin”,ȱ potrivitȱ „teologieiȱ negative”ȱ
multeȱ inexactit©ôiȱ deȱ tipȱ
óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
dionisian,ȱ nuȱ neȱ esteȱ cunoscut©.ȱ Creaôiaȱ seȱ situeaz©ȱ înȱ zonaȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
misterului,ȱrevelînduȬseȱdoarȱiniôiaôilor,ȱprinȱsimboluriȱermetice.ȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
Peȱdeȱalt©ȱparte,ȱdac©ȱDumnezeuȱsȬaȱar©tatȱprinȱcuvinteȬlucruri,ȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
înseamn©ȱ c©ȱ acestoraȱ leȱ corespund,ȱ înainteȱ deȱ toate,ȱ sensuriȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
anagogiceȱóiȱapoiȱformeȱepifanice.ȱAstfel,ȱproblemaȱ„seminôelorȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
divine”ȱ
Dionisieȱ r©mîneȱ deschis©ȱ óiȱ împrumuturiȱ
PseudoȬAreopagitul,ȱ pentruȱ teologiaȱ apusean©ȱ
platonieneȱ aȱ
laȱ Sf.ȱ
frumosului,ȱóiȱpentruȱceaȱr©s©ritean©.ȱ
Augustinȱ sauȱ augustinieneȱ laȱ Sf.ȱ Tomaȱ dinȱ Aquino.ȱ Apelîndȱ
laȱ unȱTeoriaȱ num©ruluiȱ óiȱ (F.P.ȱ
autorȱ contemporanȱ aȱ geometriz©riiȱ
Chambers),ȱpermiteȱcareȱ înȱ Sfîntuluiȱ
lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ
Augustinȱ aplicaôiiȱ tehniceȱ
seȱ arat©ȱ înȱ leg©tur©ȱ
preocupatȱ doarȱcuȱ diferiteȱ aspecteȱ
tangenôialȱ aleȱ
deȱ esteticaȱ
creaôieiȱ
medieval©,ȱ artisticeȱ
tratatulȱ óiȱ cuȱ sensulȱ
citatȱ frumuseôii.ȱ
încearc©ȱ s©ȱ expliceȱFrumuseôeaȱ nuȱ areȱ
lipsaȱ deȱ interesȱ aȱ
nevoieȱ
Bisericiiȱs©ȱ fieȱ inventat©;ȱ
pentruȱ problemeleȱeaȱ exist©ȱ înȱ natur©ȱ caȱ
frumosului;ȱseȱ num©rȱ óiȱ form©ȱ
reclam©ȱpresiuneaȱ
geometric©.ȱ Artistuluiȱ
strivitoareȱ asupraȱ îiȱ revineȱ
spirituluiȱ doarȱ sarcinaȱ
exercitat©ȱdeȱ s©ȱ oȱ descopereȱ
moralaȱ înȱ
religioas©ȱóiȱ

15
81
97
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ
bog©ôiaȱ deȱsȬaȱ
priveliótiȱ
stinsȱ teoriaȱ
sacreȱperisabilit©ôiiȱ
oriȱ profane,ȱdinȱ s©ȱ conótiinôaȱ
aduc©ȱ viaô©ȱ lumiiȱ
înȱ
arhitectur©,ȱ
cultivate.ȱ Alȱ versificaôie,ȱ muzic©.ȱInternaôionalȱ
VIIȬleaȱ Congresȱ „Priveóteȱ cerulȱ deȱóiȱestetic©ȱ
p©mîntulȱ óiȱ
dinȱ
mareaȱ
1972,ȱ deȱóiȱlaȱ
ceeaȱ ceȱ str©luceóteȱ
Bucureóti,ȱ peȱ cer,ȱsubȱ
sȬaȱ desf©óuratȱ deasupraȱ
antetulȱp©mîntuluiȱ
semnificativ:ȱ óiȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ Aȱ separaȱ artaȱ deȱ religieȱ pentruȱ aȱ leȱ puneȱ înȱ
m©rii,ȱsauȱseȱtîr©óteȱpeȱdedesubtȱsauȱzboar©ȱsauȱînoat©;ȱtoateȱauȱ
form©ȱpentruȱc©ȱauȱm©rimiȱ(numerice).ȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
LipseóteȬleȱdeȱnumereȱóiȱnuȱvorȱmaiȱfiȱnimic.ȱDeȱcineȱsîntȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
createȱdac©ȱnuȱdeȱcreatorulȱnum©rului?ȱFiinôaȱlorȱleȱesteȱatîtȱcîtȱ
predicatȱ óiȱ dezvoltatȱ nihilismulȱ religiosȱ prinȱ afirmaôiiȱ
leȱ esteȱ m©rimeaȱ
tulbur©toareȱ numeric©.ȱ kiȱ oamenii,ȱ
óiȱ consternante.ȱ Înȱ primulȱ creatoriȱ
rînd,ȱ aȱ totȱ felulȱ
lansatȱ deȱ
tezaȱ
formeȱ corporale,ȱ
óocant©,ȱ folosescȱ înȱ artaȱ
tipicȱ protestant©ȱ óiȱ lorȱ numerele,ȱ
eretic©,ȱ despreȱgraôieȱ c©roraȱ îóiȱ
istoricitateaȱ
des©vîróescȱ (coaptant)ȱ
misteruluiȱ creótinȱ operele.ȱ ói,ȱ
fundamentalȱ Caut©ȱ ceeaȱdespreȱ
implicit,ȱ ceȱ mióc©ȱ mîinileȱ
„moartea”ȱ
artistuluiȱ însuóiȱ óiȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ înȱveiȱ
alȱaflaȱ c©ȱ eȱrînd,ȱ
doileaȱ num©rul” 6).ȱ Nic©ieriȱ
aȱ maiȱ susôinutȱ înȱ(ceeaȱ
scrierileȱ
ceȱ
p©rinôilorȱ r©s©riteniȱ nuȱ
realitateaȱ contraziceȱ vomȱ
deȱ laȱ întîlniȱ c©ȱ
distanô©)ȱ asemeneaȱ elogiiȱ aduseȱ
religiaȱ creótin©ȱ nuȱ aȱ
num©ruluiȱóiȱclarit©ôii;ȱceeaȱceȱpentruȱapuseniȱînseamn©ȱnum©rȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
caȱ simbolȱ alȱ formeiȱ geometriceȱ óiȱ suportȱ genezic,ȱ înȱ ortodoxieȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
corespundeȱ
înȱ masseȱ decîtȱ conceptuluiȱ
afirmaôiile,ȱ fire,ȱ adic©ȱ
deȱ putîndȱ deȱ „natur©”ȱ ȱdivin©ȱ
fiȱ transformateȱ înȱ frazeȱóiȱ
tainic©,ȱceȱuneóteȱdiversulȱînȱluminaȱînv©luitoareȱóiȱlin©ȱaȱUnuia.ȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
Caȱ s©ȱ revenim,ȱ triunghiul,ȱ dreptunghiulȱ óiȱ cerculȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
particip©ȱprinȱvoinôaȱartistuluiȱinspirat,ȱcareȱesteȱunȱmagicianȱ
bineȱ deȱ unȱ secol,ȱ s©ȱ stopezeȱ oriceȱ încercareȱ deȱ gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
alȱ formei,ȱ laȱ reconstituireaȱ óiȱ vizualizareaȱ frumuseôiiȱ
suprafireótiȱ óiȱ existenteȱ difuzȱ înȱ ceeaȱ ceȱ numim,ȱ înȱ termeniȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
pozitivióti,ȱ„natur©”.ȱS©ȱnuȱseȱuiteȱc©ȱînȱEvulȱMediuȱapuseanȱ
unorȱ clericiȱ iezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱ (Dubos),ȱ Batteauxȱ sauȱ André,ȱ deȱ
geometriaȱ eraȱ considerat©ȱ art©ȱ liberal©,ȱ al©turiȱ deȱ retoric©ȱ óiȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
deȱ poezie.ȱ Deȱ
frumosului,ȱ aceeaȱ esteticitateaȱ
gustului,ȱ sentimentuluiȱ cosmosuluiȱ treceaȱ dreptȱ
óiȱ imaginaôiei,ȱ unȱ
auȱ fostȱ
faptȱ
seriosȱfiresc,ȱ
afectateȱ generalȱ acceptat.ȱ
deȱ noileȱ tendinôe,ȱSeȱ careȱ
pareȱvalorificauȱ
c©ȱ acesteȱelementulȱ
ideiȱ sîntȱ
confirmateȱ
mundanȱ óiȱ deȱ practicaȱ
raôional;ȱ nuȱartistic©.ȱ
înȱ consensȱCineȱóiȱpriveóteȱ cuȱ atenôieȱ
niciȱ înȱ paralelȱ cuȱ
releveeleȱdeȱcatedraleȱaleȱluiȱViolletȬleȬDucȱoriȱaleȱluiȱVillardȱ
adev©rulȱ deȱ credinô©,ȱ ciȱ înȱ opoziôieȱ óiȱ înȱ daunaȱ acestuiaȱ dinȱ
deȱHonnecourtȱreôineȱcaȱfaptȱcaracteristicȱutilizarea,ȱînȱplanó©,ȱ
urm©.ȱ
numaiȱ ȱ aȱ figurilorȱ geometrice,ȱ caȱ óiȱ înȱ tratateleȱ deȱ arhitectur©ȱ
aleȱ anticuluiȱ Vitruvius.ȱ 2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
Triunghiurile,ȱ dreptunghiurileȱ óiȱ
cercurileȱ
ȱ sîntȱ expuseȱ înȱ conformitateȱcuȱ principiulȱfrumuseôiiȱ
emanate,ȱ dîndȱ impresiaȱ c©ȱ pornescȱ dintrȬoȱ surs©ȱ originar©,ȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
transcendent©.ȱ
acestoraȱ poateȱ faceȱkiȱ unulȱ
dou©ȱóiȱ altulȱ dintreȱ
constat©riȱ arhitecôiiȱ
generale,ȱ înȱapuseniȱ citaôiȱ
completareaȱ

14
82
98
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱcititoriȱ
erauȱ afirmateȱ aiȱ maiȱ
luiȱ Plotin,ȱ
sus:ȱ dorinôaȱ
darȱ maiȱ expres©ȱ
alesȱ aiȱóiȱ
luiȱ
unic©ȱ
Platon,ȱ
aȱ oric©ruiȱ
celȱ dinȱ
Timaios.ȱ S©ȱ seȱ observeȱ c©ȱ figurileȱ „inferioare”ȱ (triunghiul,ȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
dreptunghiul,ȱ
aceast©ȱ regul©)ȱrombul)ȱaȱ fostȱ s©ȱseȱ unific©ȱ
separe,ȱ cuȱînȱ cerc,ȱ semnȱ
maxim©ȱ cripticȱ
acribie,ȱ deȱ
valorileȱ
întreȱ ele,ȱ caȱ oȱ caleȱ deȱ accesȱ c©treȱ ceeaȱ ceȱ numimȱ esenôaȱ
adoraôieȱaȱpeisajuluiȱcelest.ȱGeometriaȱdevineȱpoezieȱreligioas©ȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
óiȱ art©ȱ liberal©ȱ inspirat©.ȱ Planulȱ baziliciiȱ seȱ înscrieȱ întrȬunȱ
p©tratȱ sauȱ întrȬunȱ dreptunghi,ȱ laȱ apuseni;ȱ iarȱ dinamicaȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
închiderilorȱ
ceeaȱ ceȱ iȬaȱóiȱîncurajatȱ
deschiderilorȱ peȱ deȱ unghiuriȱ
uniiȱ permiteȱ
specialiótiȱ s©Ȭlȱconstrucôieiȱ
considereȱ
accedereaȱ
adev©ratulȱ laȱ formeleȱ alȱ
întemeietorȱ curbateȱ aleȱ
esteticii.ȱ Înȱ absidelor,ȱ
acelaóiȱ sensȱogivelorȱ
aȱ gînditȱ óiȱ
cupolelor,ȱ
Hegel,ȱ cîndȱ careȱ localizeaz©ȱ
aȱ desprinsȱ óiȱ aureoleaz©ȱ
„ideeaȱ sensibil©”ȱ îns©óiȱ frumuseôeaȱ
deȱ „ideeaȱ pur©”,ȱ
divin©.ȱ
temeiulȱLuminaȱ
teoreticȱintr©ȱ înȱ tipareȱ
alȱ unuiȱ fixe,ȱ
întregȱ óiȱ adaptînduȬseȱ
monumentalȱ m©rimiiȱsistemȱ deȱóiȱ
proporôiei,ȱîmpotrivaȱconvingerilorȱluiȱPlotin,ȱcareȱoȱomologaȱ
gîndire,ȱ consacrat,ȱ întrȬoȱ prim©ȱ parte,ȱ teorieiȱ frumosuluiȱ
cuȱunitateaȱsimpl©.ȱVitraliileȱcatedraleiȱsîntȱdispuseȱastfelȱîncîtȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
luminaȱ s©ȱ fieȱ dirijat©ȱ spreȱ spaôiiȱ precisȱ delimitateȱ óiȱ s©ȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
sugerezeȱ
Înȱ alȱirealitateaȱ misterului.ȱ
doileaȱ rînd,ȱ exist©ȱ Luminaȱ
doveziȱ devineȱ
clareȱ c©ȱ cercȱ sauȱ
autoriiȱ
triunghi,ȱgeometrizînduȬseȱînȱfiinôaȱedificiului.ȱ
raôionalióti,ȱ reprezentanôiȱ aiȱ gîndiriiȱ pozitiviste,ȱ
Practicȱ vorbind,ȱ luminaȱ deriv©ȱ dinȱ culoare;ȱ doarȱ sȬaȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
spusȱc©ȱluminaȱeȱ„reginaȱculorilor”.ȱPrinȱtehnicaȱvitraliului,ȱeaȱ
aóaȱ sporadiceȱ înȱ anumiteȱ epoci)ȱ esteticiiȱ filocalice.ȱ Capitolulȱ
seȱdematerializeaz©ȱóiȱcreeaz©ȱiluziaȱc©,ȱsubȱacôiuneaȱei,ȱpiatraȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱ
devineȱ lucrareȱ devenit©ȱ
transparent©,ȱ celebr©ȱ maiȱ alesȱ„PierzînduȬóiȱ
seȱ spiritualizeaz©.ȱ prinȱ criticileȱ
masivitatea,ȱzidurileȱp©reauȱaȱseȱdematerializa;ȱprinȱmareaȱlorȱ
careȱ iȱ sȬauȱ adus,ȱ cuprindeȱ multeȱ inexactit©ôiȱ óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
în©lôime,ȱ eleȱ seȱ ridicauȱ spreȱ cerȱ óiȱ exprimauȱ efortulȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
ascensionalȱ alȱ omului.ȱ Edificiileȱ auȱ primitȱ lumin©ȱ dinȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
abundenô©,ȱ iarȱ luminaȱ fuseseȱ înc©ȱ deȱ laȱ Plotinȱ óiȱ PseudoȬ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
Dionisieȱ unȱ sinonimȱ pentruȱ frumosulȱ suprem,ȱ nep©mîntean.ȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
Eleȱ auȱ devenitȱ expresive,ȱ întrȬunȱ modȱ diferitȱ deȱ cl©dirileȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
clasiceȱ
Dionisieȱóiȱ sȬauȱ spiritualizatȱ împrumuturiȱ
PseudoȬAreopagitul,ȱ atîtaȱ cîtȱ st©teaȱ înȱ putinôaȱ
platonieneȱ laȱ Sf.ȱ
arhitecturii”
Augustinȱ sauȱ 7).ȱ augustinieneȱ laȱ Sf.ȱ Tomaȱ dinȱ Aquino.ȱ Apelîndȱ

laȱ unȱȱ autorȱ contemporanȱ (F.P.ȱ Chambers),ȱ careȱ înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱc)ȱEsenôaȱfrumuseôiiȱ
ofȱ Taste,ȱ seȱ arat©ȱ preocupatȱ doarȱ tangenôialȱ deȱ esteticaȱ
ȱ
medieval©,ȱ tratatulȱ citatȱ încearc©ȱ s©ȱ expliceȱ lipsaȱ deȱ interesȱ aȱ
Scolasticaȱ
Bisericiiȱ tîrzieȱ óiȬaȱ
pentruȱ problemeleȱ însuóitȱ formulaȱ
frumosului;ȱseȱ dionisian©ȱ
reclam©ȱpresiuneaȱ
„consonantiaȱ
strivitoareȱ asupraȱ etȱ claritas”ȱ
spirituluiȱ (armonieȱ óiȱ lumin©),ȱ
exercitat©ȱdeȱ moralaȱprinȱ careȱ seȱ
religioas©ȱóiȱ

15
83
99
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ sȬaȱ
recunoaóteȱ modulȱ
stinsȱdeȱ
teoriaȱ
afirmareȱ
perisabilit©ôiiȱ
aȱ frumuseôiiȱdinȱ conótiinôaȱ
celeste.ȱ Eaȱlumiiȱ
esteȱ
definitorieȱ
cultivate.ȱ Alȱ óiȱ VIIȬleaȱ
ast©ziȱ pentruȱ
Congresȱteologiaȱ ortodox©.ȱ
Internaôionalȱ Majoritateaȱ
deȱ estetic©ȱ dinȱ
scriitorilorȱ epocii,ȱ pîn©ȱ
1972,ȱ deȱ laȱ Bucureóti,ȱ sȬaȱ laȱ Sfîntulȱ subȱ
desf©óuratȱ Tomaȱ (inclusivȱ
antetulȱ Dante),ȱ
semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ Aȱ separaȱ artaȱ deȱ religieȱ pentruȱ aȱ leȱ puneȱ înȱ
gloseaz©ȱpeȱtemaȱdipticuluiȱarmonieȱóiȱlumin©,ȱconsideratȱnuȱ
numaiȱ idealȱ estetic,ȱ darȱ óiȱ simbolȱ moral.ȱ Esteȱ suficientȱ s©ȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
pomenimȱ doarȱ simplaȱ proliferareȱ aȱ termenilorȱ dinȱ familiaȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
claritasȱ
predicatȱ pentruȱ aȱ reôineȱ uneleȱ
óiȱ dezvoltatȱ înôelesuriȱ
nihilismulȱ ceȱ survinȱ
religiosȱ prinȱdeȱafirmaôiiȱ
laȱ sine:ȱ
„Cuvinteleȱ
tulbur©toareȱ careȱ însemnauȱ Înȱ
óiȱ consternante.ȱ lumin©ȱ
primulȱ–ȱrînd,ȱ claritas,ȱ splendor,ȱ
aȱ lansatȱ tezaȱ
resplendentia,ȱ
óocant©,ȱ tipicȱfulgor,ȱ lux,ȱ lumen,ȱ
protestant©ȱ illuminatio,ȱ
óiȱ eretic©,ȱ lucidus,ȱ
despreȱ illustroȱ –ȱ
istoricitateaȱ
sîntȱ aproapeȱ
misteruluiȱ laȱ felȱ
creótinȱ deȱ desȱ întîlniteȱ
fundamentalȱ înȱ scrierileȱ
ói,ȱ implicit,ȱ teologiceȱ
despreȱ „moartea”ȱ
medievaleȱcaȱóiȱcuvinteleȱcareȱînsemnauȱform©”.ȱUtilizareaȱlorȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ aȱ maiȱ susôinutȱ (ceeaȱ ceȱ
înȱart©ȱaȱdeterminatȱconceptulȱdeȱsplendorȱformae,ȱadic©ȱm©reôiaȱ
realitateaȱ contraziceȱ deȱ laȱ distanô©)ȱ c©ȱ religiaȱ creótin©ȱ nuȱ aȱ
divin©ȱaȱfrumuseôii,ȱcaȱurmareȱaȱcoexistenôeiȱóiȱcorespondenôeiȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
semantice,ȱ form©Ȭlumin©.ȱ Seȱ poateȱ constataȱ interrelaôiaȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
înc©rcat©ȱ
înȱ masseȱ deȱdecîtȱambiguit©ôi:ȱ
afirmaôiile,ȱdeȱ ceȱ claritasȱ
putîndȱ (=ȱ str©lucire)ȱ
fiȱ transformateȱ ȱ înȱóiȱ nuȱ
frazeȱ
lumenȱ (=ȱ lumin©)ȱ oriȱ lux;ȱ maiȱ alesȱ c©ȱ ultimulȱ cuvîntȱ faceȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
celebr©ȱ pentruȱ creótin©tateȱ oȱ propoziôieȱ dinȱ Genez©:ȱ „Fiatȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
lux”;ȱ
bineȱ deȱ asemenea,ȱ
unȱ secol,ȱ deȱ s©ȱ ceȱ num©rȱoriceȱ
stopezeȱ form©,ȱ deȱdeȱ
óiȱ nuȱîncercareȱ serafimȱ
ceȱgîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
(lumin©)ȱóiȱnuȱheruvimȱ(putere)?ȱAiciȱnuȱesteȱvorbaȱdeȱatributeȱ
divineȱ(Dionisie),ȱciȱdeȱacôiuniȱóiȱdeȱierarhii.ȱClaritasȱsugereaz©ȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
oȱ intensificareȱ
unorȱ Duȱlumen,ȱ
aȱ luiȱ
clericiȱ iezuiôi,ȱ oȱ abatereȱ
Bosȱ (Dubos),ȱ aȱ cursuluiȱ
Batteauxȱ firesc,ȱdeȱ
sauȱ André,ȱ oȱ
suprasolicitareȱ aȱ vizibilului.ȱ Esteticaȱ teologic©ȱ r©s©ritean©ȱ nuȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
dispuneȱdeȱoȱvarietateȱatîtȱdeȱmareȱdeȱtermeniȱexplozivi.ȱEsteȱ
frumosului,ȱ gustului,ȱ sentimentuluiȱ óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱ fostȱ
adev©rat,ȱ exist©ȱ
seriosȱ afectateȱ deȱmaiȱ multeȱ
noileȱ feluriȱ
tendinôe,ȱ deȱ valorificauȱ
careȱ lumin©,ȱ cumȱ spuneȱ
elementulȱ
PseudoȬAreopagitul,ȱ
mundanȱ óiȱ raôional;ȱdup©ȱ nuȱ înȱcumȱ potȱ fiȱ identificateȱ
consensȱ maiȱ multeȱ
óiȱ niciȱ înȱ paralelȱ cuȱ
tipuriȱ
adev©rulȱ deȱ deȱ
erosȱ sauȱ deȱ frumuseôe,ȱ
credinô©,ȱ ciȱ înȱ opoziôieȱadecvateȱ lumiiȱacestuiaȱ
óiȱ înȱ daunaȱ v©zutelorȱ óiȱ
dinȱ
nev©zutelor.ȱ
urm©.ȱ
Esteticaȱ
ȱ teologic©ȱ r©s©ritean©ȱ (avemȱ înȱ vedereȱ tradiôiaȱ
româneasc©)ȱ lȬaȱ p©r©sitȱ 2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
peȱ lumen;ȱ celȱ multȱ lȬaȱ receptatȱ caȱ peȱ
unȱfluidȱcromaticȱóiȱconstant;ȱelȱîóiȱareȱizvorulȱînȱtranscendentȱ
ȱ
óiȱ înȱ eternitate,ȱ însoôindȱ existentulȱ mundanȱ cuȱ aerȱ seninȱ óiȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
prietenos.ȱ Înȱ acestȱ
acestoraȱ poateȱ faceȱpunctȱ seȱ desparteȱ
dou©ȱ constat©riȱ luminaȱ clar©ȱ
generale,ȱ deȱ luminaȱ
înȱ completareaȱ

14
84
100
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

lin©,ȱ
celorȱcaȱ
afirmateȱ
dou©ȱ aspecteȱ
maiȱ sus:ȱaleȱ esteticiiȱ
dorinôaȱ luminii.ȱ
expres©ȱ óiȱ Ceiȱ
unic©ȱdoiȱaȱ oric©ruiȱ
termeniȱ
dionisieniȱtrebuieȱlecturaôiȱcuȱatenôie.ȱMareleȱmisticȱr©s©riteanȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
concepeȱluminaȱcaȱpeȱoȱfacultateȱactiv©ȱcareȱstabileóteȱordinea,ȱ
aceast©ȱ regul©)ȱ aȱ fostȱ s©ȱ separe,ȱ cuȱ maxim©ȱ acribie,ȱ valorileȱ
adic©ȱ armonizeaz©ȱ
întreȱ ele,ȱ caȱ oȱ caleȱ deȱ p©rôileȱ
accesȱconstitutiveȱ
c©treȱ ceeaȱ ceȱaleȱnumimȱ esenôaȱ
uneiȱ formeȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
frumoase.ȱ Luminaȱ seȱ afl©ȱ înȱ armonie,ȱ caȱ întrȬunȱ situmȱ
(r©d©cinaȱ arȱ esteȱ comun©,ȱ înȱ greceóte,ȱ cuvintelorȱ dinȱ familiaȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
frumosului),ȱ
ceeaȱ ceȱ iȬaȱ iarȱ aceastaȱ dinȱ
încurajatȱ peȱ urm©ȱ (armonia)ȱ nuȱ
uniiȱ specialiótiȱ s©Ȭlȱpoateȱ existaȱ
considereȱ
f©r©ȱ prima.ȱîntemeietorȱ
adev©ratulȱ Seȱ spune:ȱ alȱ „Luminaȱ
esteticii.ȱlumineaz©ȱ înȱ întuneric...”.ȱ
Înȱ acelaóiȱ sensȱ aȱ gînditȱ óiȱ
Dipticulȱ
Hegel,ȱ cîndȱposibilȱ armonieȬclaritate,ȱ
aȱ desprinsȱ peȱ deȱ deȱ
„ideeaȱ sensibil©”ȱ „ideeaȱlumin©Ȭ
oȱ parte,ȱ pur©”,ȱ
str©lucire,ȱ peȱ deȱalȱ alta,ȱ
temeiulȱ teoreticȱ unuiȱ înf©ôióeaz©ȱ ipostazeȱ diferiteȱ
întregȱ óiȱ monumentalȱ sistemȱ aleȱ
deȱ
frumuseôiiȱcaȱimagoȱDei.ȱÎnȱtexteleȱromâneóti,ȱînȱlocȱdeȱclaritate,ȱ
gîndire,ȱ consacrat,ȱ întrȬoȱ prim©ȱ parte,ȱ teorieiȱ frumosuluiȱ
splendor,ȱ illustroȱ etc.,ȱ seȱ folosescȱ termeniȱ careȱ facȱ referinô©ȱ laȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
miraculosulȱ divin:ȱ minunat,ȱ înfricoóat,ȱ nemaiv©zut;ȱ predomin©ȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
apofaticul,ȱ
Înȱ alȱ „caleaȱ
doileaȱ negativ©”,ȱ
rînd,ȱ exist©ȱ asupraȱ
doveziȱcatafaticului.ȱ
clareȱ c©ȱ autoriiȱCîndȱ
Dionisieȱ
raôionalióti,ȱapeleaz©ȱ laȱ cuvîntulȱaiȱclaritate,ȱ
reprezentanôiȱ vizeaz©ȱ
gîndiriiȱ „formaȱ
pozitiviste,ȱ
intern©”,ȱ aceeaȱ careȱ seȱ iveóteȱ misticȱ înȱ momenteȱ deȱ extaz©.ȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
CitimȱînȱDespreȱnumeleȱdivine:ȱ„kiȱ(noôiunile)ȱfrumosȱóiȱînôeleptȱ
aóaȱ sporadiceȱ înȱ anumiteȱ epoci)ȱ esteticiiȱ filocalice.ȱ Capitolulȱ
seȱrefer©ȱ(cuȱlaud©)ȱlaȱtoat©ȱdumnezeirea.ȱTotȱastfelȱóiȱlumin©,ȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ
óiȱ Kuhn,ȱ
acôiuneaȱ luiȱlucrareȱ
Dumnezeu,ȱdevenit©ȱ óiȱ celebr©ȱ
cauz©,ȱ maiȱ alesȱ prinȱ
óiȱ toateȱ cîteȱ criticileȱ
aparôinȱ
întregiiȱ dumnezeiri”
careȱ iȱ sȬauȱ 8) .ȱ Înȱ toateȱ
adus,ȱ cuprindeȱ multeȱlucr©rileȱ sale,ȱ Sf.ȱ
inexactit©ôiȱ Dionisieȱ Seȱ
óiȱ confuzii.ȱ seȱ
arat©ȱ interesatȱ deȱ modalit©ôileȱ deȱ apariôieȱ aleȱ dumnezeirii,ȱ înȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
multipleȱchipuriȱsimbolice.ȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
Artaȱ faceȱ óiȱ eaȱ parteȱ dintreȱ semneleȱ minunateȱ deȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
apariôie,ȱîns©ȱnuȬóiȱpoateȱasumaȱrolulȱdeȱprezentareȱaȱUnului,ȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
ciȱnumaiȱalterit©ôileȱLui.ȱÎnȱfuncôieȱdeȱalegereaȱalterit©ôilor,ȱseȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
diferenôiaz©ȱ artaȱ apusean©ȱ deȱ împrumuturiȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ laȱ sfîróitulȱ mileniului,ȱ
platonieneȱ deȱlaȱ
cîndȱ
Sf.ȱ
aceastaȱîncepeȱs©ȱexiste,ȱfaô©ȱdeȱceaȱr©s©ritean©ȱdeȱtipȱbizantin,ȱ
Augustinȱ sauȱ augustinieneȱ laȱ Sf.ȱ Tomaȱ dinȱ Aquino.ȱ Apelîndȱ
cuȱ oȱ autorȱ
laȱ unȱ tradiôieȱ multȱ maiȱ îndelungat©.ȱ
contemporanȱ (F.P.ȱ Chambers),ȱ Artaȱcareȱ
nuȱ înȱînf©ôióeaz©ȱ
lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ
Persoanaȱ luiȱ Dumnezeu,ȱ înȱ accepôiuneȱ
seȱ arat©ȱ preocupatȱ anatomic©,ȱ
doarȱ tangenôialȱ deȱdeoareceȱ
esteticaȱ
nuȱ neȱ esteȱtratatulȱ
medieval©,ȱ dat©ȱ spreȱ cunoaótereȱ
citatȱ încearc©ȱ direct©.ȱlipsaȱ
s©ȱ expliceȱ Ceeaȱ deȱceȱ niȱ seȱ
interesȱ aȱ
transmiteȱ prinȱ art©ȱ
Bisericiiȱ pentruȱ oriȱ prinȱ
problemeleȱ oȱ imagoȱ Dei,ȱ vagȱ
revelaôieȱ esteȱreclam©ȱpresiuneaȱ
frumosului;ȱseȱ
semnalat©ȱ óiȱ convenôional©,ȱ
strivitoareȱ asupraȱ ôinîndȱ deȱ simbolicaȱ
spirituluiȱ exercitat©ȱdeȱ foculuiȱ óiȱ aȱ
moralaȱ religioas©ȱóiȱ

85
15
101
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ sȬaȱ stinsȱ teoriaȱ perisabilit©ôiiȱ dinȱ conótiinôaȱ lumiiȱ
luminii.ȱCîndȱîntrȬunȱtratatȱdeȱIstoriaȱesteticiiȱ(GilbertȬKuhn)ȱseȱ
spuneȱ c©ȱ Alȱ
cultivate.ȱ sfinôiiȱ p©rinôiȱ
VIIȬleaȱ óiȬauȱInternaôionalȱ
Congresȱ închipuitȱ reprezentareaȱ
deȱ estetic©ȱ dinȱluiȱ
Dumnezeuȱ înȱ art©,ȱ r©sfrîntȱ
1972,ȱ deȱ laȱ Bucureóti,ȱ caȱ înȱ oglind©,ȱ
sȬaȱ desf©óuratȱ autoriiȱsemnificativ:ȱ
subȱ antetulȱ emitȱ oȱ ideeȱ
dispariôiaȱ
eretic©.ȱ artei.ȱ Aȱ separaȱ
Imagineaȱ Unuluiȱartaȱ
nuȱ poateȱ fiȱ mimat©,ȱ
deȱ religieȱ pentruȱreprodus©ȱ
aȱ leȱ puneȱoriȱ
înȱ
multiplicat©ȱînȱcopii,ȱîntrucîtȱnuȱseȱrisipeóteȱînȱformeȱnaturaleȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
óiȱ panteiste;ȱ eaȱ niciȱ nuȱ seȱ manifest©ȱ dinȱ transcendentȱ caȱ oȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
surs©ȱ
predicatȱclar©,ȱ obiectiv©.ȱ nihilismulȱ
óiȱ dezvoltatȱ Dac©ȱ înȱ conótiinôaȱ raôionalist©ȱ
religiosȱ prinȱ óiȱ
afirmaôiiȱ
geometrizant©ȱaȱoccidentuluiȱcatolic,ȱDumnezeuȱesteȱreceptatȱ
tulbur©toareȱ óiȱ consternante.ȱ Înȱ primulȱ rînd,ȱ aȱ lansatȱ tezaȱ
caȱoȱserieȱnumeric©ȱ(Dante,ȱDivinaȱComedie)ȱsauȱseȱreflect©ȱdeȱ
óocant©,ȱ tipicȱ protestant©ȱ óiȱ eretic©,ȱ despreȱ istoricitateaȱ
susȱ înȱ josȱcreótinȱ
misteruluiȱ caȱ întrȬoȱ oglind©,ȱ aceastaȱ
fundamentalȱ înseamn©ȱ
ói,ȱ implicit,ȱ despreȱoȱ judecat©ȱ
„moartea”ȱ
cuprins©ȱ înȱ luminaȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ clar©,ȱ
înȱ alȱ ceȱ rînd,ȱ
doileaȱ caracterizeaz©ȱ toateȱ teologiileȱ
aȱ maiȱ susôinutȱ (ceeaȱ ceȱ
apusene.ȱ
realitateaȱ R©mîneȱ
contraziceȱ s©ȱdeȱ
reformul©mȱ
laȱ distanô©)ȱ ideeaȱ înȱ spiritȱ
c©ȱ religiaȱ cartezian,ȱ
creótin©ȱ nuȱ aȱ
lumin©ȱ „clar©ȱ óiȱ distinct©”,ȱ pentruȱ aȱ identificaȱ unulȱ dintreȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
izvoareleȱ teorieiȱ contemporaneȱ despreȱ „moarteaȱ luiȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
Dumnezeu”.ȱLuminaȱclar©ȱlimiteaz©ȱspeculaôiaȱteologic©.ȱEaȱseȱ
înȱ masseȱ decîtȱ afirmaôiile,ȱ putîndȱ fiȱ transformateȱ ȱ înȱ frazeȱ
transform©ȱ întrȬunȱ conceptȱ adecvatȱ filozofieiȱ religiei,ȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
justificîndȱ astfel,ȱ înȱ termeniȱ comuniȱ óiȱ raôionali,ȱ oriceȱ tipȱ deȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
experienô©ȱsensibil©ȱdesp©rôit©ȱdeȱmistic©.ȱ
bineȱ deȱ unȱ secol,ȱ s©ȱ stopezeȱ oriceȱ încercareȱ deȱ gîndireȱ
Înȱ accepôiuneaȱ ortodoxiei,ȱ luminaȱ înȱ careȱ seȱ înf©óoar©ȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
Dumnezeu,ȱ înȱ momenteleȱ augusteȱ aleȱ revelaôieiȱ Sale,ȱ înȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
Schimbareaȱlaȱfaô©,ȱdeȱpeȱmunte,ȱsimbolizeaz©ȱenergiileȱdivineȱ
unorȱ clericiȱ iezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱ (Dubos),ȱ Batteauxȱ sauȱ André,ȱ deȱ
óiȱ semneleȱ deȱ recunoaótere,ȱ nuȱ reprezentareaȱ luiȱ mimetic©.ȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
Folosimȱ
frumosului,ȱ termeniiȱ
gustului,ȱ„chip”ȱ óiȱ „asem©nare”ȱ
sentimentuluiȱ înȱ sensulȱ
óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱuneiȱ
fostȱ
teologiiȱ catafatice,ȱ
seriosȱ afectateȱ îns©ȱtendinôe,ȱ
deȱ noileȱ eiȱ trimitȱ laȱ valorificauȱ
careȱ oȱ realitateȱelementulȱ
mistic©,ȱ
impalpabil©.ȱ Dac©ȱ lumina,ȱ
mundanȱ óiȱ raôional;ȱ nuȱ înȱ caȱconsensȱ
substitutȱóiȱalȱniciȱ
dumnezeirii,ȱ
înȱ paralelȱ arȱcuȱ
fiȱ
creat©,ȱ
adev©rulȱ arȱdeȱ
aveaȱ óiȱ form©;ȱ
credinô©,ȱ ciȱ înȱcaȱ urmare,ȱ
opoziôieȱ arȱ daunaȱ
óiȱ înȱ puteaȱ acestuiaȱ
fiȱ localizat©ȱ
dinȱ
c©p©tîndȱ
urm©.ȱ chipȱ vizibil,ȱ prinȱ r©sfrîngere,ȱ caȱ înȱ oglind©.ȱ Darȱ eaȱ
esteȱ necreat©ȱ
ȱ óiȱ perceput©,ȱ caȱ óiȱ frumuseôea,ȱ asemeneaȱ
„atributelorȱ divine”.ȱ 2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
Cîndȱ citim:ȱ „Hyperion,ȱ ceȱ dinȱ genuniȱ /ȱ
R©saiȱcȬoȬntreag©ȱlume,ȱ/ȱNuȱcereȱsemneȱóiȱminuniȱ/ȱCareȱnȬauȱ
ȱ
chipȱóiȱnume”,ȱpasajulȱpoeticȱseȱafl©,ȱdup©ȱp©rereaȱnoastr©,ȱînȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
perfect©ȱ concordanô©ȱ
acestoraȱ poateȱ cuȱ viziuneaȱ
faceȱ dou©ȱ constat©riȱortodox©ȱ
generale,ȱdespreȱ „luminaȱ
înȱ completareaȱ

14
86
102
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ
lin©”,ȱ taboric©ȱ maiȱ
óiȱ increat©.ȱ
sus:ȱ dorinôaȱ
Eaȱ esteȱ
expres©ȱ
invocat©ȱóiȱ unic©ȱ
óiȱ întrȬoȱ
aȱ oric©ruiȱ
celebr©ȱ
apologieȱcîntat©ȱînȱtimpulȱslujbeiȱdeȱsîmb©t©ȱseara,ȱpreg©tindȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
momentulȱ euharisticȱ
aceast©ȱ regul©)ȱ aȱ fostȱ alȱ
s©ȱ transsubstanôierii:ȱ
separe,ȱ cuȱ maxim©ȱ„Lumin©ȱ lin©,ȱ aȱ
acribie,ȱ valorileȱ
sfinteiȱ slaveȱ
întreȱ ele,ȱ caȱ oȱ/ȱ caleȱ
Aȱ Tat©luiȱ
deȱ accesȱceresc...”.ȱ
c©treȱ ceeaȱSintagmaȱ
ceȱ numimȱ esenôaȱ
versuluiȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
eminescianȱaȱ fostȱ decupat©ȱdintrȬunȱ versetȱ evanghelic:ȱ„Iisusȱ
aȱ zis:ȱ Dac©ȱ nuȱ vedeôiȱ semneȱ óiȱ minuni,ȱ cuȱ niciȱ unȱ chipȱ nuȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
credeôi”ȱ(Ioan,ȱ4.48).ȱ
ceeaȱ ceȱ iȬaȱ încurajatȱ peȱ uniiȱ specialiótiȱ s©Ȭlȱ considereȱ
Înȱ planulȱ
adev©ratulȱ artei,ȱ luminaȱ
întemeietorȱ clar©ȱ aȱÎnȱ
alȱ esteticii.ȱ fostȱ decisiv©ȱ
acelaóiȱ pentruȱ
sensȱ viaôaȱ
aȱ gînditȱ óiȱ
spiritual©ȱ
Hegel,ȱ cîndȱ aȱ aȱ
Occidentului.ȱ
desprinsȱ „ideeaȱ Eaȱ aȱsensibil©”ȱ
atrasȱ forôeleȱ creatoareȱ
deȱ „ideeaȱ înȱ
pur©”,ȱ
direcôiaȱ vizibiluluiȱ
temeiulȱ teoreticȱ óiȱ pragmaticului,ȱ
alȱ unuiȱ astfelȱ c©ȱsistemȱ
întregȱ óiȱ monumentalȱ formeleȱdeȱ
frumoaseȱauȱc©p©tatȱoȱanumit©ȱsummaȱdeȱcalit©ôiȱperceptibile:ȱ
gîndire,ȱ consacrat,ȱ întrȬoȱ prim©ȱ parte,ȱ teorieiȱ frumosuluiȱ
concreteôe,ȱ rotunjime,ȱ graôie,ȱ culoare,ȱ str©lucire,ȱ spreȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
satisfacôiaȱ deplin©ȱ aȱ simôurilorȱ óiȱ aȱ intelectului.ȱ Esteȱ oȱ art©ȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
falnic©,ȱ
Înȱ m©reaô©,ȱ
alȱ doileaȱ încrez©toare.ȱ
rînd,ȱ exist©ȱ Dorinôaȱ
doveziȱeiȱclareȱ
imperatoareȱ
c©ȱ autoriiȱdeȱ
instalareȱ înȱ concretȱ
raôionalióti,ȱ aȱ f©cutȬoȱ s©ȱ
reprezentanôiȱ aiȱutilizezeȱ
gîndiriiȱtoateȱ tipurileȱ
pozitiviste,ȱdeȱ
materialeȱ existenteȱ înȱ natur©,ȱ deȱ laȱ piatr©ȱ laȱ os,ȱ deȱ laȱ lut,ȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
culoareȱ óiȱ sunetȱ
aóaȱ sporadiceȱ laȱ corpulȱepoci)ȱ
înȱ anumiteȱ uman.ȱ Înȱ numeleȱ
esteticiiȱ variaôieiȱ
filocalice.ȱ óiȱ alȱ
Capitolulȱ
noului,ȱ aȱ încercatȱ tehnologiiȱ diverseȱ óiȱ aȱ biruitȱ înȱ experienôeȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ
dintreȱ Kuhn,ȱ
celeȱ maiȱlucrareȱ devenit©ȱ
îndr©zneôe.ȱ celebr©ȱ
Cîndȱ timpulȱ maiȱ alesȱp©rutȱ
iȱ sȬaȱ prinȱ criticileȱ
limitat,ȱ
stingherinduȬiȱ
careȱ iȱ sȬauȱ adus,ȱ libertateaȱ
cuprindeȱdeȱ miócare,ȱ
multeȱ aȱ inventatȱ
inexactit©ôiȱ ritmuriȱ
óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
inedite;ȱcîndȱspaôiulȱaȱdevenitȱneînc©p©tor,ȱaȱcuceritȱîntinderiȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
neb©nuite,ȱ ca,ȱ deȱ pild©,ȱ celebraȱ „perspectiv©ȱ italian©”ȱ înȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
pictur©.ȱArtiótiiȱuniôiȱdeȱveacuriȱ„înȱstudiiȱlungiȱóiȱgrele”ȱ(cumȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
scriaȱBaudelaireȱînȱsonetulȱFrumuseôea)ȱsȬauȱstr©duitȱtitanicȱs©ȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
coboareȱ artaȱ peȱ p©mînt,ȱ întrȬunȱ modȱ peȱ careȱ niciȱ nuȱ lȬarȱ fiȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
visatȱ Fericitulȱ
Dionisieȱ Augustin,ȱ d©ruindȬoȱ
PseudoȬAreopagitul,ȱ oamenilor;ȱ
împrumuturiȱ cerulȱ aȱ r©masȱ
platonieneȱ laȱ Sf.ȱ
gol.ȱ Esteȱ oȱ
Augustinȱ art©ȱ
sauȱ aȱ omuluiȱ laȱ
augustinieneȱ deȱSf.ȱ
aiciȱ óiȱ deȱ
Tomaȱ dinȱacum.ȱ „Voiȱ
Aquino.ȱ sînteôiȱ
Apelîndȱ
luminaȱlumii”,ȱseȱadreseaz©,ȱmustr©tor,ȱMîntuitorulȱucenicilorȱ
laȱ unȱ autorȱ contemporanȱ (F.P.ȱ Chambers),ȱ careȱ înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱ
s©iȱ ofȱ Taste,ȱ
(Matei,ȱ 5.14).ȱ
seȱSeȱ areȱpreocupatȱ
arat©ȱ înȱ vedereȱ doarȱ
luminaȱ lumiiȱ acesteia.ȱ
tangenôialȱ Nuȱ
deȱ esteticaȱ
întîmpl©torȱ sȬaȱ spusȱ
medieval©,ȱ tratatulȱ c©ȱîncearc©ȱ
citatȱ artaȱ aȱ s©ȱ
devenitȱ
expliceȱ apt©,ȱ
lipsaȱînȱ
deȱtimpurileȱ
interesȱ aȱ
moderne,ȱ s©ȱ concurezeȱ
Bisericiiȱ pentruȱ problemeleȱ ȱ ótiinôaȱ înȱ ȱ cunoaótereaȱ
frumosului;ȱseȱ complet©ȱ aȱ
reclam©ȱpresiuneaȱ
individuluiȱ óiȱ aȱ mediuluiȱ
strivitoareȱ asupraȱ spirituluiȱ socioȬcosmic.ȱ
exercitat©ȱdeȱTotulȱ
moralaȱ esteȱ adusȱ subȱ
religioas©ȱóiȱ

87
15
103
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ
simôuriȱ óiȱ observaôieȱ
sȬaȱ stinsȱ teoriaȱ
direct©,ȱ
perisabilit©ôiiȱ
strînsȱ înȱ concepteȱ
dinȱ conótiinôaȱ
óiȱ înȱ imaginiȱ
lumiiȱ
reflectate.ȱ
cultivate.ȱ Alȱ UnȱVIIȬleaȱ
asemeneaȱ modȱInternaôionalȱ
Congresȱ deȱ cunoaótereȱ deȱ seȱ numeóteȱ
estetic©ȱ dinȱ
catafaticȱ înȱBucureóti,ȱ
1972,ȱ deȱ laȱ teologieȱ sauȱsȬaȱ„pozitiv”,ȱ
desf©óuratȱpentruȱ c©ȱ seȱsemnificativ:ȱ
subȱ antetulȱ bazeaz©ȱ peȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ Aȱ separaȱ artaȱ deȱ religieȱ pentruȱ aȱ leȱ puneȱ înȱ
experienô©ȱóiȱpeȱceeaȱceȱôineȱdeȱevidenô©.ȱArtaȱseȱînscrieȱóiȱeaȱ
înȱ ordineaȱ catafaticului,ȱ atîtaȱ timpȱ cîtȱ înf©ôióeaz©ȱ alterit©ôileȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
Unuluiȱ înȱ manifest©riȱ (epifanii)ȱ clareȱ óiȱ distincte.ȱ Esteȱ oȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
frumuseôeȱ
predicatȱ óiȱ local©,ȱ senzitiv©,ȱ
dezvoltatȱ str©lucitoareȱ
nihilismulȱ óiȱ supraabundent©.ȱ
religiosȱ prinȱ afirmaôiiȱ
Dinȱ aceast©ȱ poziôieȱ
tulbur©toareȱ cîótigat©ȱ peȱ
óiȱ consternante.ȱ Înȱ contȱ
primulȱ propriuȱ
rînd,ȱ óiȱ înȱ miócareȱ
aȱ lansatȱ tezaȱ
dramatic©ȱ
óocant©,ȱ tipicȱpeȱ axaȱ diacroniei,ȱ
protestant©ȱ óiȱdecadenôaȱ reprezint©ȱ
eretic©,ȱ despreȱ singuraȱ
istoricitateaȱ
caleȱposibil©.ȱ
misteruluiȱ creótinȱ fundamentalȱ ói,ȱ implicit,ȱ despreȱ „moartea”ȱ
Luminaȱlin©ȱcunoaóteȱaltȱcursȱóiȱconfigurare.ȱDac©ȱluminaȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ aȱ maiȱ susôinutȱ (ceeaȱ ceȱ
clar©ȱ vineȱ contraziceȱ
realitateaȱ dinȱ transcendentȱ pentruȱ aȱ seȱ
deȱ laȱ distanô©)ȱ c©ȱ opriȱ înȱ mundan,ȱ
religiaȱ creótin©ȱ nuȱ f©r©ȱ

nostalgiaȱ întoarcerii,ȱ cealalt©ȱ nuȱ cunoaóteȱ odihnaȱ pîn©ȱ nuȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
revineȱlaȱsursaȱprimordial©.ȱLumeaȱeiȱdeȱjos,ȱundeȱpoposeóteȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ

înȱclip©,ȱ
masseȱ esteȱ aȱ obiectelorȱ
decîtȱ afirmaôiile,ȱcreaturate,ȱ
putîndȱ fiȱpreg©titeȱ
transformateȱpentruȱ ȱ înȱzborulȱ
frazeȱ
spreȱ înalt.ȱ Aventuraȱ aceastaȱ c©treȱ ceruriȱ poart©,ȱ înȱ teologie,ȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
denumireaȱ deȱ cunoaótereȱ apofatic©ȱ sauȱ „negativ©”.ȱ Eaȱ seȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
distingeȱprinȱaceeaȱc©,ȱpeȱm©sur©ȱceȱsporescȱdateleȱcunoaóteriiȱ
bineȱ deȱ unȱ secol,ȱ s©ȱ stopezeȱ oriceȱ încercareȱ deȱ gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
concrete,ȱpozitive,ȱcreóteȱóiȱnecunoaótereaȱînȱtotalitateaȱei.ȱ
SȬaȱ vorbitȱ multȱ despreȱ abstracôionismulȱ arteiȱ bizantineȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
óiȱ ortodoxeȱ
unorȱ (adeseaȱ
clericiȱ iezuiôi,ȱ Duȱnefavorabil,ȱ
Bosȱ (Dubos),ȱ dac©ȱ nuȱ cuȱ
Batteauxȱ sauȱreaȬvoinô©),ȱ
André,ȱ deȱ
despreȱ aspiraôiaȱ eiȱ metafizic©ȱ óiȱ mistic©,ȱ despreȱ ermetismulȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
simbolurilorȱ sacre.ȱ S©ȱ nuȱ
frumosului,ȱ gustului,ȱ leȱ consider©mȱ
sentimentuluiȱ deficienôe,ȱ ciȱauȱ
óiȱ imaginaôiei,ȱ calit©ôiȱ
fostȱ
stilisticeȱ specifice.ȱ
seriosȱ afectateȱ Luminaȱ
deȱ noileȱ lin©ȱ careȱ
tendinôe,ȱ seȱ faceȱ mesagerulȱ
valorificauȱ uneiȱ
elementulȱ
frumuseôiȱ
mundanȱ óiȱsubtileȱ óiȱ suprafireóti.ȱ
raôional;ȱ nuȱ înȱ consensȱ Dac©ȱ óiȱnȬoȱ
niciȱputemȱ percepeȱ
înȱ paralelȱ cuȱ
pentruȱ
adev©rulȱ aȱdeȱ
oȱ credinô©,ȱ
pip©iȱ óiȱ ciȱcuprindeȱ
înȱ opoziôieȱînȱ óiȱ
concepteȱ
înȱ daunaȱ îngheôate,ȱ
acestuiaȱ dinȱ nuȱ
înseamn©ȱ
urm©.ȱ c©ȱ nuȱ exist©.ȱ ÎntrȬunȱ cuvînt,ȱ artaȱ bizantin©ȱ înc©ȱ
urmeaz©ȱs©ȱfieȱdescoperit©,ȱrecunoscînduȬiȬse,ȱpeȱcîtȱomeneóteȱ
ȱ
esteȱ posibil,ȱ valoareaȱ2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
universal©ȱ óiȱ etern©.ȱ Luminaȱ clar©ȱ aȱ fostȱ
învestit©ȱdeȱDumnezeuȱs©ȱneȱôin©ȱcompanieȱînȱcerulȱnostruȱdeȱ
ȱ
jos;ȱ luminaȱ lin©,ȱ s©ȱ neȱ chemeȱ spreȱ Celȱ deȱ sus,ȱ înȱ speranôaȱ c©ȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
acestoraȱ poateȱ faceȱ dou©ȱ constat©riȱ generale,ȱ înȱ completareaȱ

14
88
104
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ maiȱ sus:ȱ dorinôaȱ expres©ȱ óiȱ unic©ȱ aȱ oric©ruiȱ
vomȱputeaȱajungeȱlaȱelȱînȱunaȱdintreȱexistenôeleȱceȱneȬauȱfostȱ
date.ȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
aceast©ȱ ȱ regul©)ȱ aȱ fostȱ s©ȱ separe,ȱ cuȱ maxim©ȱ acribie,ȱ valorileȱ
întreȱ ȱele,ȱ caȱ oȱ caleȱ deȱ accesȱ c©treȱ ceeaȱ ceȱ numimȱ esenôaȱ
2.ȱSensibilitateaȱestetic©ȱóiȱsensibilitateaȱmistic©ȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
ȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
ceeaȱ a)ȱSimôulȱesteticȱ
ceȱ iȬaȱ încurajatȱ peȱ uniiȱ specialiótiȱ s©Ȭlȱ considereȱ
ȱ
adev©ratulȱ întemeietorȱ alȱ esteticii.ȱ Înȱ acelaóiȱ sensȱ aȱ gînditȱ óiȱ
Hegel,ȱ Esteticaȱ
cîndȱ aȱpozitivist©ȱ accept©ȱ
desprinsȱ „ideeaȱ existenôaȱdeȱ
sensibil©”ȱ aȱ „ideeaȱ
dou©ȱ simôuriȱ
pur©”,ȱ
specializateȱ
temeiulȱ teoreticȱ pentruȱ alȱpercepôieȱ óiȱ sensibilitateȱ
unuiȱ întregȱ estetic©:ȱ
óiȱ monumentalȱ v©zulȱdeȱ
sistemȱ óiȱ
auzul.ȱ
gîndire,ȱ Primulȱ întemeiaz©ȱ
consacrat,ȱ întrȬoȱarteleȱ
prim©ȱspaôialeȱ
parte,ȱ (pictura,ȱ sculptura,ȱ
teorieiȱ frumosuluiȱ
arhitectura),ȱ alȱ doileaȱ st©ȱ laȱ bazaȱ artelorȱ temporaleȱ (muzica,ȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
poezia).ȱNiciȱv©zul,ȱniciȱauzulȱnuȱfuncôioneaz©ȱînȱchipȱabsolutȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
independent,ȱ ciȱ sintetic,ȱ
Înȱ alȱ doileaȱ unificator;ȱ
rînd,ȱ exist©ȱ iaȱ naótereȱ
doveziȱ unȱ simôȱ
clareȱ c©ȱ special,ȱ
autoriiȱ
tipicȱ uman,ȱ care,ȱ
raôionalióti,ȱ înȱ tratate,ȱ poart©ȱ
reprezentanôiȱ aiȱ denumireaȱ simôȱ estetic:ȱ
gîndiriiȱ deȱ pozitiviste,ȱ
esteȱ unȱ simôȱ spiritualizat,ȱ metafizic,ȱ nuȱ fiziologic,ȱ iarȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
denumireaȱtrebuieȱpreluat©ȱmetaforic,ȱpentruȱc©ȱniciȱoȱexistenô©ȱ
aóaȱ sporadiceȱ înȱ anumiteȱ epoci)ȱ esteticiiȱ filocalice.ȱ Capitolulȱ
nuȱpoateȱpretindeȱc©ȱoȱasemeneaȱrealitateȱsubtil©ȱarȱaveaȱcauzeȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱ
organice,ȱ lucrareȱ
localizate.ȱ devenit©ȱ
Ochiulȱ celebr©ȱ
inteligentȱ óiȱmaiȱ alesȱ
auzulȱ prinȱ criticileȱ
d©ruiteȱ cuȱ harȱ
divinȱ
careȱ iȱsupunȱ materiaȱ
sȬauȱ adus,ȱ brut©ȱ uneiȱ
cuprindeȱ multeȱ transfigur©riȱ
inexactit©ôiȱcomparabileȱ
óiȱ confuzii.ȱ cuȱ
Seȱ
tainaȱeuharistic©.ȱFireóte,ȱdeȱunȱgradȱinferior.ȱCeeaȱceȱvedemȱóiȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
auzimȱnuȱmaiȱôineȱdeȱdomeniulȱcantit©ôii,ȱciȱalȱcalit©ôii,ȱr©mîneȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
doarȱ iluziaȱ asem©n©riiȱ întreȱ „naturaȱ caȱ dat”,ȱ cumȱ spuneauȱ ceiȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
vechi,ȱ óiȱ „naturaȱ caȱ faptȱ artistic”.ȱ Cantitateaȱ limiteaz©;ȱ esteȱ unȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
paradoxȱdeȱcareȱlumeaȱmodern©ȱaȱluatȱcunoótinô©ȱdeȱmulteȱoriȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
óiȱ aȱ fostȱ nevoit©ȱ
Dionisieȱ s©Ȭlȱ repeteȱ înȱ lucr©rileȱ
PseudoȬAreopagitul,ȱ împrumuturiȱ îndr©zneôeȱ óiȱ inspirateȱ
platonieneȱ laȱ Sf.ȱ
aleȱunorȱmoderniȱcaȱRenéȱGuénonȱ(Domniaȱcantit©ôiiȱóiȱsemneleȱ
Augustinȱ sauȱ augustinieneȱ laȱ Sf.ȱ Tomaȱ dinȱ Aquino.ȱ Apelîndȱ
vremurilor).ȱ
laȱ unȱ autorȱNuȱ seȱ poateȱ stabiliȱ
contemporanȱ oȱ relaôieȱ deȱ
(F.P.ȱ Chambers),ȱ form©ȱ
careȱ oriȱ deȱ
înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ
substanô©ȱ întreȱ seȱ
bloculȱ
arat©ȱdeȱ marmor©ȱdoarȱ
preocupatȱ óiȱ extractulȱ deȱ deȱ
tangenôialȱ plant©ȱ dinȱ
esteticaȱ
careȱ seȱ prelucreaz©ȱ
medieval©,ȱ diveróiȱ
tratatulȱ citatȱ coloranôi.ȱ
încearc©ȱ Înȱ schimb,ȱ
s©ȱ expliceȱ lipsaȱcalitateaȱ esteȱ
deȱ interesȱ aȱ
unȱ conceptȱ
Bisericiiȱ deschis.ȱ Eaȱ
pentruȱ problemeleȱ unific©ȱ diversulȱ
frumosului;ȱseȱ material,ȱ
reclam©ȱpresiuneaȱ
spiritualizînduȬl.ȱ
strivitoareȱ asupraȱExtractulȱ
spirituluiȱ deȱ plant©ȱ traseaz©ȱ
exercitat©ȱdeȱ liniileȱ
moralaȱ cromaticeȱ
religioas©ȱóiȱ

89
15
105
Petru Ursache

ast©ziȱ
aleȱ unuiȱ
nuȱpersonajȱ
sȬaȱ stinsȱîntrȬoȱ
teoriaȱpictur©ȱ
perisabilit©ôiiȱ
deȱ gen,ȱdinȱf©cînduȬlȱ
conótiinôaȱ accesibilȱ
lumiiȱ
vederiiȱóiȱidentificabilȱînȱplanulȱexistenôei.ȱMarmoraȱseȱpreteaz©ȱ
cultivate.ȱ Alȱ VIIȬleaȱ Congresȱ Internaôionalȱ deȱ estetic©ȱ dinȱ
óiȱ eaȱdeȱ
1972,ȱ laȱlaȱ
model©riȱ
Bucureóti,ȱ înȱsȬaȱ
liniiȱ cromatice,ȱ
desf©óuratȱ subȱastfelȱ
antetulȱc©,ȱ împotrivaȱ
semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ
tehnicilorȱ totalȱ Aȱ
diferite,ȱ
separaȱ imagineaȱ
artaȱ deȱ pictat©ȱ cap©t©ȱ asem©n©riȱ
religieȱ pentruȱ aȱ leȱ puneȱ cuȱ
înȱ
ceaȱsculptat©.ȱCineȱcontempl©ȱdou©ȱopereȱînseriateȱînȱramurileȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
amintiteȱ aleȱ arteiȱ nuȱ seȱ maiȱ gîndeóteȱ laȱ materie,ȱ decîtȱ dac©ȱ leȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
raporteaz©ȱ
predicatȱ óiȱlaȱdezvoltatȱ
preô,ȱ limitînduȬle,ȱ
nihilismulȱdinȱ nou,ȱ laȱ
religiosȱ prinȱ cantitateȱ óiȱ
afirmaôiiȱ
sustr©gînduȬleȱsfereiȱdeȱinteresȱestetic.ȱ
tulbur©toareȱ óiȱ consternante.ȱ Înȱ primulȱ rînd,ȱ aȱ lansatȱ tezaȱ
Auzulȱ
óocant©,ȱ óiȱ protestant©ȱ
tipicȱ v©zul,ȱ caȱ biȬunitateȱ
óiȱ eretic©,ȱsintetic©,ȱ
despreȱ facȱ posibil©ȱ
istoricitateaȱ
interrelaôiaȱ dintreȱfundamentalȱ
misteruluiȱ creótinȱ arteȱ sauȱ creeaz©ȱ dificult©ôiȱ
ói,ȱ implicit,ȱ înȱ„moartea”ȱ
despreȱ problemaȱ
integr©riiȱ dansuluiȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ înȱînȱ
alȱordineȱ
doileaȱmorfologic©,ȱ
rînd,ȱ aȱ maiȱ datȱ fiindȱ c©ȱ(ceeaȱ
susôinutȱ statutulȱ
ceȱ
s©uȱdeȱ„art©ȱmixt©”ȱîiȱpermiteȱs©ȱadereȱóiȱlaȱimagineȱspaôial©,ȱóiȱ
realitateaȱ contraziceȱ deȱ laȱ distanô©)ȱ c©ȱ religiaȱ creótin©ȱ nuȱ aȱ
laȱ imagineȱ temporal©.ȱ Regîndimȱ relativitateaȱ graniôeiȱ dintreȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
spaôiuȱ óiȱ timp,ȱ respectivȱ dintreȱ auzȱ óiȱ v©z,ȱ tocmaiȱ datorit©ȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
tendinôelorȱdeȱîmbinareȱóiȱdesfacere.ȱCîndȱrecit©ȱcinevaȱpoeziaȱ
înȱ masseȱ decîtȱ afirmaôiile,ȱ putîndȱ fiȱ transformateȱ ȱ înȱ frazeȱ
Laculȱ deȱEminescuȱsauȱ Luceaf©rul,ȱpeȱm©suraȱderul©riiȱtextelorȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
receptateȱ auditivȱ óiȱ înȱ ritmicaȱ timpului,ȱ seȱ desf©óoar©ȱ óiȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
secvenôeȱ
bineȱ deȱ perceptibileȱ
unȱ secol,ȱ s©ȱ vizual,ȱ
stopezeȱc©utînduȬóiȱ întindereȱdeȱ
oriceȱ încercareȱ óiȱ gîndireȱ
contur.ȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
Sesizîndȱ acestȱ fenomenȱ curiosȱ careȱ provoac©ȱ senzaôiiȱ
ambivalente,ȱLessingȱsȬaȱv©zutȱnevoitȱs©ȱteoretizezeȱînȱleg©tur©ȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
cuȱ libert©ôileȱ
unorȱ óiȱ limiteleȱ
clericiȱ iezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱcelorȱ dou©ȱ tipuriȱ
(Dubos),ȱ deȱ arte,ȱ
Batteauxȱ liberaleȱdeȱ
sauȱ André,ȱ óiȱ
spaôiale;ȱ dinȱ acestȱ motiv,ȱ elȱ aȱ trecutȱ mult©ȱ vremeȱ dreptȱ unȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
novatorȱ
frumosului,ȱînȱ gîndireaȱ
gustului,ȱ estetic©.ȱ Realitateaȱóiȱpoetic©ȱ
sentimentuluiȱ sȬaȱ deplasatȱ
imaginaôiei,ȱ laȱ
auȱ fostȱ
nivelȱ
seriosȱdeȱ conótiinô©,ȱ
afectateȱ iarȱ spaôiulȱ
deȱ noileȱ óiȱ timpulȱ
tendinôe,ȱ auȱ devenitȱelementulȱ
careȱ valorificauȱ funcôiuni,ȱ
imagini.ȱ
mundanȱDep©óindȱ sferaȱ
óiȱ raôional;ȱ nuȱcantitativului,ȱ
înȱ consensȱ óiȱ timpulȱ
niciȱ óiȱ
înȱspaôiulȱ
paralelȱsȬauȱ
cuȱ
transfiguratȱ
adev©rulȱ deȱînȱ valoriȱ calitativeȱ
credinô©,ȱ óiȱ corespondente.ȱ
ciȱ înȱ opoziôieȱ Acestaȱ esteȱ
óiȱ înȱ daunaȱ acestuiaȱ dinȱ
temeiulȱ
urm©.ȱ interrelaôiilorȱ dintreȱ arte,ȱ cuȱ punctȱ deȱ plecareȱ înȱ
caracterulȱdeschisȱalȱcelorȱdou©ȱsimôuriȱesteticeȱspecializate.ȱ
ȱ
Valorileȱ corespondenteȱ2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
despreȱ careȱ vorbeamȱ (ca,ȱ deȱ
pild©,ȱȱ ritmulȱ dinȱ muzic©ȱ înȱ raportȱ cuȱ ritmulȱ dinȱ arhitectur©,ȱ
perspectivaȱliniar©ȱdinȱpictur©ȱóiȱparcursulȱmelodicȱdinȱmuzic©)ȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
reprezint©ȱ
acestoraȱ poateȱ unȱ faceȱ
aspectȱ
dou©ȱ alȱconstat©riȱ
morfologieiȱ artei.ȱînȱImpresiaȱ
generale,ȱ completareaȱdeȱ

14
90
106
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ
concreteôeȱ ceȱ rezult©ȱ
maiȱ sus:ȱdeȱ dorinôaȱ
aiciȱ nuȱexpres©ȱ
seȱ confirm©ȱ
óiȱ unic©ȱ peȱ aȱ oric©ruiȱ
planulȱ
materialului,ȱ niciȱ m©carȱ alȱ formeiȱ „pip©ibile”ȱ (deȱ pild©,ȱ unȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
ornamentȱ arhitectonicȱ
aceast©ȱ regul©)ȱ aȱ fostȱ s©ȱóiȱsepare,ȱ
oȱ divagaôieȱ instrumental©,ȱ
cuȱ maxim©ȱ întrȬoȱ
acribie,ȱ valorileȱ
secvenô©ȱ
întreȱ ele,ȱdeȱcaȱconcert),ȱ
oȱ caleȱ deȱciȱ peȱ celȱ alȱ
accesȱ idealit©ôii.ȱ
c©treȱ ceeaȱ ceȱ Doarȱ
numimȱ esenôaȱ
aóaȱ sîntemȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
îndrept©ôiôiȱs©ȱîntrez©rimȱleg©turiȱsubtileȱîntreȱcatedralaȱgotic©ȱ
óiȱmuzicaȱluiȱBach.ȱSpaôiulȱvizualizatȱalȱdomului,ȱîncremenitȱînȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
piatr©ȱ
ceeaȱ ceȱóiȱ înȱ liniiȱ
iȬaȱ drepte,ȱ pareȱ
încurajatȱ c©ȱ st©ȱspecialiótiȱ
peȱ uniiȱ gataȱ s©ȱ seȱs©Ȭlȱ
pulverizezeȱ
considereȱînȱ
suneteȱ cristaline,ȱ
adev©ratulȱ înȱ timpȱ
întemeietorȱ alȱceȱ oratoriulȱ
esteticii.ȱ Înȱseȱ înalô©ȱsensȱ
acelaóiȱ maiestuosȱ spreȱ
aȱ gînditȱ óiȱ
cer,ȱn©valnicȱóiȱdeȱneclintit.ȱEȱposibilȱcaȱvizualulȱs©ȱseȱtransfereȱ
Hegel,ȱ cîndȱ aȱ desprinsȱ „ideeaȱ sensibil©”ȱ deȱ „ideeaȱ pur©”,ȱ
înȱ auditiv,ȱ
temeiulȱ iarȱ acestaȱ
teoreticȱ dinȱ urm©ȱs©ȱseȱ
alȱ unuiȱ întregȱ óiȱ spaôializeze.ȱ
monumentalȱ Prinȱ aceasta,ȱ
sistemȱ deȱ
atingemȱ
gîndire,ȱ oȱ problem©ȱ întrȬoȱ
consacrat,ȱ cevaȱ maiȱ special©,ȱ
prim©ȱ teorieiȱvizionarismulȱ
óiȱ anumeȱ
parte,ȱ frumosuluiȱ
arteiȱói,ȱtotodat©,ȱlimitaȱ„deȱsus”ȱaȱposibileiȱeiȱfiinô©ri.ȱC©ciȱartaȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
laic©ȱóiȱprofan©,ȱpornindȱdeȱlaȱmateriaȱpeȱcareȱnuȱtotdeaunaȱoȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
transsubstanôializeaz©ȱ
Înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ profundȱ óiȱ inspirat,ȱ
exist©ȱ doveziȱesteȱ condamnat©ȱ
clareȱ c©ȱ autoriiȱs©ȱ
poarteȱînsemneleȱproprieiȱlimit©ri.ȱÎnôelesulȱeiȱmajorȱconduceȱlaȱ
raôionalióti,ȱ reprezentanôiȱ aiȱ gîndiriiȱ pozitiviste,ȱ
formalismulȱ óiȱ idealismulȱ estetic,ȱ unȱ idealismȱ bineȱ temperatȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
datorit©ȱ aparatuluiȱ
aóaȱ sporadiceȱ conceptualȱ
înȱ anumiteȱ epoci)ȱc©ruiaȱ iȱ seȱfilocalice.ȱ
esteticiiȱ conformeaz©.ȱ Dac©ȱ
Capitolulȱ
esteȱ s©Ȭiȱ d©mȱ crezareȱ aceluiaóiȱ Renéȱ Guénon,ȱ cumȱ c©ȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱarȱ
raôionalismulȱ lucrareȱ devenit©ȱ celebr©ȱ
fiȱ precursorulȱ imediatȱ maiȱ
alȱ alesȱ prinȱ criticileȱ
materialismului,ȱ
înseamn©ȱ
careȱ iȱ sȬauȱc©ȱadus,ȱ
niciȱ înȱ ficôiunileȱ
cuprindeȱ celeȱ inexactit©ôiȱ
multeȱ maiȱ pureȱ aleȱ óiȱ idealismuluiȱ
confuzii.ȱ Seȱ
esteticȱartaȱnuȱreuóeóteȱs©ȱdep©óeasc©ȱlimiteleȱunorȱcondiôion©riȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
strictȱumaneȱói,ȱprinȱaceasta,ȱpasagere.ȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
Darȱ pîn©ȱ s©ȱ demonstrezeȱ Lessing,ȱ înȱ Laokoonulȱ s©u,ȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
funcôiaȱ structurant©ȱ óiȱ unificatoareȱ aȱ imaginii,ȱ arteleȱ spaôialeȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
(vizuale)ȱóiȱtemporaleȱ(auditive)ȱauȱpurtatȱunȱîndelungȱóiȱpreaȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
obositorȱ r©zboi.ȱ Diferiteȱ epociȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ leȬauȱ suprasolicitatȱ
împrumuturiȱ platonieneȱ cîndȱ peȱ
laȱ Sf.ȱ
unele,ȱ
Augustinȱ cîndȱ
sauȱpeȱ altele,ȱ dezv©luindȱ
augustinieneȱ concepôiiȱ
laȱ Sf.ȱ Tomaȱ specificeȱ
dinȱ Aquino.ȱ unorȱ
Apelîndȱ
vremuriȱmaiȱmultȱsauȱmaiȱpuôinȱconservatoareȱsauȱmentalit©ôiȱ
laȱ unȱ autorȱ contemporanȱ (F.P.ȱ Chambers),ȱ careȱ înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱ
deȱ ofȱ Taste,ȱ
breasl©.ȱ Celȱ seȱ
maiȱ interesantȱ
arat©ȱ dintreȱ
preocupatȱ protagoniótiiȱ
doarȱ tangenôialȱacestorȱ ideiȱ
deȱ esteticaȱ
conflictualeȱ niȱ seȱ pareȱ
medieval©,ȱ tratatulȱ Leonardoȱ
citatȱ încearc©ȱ daȱ Vinci.ȱ Înȱ
s©ȱ expliceȱ introducereaȱ
lipsaȱ deȱ interesȱlaȱaȱ
Tratatulȱdespreȱpictur©,ȱpuneȱînȱantitez©ȱv©zulȱóiȱauzul,ȱprovocîndȱ
Bisericiiȱ pentruȱ problemeleȱ frumosului;ȱseȱ reclam©ȱpresiuneaȱ
r©sturnareaȱraporturilorȱvaloriceȱînȱteoriaȱtradiôional©ȱaȱartelorȱ
strivitoareȱ asupraȱ spirituluiȱ exercitat©ȱdeȱ moralaȱ religioas©ȱóiȱ

91
15
107
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ sȬaȱ stinsȱ teoriaȱ perisabilit©ôiiȱ dinȱ conótiinôaȱ lumiiȱ
liberaleȱ(temporaleȱóiȱauditive)ȱóiȱmecaniceȱ(spaôialeȱóiȱvizuale).ȱ
Elȱ scrie:ȱ „Astfel,ȱ
cultivate.ȱ simôurileȱ
Alȱ VIIȬleaȱ Congresȱ stauȱInternaôionalȱ
deopotriv©ȱ departeȱ unulȱdinȱ
deȱ estetic©ȱ deȱ
altul;ȱ deȱlaȱ
1972,ȱ deȱ aceea,ȱ euȱ socotescȱ
Bucureóti,ȱ c©ȱ picturaȱ
sȬaȱ desf©óuratȱ subȱst©ȱ maiȱ semnificativ:ȱ
antetulȱ presusȱ decîtȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ Aȱ separaȱ artaȱ deȱ religieȱ pentruȱ aȱ leȱ puneȱ înȱ
poezia”ȱ(ediôiaȱromâneasc©,ȱ1971,ȱp.ȱ36).ȱ
Pentruȱ esteticaȱ teologic©,ȱ simôurileȱ specializateȱ înȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
receptareaȱóiȱsensibilizareaȱformelorȱconcreteȱcap©t©ȱînôelesuriȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
noi,ȱ înȱ acordȱ
predicatȱ óiȱ cuȱ surseleȱ deȱ
dezvoltatȱ existenô©ȱreligiosȱ
nihilismulȱ aleȱ credinciosului,ȱ totalȱ
prinȱ afirmaôiiȱ
opuseȱ laicului.ȱ
tulbur©toareȱ óiȱ Idealulȱ deȱ viaô©ȱ
consternante.ȱ Înȱalȱ acestuiaȱ
primulȱ dinȱaȱurm©ȱ
rînd,ȱ lansatȱareȱ caȱ
tezaȱ
temeiȱmateria,ȱpeȱcareȱoȱcultiv©ȱînȱdiferiteȱchipuri,ȱînȱvedereaȱ
óocant©,ȱ tipicȱ protestant©ȱ óiȱ eretic©,ȱ despreȱ istoricitateaȱ
profituluiȱ propriuȱfundamentalȱ
misteruluiȱ creótinȱ óiȱ imediat.ȱói,ȱReprezent©rileȱ
implicit,ȱ despreȱ saleȱ vorȱ fiȱ
„moartea”ȱ
totdeaunaȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ clareȱ înȱ
óiȱ conceptibile,ȱ
alȱ doileaȱ rînd,ȱ asigurînduȬseȱ c©ȱ zborulȱ
aȱ maiȱ susôinutȱ înȱ
(ceeaȱ ceȱ
imaginaôieȱnuȱtrebuieȱs©ȱdep©óeasc©ȱlimiteleȱpermise.ȱChiarȱînȱ
realitateaȱ contraziceȱ deȱ laȱ distanô©)ȱ c©ȱ religiaȱ creótin©ȱ nuȱ aȱ
experienôeleȱceleȱmaiȱlibere,ȱdeȱtipulȱ„formelorȱdiforme”,ȱcumȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
leȱnumeaȱBlaga,ȱnuȱscap©ȱdinȱvedereȱcondiôionareaȱsaȱuman©ȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
deȱ materie.ȱ
înȱ masseȱ decîtȱIlogicul,ȱ
afirmaôiile,ȱabsurdul,ȱ
putîndȱ fiȱ grotescul,ȱ
transformateȱmonstruosul,ȱ
ȱ înȱ frazeȱ
concepteȱ negativeȱ careȱ dauȱ impresiaȱ deȱ multiplicitateȱ óiȱ deȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
înnoire,ȱ creeaz©ȱ numaiȱ iluziaȱ unorȱ deschideriȱ orizontice.ȱ Eleȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
seȱafl©,ȱdeȱfapt,ȱînȱcorelaôieȱcuȱoȱserieȱdeȱcategoriiȱpozitiveȱdinȱ
bineȱ deȱ unȱ secol,ȱ s©ȱ stopezeȱ oriceȱ încercareȱ deȱ gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
sferaȱlogicului,ȱaȱnaturalului,ȱceeaȱceȱconduce,ȱînȱansamblu,ȱlaȱ
„normalizarea”ȱ cunoaóterii.ȱ Sursaȱ deȱ existenô©ȱ aȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
credinciosului,ȱ
unorȱ careȱDuȱ
clericiȱ iezuiôi,ȱ faceȱBosȱ
obiectulȱ adev©ruluiȱ
(Dubos),ȱ Batteauxȱteologic,ȱ
sauȱ André,ȱseȱ afl©ȱ
deȱ
înȱ alt©ȱ direcôie,ȱ óiȱ anumeȱ înȱ idealitateaȱ mîntuiriiȱ óiȱ sfinôeniei.ȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
Credinciosulȱ nuȱ întoarceȱ
frumosului,ȱ gustului,ȱ spateleȱ mediuluiȱ
sentimentuluiȱ înconjur©tor,ȱ
óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱ fostȱ
pentruȱ aȱ r©mîneȱ
seriosȱ afectateȱ deȱcuȱ privireaȱ
noileȱ aôintit©ȱ
tendinôe,ȱ careȱînȱ transcendentȱ
valorificauȱ óiȱ cuȱ
elementulȱ
gîndulȱ
mundanȱ laȱóiȱ
ziuaȱ deȱ mîine.ȱ
raôional;ȱ nuȱ Elȱ
înȱseȱ implic©ȱóiȱ
consensȱ înȱniciȱ
natur©,ȱ darȱ nuȱ cuȱ
înȱ paralelȱ
intenôiaȱ
adev©rulȱdeȱ deȱaȱ seȱ folosiȱ
credinô©,ȱ deȱopoziôieȱ
ciȱ înȱ eaȱ pentruȱ
óiȱ înȱsatisfacereaȱ
daunaȱ acestuiaȱvreunorȱ
dinȱ
intereseȱ
urm©.ȱ egoisteȱ óiȱ ȱ distructive.ȱ Naturaȱ esteȱ operaȱ luiȱ
Dumnezeuȱ
ȱ óiȱ înôelegeȱ c©ȱ trebuieȱ venerat©,ȱ ocrotit©ȱ caȱ oriceȱ
creaôieȱ divin©.ȱ Elȱ însuóiȱ 2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
aȱ fostȱ ziditȱ deȱ St©pînulȱ cerescȱ dup©ȱ
chipulȱȱ óiȱ asem©nareaȱ Saȱ óiȱ aȱ primitȱ îndemnul,ȱ transmisȱ prinȱ
testamentȱadamic,ȱs©ȱseȱîngrijeasc©ȱdeȱtoateȱcreaturile.ȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
acestoraȱ poateȱ faceȱ dou©ȱ constat©riȱ generale,ȱ înȱ completareaȱ

14
92
108
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ Caȱs©ȱseȱrecunoasc©ȱpeȱsineȱóiȱpoziôiaȱspecific©ȱînȱtotalulȱ
afirmateȱ maiȱ sus:ȱ dorinôaȱ expres©ȱ óiȱ unic©ȱ aȱ oric©ruiȱ
zidirii,ȱ omulȱ învaô©ȱ s©ȱ vad©ȱ óiȱ s©ȱ aud©ȱ „semneleȱ óiȱ minunile”ȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
ceȬiȱsîntȱtrimiseȱpeȱcaleȱsuprafireasc©.ȱElȱnuȱseȱmulôumeóteȱdoarȱ
aceast©ȱ regul©)ȱ aȱ fostȱ s©ȱ separe,ȱ cuȱ maxim©ȱ acribie,ȱ valorileȱ
s©ȱ priveasc©ȱ
întreȱ ele,ȱ caȱ oȱ unȱcaleȱ
lucru,ȱ constatînduȬiȱ
deȱ accesȱ întinderea,ȱ
c©treȱ ceeaȱ ceȱ numimȱ esenôaȱ
formaȱ óiȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
culoarea,ȱ caȱ óiȱ cumȱ arȱ fiȱ oȱ realitateȱ exterioar©,ȱ str©in©.ȱ Aȱ vedeaȱ
areȱ oȱ semnificaôieȱ maiȱ adînc©:ȱ înseamn©ȱ s©ȱ p©trund©ȱ înȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
interiorulȱ
ceeaȱ ceȱ iȬaȱlucrului,ȱ ajutatȱpeȱ
încurajatȱ deȱ duhulȱ c©ut©rii,ȱ identificînduȬlȱ
uniiȱ specialiótiȱ s©Ȭlȱ considereȱ înȱ
ansamblulȱmariiȱzidiriȱaȱluiȱDumnezeu.ȱExist©ȱdou©ȱmoduriȱdeȱ
adev©ratulȱ întemeietorȱ alȱ esteticii.ȱ Înȱ acelaóiȱ sensȱ aȱ gînditȱ óiȱ
aȱ vedea,ȱ
Hegel,ȱ adic©ȱ
cîndȱ aȱ dou©ȱ perspectiveȱ
desprinsȱ aleȱ vizualuluiȱ
„ideeaȱ sensibil©”ȱ (iarȱ aȱ vedea,ȱ
deȱ „ideeaȱ pur©”,ȱ aȱ
auzi,ȱaȱmirosiȱînseamn©ȱcunoaótere;ȱSf.Tomaȱ„aȱcunoscut”ȱdoarȱ
temeiulȱ teoreticȱ alȱ unuiȱ întregȱ óiȱ monumentalȱ sistemȱ deȱ
prinȱpip©ire;ȱsemnulȱsfinôenieiȱesteȱdatȱadeseaȱdeȱmirosulȱbineȱ
gîndire,ȱ consacrat,ȱ întrȬoȱ prim©ȱ parte,ȱ teorieiȱ frumosuluiȱ
pl©cutȱceluiȱpornitȱpeȱcaleaȱîndumnezeirii).ȱUnȱprimȱmodȱdeȱaȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
vedeaȱ seȱ afl©ȱ laȱ îndemînaȱ oricui.ȱ Individulȱ seȱ opreóte,ȱ cumȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
spuneam,ȱ
Înȱ alȱ laȱ doileaȱ
materialitateaȱ existenôei,ȱ
rînd,ȱ exist©ȱ accesibil©,ȱ
doveziȱ clareȱ pîn©ȱ laȱ unȱ
c©ȱ autoriiȱ
punct,ȱ deopotriv©ȱ
raôionalióti,ȱ oamenilorȱ óiȱ animalelor;ȱ
reprezentanôiȱ aiȱ unȱ altulȱ
gîndiriiȱ nuȬiȱ esteȱ
pozitiviste,ȱ
datȱ decîtȱ misticilor,ȱ înainteȱ deȱ toateȱ sfinôilorȱ ói,ȱ întrȬoȱ mareȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
m©sur©,ȱ oamenilorȱ
aóaȱ sporadiceȱ deȱ geniu.ȱ
înȱ anumiteȱ Aceótiaȱ
epoci)ȱ seȱ bucur©ȱ
esteticiiȱ deȱ înzestrareaȱ
filocalice.ȱ Capitolulȱ
suprafireasc©ȱdeȱaȱputeaȱpriviȱdeȱ„sus”ȱînȱ„jos”,ȱdinspreȱspiritȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ
c©treȱ Kuhn,ȱEsteȱ
materie.ȱ lucrareȱ
ceeaȱdevenit©ȱ celebr©ȱ
ceȱ seȱ numeóteȱ înȱmaiȱ alesȱ „perspectivaȱ
pictur©ȱ prinȱ criticileȱ
întoars©”.ȱ
careȱ iȱ sȬauȱAȱadus,ȱ
priviȱcuprindeȱ
deȱ susȱ înȱmulteȱ
josȱ înseamn©ȱ s©ȱ óiȱ
inexactit©ôiȱ fiiȱconfuzii.ȱ
ajutat,ȱ prinȱ
Seȱ
luminaȱ divin©,ȱ s©ȱ înôelegiȱ taineleȱ creaôiei.ȱ Dumnezeuȱ îiȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
dezv©luieȱcreaturiiȱc©ileȱcunoaóteriiȱadev©rate;ȱoperaȱartistului,ȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
iluminatȱdirectȱdeȱlaȱsursaȱsuprem©ȱóiȱdinȱinteriorulȱfiinôeiȱsaleȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
d©ruiteȱcuȱhar,ȱseȱofer©ȱîntregiiȱumanit©ôi.ȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
ȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
b)ȱIdealismulȱesteticȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ împrumuturiȱ platonieneȱ laȱ Sf.ȱ
ȱ
Augustinȱ sauȱ augustinieneȱ laȱ Sf.ȱ Tomaȱ dinȱ Aquino.ȱ Apelîndȱ
laȱ unȱEsteȱ
autorȱ expresiaȱ vederiiȱ(F.P.ȱ
contemporanȱ deȱ josȱ înȱ susȱ (nuȱ
Chambers),ȱ careȱangaj©mȱ aiciȱ
înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ seȱ arat©ȱ preocupatȱ doarȱ
dipticulȱapofaticȱ/ȱcatafatic,ȱîntrucîtȱ seȱînscrieȱînȱalt©ȱscar©ȱdeȱ
tangenôialȱ deȱ esteticaȱ
valoriȱ aleȱ cunoaóterii),ȱ
medieval©,ȱ tratatulȱ citatȱadic©ȱ deȱ laȱ
încearc©ȱ s©ȱconsiderareaȱ
expliceȱ lipsaȱmaterieiȱ óiȱ aȱ
deȱ interesȱ
dimensiuniiȱ
Bisericiiȱ pentruȱ umaneȱ aȱ existenôei.ȱ
problemeleȱ Formeleȱ reclam©ȱpresiuneaȱ
frumosului;ȱseȱ arteiȱ elaborateȱ înȱ
acestȱ spiritȱ
strivitoareȱ sîntȱ luminateȱ
asupraȱ prinȱ eleȱ însele,ȱ
spirituluiȱ exercitat©ȱdeȱ r©spunzîndȱ
moralaȱ deȱ
religioas©ȱóiȱ

93
15
109
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ
propriaȱ ordineȱ
sȬaȱ stinsȱ
óiȱ m©sur©.ȱ
teoriaȱ perisabilit©ôiiȱ
Dac©ȱ seȱ înalô©ȱ dinȱ
înȱconótiinôaȱ
sferaȱ idealit©ôiiȱ
lumiiȱ
atingîndȱ
cultivate.ȱadeseaȱ graniôeȱ
Alȱ VIIȬleaȱ aleȱ misticii,ȱ
Congresȱ înseamn©ȱ
Internaôionalȱ deȱ c©ȱ omul,ȱdinȱ
estetic©ȱ caȱ
fiinô©ȱ
1972,ȱ deȱp©mîntean©,ȱ
laȱ Bucureóti,ȱpoart©ȱ înc©ȱ nostalgiaȱ
sȬaȱ desf©óuratȱ subȱ antetulȱ patrieiȱ celeste,ȱ
semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ Aȱ separaȱ artaȱ deȱ religieȱ pentruȱ aȱ leȱ puneȱ înȱ
pierdut©ȱdramaticȱînȱtimpuriȱieóiteȱdinȱmemorie.ȱVizionarismulȱ
misticȱ înglobeaz©ȱ înȱ totalitateȱ óiȱ idealismulȱ estetic.ȱ Elȱ esteȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
expresiaȱ „vederii”ȱ deȱ susȱ înȱ josȱ aȱ fiinôeiȱ (supradotateȱ prinȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
luminaȱ
predicatȱ clar©ȱ
óiȱ sauȱ lin©ȱ óiȱ prinȱ
dezvoltatȱ har),ȱ ceȱreligiosȱ
nihilismulȱ sȬaȱ lep©datȱ
prinȱdeȱafirmaôiiȱ
sineȱ înȱ
schimbulȱ
tulbur©toareȱ uneiȱ înôelegeriȱ maiȱ
óiȱ consternante.ȱ Înȱînalte.ȱ
primulȱArtaȱ rînd,ȱelaborat©ȱ dinȱ
aȱ lansatȱ tezaȱ
„perspectivaȱîntoars©”ȱnuȱmaiȱareȱcaȱcentruȱdeȱreferinô©ȱfiinôaȱ
óocant©,ȱ tipicȱ protestant©ȱ óiȱ eretic©,ȱ despreȱ istoricitateaȱ
uman©,ȱterestr©ȱóiȱlimitat©,ȱcondamnat©ȱp©catuluiȱóiȱmorôii,ȱciȱ
misteruluiȱ creótinȱ fundamentalȱ ói,ȱ implicit,ȱ despreȱ „moartea”ȱ
devenireaȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ creaturiiȱ subȱ
înȱ alȱ semnulȱ
doileaȱ rînd,ȱocrotitorȱ alȱ degetuluiȱ
aȱ maiȱ susôinutȱ (ceeaȱ luiȱ
ceȱ
Dumnezeu.ȱ Caȱ s©ȱ neȱdeȱ
realitateaȱ contraziceȱ d©mȱ seamaȱ deȱc©ȱ
laȱ distanô©)ȱ caractereleȱ stilisticeȱ
religiaȱ creótin©ȱ aleȱ
nuȱ aȱ
arteiȱsacre,ȱarȱtrebuiȱs©ȱneȱimagin©mȱcumȱarat©ȱlumeaȱprivit©ȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
dinȱ„perspectivaȱîntoars©”,ȱdac©ȱaóaȱcevaȱeȱposibilȱcuȱputerileȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
noastreȱ
înȱ masseȱ puôine;ȱ sauȱ cumȱ aȱputîndȱ
decîtȱ afirmaôiile,ȱ conceputȱ Dumnezeuȱ paradisulȱ
fiȱ transformateȱ ȱ înȱ frazeȱ
adamic,ȱ celȱ pierdut,ȱ oriȱ celȱ careȱ neȱ aóteapt©ȱ înȱ existenôaȱ deȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
pesteȱveac.ȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
bineȱ Oȱasemeneaȱ„vedere”ȱseȱrecomand©ȱcaȱunȱdarȱfericit,ȱdeȱ
deȱ unȱ secol,ȱ s©ȱ stopezeȱ oriceȱ încercareȱ deȱ gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
careȱ seȱ învredniceóteȱ credinciosulȱ dup©ȱ mult©ȱ aóteptareȱ înȱ
rug©ciuneȱ óiȱ dup©ȱ aniȱ deȱ lupt©ȱ cuȱ sine.ȱ Artistulȱ sacruȱ îóiȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
dobîndeóteȱ
unorȱ clericiȱ vedereaȱ
iezuiôi,ȱ Duȱ nou©ȱ
Bosȱdup©ȱ unȱBatteauxȱ
(Dubos),ȱ rigurosȱ comportamentȱ
sauȱ André,ȱ deȱ
misticȱóiȱascetic.ȱExist©ȱchiarȱunȱregulamentȱpeȱcareȱtrebuieȱs©Ȭ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
lȱ îndeplineasc©ȱ
frumosului,ȱ ritualic,ȱsentimentuluiȱ
gustului,ȱ înȱ decursulȱ activit©ôiiȱ saleȱ creatoare.ȱ
óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱ fostȱ
Neȱ stauȱ
seriosȱ m©rturieȱ
afectateȱ tratateleȱ
deȱ noileȱ ortodoxeȱ
tendinôe,ȱ careȱdeȱ pictur©ȱ (erminiile),ȱ
valorificauȱ elementulȱ
undeȱseȱrecomand©ȱrug©ciuniȱconsacrateȱacesteiȱarte.ȱTratatulȱ
mundanȱ óiȱ raôional;ȱ nuȱ înȱ consensȱ óiȱ niciȱ înȱ paralelȱ cuȱ
deȱ pictur©ȱdeȱ
adev©rulȱ alȱ credinô©,ȱ
luiȱ Ceninoȱ Ceninni,ȱ
ciȱ înȱ opoziôieȱ deȱóiȱlaȱ
înȱînceputulȱ Renaóteriiȱ
daunaȱ acestuiaȱ dinȱ
italiene,ȱ
urm©.ȱ esteȱ totȱ oȱ erminie.ȱ Asem©nareaȱ cuȱ manualulȱ grecescȱ
alȱluiȱDionisieȱdeȱFurnaȱ(ambeleȱsînt,ȱînȱfond,ȱnióteȱ„reôetare”:ȱ
ȱ
2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
colecôiiȱ deȱ sfaturiȱ practice,ȱ peȱ careȱ meóterulȱ leȱ d©ȱ ucenicilor)ȱ
esteȱmaiȱmultȱdecîtȱevident©.ȱkiȱTratatulȱluiȱLeonardoȱdaȱVinciȱ
ȱ
este,ȱ înȱ ceaȱ maiȱ mareȱ parte,ȱ unȱ reôetar.ȱ Dar,ȱ înȱ vremeȱ ceȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
DionisieȱdeȱFurnaȱîóiȱpreg©teóteȱuceniciiȱmaiȱîntîiȱînȱdisciplinaȱ
acestoraȱ poateȱ faceȱ dou©ȱ constat©riȱ generale,ȱ înȱ completareaȱ

14
94
110
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ
ritual©ȱ aȱ rug©ciunii,ȱ
maiȱ sus:ȱ aȱ dorinôaȱ
comportamentuluiȱ
expres©ȱ óiȱ unic©ȱ
asceticȱ
aȱ oric©ruiȱ
specificȱ
breslei,ȱ Ceninoȱ Ceninniȱ nuȱ g©seóteȱ locȱ pentruȱ preocup©riȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
mistice,ȱ iarȱ Leonardoȱ
aceast©ȱ regul©)ȱ aȱ fostȱ consacr©ȱ
s©ȱ separe,ȱunȱcuȱampluȱ capitolȱ
maxim©ȱ introductivȱ
acribie,ȱ valorileȱ
întreȱ ele,ȱ caȱ oȱ caleȱ deȱ accesȱ c©treȱ ceeaȱ ceȱ numimȱ esenôaȱ
unorȱproblemeȱteoreticeȱsavante.ȱSeȱmaiȱvorbeóte,ȱînȱexegezaȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
rus©ȱ dinȱ exil,ȱ despreȱ „postireaȱ ochilor”,ȱ înôelegînduȬseȱ
sustragereaȱlorȱdeȱlaȱpriveliótileȱcotidiene,ȱurîteȱóiȱîntunecate,ȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
óiȱ cufundareaȱ
ceeaȱ euluiȱ înȱpeȱ
ceȱ iȬaȱ încurajatȱ sclipirileȱ cromaticeȱ s©Ȭlȱ
uniiȱ specialiótiȱ aleȱ peisajelorȱ
considereȱ
celeste.ȱOchiulȱîntîlneóteȱluminaȱlin©,ȱneînserat©ȱóiȱnecreat©.ȱEaȱ
adev©ratulȱ întemeietorȱ alȱ esteticii.ȱ Înȱ acelaóiȱ sensȱ aȱ gînditȱ óiȱ
areȱ oȱ funcôieȱ
Hegel,ȱ cîndȱ aȱterapeutic©ȱ asupraȱsensibil©”ȱ
desprinsȱ „ideeaȱ ochiului:ȱ „cur©ô©”ȱ retinaȱ
deȱ „ideeaȱ pur©”,ȱdeȱ
imagineaȱ lucrurilorȱ
temeiulȱ teoreticȱ p©mînteóti,ȱ
alȱ unuiȱ întregȱf©cîndȬoȱ apt©ȱ s©ȱ sistemȱ
óiȱ monumentalȱ primeasc©ȱ deȱ
„luminaȱ
gîndire,ȱ altora”,ȱ
consacrat,ȱ dinȱîntrȬoȱ
transcendent.ȱ Seȱ spune:ȱ
prim©ȱ parte,ȱ „Cuȱfrumosuluiȱ
teorieiȱ luminaȱ taȱ
veiȱ primiȱ lumina”.ȱ Prinȱ „postire”,ȱ ochiulȱ însuóiȱ aȱ devenitȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
lumin©.ȱNumaiȱînnoitȱelȱpoateȱs©ȱ„vad©”ȱluminaȱlin©,ȱpentruȱaȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
seȱl©saȱcondusȱspreȱcunoaótere.ȱV©zîndȱlumina,ȱelȱidentific©ȱóiȱ
Înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ exist©ȱ doveziȱ clareȱ c©ȱ autoriiȱ
„lucrurile”,ȱ
raôionalióti,ȱ întrucîtȱ sînt,ȱ laȱ origine,ȱ
reprezentanôiȱ aiȱ fazeȱ emiseȱ deȱ
gîndiriiȱ oȱ surs©ȱ
pozitiviste,ȱ
divin©.ȱ Aceast©ȱ terapeutic©ȱ aȱ ochilorȱ oȱ g©simȱ explicat©ȱ întrȬoȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
judecat©ȱ aȱ Sf.ȱînȱMaximȱ
aóaȱ sporadiceȱ anumiteȱ M©rturisitorul:ȱ
epoci)ȱ esteticiiȱ„kiȱ ziseȱ fratele:ȱ
filocalice.ȱ CapitolulȱCuȱ
adev©rat,ȱP©rinte,ȱaóaȱeste.ȱDarȱroguȬte,ȱs©ȱm©ȱînveôiȱóiȱdespreȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱ
rug©ciune,ȱ cumȱ lucrareȱ devenit©ȱ
desfaceȱ minteaȱcelebr©ȱ maiȱ alesȱ
deȱ toateȱ prinȱ criticileȱ
înôelesurile?ȱ kiȱ
r©spunseȱb©trînul:ȱÎnôelesurileȱsîntȱînôelesuriȱaleȱlucrurilor.ȱIarȱ
careȱ iȱ sȬauȱ adus,ȱ cuprindeȱ multeȱ inexactit©ôiȱ óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
dintreȱlucruriȱuneleȱcadȱsubȱsimôuri,ȱiarȱuneleȱsîntȱinteligibile.ȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
OcupînduȬseȱaóaȱdarȱminteaȱcuȱele,ȱpoart©ȱînȱsineȱînôelesurileȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
lor.ȱ Harulȱ rug©ciuniiȱ uneóteȱ îns©ȱ minteaȱ cuȱ Dumnezeu,ȱ iarȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
unindȬoȱcuȱDumnezeu,ȱoȱdesfaceȱdeȱtoateȱînôelesurile.ȱAtunciȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
mintea,ȱ întreôinînduȬseȱ cuȱ Dumnezeu,ȱ dezbr©cat©ȱ deȱ toate,ȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
ajungeȱ
Dionisieȱ s©ȱPseudoȬAreopagitul,ȱ
iaȱ formaȱ dumnezeiasc©.ȱ Ajungîndȱplatonieneȱ
împrumuturiȱ astfel,ȱ cereȱlaȱceleȱ
Sf.ȱ
cuveniteȱ
Augustinȱóiȱ nuȱaugustinieneȱ
sauȱ priveóteȱ niciodat©ȱ înȱ ceeaȱ
laȱ Sf.ȱ Tomaȱ dinȱceȱ cere.ȱ Deȱ
Aquino.ȱ aceeaȱ
Apelîndȱ
Apostolulȱ
laȱ unȱ autorȱ porunceóteȱs©ȱneȱ
contemporanȱ (F.P.ȱ rug©mȱ neîncetatȱ careȱ
Chambers),ȱ caȱ avîndȱ minteaȱ
înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ
continuuȱ unit©ȱseȱcuȱarat©ȱ
Dumnezeu,ȱ
preocupatȱ s©ȱ doarȱ
oȱ rupemȱ cîteȱ puôinȱ
tangenôialȱ deȱ laȱ
deȱ esteticaȱ
poftaȱcelorȱmateriale
medieval©,ȱ tratatulȱ citatȱ 1).ȱAóaȱóiȱochiul:ȱprinȱlumin©,ȱelȱseȱuneóteȱ
încearc©ȱ s©ȱ expliceȱ lipsaȱ deȱ interesȱ aȱ
cuȱDumnezeuȱîncepînd,ȱcuȱtimpul,ȱs©ȱvad©ȱceleȱcereóti”.ȱ
Bisericiiȱ pentruȱ problemeleȱ frumosului;ȱseȱ reclam©ȱpresiuneaȱ
strivitoareȱ asupraȱ spirituluiȱ exercitat©ȱdeȱ moralaȱ religioas©ȱóiȱ

95
15
111
Petru Ursache

ast©ziȱkiȱesteticaȱteologic©ȱareȱcunoótinô©ȱdeȱdisputaȱdintreȱauzȱ
nuȱ sȬaȱ stinsȱ teoriaȱ perisabilit©ôiiȱ dinȱ conótiinôaȱ lumiiȱ
óiȱ v©z,ȱ adeseaȱ
cultivate.ȱ tranóant©ȱ
Alȱ VIIȬleaȱ înȱ favoareaȱ
Congresȱ celuiȱ dinȱ
Internaôionalȱ deȱ urm©.ȱ
estetic©ȱUnulȱ
dinȱ
dintreȱ
1972,ȱ deȱceleȱ
laȱmaiȱ vechiȱ dialoguriȱ
Bucureóti,ȱ peȱ aceast©ȱ
sȬaȱ desf©óuratȱ tem©ȱ lȬaȱ
subȱ antetulȱ purtatȱ Sf.ȱ
semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ Aȱ separaȱ artaȱ deȱ religieȱ pentruȱ aȱ leȱ puneȱ înȱ
IoanȱGur©ȱdeȱAur.ȱCarteaȱsa,ȱDespreȱstatui,ȱpoateȱfiȱconsiderat©ȱ
primulȱ tratatȱ completȱ deȱ moral©ȱ teologic©ȱ óiȱ deȱ estetic©ȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
filocalic©.ȱPrinȱstatuieȱnuȱseȱînôelegeȱoȱanumeȱrealitateȱplastic©.ȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
Esteȱ vorbaȱ
predicatȱ óiȱ deȱ modelareaȱ
dezvoltatȱ interioar©ȱ
nihilismulȱ peȱ careȱprinȱ
religiosȱ moralistulȱ
afirmaôiiȱoȱ
realizeaz©ȱ
tulbur©toareȱ cuȱóiȱajutorulȱ cuvîntului.ȱ
consternante.ȱ Aóaȱ cumȱ
Înȱ primulȱ rînd,ȱoperaȱ plastic©ȱ
aȱ lansatȱ tezaȱ
fiinôeaz©ȱ
óocant©,ȱ prinȱtipicȱ armonie,ȱ cursivitateaȱ
protestant©ȱ liniilorȱ
óiȱ eretic©,ȱ óiȱ contururilor,ȱ
despreȱ istoricitateaȱ
prinȱ transparenôaȱ
misteruluiȱ materieiȱ devenit©ȱ
creótinȱ fundamentalȱ nervȱ despreȱ
ói,ȱ implicit,ȱ óiȱ idee,ȱ laȱ felȱ óiȱ
„moartea”ȱ
creaturaȱpoateȱc©p©taȱform©ȱinterioar©ȱpl©cut©ȱóiȱiluminat©,ȱpeȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ aȱ maiȱ susôinutȱ (ceeaȱ ceȱ
m©suraȱ
realitateaȱchipuluiȱ
contraziceȱ divinȱ ceȱdistanô©)ȱ
deȱ laȱ s©l©óluieóteȱ potenôialȱ
c©ȱ religiaȱ întrȬînsa.ȱ
creótin©ȱ nuȱ aȱ
Acestaȱ esteȱ sensulȱ cuvîntuluiȱ ziditor:ȱ „Aiȱ v©zutȱ m©rimea?ȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
Atunciȱ uit©Ȭteȱ p©trunsȱ deȱ mirareȱ laȱ putereaȱ ziditorului.ȱ Aiȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
v©zutȱ
înȱ masseȱfrumuseôea?ȱ UimeóteȬteȱ
decîtȱ afirmaôiile,ȱ deȱ înôelepciuneaȱ
putîndȱ fiȱ transformateȱ Celuiȱ ceȱ aȱ
ȱ înȱ frazeȱ
împodobitȬo,ȱ lucruȱ peȱ careȱ îlȱ arat©ȱ óiȱ prooroculȱ zicînd:ȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
«Cerurileȱ spunȱ slavaȱ luiȱ Dumnezeu...»ȱ (Ps.ȱ 18.1).ȱ Cumȱ spun,ȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
roguȬte?ȱ
bineȱ deȱ NȬauȱ glas,ȱ nȬauȱ
unȱ secol,ȱ c©p©tatȱoriceȱ
s©ȱ stopezeȱ gur©,ȱîncercareȱ
niciȱ limb©ȱdeȱ nuȱgîndireȱ
eȱ întrȬ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
însele.ȱ Atunciȱ cumȱ spun?ȱ Prinȱ îns©óiȱ înf©ôióarea.ȱ C©ciȱ cîndȱ
veziȱc©ȱfrumuseôea,ȱm©rimea,ȱîn©lôimea,ȱaóezareaȱóiȱchipulȱlorȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
d©inuiescȱ
unorȱ clericiȱdeȱiezuiôi,ȱ
atîtaȱ vreme,ȱ
Duȱ Bosȱ teȱ(Dubos),ȱ
închiniȱ laȱ celȱ ceȱ aȱsauȱ
Batteauxȱ f©cutȱ unȱ trupȱ
André,ȱ deȱ
aóaȱ deȱ frumosȱ óiȱ deȱ minunat,ȱ caȱ óiȱ cumȱ iȬaiȱ auziȱ glasul,ȱ caȱ óiȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
cumȱ lȬaiȱ aflaȱgustului,ȱ
frumosului,ȱ dup©ȱ înf©ôióare.ȱ Cerulȱ tace,ȱ
sentimentuluiȱ dînduȬneȱ deȱ
óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱvesteȱ
fostȱ
prinȱochi,ȱnuȱprinȱureche;ȱc©ciȱsimôulȱacestaȱeȱmaiȱl©muritȱdecîtȱ
seriosȱ afectateȱ deȱ noileȱ tendinôe,ȱ careȱ valorificauȱ elementulȱ
acela”
mundanȱ 2).ȱ óiȱ raôional;ȱ nuȱ înȱ consensȱ óiȱ niciȱ înȱ paralelȱ cuȱ

adev©rulȱSuperioritateaȱv©zuluiȱasupraȱauzuluiȱarȱfi,ȱdup©ȱSf.ȱIoanȱ
deȱ credinô©,ȱ ciȱ înȱ opoziôieȱ óiȱ înȱ daunaȱ acestuiaȱ dinȱ
Gur©ȱdeȱ
urm©.ȱ Aur,ȱ unaȱ dintreȱ caracteristicileȱ sensibilit©ôiiȱ poeticeȱ óiȱ
mistice.ȱȱ ÎntrȬoȱ paralel©ȱ întreȱ peisajulȱ naturalȱ óiȱ transfigurareaȱ
2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
luiȱ literar©,ȱ autorulȱ constat©ȱ sensulȱ limitativȱ alȱ textuluiȱ scris:ȱ
acestaȱȱ trebuieȱ cititȱ pentruȱ aȱ percepeȱ frumuseôeaȱ unuiȱ pasajȱ
recunoscut;ȱ îns©ȱ puôiniȱ ótiauȱ s©ȱ citeasc©ȱ peȱ vremeaȱ saȱ oriȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
dispuneauȱ
acestoraȱ poateȱ deȱ fonduriȱ materialeȱ
faceȱ dou©ȱ pentruȱ
constat©riȱ achiziôionareaȱ
generale,ȱ c©rôilorȱ
înȱ completareaȱ

14
96
112
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ maiȱ sus:ȱ dorinôaȱ expres©ȱ óiȱ unic©ȱ aȱ oric©ruiȱ
necesare.ȱMareaȱcarteȱaȱ„naturii”,ȱpeȱcareȱZiditorulȱoȱînf©ôióeaz©ȱ
ochilor,ȱ esteȱ accesibil©ȱ tuturor.ȱ Semneleȱ eiȱ sîntȱ v©zuteȱ laȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
propriuȱóiȱcititeȱlaȱfigurat;ȱdistincôiaȱdintreȱceleȱdou©ȱsimôuriȱvaȱ
aceast©ȱ regul©)ȱ aȱ fostȱ s©ȱ separe,ȱ cuȱ maxim©ȱ acribie,ȱ valorileȱ
fiȱ reluat©,ȱ
întreȱ ele,ȱ caȱpesteȱ cîtevaȱ
oȱ caleȱ deȱsecole,ȱ deȱ iconoduliiȱ
accesȱ c©treȱ sfîntuluiȱesenôaȱ
ceeaȱ ceȱ numimȱ Ioanȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
Damaschin,ȱ cîndȱ vorȱ susôineȱ funcôiaȱ didactic©ȱ aȱ icoanei,ȱ
accesibil©ȱ s©racilorȱ óiȱ analfabeôilor.ȱ Ochiulȱ esteȱ elogiatȱ înȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
Predicileȱ
ceeaȱ ceȱ despreȱ statuiȱ óiȱpeȱ
iȬaȱ încurajatȱ pentruȱ
uniiȱ capacitateaȱ
specialiótiȱ deȱ
s©Ȭlȱaȱ considereȱ
cuprindeȱ
totalitateaȱ
adev©ratulȱóiȱ m©reôiaȱ creaôieiȱ
întemeietorȱ înȱ infinitateaȱ
alȱ esteticii.ȱ eiȱsensȱ
Înȱ acelaóiȱ deȱ forme,ȱ f©r©ȱ
aȱ gînditȱ óiȱ
risculȱ
Hegel,ȱdeform©riiȱ oriȱ sl©bireaȱ
cîndȱ aȱ desprinsȱ „ideeaȱ puteriiȱ deȱ deȱ
sensibil©”ȱ percepôie:ȱ „C©ci,ȱ
„ideeaȱ pur©”,ȱ
deoareceȱ m©dularulȱ
temeiulȱ teoreticȱ acestaȱîntregȱ
alȱ unuiȱ neȱ esteȱóiȱnou©ȱ celȱ maiȱ trebuinciosȱ
monumentalȱ sistemȱ deȱ
dintreȱ
gîndire,ȱ toate,ȱ nȬaȱ îng©duitȱ
consacrat,ȱ întrȬoȱcaȱprim©ȱ
elȱ s©ȱ sufereȱ
parte,ȱdeȱ oboseal©,ȱ
teorieiȱ caȱ s©Ȭóiȱ
frumosuluiȱ
poat©ȱfaceȱslujbaȱlesneȱóiȱs©ȱneȱfieȱtotdeaunaȱ laȱîndemîn©.ȱDarȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
cineȱarȱputeaȱpovestiȱcuȱvorbeȱtoat©ȱputereaȱacestuiȱm©dular?”
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ 3)ȱ

Totȱsfinôiiȱp©rinôiȱerauȱdeȱp©rereȱc©ȱevangheliileȱtrebuieȱcititeȱînȱ
Înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ exist©ȱ doveziȱ clareȱ c©ȱ autoriiȱ
aóaȱfelȱîncîtȱs©ȱavemȱimpresiaȱc©ȬlȱauzimȱpeȱDumnezeuȱ
raôionalióti,ȱ reprezentanôiȱ aiȱ gîndiriiȱ însuóiȱ
pozitiviste,ȱ
vorbinduȬne.ȱ Întreȱ aȬlȱ vedea,ȱ caȱ „asem©nare”,ȱ peȱ icoan©ȱ óiȱ aȬiȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
auziȱ vocea,ȱ caȱp©rere,ȱesteȱoȱdeosebireȱformal©ȱóiȱnuȱ
aóaȱ sporadiceȱ înȱ anumiteȱ epoci)ȱ esteticiiȱ filocalice.ȱdeȱesenô©;ȱ
Capitolulȱ
iarȱ cîndȱ spunemȱ c©ȱ ochiulȱ str©bateȱ unȱ spaôiuȱ maiȱ întinsȱ decîtȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱ lucrareȱ devenit©ȱ celebr©ȱ maiȱ alesȱ prinȱ criticileȱ
auzul,ȱoper©mȱcuȱcriteriiȱcantitative.ȱkiȱEminescuȱaveaȱîndoieliȱ
înȱ
careȱleg©tur©ȱ cuȱ preciziaȱ
iȱ sȬauȱ adus,ȱ cuprindeȱ recept©riiȱ vizuale,ȱ întrȬunaȱ
multeȱ inexactit©ôiȱ dintreȱ
óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
negaôiileȱ saleȱ romantice:ȱ „...ȱ urecheaȱ teȱ minteȱ óiȱ ochiulȱ teȬ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
nóeal©”.ȱApoi,ȱcumȱs©ȱînôelegemȱcuvinteleȱMîntuitoruluiȱspuseȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
luiȱToma?ȱ„FericeȱdeȱceiaȱceȱnȬauȱ v©zut,ȱóiȱauȱcrezut”;ȱaóadar,ȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
numaiȱ auȱ auzit.ȱ Ierarhizareaȱ simôurilorȱ estetice,ȱ înȱ favoareaȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
v©zului,ȱnuȱtrebuieȱabsolutizat©.ȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
ȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ împrumuturiȱ platonieneȱ laȱ Sf.ȱ
Dionisieȱ
c)ȱSimôulȱdumnezeiescȱ
Augustinȱ sauȱ augustinieneȱ laȱ Sf.ȱ Tomaȱ dinȱ Aquino.ȱ Apelîndȱ
laȱ unȱȱ autorȱ contemporanȱ (F.P.ȱ Chambers),ȱ careȱ înȱ lucrareaȱ
CyclesȱIndiferentȱ
ofȱ Taste,ȱ seȱdeȱ înôeles,ȱ
arat©ȱ preocupatȱnuȱ doarȱ
seȱ cunoscȱ
tangenôialȱreglement©riȱ
deȱ esteticaȱ
canoniceȱprivindȱasemeneaȱraporturi.ȱArtaȱsacr©ȱsȬaȱdezvoltatȱ
medieval©,ȱ tratatulȱ citatȱ încearc©ȱ s©ȱ expliceȱ lipsaȱ deȱ interesȱ aȱ
liber,ȱf©r©ȱaȱseȱconformaȱopiniilorȱspontaneȱaleȱunorȱapologeôiȱ
Bisericiiȱ pentruȱ problemeleȱ frumosului;ȱseȱ reclam©ȱpresiuneaȱ
careȱ aduceauȱ
strivitoareȱ laude,ȱ
asupraȱ înainteȱ deȱ
spirituluiȱ toate,ȱ opereiȱ
exercitat©ȱdeȱ divine.ȱ
moralaȱ Deȱ altfel,ȱ
religioas©ȱóiȱ

97
15
113
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ sȬaȱ
conótiinôaȱ estetic©ȱ
stinsȱinspirat©ȱ
teoriaȱ perisabilit©ôiiȱ
deȱ Sfîntaȱ tradiôieȱ
dinȱ conótiinôaȱ
óiȱ deȱ Biseric©ȱ
lumiiȱ
recunoaóteȱ
cultivate.ȱ Alȱ competenô©ȱ perceptiv©ȱ
VIIȬleaȱ Congresȱ tuturorȱ simôurilorȱ
Internaôionalȱ cuȱ careȱ
deȱ estetic©ȱ dinȱ
esteȱ
1972,ȱînzestrat©ȱ creatura:ȱ
deȱ laȱ Bucureóti,ȱ auz,ȱ v©z,ȱ subȱ
sȬaȱ desf©óuratȱ darȱantetulȱ
óiȱ mirosul,ȱ gustul,ȱ
semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ Aȱ separaȱ artaȱ deȱ religieȱ pentruȱ aȱ leȱ puneȱ înȱ
pip©itul;ȱultimeleȱtreiȱsîntȱrespinseȱdeȱesteticaȱlaic©ȱpeȱmotivulȱ
(deȱ altfelȱ foarteȱ îndrept©ôitȱ înȱ ceȱ oȱ priveóte)ȱ c©ȱ eleȱ nuȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
îndeplinescȱ decîtȱ funcôiiȱ fiziologice,ȱ deȱ contactȱ óiȱ deȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
semnalare.ȱExist©ȱoȱart©ȱaȱfocului,ȱspuneȱPavelȱFlorenski,ȱaltaȱ
predicatȱ óiȱ dezvoltatȱ nihilismulȱ religiosȱ prinȱ afirmaôiiȱ
aȱ mirosului,ȱ aȱ
tulbur©toareȱ óiȱfumului,ȱ
consternante.ȱ aȱ od©jdiilor:ȱ
Înȱ primulȱ „Toateȱ acesteaȱ
rînd,ȱ intr©ȱ
aȱ lansatȱ înȱ
tezaȱ
componenôaȱ
óocant©,ȱ tipicȱ aceluiaóiȱ cadru,ȱóiȱcuȱeretic©,ȱ
protestant©ȱ unȱ genȱdespreȱ
specificȱ istoricitateaȱ
deȱ art©,ȱ caȱ
sfereȱ artisticeȱ
misteruluiȱ particulare,ȱ
creótinȱ fundamentalȱ dinȱ careȱ artaȱ tactil©,ȱ
ói,ȱ implicit,ȱ artaȱ
despreȱ olfactiv©ȱ
„moartea”ȱ
etc.,ȱ dac©ȱ arȱ fiȱ înȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ îndep©rtat©,ȱ
alȱ doileaȱ ansamblulȱ
rînd,ȱ aȱ maiȱ artisticȱ óiȬarȱ
susôinutȱ pierdeȱ
(ceeaȱ ceȱ
perfecôiuneaȱóiȱintegritatea.ȱCaȱs©ȱnuȱmaiȱvorbimȱdeȱaspecteleȱ
realitateaȱ contraziceȱ deȱ laȱ distanô©)ȱ c©ȱ religiaȱ creótin©ȱ nuȱ aȱ
oculte,ȱ propriiȱ fiec©reiȱ opereȱ deȱ art©ȱ óiȱ înȱ modȱ specialȱ celeiȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
ecleziale” 4).ȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
Primulȱ
înȱ masseȱ decîtȱautorȱ careȱ aȱputîndȱ
afirmaôiile,ȱ semnalatȱ unitateaȱ sistemic©ȱ
fiȱ transformateȱ óiȱ
ȱ înȱ frazeȱ
acôiuneaȱconjugat©ȱaȱsimôurilorȱînȱconstruireaȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ uneiȱimaginiȱóiȱ
înȱ desf©óurareaȱ unuiȱ spectacolȱ ritualicȱ esteȱ Origen.ȱ Laȱ elȱ sȬaȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
f©cutȱadeseaȱreferinô©,ȱcreînduȬseȱoȱtradiôie,ȱvieȱóiȱast©zi:ȱ„Celȱ
bineȱ deȱ unȱ secol,ȱ s©ȱ stopezeȱ oriceȱ încercareȱ deȱ gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
careȱexamineaz©ȱmaiȱadîncȱlucrurileȱvaȱspuneȱc©ȱexist©,ȱdup©ȱ
Scriptur©,ȱunȱanumeȱsimôȱgeneralȱdumnezeiesc,ȱpeȱcareȱnumaiȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
ceiȱfericiôiȱótiuȱs©Ȭlȱdobîndeasc©,ȱaleȱc©ruiȱspeciiȱsîntȱoȱvedereȱ
unorȱ clericiȱ iezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱ (Dubos),ȱ Batteauxȱ sauȱ André,ȱ deȱ
înȱ stareȱ s©ȱ contempleȱ obiecteȱ superioareȱ corpului,ȱ deȱ pild©ȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
serafimiiȱóiȱheruvimii;ȱunȱauzȱcapabilȱs©ȱprind©ȱglasurileȱceȱnȬ
frumosului,ȱ gustului,ȱ sentimentuluiȱ óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱ fostȱ
auȱ niciȱafectateȱ
seriosȱ oȱ realitateȱ
deȱînȱ aer,ȱtendinôe,ȱ
noileȱ unȱ gustȱ înȱ stareȱ
careȱ s©ȱ savurezeȱ
valorificauȱ pîineaȱ
elementulȱ
vie,ȱ ceȱ coboar©ȱ
mundanȱ dinȱ cerȱnuȱ
óiȱ raôional;ȱ óiȱ d©ȱ
înȱviaô©ȱ lumii;ȱ
consensȱ óiȱunȱ mirosȱ
niciȱ careȱ simteȱ
înȱ paralelȱ cuȱ
mireasmaȱ
adev©rulȱ deȱ cumȱ eȱ aceeaȱ
credinô©,ȱ ciȱaȱînȱ
luiȱ Hristosȱóiȱ
opoziôieȱ înainteaȱ
înȱ daunaȱluiȱacestuiaȱ
Dumnezeu.ȱ dinȱ
Unȱpip©itȱcaȱacelaȱdespreȱcareȱIoanȱziceȱc©ȱaȱpip©itȱcuȱmîinileȱ
urm©.ȱ
luiȱCuvîntulȱvieôii”
ȱ 5).ȱ

Celeȱ cinciȱ formeȱ 2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
deȱ percepôie,ȱ atîtȱ deȱ diferiteȱ înȱ
aparenô©,ȱseȱconstituieȱîntrȬunȱsingurȱsimôȱgeneralȱdumnezeiesc,ȱ
ȱ
oȱ facultateȱ superioar©ȱ deȱ cunoaótere;ȱ careȱ d©ȱ m©suraȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
realit©ôilorȱsupraumaneȱóiȱaȱadev©rurilorȱdeȱcredinô©.ȱEsteȱ„oȱ
acestoraȱ poateȱ faceȱ dou©ȱ constat©riȱ generale,ȱ înȱ completareaȱ

14
98
114
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ maiȱ sus:ȱ dorinôaȱ expres©ȱ óiȱ unic©ȱ aȱ oric©ruiȱ
vedereȱaȱvederii”;ȱochiulȱfizicȱsȬaȱmortificat,ȱiarȱînȱloculȱluiȱsȬaȱ
ivitȱ„ochiulȱporumbiôei”,ȱcumȱseȱspuneȱînȱlimbajȱtehnic,ȱcaȱs©ȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
neȱ putemȱ
aceast©ȱ închipuiȱ
regul©)ȱ ceeaȱ
aȱ fostȱ s©ȱceȱ vedeȱ însuóiȱ
separe,ȱ ochiulȱacribie,ȱ
cuȱ maxim©ȱ luiȱ Dumnezeu.ȱ
valorileȱ
întreȱ ele,ȱ caȱ oȱ caleȱ deȱ accesȱ c©treȱ ceeaȱ ceȱ numimȱ esenôaȱ
Esteȱunȱauzȱalȱnemaiauzitului.ȱVorbireaȱpopular©,ȱîmbibat©ȱdeȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
misticismȱreligios,ȱcunoaóteȱnumeroaseȱsintagmeȱprivitoareȱlaȱ
competenôaȱ inaccesibil©ȱ omuluiȱ obiónuit:ȱ despreȱ cinevaȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
deosebitȱ
ceeaȱ ceȱ deȱ iȬaȱînzestratȱ
încurajatȱseȱ peȱ
spuneȱ c©ȱ specialiótiȱ
uniiȱ „audeȱ óiȱ toacaȬnȱ cer”;ȱ unȱ
s©Ȭlȱ considereȱ
erouȱ epicȱ înȱ
adev©ratulȱ c©utareȱ deȱ
întemeietorȱ aventuriȱÎnȱ
alȱ esteticii.ȱ senzaôionaleȱ
acelaóiȱ sensȱîntreab©ȱ
aȱ gînditȱpeȱ
óiȱ
drumeôi:ȱ„nȬaôiȱauzit,ȱnȬaôiȱîntîlnit?”,ȱiȱseȱr©spunde:ȱ„deȱauzitȱ
Hegel,ȱ cîndȱ aȱ desprinsȱ „ideeaȱ sensibil©”ȱ deȱ „ideeaȱ pur©”,ȱ
amȱ auzit,ȱteoreticȱ
temeiulȱ darȱ deȱ v©zutȱ
alȱ unuiȱnȬamȱ v©zut”.ȱ
întregȱ Gustulȱ nuȱ esteȱ
óiȱ monumentalȱ destinatȱ
sistemȱ deȱ
numaiȱ
gîndire,ȱpentruȱ încercareaȱ
consacrat,ȱ întrȬoȱbucatelor.ȱ kiȱ gîndireaȱ
prim©ȱ parte,ȱ teorieiȱ profan©ȱ
frumosuluiȱ lȬaȱ
diversificatȱ semantic:ȱ oȱ accepôiuneȱ fiziologic©,ȱ deciȱ deȱ ordinȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
cantitativ,ȱ óiȱ altaȱ spiritualizat©,ȱ ilustrat©ȱ deȱ conceptulȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
experimentalȱ „gustȱ rînd,ȱ
Înȱ alȱ doileaȱ estetic”.ȱ Aȱ doveziȱ
exist©ȱ vorbiȱ despreȱ
clareȱ c©ȱ „gustareaȱ
autoriiȱ
cuvîntului”ȱînȱrelaôiileȱcotidieneȱnuȱareȱniciȱunȱsens.ȱOrigenȱseȱ
raôionalióti,ȱ reprezentanôiȱ aiȱ gîndiriiȱ pozitiviste,ȱ
refer©ȱlaȱCuvînt,ȱadic©ȱlaȱIisusȱcelȱdinȱEuharistie.ȱCredinciosulȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
„gust©”ȱpîineaȱóiȱvinul,ȱdeveniteȱtrupȱsfînt;ȱelȱseȱîmp©rt©óeóte,ȱ
aóaȱ sporadiceȱ înȱ anumiteȱ epoci)ȱ esteticiiȱ filocalice.ȱ Capitolulȱ
deciȱ particip©ȱ laȱ tainaȱ morôiiȱ óiȱ învieriiȱ simbolice.ȱ Astfelȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱ lucrareȱ devenit©ȱ celebr©ȱ maiȱ alesȱ prinȱ criticileȱ
înôeles,ȱCuvîntulȱpoateȱfiȱnuȱnumaiȱgustat,ȱdarȱóiȱpip©it.ȱIonaȱaȱ
avutȱaceast©ȱrevelaôieȱînȱprevestireaȱluiȱMesia,ȱiarȱSf.ȱTomaȱlȬaȱ
careȱ iȱ sȬauȱ adus,ȱ cuprindeȱ multeȱ inexactit©ôiȱ óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
pip©itȱ (lȬaȱ v©zut),ȱ deóiȱ seȱ aflaȱ faô©ȱ c©treȱ faô©ȱ cuȱ Iisus;ȱ dup©ȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
aceeaȱaȱurmatȱvedereaȱóiȱcunoaóterea.ȱCuvîntulȱ îóiȱdovedeóteȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
putinôaȱdeȱaȱfiȱpip©it,ȱcuȱcondiôiaȱs©ȱfac©ȱparteȱdinȱscriereȱsacr©ȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
oriȱauzitȱcaȱLogos,ȱcaȱvoceȱaȱluiȱDumnezeu.ȱCineȱareȱl©murit©ȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
imagineaȱ celest©ȱ aȱ paradisuluiȱ prinȱ „postireaȱ ochilor”ȱ óiȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
„coborîreaȱ minôiiȱ înȱ inim©”ȱ (Rug©ciuneaȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ împrumuturiȱ luiȱ Hristos)ȱ poateȱ
platonieneȱ laȱ Sf.ȱ
realizaȱ
Augustinȱleg©tura,ȱ chiarȱ laȱ
sauȱ augustinieneȱ identitateaȱ
Sf.ȱ Tomaȱ dinȱdintreȱ
Aquino.ȱcuvinteȱ
Apelîndȱ óiȱ
transformareaȱ lorȱ înȱ lucruriȱ
laȱ unȱ autorȱ contemporanȱ sauȱ
(F.P.ȱ cuvinteleȱ careȱ
Chambers),ȱ auȱ fostȱ lucruriȱ
înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ seȱ arat©ȱ preocupatȱ doarȱ tangenôialȱ deȱ esteticaȱ
vizibileȱóiȱpip©ibile.ȱCitimȱînȱSf.IoanȱGur©ȱdeȱAur:ȱ„C©ci,ȱcaȱóiȱ
întrȬoȱlivad©ȱv©dȱmulteȱóiȱfeluriteȱfloriȱaleȱcitirii,ȱoȱmulôimeȱdeȱ
medieval©,ȱ tratatulȱ citatȱ încearc©ȱ s©ȱ expliceȱ lipsaȱ deȱ interesȱ aȱ
trandafiri,ȱ mulôiȱproblemeleȱ
Bisericiiȱ pentruȱ toporaóiȱ óiȱfrumosului;ȱseȱ
nuȱ maiȱ puôiniȱreclam©ȱpresiuneaȱ
crini;ȱ óiȱ înc©ȱ v©dȱ
împr©ótiat©ȱ mult©ȱspirituluiȱ
strivitoareȱ asupraȱ óiȱ felurit©ȱ road©ȱ aȱ moralaȱ
exercitat©ȱdeȱ duhuluiȱ óiȱ mult©ȱ
religioas©ȱóiȱ

99
15
115
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ sȬaȱ
mireasm©;ȱ óiȱ nuȱ
stinsȱ
numaiȱ
teoriaȱ
livad©,ȱ
perisabilit©ôiiȱ
unȱ paradisȱ dinȱ
eȱ conótiinôaȱ
cetireaȱ Sfintelorȱ
lumiiȱ
Scripturi,ȱ
cultivate.ȱ c©ciȱ acesteȱ floriȱ
Alȱ VIIȬleaȱ nȬauȱInternaôionalȱ
Congresȱ numaiȱ mirosȱ deȱ gol,ȱestetic©ȱ
ciȱ óiȱ road©ȱ
dinȱ
careȱpoateȱhr©niȱsufletul” .ȱ
1972,ȱ deȱ laȱ Bucureóti,ȱ sȬaȱ6)desf©óuratȱ subȱ antetulȱ semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ Aȱ separaȱ
Asem©nareaȱ naóteȱartaȱasem©nare;ȱ cuvîntulȬlucruȱ
deȱ religieȱ pentruȱ aȱ leȱ puneȱ esteȱ
înȱ
„pip©ibil”,ȱcaȱóiȱcumȱarȱfiȱunȱobiectȱminunatȱ(=ȱsublimȱóiȱdivin),ȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
iarȱ cuvîntulȬfloare,ȱ purȱ óiȱ frumos,ȱ adaug©ȱ mireasm©.ȱ Uneori,ȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
cuvîntulȱ
predicatȱ seȱ óiȱridic©ȱ pesteȱ lucruȱ
dezvoltatȱ óiȱ floare,ȱ
nihilismulȱ cumȱ afl©mȱ
religiosȱ prinȱ deȱ laȱ Sf.ȱ
afirmaôiiȱ
Antonieȱ celȱ Mare:ȱ
tulbur©toareȱ „Cuvîntulȱ careȱ
óiȱ consternante.ȱ areȱ înôelesȱ
Înȱ primulȱ rînd,ȱóiȱaȱesteȱ folositorȱ
lansatȱ tezaȱ
sufletuluiȱesteȱdarȱalȱluiȱDumnezeu.ȱIarȱvorbaȱceaȱdeóart©,ȱcareȱ
óocant©,ȱ tipicȱ protestant©ȱ óiȱ eretic©,ȱ despreȱ istoricitateaȱ
caut©ȱ s©ȱ m©soareȱ
misteruluiȱ cerulȱ óiȱ p©mîntul,ȱ
creótinȱ fundamentalȱ m©rimeaȱ
ói,ȱ implicit,ȱ despreȱsoareluiȱ
„moartea”ȱ óiȱ
dep©rtareaȱstelelor,ȱesteȱoȱn©scocireȱaȱomuluiȱcareȱseȱosteneóteȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ aȱ maiȱ susôinutȱ (ceeaȱ ceȱ
înȱ deóert.ȱC©ciȱ
realitateaȱ c©utîndȱ
contraziceȱ deȱceleȱ ceȱ nuȱ folosescȱ
laȱ distanô©)ȱ nimic,ȱ
c©ȱ religiaȱ osteneóteȱînȱ
creótin©ȱ nuȱ aȱ
zadar,ȱcaȱóiȱcumȱarȱvreaȱs©ȱscoat©ȱap©ȱcuȱciurul.ȱDeoareceȱesteȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
cuȱneputinô©ȱoamenilorȱaȱaflaȱacestea” 7).ȱDinȱgenez©,ȱcuvîntulȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
seȱ
înȱ afl©ȱ
masseȱlaȱ decîtȱ
Dumnezeu,ȱ elȱ însuóiȱ
afirmaôiile,ȱ Cuvînt,ȱ
putîndȱ aóaȱ cumȱ st©ȱ
fiȱ transformateȱ scrisȱ
ȱ înȱ înȱ
frazeȱ
EvangheliaȱluiȱIoan.ȱOmulȱîlȱprimeóteȱcaȱdarȱóiȱsubȱacestȱchipȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
înduhovnicitȱ înȱ multiplicitateaȱ luiȱ sonor©,ȱ vizual©,ȱ gustativ©,ȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
înmiresmat©,ȱformeȱcorespondenteȱaleȱdiversuluiȱcreaôiei.ȱ
bineȱ deȱ unȱ secol,ȱ s©ȱ stopezeȱ oriceȱ încercareȱ deȱ gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
Metaforicȱvorbind,ȱdac©ȱnuȱreprezint©ȱcauza,ȱînȱoriceȱcazȱ
esteȱ condiôiaȱ tuturorȱ manifest©rilorȱ deȱ natur©ȱ estetic©ȱ óiȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
mistic©,ȱpeȱ
unorȱ clericiȱcareȱleȱexperimenteaz©ȱfiinôaȱuman©ȱîmbun©t©ôit©ȱ
iezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱ (Dubos),ȱ Batteauxȱ sauȱ André,ȱ deȱ
prinȱ credinô©ȱ óiȱ har.ȱ Origenȱ identific©,ȱ înȱ planulȱ acestorȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
manifest©riȱ
frumosului,ȱcorespondenteȱ misticoȬestetice,ȱ
gustului,ȱ sentimentuluiȱ unȱ sistemȱauȱ
óiȱ imaginaôiei,ȱ unitar,ȱ
fostȱ
simôulȱ dumnezeiesc,ȱ
seriosȱ afectateȱ ói,ȱ totodat©,ȱ
deȱ noileȱ tendinôe,ȱspeciiȱ aleȱ suprasimôurilor,ȱ
careȱ valorificauȱ elementulȱ
individualizateȱ
mundanȱ óiȱ raôional;ȱ uneleȱ înȱ
nuȱraportȱ cuȱ altele.ȱ
înȱ consensȱ Exist©ȱ
óiȱ niciȱ înȱ oȱ vedereȱcuȱ
paralelȱ aȱ
nev©zutelor,ȱ unȱ auzȱ alȱ
adev©rulȱ deȱ credinô©,ȱ neauzitelorȱ
ciȱ înȱ opoziôieȱ óiȱsauȱînȱ unȱ gust,ȱ
daunaȱ unȱ pip©itȱ
acestuiaȱ dinȱ
suprafireóti,ȱ
urm©.ȱ bazaȱ unorȱ arteȱ óiȱ tehniciȱ ritualiceȱ specializateȱ
(Florenski).ȱ
ȱ Pentruȱ speciaȱ miros,ȱ Evagrieȱ Monahulȱ recomand©ȱ
2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
credincioóilorȱ óiȱ practicienilorȱ cultuluiȱ urm©toareaȱ formul©ȱ
reôetar©:ȱ
ȱ „Dac©ȱ arȱ vreaȱ cinevaȱ s©ȱ preg©teasc©ȱ t©mîieȱ
mirositoare,ȱ vaȱ amestecaȱ dup©ȱ rînduial©ȱ înȱ chipȱ egalȱ r©óin©ȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
str©vezieȱ deȱ Liban,ȱ
acestoraȱ poateȱ casia,ȱ
faceȱ dou©ȱ onixulȱ óiȱ
constat©riȱ stactita.ȱ
generale,ȱ înȱAcesteaȱ
completareaȱ sîntȱ

14
100
116
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ maiȱ sus:ȱ dorinôaȱ expres©ȱ óiȱ unic©ȱ aȱ oric©ruiȱ
p©trimeaȱvirtuôilor.ȱDac©ȱsîntȱdeplineȱóiȱegale,ȱminteaȱnuȱvaȱfiȱ
vîndut©.ȱ Sufletulȱ cur©ôitȱ prinȱ plin©tateaȱ virtuôilorȱ faceȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
rînduialaȱ minôiiȱaȱneclintit©ȱ
aceast©ȱ regul©)ȱ óiȱ destoinic©ȱ
fostȱ s©ȱ separe,ȱ cuȱ maxim©ȱs©ȱ primeasc©ȱ stareaȱ
acribie,ȱ valorileȱ
c©utat©”
întreȱ ele,ȱ.ȱ caȱ
8) Amȱoȱziceȱ
caleȱc©ȱdeȱ
seȱ accesȱ
preg©teóteȱ
c©treȱ„oȱ postire”ȱ
ceeaȱ esenôaȱ
aȱ facult©ôilorȱ
ceȱ numimȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
nazale.ȱ Dionisieȱ PseudoȬAreopagitulȱ consacr©ȱ oȱ tratareȱ maiȱ
dezvoltat©ȱ specieiȱ mirosului,ȱ privindȱ participareaȱ laȱ ritualurileȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
deȱ
ceeaȱsfinôenie.ȱ
ceȱ iȬaȱ Înȱ capitolulȱ
încurajatȱ peȱTainaȱ
uniiȱsfinôiriiȱ miruluiȱ
specialiótiȱ s©Ȭlȱdinȱ Ierarhiaȱ
considereȱ
cereasc©ȱ
adev©ratulȱ elȱ scrie:ȱ „Înȱ acelaóiȱ
întemeietorȱ chipȱ Înȱ
alȱ esteticii.ȱ caȱacelaóiȱ
óiȱ laȱ împ©rt©óanie,ȱ
sensȱ aȱ gînditȱseȱ óiȱ
slobozescȱ
Hegel,ȱ cîndȱ ordinileȱ celorȱ
aȱ desprinsȱ nedes©vîróiôi,ȱ
„ideeaȱ sensibil©”ȱ dup©ȱ ceȬaȱ pur©”,ȱ
deȱ „ideeaȱ f©cutȱ
t©mîiereaȱ ceaȱ binemirositoareȱ
temeiulȱ teoreticȱ alȱ unuiȱ întregȱînȱóiȱtotȱ sfîntulȱ locaóȱ
monumentalȱ óiȱ sȬauȱ
sistemȱ deȱ
terminatȱ sfinôiiȱ Psalmiȱ
gîndire,ȱ consacrat,ȱ întrȬoȱóiȱprim©ȱ
citireaȱparte,ȱ
dinȱ preaȬdumnezeieótileȱ
teorieiȱ frumosuluiȱ
Scripturi.ȱ Înȱ urm©,ȱ ierarhulȱ iaȱ mirul,ȱ îlȱ aóeaz©ȱ peȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
dumnezeiesculȱ altar,ȱ fiindȱ acoperitȱ cuȱ dou©sprezeceȱ perechiȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
deȱaripiȱsfinte,ȱînȱvremeȱceȱtoôiȱceiȱdeȱfaô©ȱcînt©ȱcuȱglasȱplinȱdeȱ
Înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ exist©ȱ doveziȱ clareȱ c©ȱ autoriiȱ
toat©ȱ sfinôeniaȱ reprezentanôiȱ
raôionalióti,ȱ cîntareaȱ ceaȱ sfînt©ȱ aiȱluat©ȱ deȱ laȱ Dumnezeuȱ
gîndiriiȱ deȱ
pozitiviste,ȱ
inspiraôiiȱ profeôi.ȱ Terminîndȱ elȱ (ierarhul)ȱ rug©ciuneaȱ deȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
sfinôire,ȱ ceȱ urmeaz©ȱ
aóaȱ sporadiceȱ dup©ȱ
înȱ anumiteȱ aceasta,ȱ
epoci)ȱ seȱ filocalice.ȱ
esteticiiȱ serveóteȱ deȱ eaȱ laȱ
Capitolulȱ
consacr©rileȱ preaȬsfinte,ȱ undeȱ seȱ faceȱ vreoȱ afierosireȱ óiȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱ lucrareȱ devenit©ȱ9).ȱki,ȱmaiȱdeparte:ȱ„S©ȱspunemȱ
aproapeȱlaȱoriceȱactȱdeȱsfinôire” celebr©ȱ maiȱ alesȱ prinȱ criticileȱ
deciȱ
careȱ despreȱ compoziôiaȱ
iȱ sȬauȱ adus,ȱ miruluiȱ
cuprindeȱ c©ȱ inexactit©ôiȱ
multeȱ esteȱ format©ȱ óiȱdintrȬoȱ
confuzii.ȱunireȱ
Seȱ
deȱmateriiȱbineȱmirositoareȱóiȱlaȱcareȱnuȱpoateȱparticipaȱcinevaȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
f©r©ȱs©ȱfieȱelȱînsuóiȱ bineȱ mirositor,ȱdup©ȱcumȱ vineȱînȱatingereȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
cuȱ aceast©ȱ materieȱ bineȱ mirositoare,ȱ întrȬoȱ m©sur©ȱ maiȱ mareȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
sauȱ maiȱ mic©.ȱ Sîntemȱ îns©ȱ încredinôaôiȱ c©ȱ preaȱ divinulȱ Iisusȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
esteȱbineȱmirositorȱîntrȬunȱchipȱsupraesenôialȱóiȱumpleȱparteaȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
ceaȱ spiritual©ȱ
Dionisieȱ aȱ noastr©ȱ deȱ oȱ pl©cereȱ
PseudoȬAreopagitul,ȱ divin©,ȱplatonieneȱ
împrumuturiȱ prinȱ comunic©riȱ
laȱ Sf.ȱ
duhovniceóti.ȱ C©ciȱ dac©ȱ percepereaȱ
Augustinȱ sauȱ augustinieneȱ laȱ Sf.ȱ Tomaȱmirosurilorȱ
dinȱ Aquino.ȱmaterialeȱ
Apelîndȱ
provoac©ȱoȱ
laȱ unȱ autorȱsenzaôieȱ deȱmulôumireȱ
contemporanȱ óiȱ umpleȱ deȱ
(F.P.ȱ Chambers),ȱ mult©ȱpl©cereȱ
careȱ înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ seȱ arat©ȱ preocupatȱ doarȱ tangenôialȱ deȱ esteticaȱ
simôulȱmirosuluiȱnostru,ȱînȱcazulȱcîndȱelȱnuȱesteȱcumvaȱtocit,ȱciȱ
primitorȱdeȱmirosuriȱalese,ȱtotȱastfelȱarȱputeaȱspuneȱcinevaȱc©ȱ
medieval©,ȱ tratatulȱ citatȱ încearc©ȱ s©ȱ expliceȱ lipsaȱ deȱ interesȱ aȱ
înȱ chipȱ analogȱ
Bisericiiȱ pentruȱóiȱ puterileȱ noastreȱ
problemeleȱ spirituale,ȱ
frumosului;ȱseȱ dac©ȱ auȱ r©masȱ
reclam©ȱpresiuneaȱ
nesl©biteȱ
strivitoareȱ faô©ȱ deȱ înclinareaȱ
asupraȱ spirituluiȱspreȱ r©u,ȱ particip©ȱ
exercitat©ȱdeȱ moralaȱ laȱreligioas©ȱóiȱ
mirosulȱ celȱ

101
15
117
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ
pl©cutȱ óiȱ dumnezeiescȱ
sȬaȱ stinsȱ teoriaȱ
prinȱ perisabilit©ôiiȱ
putereaȱ fireasc©ȱ dinȱ aȱ
conótiinôaȱ
judec©ôiiȱlumiiȱ
óiȱ seȱ
umpleȱ deȱAlȱ
cultivate.ȱ oȱ senzaôie,ȱ deȱ oȱ pl©cereȱ
VIIȬleaȱ Congresȱ sfînt©ȱ óiȱdeȱ
Internaôionalȱ deȱestetic©ȱ
oȱ înfiorareȱ
dinȱ
dumnezeiasc©,ȱ dup©ȱ felurileȱ
1972,ȱ deȱ laȱ Bucureóti,ȱ influenôelorȱ
sȬaȱ desf©óuratȱ divineȱsemnificativ:ȱ
subȱ antetulȱ aleȱ dirij©riiȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ
alternativeȱ spreȱAȱceleȱ divine.ȱ
separaȱ Deciȱ
artaȱ deȱ compoziôiaȱ
religieȱ pentruȱmiruluiȱ
aȱ leȱ neȱ
puneȱarat©ȱ
înȱ
prinȱ caracterulȱ eiȱ simbolicȱ dîndȱ form©ȱ celuiȱ f©r©ȱ form©ȱ –ȱ peȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
Iisusȱînsuói,ȱcaȱpeȱizvorulȱcelȱbogatȱalȱsenzaôiilorȱdumnezeieótiȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
celorȱ bineȱóiȱmirositoare;ȱ
predicatȱ dezvoltatȱ anumeȱ
nihilismulȱ cumȱ religiosȱ
revars©ȱ Elȱ –ȱ cuȱafirmaôiiȱ
prinȱ m©suriȱ
dumnezeieótiȱ–ȱînȱsufleteleȱcelorȱmaiȱaproapeȱdeȱDînsulȱ–ȱ(caȱ
tulbur©toareȱ óiȱ consternante.ȱ Înȱ primulȱ rînd,ȱ aȱ lansatȱ tezaȱ
asem©nare)ȱ
óocant©,ȱ tipicȱ aromeleȱ celeȱ întruȱ
protestant©ȱ totulȱ dumnezeieóti,ȱ
óiȱ eretic©,ȱ deȱ careȱ
despreȱ istoricitateaȱ
sufleteleȱ
misteruluiȱ încîntateȱ óiȱ înveseliteȱ seȱ
creótinȱ fundamentalȱ ói,ȱumpluȱ
implicit,ȱdeȱdespreȱ
senzaôiiȱ sfinteȱ óiȱ
„moartea”ȱ
gust©ȱ înviorareaȱînȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ ceaȱalȱduhovniceasc©.ȱ
doileaȱ rînd,ȱ aȱ Pentruȱ c©ȱ mirosulȱ
maiȱ susôinutȱ (ceeaȱ celȱ
ceȱ
pl©cutȱ ceȱ seȱ
realitateaȱ r©spîndeóteȱ
contraziceȱ deȱ laȱprinȱ participareȱ
distanô©)ȱ divin©ȱcreótin©ȱ
c©ȱ religiaȱ p©trundeȱ nuȱînȱ

parteaȱspiritual©ȱaȱfiinôeiȱlor” .ȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
10)

Caȱ óiȱ luminaȱ (clar©,ȱ lin©,ȱ celest©,ȱ taboric©,ȱ aȱ iadului,ȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
luminaȱ
înȱ masseȱîntunericuluiȱ óiȱ speciaȱ
etc.),ȱputîndȱ
decîtȱ afirmaôiile,ȱ mirosuluiȱ cunoaóteȱ
fiȱ transformateȱ ȱ înȱ frazeȱoȱ
întreag©ȱ fenomenologieȱ subtil©,ȱ ap©rînd,ȱ dup©ȱ mutaôiiȱ óiȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
dematerializ©ri,ȱ caȱ atributȱ alȱ Domnului,ȱ transmis,ȱ peȱ caleaȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
harului,ȱ
bineȱ deȱ creaturiiȱ
unȱ secol,ȱîndumnezeite.ȱ
s©ȱ stopezeȱ oriceȱ DumnezeulȬOmȱ
încercareȱ deȱ neȱ esteȱ
gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
înf©ôióatȱ caȱ prototipȱ alȱ suprafiinôeiȱ înmiresmate,ȱ dup©ȱ cumȱ
Dumnezeuȱ dinȱ Treimeȱ niȱ seȱ arat©ȱ caȱ atributȱ alȱ frumuseôii,ȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
iubiriiȱclericiȱ
unorȱ óiȱ luminii.ȱ
iezuiôi,ȱTexteleȱ
Duȱ Bosȱevangheliceȱ
(Dubos),ȱ Batteauxȱîlȱ asociaz©,ȱ înȱ cîtevaȱ
sauȱ André,ȱ deȱ
rînduri,ȱ peȱ Iisusȱ Hristosȱ cuȱ mirulȱ (oriȱ nartul)ȱ bineȱ mirositor.ȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
Aóaȱîlȱîntîlnimȱînȱscurtaȱnaraôiuneȱdespreȱ„femeiaȱp©c©toas©”.ȱ
frumosului,ȱ gustului,ȱ sentimentuluiȱ óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱ fostȱ
Hristosȱ eraȱ invitatȱ
seriosȱ afectateȱ s©ȱ iaȱ tendinôe,ȱ
deȱ noileȱ masaȱ înȱ casaȱ careȱunuiȱ fariseuȱelementulȱ
valorificauȱ bogat;ȱ seȱ
simôeaȱ
mundanȱ însinguratȱ óiȱ cuprinsȱ
óiȱ raôional;ȱ nuȱ înȱdeȱ mareȱ întristare.ȱ
consensȱ óiȱ niciȱ înȱ„kiȱ iat©ȱ c©ȱcuȱ
paralelȱ oȱ
femeieȱ
adev©rulȱ p©c©toas©ȱ dinȱ cetateȱ
deȱ credinô©,ȱ aȱ aflatȱ c©ȱ
ciȱ înȱ opoziôieȱ óiȱElȱ
înȱeraȱ laȱ mas©ȱ
daunaȱ înȱ casaȱ
acestuiaȱ dinȱ
Fariseului:ȱ
urm©.ȱ aȱ adusȱ unȱ vasȱ deȱ alabastruȱ cuȱ mirȱ mirositorȱ óiȱ
st©teaȱȱ înapoiȱ lîng©ȱ picioareleȱ luiȱ Iisusȱ óiȱ plîngea.ȱ Apoiȱ aȱ
începutȱ s©ȬIȱ stropeasc©ȱ 2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
picioareleȱ cuȱ lacrimileȱ ei;ȱ leȱ s©rutaȱ
mult,ȱóiȱ
ȱ leȱ ungeaȱcuȱmir”ȱ(Luca,7.ȱ37Ȭ38).ȱMomentulȱesteȱbineȱ
alesȱ deȱ scriitorulȱ sacru;ȱ cumȱ afl©mȱ deȱ laȱ Dionisie,ȱ mirulȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
înveseleóte,ȱ
acestoraȱ poateȱ uóureaz©ȱ sufletulȱ
faceȱ dou©ȱ óiȬiȱ d©ȱ
constat©riȱ putere.ȱînȱ
generale,ȱ Totȱ prinȱ clipeȱ
completareaȱ

14
102
118
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ treceaȱ
greleȱ afirmateȱ Fiulȱ
maiȱOmuluiȱ
sus:ȱ dorinôaȱ
cîndȱ seȱexpres©ȱ
aflaȱ înȱ Betania,ȱ
óiȱ unic©ȱînȱ aȱ casaȱ
oric©ruiȱ
luiȱ
Simon:ȱ „...sȬaȱ apropiatȱ deȱ Elȱ oȱ femeieȱ cuȱ unȱ vasȱ deȱ alabastruȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
foarteȱ
aceast©ȱ scumpȱ
regul©)ȱ ói,ȱaȱpeȱ cîndȱ
fostȱ s©ȱElȱ staȱ laȱcuȱ
separe,ȱ mas©,ȱ eaȱ aȱ turnatȱ
maxim©ȱ acribie,ȱmirulȱ peȱ
valorileȱ
capulȱ lui”ȱ caȱ
întreȱ ele,ȱ (Matei,ȱ
oȱ caleȱ26.7).ȱ
deȱUcenicii,ȱ
accesȱ c©treȱacoloȱ deȱ faô©,ȱ
ceeaȱ înc©ȱ nuȱesenôaȱ
ceȱ numimȱ erauȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
preg©tiôiȱs©ȱînôeleag©ȱtainaȱmirului,ȱdeȱaceeaȱauȱcrezut,ȱpentruȱ
moment,ȱc©ȱaȱfostȱrisipitȱînȱzadar.ȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
ceeaȱ Sîntemȱ
ceȱ iȬaȱ înȱ m©sur©ȱ s©ȱ
încurajatȱ peȱpercepemȱ maiȱ bineȱs©Ȭlȱ
uniiȱ specialiótiȱ raporturileȱ deȱ
considereȱ
form©ȱ óiȱ deȱ
adev©ratulȱ esenô©ȱ dintreȱ
întemeietorȱ idealismulȱ
alȱ esteticii.ȱ esteticȱ sensȱ
Înȱ acelaóiȱ óiȱ vizionarismulȱ
aȱ gînditȱ óiȱ
mistic,ȱ
Hegel,ȱrespectivȱ dintreȱ creaôiaȱ
cîndȱ aȱ desprinsȱ „ideeaȱ laic©ȱ óiȱ artaȱ sacr©.ȱ
sensibil©”ȱ Delimitareaȱ
deȱ „ideeaȱ pur©”,ȱ
neȬoȱ indic©,ȱ
temeiulȱ înȱ acestȱ
teoreticȱ context,ȱ
alȱ unuiȱ simôulȱ
întregȱ dumnezeiesc.ȱsistemȱ
óiȱ monumentalȱ Idealismulȱ
deȱ
esteticȱ
gîndire,ȱseȱ consacrat,ȱ
întemeiaz©,ȱîntrȬoȱînȱ planȱ perceptiv,ȱ
prim©ȱ parte,ȱpeȱteorieiȱ
celeȱ dou©ȱ simôuriȱ
frumosuluiȱ
specializate,ȱ v©zulȱ óiȱ auzul;ȱ eleȱ seȱ asociaz©ȱ cuȱ simôulȱ estetic,ȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
permiôînd,ȱ odat©ȱ cuȱ aceast©ȱ sintez©,ȱ oȱ mareȱ diversificareȱ aȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
ramurilorȱartei.ȱVizionarismulȱmisticȱalȱarteiȱsacreȱareȱcomunȱcuȱ
Înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ exist©ȱ doveziȱ clareȱ c©ȱ autoriiȱ
idealismulȱ
raôionalióti,ȱ esteticȱreprezentanôiȱ
v©zulȱ óiȱ auzul,ȱ limitateȱ
aiȱ laȱ percepereaȱ
gîndiriiȱ lumiiȱ
pozitiviste,ȱ
fenomenale.ȱ Vizionarismulȱ misticȱ óiȱ idealismulȱ esteticȱ seȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
deosebescȱînȱtreiȱpuncteȱesenôiale:ȱ
aóaȱ sporadiceȱ înȱ anumiteȱ epoci)ȱ esteticiiȱ filocalice.ȱ Capitolulȱ
a)ȱ V©zulȱ óiȱ auzulȱ dep©óesc,ȱ dinȱ perspectivaȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱ lucrareȱ
vizionarismuluiȱ devenit©ȱ
mistic,ȱ lumeaȱcelebr©ȱ maiȱ alesȱ
concret©ȱ prinȱ criticileȱ
óiȱ conceptibil©,ȱ
efectuîndȱ
careȱ iȱ sȬauȱunȱ actȱcuprindeȱ
adus,ȱ suitorȱ alȱmulteȱ
cunoaóterii,ȱ înȱ sferaȱ
inexactit©ôiȱ divin©ȱSeȱ
óiȱ confuzii.ȱ aȱ
nev©zutelor;ȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
b)ȱIdealismuluiȱesteticȱîiȱesteȱproprieȱperspectivaȱdirect©ȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
óiȱliniar©ȱ(înȱpictur©,ȱseȱnumeóteȱ„perspectivaȱitalian©”),ȱavîndȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
caȱ reperȱ óiȱ m©sur©ȱ mediulȱ naturalȱ óiȱ uman,ȱ înȱ condiôiileȱ uneiȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
existenôeȱ limitate.ȱ Vizionarismulȱ seȱ caracterizeaz©ȱ prinȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
„perspectivaȱîntoars©”;ȱoriceȱimpulsȱcreatorȱîóiȱareȱorigineaȱînȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ împrumuturiȱ platonieneȱ laȱ Sf.ȱ
idealitateaȱ
Augustinȱ sauȱ divin©,ȱ iarȱ caȱ laȱ
augustinieneȱ modelȱ –ȱ capodoperaȱ
Sf.ȱ Tomaȱ dinȱ Aquino.ȱ unic©ȱ
Apelîndȱaȱ
ziditoruluiȱceresc;ȱ
laȱ unȱ autorȱ contemporanȱ (F.P.ȱ Chambers),ȱ careȱ înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱc)ȱCelelalteȱsimôuriȱ„neestetice”,ȱgustul,ȱmirosulȱóiȱpip©itul,ȱ
ofȱ Taste,ȱ seȱ arat©ȱ preocupatȱ doarȱ tangenôialȱ deȱ esteticaȱ
îndeplinescȱfuncôiaȱmistic©ȱdeȱ„participare”ȱlaȱmisterulȱesteticȱ
medieval©,ȱ tratatulȱ citatȱ încearc©ȱ s©ȱ expliceȱ lipsaȱ deȱ interesȱ aȱ
alȱ realit©ôiiȱ
Bisericiiȱ suprafireóti.ȱ
pentruȱ problemeleȱ Înȱfrumosului;ȱseȱ
sistemulȱ structuralȱ óiȱ unitarȱ alȱ
reclam©ȱpresiuneaȱ
simôuluiȱ
strivitoareȱ dumnezeiesc,ȱ v©zulȱ exercitat©ȱdeȱ
asupraȱ spirituluiȱ óiȱ auzulȱ deôinȱ primatulȱ
moralaȱ asupraȱ
religioas©ȱóiȱ

103
15
119
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ sȬaȱ
esteticului,ȱ nelipsinduȬleȱ
stinsȱ teoriaȱniciȱ
perisabilit©ôiiȱ
putereaȱ deȱdinȱ
aȱ seȱ
conótiinôaȱ
împ©rt©óiȱ lumiiȱ
dinȱ
elementeleȱ
cultivate.ȱ AlȱdeȱVIIȬleaȱ
tain©;ȱ ultimeleȱ
Congresȱtreiȱ seȱ distingȱ prinȱ
Internaôionalȱ dominantaȱ
deȱ estetic©ȱ dinȱ
mistic©.ȱ
1972,ȱ deȱ laȱ Bucureóti,ȱ sȬaȱ desf©óuratȱ subȱ antetulȱ semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ
Areȱartei.ȱ
dreptateȱ unȱ teologȱ
Aȱ separaȱ rus,ȱ
artaȱ deȱ comentîndȱ
religieȱ pentruȱunȱ pasajȱ
aȱ leȱ puneȱdinȱ
înȱ
Origen,ȱcîndȱafirm©ȱc©ȱ„seȱpoateȱvedeaȱaiciȱprimaȱschiô©ȱaȱuneiȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
doctrineȱaȱsimôurilor” 11).ȱCeleȱdou©ȱseriiȱdeȱspeciiȱaleȱsimôurilorȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
seȱ completeaz©ȱ
predicatȱ perfect.ȱnihilismulȱ
óiȱ dezvoltatȱ Datorit©ȱ „perspectiveiȱ
religiosȱ prinȱ întoarse”,ȱ
afirmaôiiȱ
mirosul,ȱ gustulȱ
tulbur©toareȱ óiȱ pip©itulȱ nuȱ
óiȱ consternante.ȱ Înȱ trecȱ directȱ
primulȱ rînd,ȱprinȱ examenulȱ
aȱ lansatȱ tezaȱ
materiei,ȱ
óocant©,ȱ caȱ realitateȱ
tipicȱ brut©ȱ óiȱ óiȱ
protestant©ȱ inform©.ȱ Dac©ȱ
eretic©,ȱ arȱ cunoaóteȱ
despreȱ acestȱ
istoricitateaȱ
parcurs,ȱ
misteruluiȱsȬarȱ opriȱ
creótinȱ laȱ nivelulȱói,ȱ
fundamentalȱ senzaôiilor,ȱ privînduȬseȱ
implicit,ȱ despreȱ „moartea”ȱdeȱ
solicit©rileȱesteticului.ȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ aȱ maiȱ susôinutȱ (ceeaȱ ceȱ
ȱ contraziceȱ deȱ laȱ distanô©)ȱ c©ȱ religiaȱ creótin©ȱ nuȱ aȱ
realitateaȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
înȱ masseȱ decîtȱ afirmaôiile,ȱ putîndȱ fiȱ transformateȱ ȱ înȱ frazeȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
bineȱ deȱ unȱ secol,ȱ s©ȱ stopezeȱ oriceȱ încercareȱ deȱ gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
unorȱ clericiȱ iezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱ (Dubos),ȱ Batteauxȱ sauȱ André,ȱ deȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
frumosului,ȱ gustului,ȱ sentimentuluiȱ óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱ fostȱ
seriosȱ afectateȱ deȱ noileȱ tendinôe,ȱ careȱ valorificauȱ elementulȱ
mundanȱ óiȱ raôional;ȱ nuȱ înȱ consensȱ óiȱ niciȱ înȱ paralelȱ cuȱ
adev©rulȱ deȱ credinô©,ȱ ciȱ înȱ opoziôieȱ óiȱ înȱ daunaȱ acestuiaȱ dinȱ
urm©.ȱ
ȱ
2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
ȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
acestoraȱ poateȱ faceȱ dou©ȱ constat©riȱ generale,ȱ înȱ completareaȱ

14
104
120
Capitolul IV
Numele Frumosului
ȱ
ȱ
ȱ
ȱ
ȱ
ȱ
ȱ
1.ȱFrumosulȱ


ȱ
rimaȱ manifestareȱ aȱ Logosuluiȱ cerescȱ înȱ zidireȱ seȱ
s©vîróeóteȱ înȱ numeleȱ frumosului:ȱ „S©ȱ seȱ fac©ȱ
lumin©!”.ȱ Cuvîntulȱ lumin©ȱ esteȱ însuóiȱ chipulȱ
frumuseôiiȱ suprafireótiȱ ói,ȱ totodat©,ȱ unulȱ dintreȱ atributeleȱ
m©reôieiȱ luiȱ Dumnezeuȱ dinȱ Treime.ȱ Deȱ aceea,ȱ aȱ desluóiȱ
înôelesurileȱermeticeȱaleȱlumiiȱceȱsȬaȱrev©rsatȱînȱtaineleȱcreaôieiȱ
înseamn©ȱ s©ȱ teȱ afliȱ peȱ caleaȱ deȱ accesȱ c©treȱ celeȱ maiȱ dificileȱ
problemeȱ esteticeȱ óiȱ teologice.ȱ Cumȱ ótiinôaȱ despreȱ celeȱ înalteȱ
nuȱ vineȱ deȱ laȱ sine,ȱ ciȱ prinȱ c©utare,ȱ auȱ existatȱ óiȱ înȱ acestȱ
domeniuȱcontroverse,ȱmomenteȱdeȱr©t©cireȱoriȱdeȱdescopeririȱ
inspirate.ȱ Frumosulȱaȱ fostȱ óiȱ elȱ implicatȱ înȱ avîntataȱ campanieȱ
pentruȱ dobîndireaȱ adev©ruluiȱ deȱ credinô©.ȱ Izbînzileȱ teologiceȱ
sauȱ eóecurileȱ temporareȱ ceȱ auȱ avutȱ locȱ înȱ planulȱ gîndiriiȱ
dogmaticeȱ sȬauȱ r©sfrîntȱ óiȱ asupraȱ lui.ȱ Uneori,ȱ caȱ înȱ miócareaȱ
iconoclast©,ȱaȱfostȱatrasȱînȱprimaȱlinieȱaȱdisputelorȱteoreticeȱdeȱ
principiu.ȱAstfel,ȱseȱpoateȱconstataȱc©,ȱîntrȬoȱprim©ȱperioad©ȱaȱ
configur©riiȱ sale,ȱ corespunz©toareȱ catehumatuluiȱ óiȱ
începutuluiȱscrierilorȱpatristice,ȱfrumosulȱeraȱabordatȱînȱspiritȱ
apologetic,ȱ avîndȱ caȱ suportȱ texteleȱ biblice,ȱ înȱ specialȱ Psalmii,ȱ
Cîntareaȱcînt©rilorȱóiȱEpistoleleȱpauline.ȱEsteȱoȱdovad©ȱc©ȱBisericaȱ
Petru Ursache

ast©ziȱ
aȱ ótiutȱnuȱ
s©ȱ apelezeȱ
sȬaȱ stinsȱ laȱteoriaȱ
propriaȬiȱ
perisabilit©ôiiȱ
tradiôieȱ óiȱ c©ȱdinȱ
aȱ pornitȱ
conótiinôaȱ
destulȱdeȱ
lumiiȱ
timpuriuȱs©ȱelaborezeȱoȱconcepôieȱestetic©ȱoriginal©.ȱ
cultivate.ȱ Alȱ VIIȬleaȱ Congresȱ Internaôionalȱ deȱ estetic©ȱ dinȱ
1972,ȱ Scrierileȱdinȱaceast©ȱvremeȱsîntȱmaiȱcurîndȱprelucr©riȱóiȱ
deȱ laȱ Bucureóti,ȱ sȬaȱ desf©óuratȱ subȱ antetulȱ semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ
interpret©riȱ deȱ texteȱ consacrate,ȱ
Aȱ separaȱ artaȱ deȱ religieȱ înȱ pentruȱ
scopulȱaȱ dezv©luiriiȱ
leȱ puneȱ înȱ
sensibilit©ôiiȱ bibliceȱ aȱ frumosului.ȱ Pentruȱ aceótiȱscriitoriȱ sacri,ȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
chipulȱluiȱDumnezeuȱîóiȱg©seóteȱasem©nareaȱînȱzidireȱcaȱîntrȬoȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
icoan©,ȱ
predicatȱdeȱóiȱundeȱ interesulȱ
dezvoltatȱ lorȱ deȱ aȱreligiosȱ
nihilismulȱ seȱ cufundaȱ
prinȱînȱafirmaôiiȱ
studiulȱ
genezei,ȱ„carteȱaȱfacerii”,
tulbur©toareȱ óiȱ consternante.ȱ ȱpentruȱaȱcontemplaȱurmeleȱmîinilorȱ
Înȱ primulȱ rînd,ȱ aȱ lansatȱ tezaȱ
mareluiȱ
óocant©,ȱ creator.ȱ Unȱ altȱ momentȱ
tipicȱ protestant©ȱ careȱ nuȱ
óiȱ eretic©,ȱ ôineȱ neap©ratȱ
despreȱ deȱ
istoricitateaȱ
coordonateleȱ
misteruluiȱ creótinȱtimpului,ȱ înȱ raportȱ
fundamentalȱ cuȱ creaôiuneaȱ
ói,ȱ implicit,ȱ biblic©ȱ aȱ
despreȱ „moartea”ȱ
frumosului,ȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ aparôineȱ luiȱ Plotinȱ
înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱói,ȱ pesteȱsusôinutȱ
aȱ maiȱ veac,ȱ Sfîntuluiȱ
(ceeaȱ ceȱ
Dionisieȱ
realitateaȱ PseudoȬAreopagitul.ȱ
contraziceȱ deȱ laȱ distanô©)ȱ Acestaȱ c©ȱ seȱ distingeȱ
religiaȱ printrȬoȱ
creótin©ȱ nuȱ aȱ
abordareȱ sistematic©ȱ óiȱ teoretic©,ȱ deȱ susȱ înȱ jos,ȱ deȱ laȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
frumuseôeaȱ nev©zut©ȱ óiȱ „emanat©”,ȱ urm©rinduȬseȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
transformareaȱ
înȱ masseȱ decîtȱ„atributelor”ȱ înȱ simboluriȱ
afirmaôiile,ȱ putîndȱ naturaleȱ (deȱ
fiȱ transformateȱ ȱ înȱpild©,ȱ
frazeȱ
soareleȱ succedaneuȱ alȱ Tat©lui,ȱ tem©ȱ predilect©ȱ înȱ gîndireaȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
plotinian©)ȱ sauȱ plastice,ȱ cumȱ arȱ fiȱ crucea,ȱ tronurile,ȱ roôileȱ deȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
foc,ȱ
bineȱaripile,ȱ
deȱ unȱl©ncile,ȱ
secol,ȱ vulturul,ȱ
s©ȱ stopezeȱ taurul,ȱ
oriceȱporumbelul,ȱ
încercareȱ mielulȱ etc.,ȱ
deȱ gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
prezenteȱînȱscrierileȱluiȱDionisie.ȱFrumosulȱesteȱraportatȱpeȱdeȱ
oȱ parteȱ laȱ numeleȱ divin,ȱ caȱ realitateȱ suprafireasc©ȱ óiȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
inconceptibil©,ȱpeȱdeȱaltaȱlaȱformeleȱconcreteȱaleȱartei,ȱpurtîndȱ
unorȱ clericiȱ iezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱ (Dubos),ȱ Batteauxȱ sauȱ André,ȱ deȱ
acelaóiȱchipȱalȱcreatoruluiȱexemplar.ȱUrm©torulȱmoment,ȱdac©ȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
istoriem,ȱcorespundeȱperioadeiȱiconoclaste.ȱAcumȱseȱstabileóteȱ
frumosului,ȱ gustului,ȱ sentimentuluiȱ óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱ fostȱ
înôelesulȱ frumosuluiȱ
seriosȱ afectateȱ deȱ noileȱcaȱ adev©rȱcareȱ
tendinôe,ȱ increatȱ óiȱ inconceptibilȱ
valorificauȱ elementulȱ
(Dionisie)ȱ
mundanȱ óiȱ óiȱraôional;ȱ
posibilit©ôileȱ deȱ consensȱ
nuȱ înȱ vizualizareȱ (IoanȱînȱDamaschin).ȱ
óiȱ niciȱ paralelȱ cuȱ
Esteȱ unȱ frumosȱ
adev©rulȱ iconicȱ ciȱ
deȱ credinô©,ȱ înȱeikôn,ȱ
(gr.ȱ opoziôieȱicoan©,ȱ
óiȱ înȱimagine,ȱ chip)ȱ careȱ
daunaȱ acestuiaȱ dinȱ
arat©ȱ
urm©.ȱ raportulȱ dintreȱ prototipulȱ existentȱ înȱ idealitateaȱ
abstract©ȱ
ȱ óiȱ proiecôiaȱ imaginat©ȱ aȱ acestuiaȱ înȱ materialitateaȱ
2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
sensibil©.ȱC©ciȱfrumosul,ȱînȱînchipuireaȱemoôional©ȱaȱluminii,ȱ
reprezint©ȱ
ȱ unȱ atributȱ alȱ dumnezeirii,ȱ deciȱ óiȱ chipȱ (eikôn)ȱ alȱ
acestuia;ȱ laȱ fel,ȱ arta,ȱ indiferentȱ deȱ naturaȱ eiȱ morfologic©ȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
(pictur©,ȱ muzic©,ȱ
acestoraȱ poateȱ faceȱpoezie)ȱ individualizeaz©ȱ
dou©ȱ constat©riȱ generale,ȱ chipulȱ (imaginea,ȱ
înȱ completareaȱ

14
106
122
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ
forma,ȱ sensul)ȱmaiȱ frumosului.ȱ
sus:ȱ dorinôaȱ Momentulȱ
expres©ȱ óiȱPlotinȬDionisieȱ
unic©ȱ aȱ oric©ruiȱ aȱ
însemnatȱ întemeiereaȱ teorieiȱ frumosului;ȱ momentulȱ Ioanȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
Damaschinȱ
aceast©ȱ regul©)ȱ sȬaȱ orientat,ȱ
aȱ fostȱ s©ȱcuȱ predilecôie,ȱ
separe,ȱ oȱ teorieȱvalorileȱ
c©treȱacribie,ȱ
cuȱ maxim©ȱ aȱ artei.ȱ
Astfel,ȱ prindȱ
întreȱ ele,ȱ caȱ conturȱ
oȱ caleȱ dou©ȱ mariȱc©treȱ
deȱ accesȱ capitoleȱ esteticiiȱ
aleȱceȱ
ceeaȱ numimȱ teologice:ȱ
esenôaȱ
teoriaȱfrumosuluiȱóiȱteoriaȱartei.ȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
ȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
ceeaȱ a)ȱFrumosulȱbiblicȱ
ceȱ iȬaȱ încurajatȱ peȱ uniiȱ specialiótiȱ s©Ȭlȱ considereȱ
ȱ
adev©ratulȱ întemeietorȱ alȱ esteticii.ȱ Înȱ acelaóiȱ sensȱ aȱ gînditȱ óiȱ
Hegel,ȱ Dac©ȱvreiȱs©ȱafliȱceȱînseamn©ȱfrumuseôea,ȱnuȱaiȱnevoieȱdeȱ
cîndȱ aȱ desprinsȱ „ideeaȱ sensibil©”ȱ deȱ „ideeaȱ pur©”,ȱ
tratateȱ
temeiulȱ savanteȱ
teoreticȱ óiȱ niciȱ s©ȱ
alȱ unuiȱ urmeziȱ
întregȱ cursuriȱ speciale,ȱ
óiȱ monumentalȱ sistemȱsubȱ deȱ
îndrumareaȱdasc©lilorȱdeȱprofesie;ȱpriveótiȱmareaȱcarteȱaȱzidiriiȱ
gîndire,ȱ consacrat,ȱ întrȬoȱ prim©ȱ parte,ȱ teorieiȱ frumosuluiȱ
óiȱ teȱ asiguriȱ deȱ óansaȱ deȱ aȱ înôelegeȱ meóteóugulȱ neîntrecutȱ alȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
Creatorului,ȱprecumȱóiȱrostulȱt©uȱînȱtotalulȱexistenôei;ȱparticipi,ȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
astfel,ȱÎnȱ
tuȱ însuôiȱ laȱ dialogulȱ
alȱ doileaȱ rînd,ȱ cuȱ elementeleȱ
exist©ȱ doveziȱcare,ȱ deȱ fapt,ȱ
clareȱ îôiȱ sîntȱ
c©ȱ autoriiȱ
congenere.ȱ
raôionalióti,ȱCitimȱ întrȬoȱ scriereȱ aȱaiȱ
reprezentanôiȱ Sfîntuluiȱ Ioanȱ Gur©ȱ
gîndiriiȱ deȱ Aur:ȱ
pozitiviste,ȱ
„Cîndȱ neȱ povesteóteȱ frumuseôeaȱ cerurilorȱ neȱ zice:ȱ «Cerurileȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
spunȱ slavaȱ luiȱînȱ
aóaȱ sporadiceȱ Dumnezeu»ȱ
anumiteȱ epoci)ȱ(Psalmȱ 18.11).ȱ
esteticiiȱ kiȱ iar©ói:ȱCapitolulȱ
filocalice.ȱ «Careȱ aȱ
aóezatȱcerulȱcaȱoȱbolt©,ȱóiȱlȬaȱîntinsȱcaȱunȱcortȱpeȱp©mînt»ȱ(Isaia,ȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱóiȱ
40.22);ȱ Kuhn,ȱ lucrareȱ
aóijderea:ȱ devenit©ȱ
«Celȱ celebr©ȱ
careȱ ôineȱ maiȱ alesȱ
rostogolulȱ prinȱ criticileȱ
cerului»ȱ (Isusȱ
Sirah,ȱ
careȱ iȱ 43.13);ȱ iarȱ altulȱ
sȬauȱ adus,ȱ ar©tîndȱ
cuprindeȱ multeȱc©,ȱinexactit©ôiȱ
deóiȱ eȱ mareȱ óiȱ óiȱ frumoas©ȱ
confuzii.ȱ Seȱ
(zidirea),ȱtotuóiȱeȱtrec©toare,ȱaȱzis:ȱ«LaȱînceputȱTu,ȱDoamne,ȱaiȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
întemeiatȱ p©mîntul,ȱ óiȱ cerurileȱ sîntȱ lucrurileȱ mîinilorȱ Tale;ȱ eleȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
vorȱpieri,ȱiarȱTuȱveiȱr©mîne,ȱtoateȱseȱvorȱînvechiȱcaȱunȱveómînt;ȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
óiȱcaȱpeȱunȱacoper©mîntȱleȱveiȱschimbaȱóiȱschimbaȬseȬvor»ȱ(Ps.ȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
101).ȱ kiȱ iar©óiȱ totȱ Davidȱ spuneȱ despreȱ soare:ȱ «Caȱ unȱ mireȱ ieseȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
dinȱc©maraȱlui,ȱóiȱseȱbucur©ȱcaȱunȱuriaóȱs©ȱalergeȱpeȱcaleaȱlui»ȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ împrumuturiȱ platonieneȱ laȱ Sf.ȱ
(Ps.ȱ 18.5).ȱsauȱ
Augustinȱ Veziȱ cumȱ ôiȬaȱ pusȱ
augustinieneȱ înȱTomaȱ
laȱ Sf.ȱ faôaȱ ochilorȱ frumuseôeaȱ
dinȱ Aquino.ȱ Apelîndȱ óiȱ
totodat©ȱ
laȱ unȱ autorȱm©rimeaȱ astrului?ȱ(F.P.ȱ
contemporanȱ C©ciȱChambers),ȱ
cumȱ seȱ iveóteȱ
careȱunȱînȱmireȱ dinȱ
lucrareaȱ
Cyclesȱ lui,ȱ
odaiaȱ ofȱ Taste,ȱ
totȱ astfelȱ óiȱ preocupatȱ
seȱ arat©ȱ soareleȬóiȱ trimiteȱ razeleȱ subȱ
doarȱ tangenôialȱ zori,ȱ óiȱ
deȱ esteticaȱ
împodobindȱcerulȱcaȱóiȱcuȱoȱmaram©ȱdeȱóofran,ȱrumenindȱnorii,ȱ
medieval©,ȱ tratatulȱ citatȱ încearc©ȱ s©ȱ expliceȱ lipsaȱ deȱ interesȱ aȱ
óiȱalergîndȱf©r©ȱpoticnireȱtoat©ȱziua,ȱnuȱesteȱopritȱdinȱdrumȱdeȱ
Bisericiiȱ pentruȱ problemeleȱ frumosului;ȱseȱ reclam©ȱpresiuneaȱ
niciȱ oȱ piedic©”
strivitoareȱ 1).ȱ Laȱ
asupraȱ felȱ citimȱexercitat©ȱdeȱ
spirituluiȱ óiȱ laȱ Antonieȱmoralaȱ
celȱ Mare:ȱ „Deȱ ceȱ aȱ
religioas©ȱóiȱ

107
15
123
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ sȬaȱ stinsȱ teoriaȱ perisabilit©ôiiȱ dinȱ conótiinôaȱ lumiiȱ
fostȱf©cutȱomul?ȱCaȱînôelegîndȱf©pturileȱluiȱDumnezeuȱs©Ȭlȱvaz©ȱ
întrȬînseleȱóiȱs©ȱpream©reasc©ȱpeȱCelȱceȱleȬaȱziditȱpentruȱom.ȱIarȱ
cultivate.ȱ Alȱ VIIȬleaȱ Congresȱ Internaôionalȱ deȱ estetic©ȱ dinȱ
minteaȱceaȱpl©cut©ȱluiȱDumnezeuȱesteȱunȱbunȱnev©zut,ȱd©ruitȱ
1972,ȱ deȱ laȱ Bucureóti,ȱ sȬaȱ desf©óuratȱ subȱ antetulȱ semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ
deȱ artei.ȱ Aȱ
Dumnezeuȱ celorȱ vrednici,ȱ
separaȱ înȱ urmaȱ
artaȱ deȱ religieȱpurt©riiȱ
pentruȱ celeiȱ bune”înȱ
aȱ leȱ puneȱ 2).ȱ

Sau,ȱ înȱ alt©ȱ parte:ȱ „Nimeniȱ nuȱ vedeȱ cerul,ȱ niciȱ nuȱ poateȱ s©ȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
înôeleag©ȱceleȱdintrȬînsul,ȱf©r©ȱnumaiȱomulȱcareȱseȱîngrijeóteȱdeȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
viaôaȱvirtuoas©ȱóiȱînôelegeȱóiȱpream©reóteȱpeȱcelȱceȱlȬaȱf©cutȱpeȱ
predicatȱ óiȱ dezvoltatȱ nihilismulȱ religiosȱ prinȱ afirmaôiiȱ
el,ȱ spreȱ mîntuireaȱ
tulbur©toareȱ óiȱ viaôaȱ omului.ȱ
óiȱ consternante.ȱ C©ciȱ rînd,ȱ
Înȱ primulȱ b©rbatulȱ iubitorȱtezaȱ
aȱ lansatȱ deȱ
Dumnezeuȱótieȱsigurȱc©ȱnimicaȱnuȱesteȱf©r©ȱDumnezeuȱóiȱc©ȱElȱ
óocant©,ȱ tipicȱ protestant©ȱ óiȱ eretic©,ȱ despreȱ istoricitateaȱ
esteȱ pretutindeniȱ
misteruluiȱ creótinȱóiȱ întruȱ toate,ȱ ói,ȱ
fundamentalȱ caȱ implicit,ȱ
Unulȱ ceȱ esteȱ nem©rginit”
despreȱ „moartea”ȱ 3).ȱ

Iat©ȱcumȱgîndeóteȱSf.ȱMaximȱM©rturisitorul:ȱ„Vrîndȱs©ȱcunoótiȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ aȱ maiȱ susôinutȱ (ceeaȱ ceȱ
peȱDumnezeu,ȱs©ȱnuȱcauôiȱraôiunileȱînȱElȱ(c©ciȱnuȱleȱvaȱaflaȱvreoȱ
realitateaȱ contraziceȱ deȱ laȱ distanô©)ȱ c©ȱ religiaȱ creótin©ȱ nuȱ aȱ
minteȱ omeneasc©),ȱ darȱ niciȱ peȱ aleȱ alteiȱ existenôeȱ deȱ dup©ȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
Dumnezeu,ȱ ciȱ cerceteaz©Ȭleȱ peȱ celeȱ dinȱ jurulȱ Lui,ȱ atîtȱ cîtȱ seȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
poate;ȱ
înȱ masseȱdeȱ pild©ȱ peȱ celeȱ privitoareȱ
decîtȱ afirmaôiile,ȱ putîndȱlaȱfiȱveónicie,ȱ nem©rginireȱ
transformateȱ óiȱ
ȱ înȱ frazeȱ
nehot©rnicire,ȱ laȱ bun©tateȱ óiȱ înôelepciune,ȱ caȱ óiȱ peȱ celeȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
privitoareȱ laȱ putereaȱ creatoare,ȱ proniatoareȱ óiȱ judec©toareȱ aȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
f©pturilor.ȱ
bineȱ deȱ unȱ C©ciȱ acelaȱs©ȱ
secol,ȱ esteȱ întreȱ oameniȱ
stopezeȱ oriceȱ mareȱ teolog,ȱ
încercareȱ deȱcareȱ afl©ȱ
gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
raôiunileȱîntrucîtva” 4).ȱ

Esteȱ oȱ manier©ȱ biblic©ȱ deȱ tratareȱ aȱ frumosuluiȱ filocalic.ȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
Scriitoriiȱ
unorȱ sînt,ȱ
clericiȱ înainteȱ
iezuiôi,ȱ Duȱdeȱ Bosȱtoate,ȱ moralióti.ȱ
(Dubos),ȱ Deóiȱ
Batteauxȱ culturaȱ
sauȱ André,ȱleȬoȱ
deȱ
permite,ȱ eiȱ nuȱ abordeaz©ȱ stilulȱ savant,ȱ tradiôional,ȱ „grecesc”,ȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
comentariulȱ subtilȱ óiȱ preôios.ȱ
frumosului,ȱ gustului,ȱ Deȱ regul©,ȱ
sentimentuluiȱ seȱ adreseaz©ȱ
óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱunorȱ
fostȱ
ascult©toriȱ
seriosȱ afectateȱ(nuȱdeȱcititori),ȱ adunaôiȱ înȱ
noileȱ tendinôe,ȱ biseric©,ȱ
careȱ laȱ predicaȱ
valorificauȱ elementulȱdeȱ
duminic©,ȱ
mundanȱ óiȱ majoritateaȱ
raôional;ȱ nuȱneótiutoriȱ
înȱ consensȱ deȱóiȱ carte.ȱ
niciȱ înȱLaȱ vremeaȱ
paralelȱ cuȱ
respectiv©,ȱseȱf©ceaȱmisionarism,ȱdeȱaceeaȱeraȱpreferat©ȱformaȱ
adev©rulȱ deȱ credinô©,ȱ ciȱ înȱ opoziôieȱ óiȱ înȱ daunaȱ acestuiaȱ dinȱ
simpl©,ȱ
urm©.ȱ discursulȱ accesibil.ȱ Modelulȱ îlȱ constituieȱ poeziaȱ
psalmilor.ȱ
ȱ Acoloȱ lumeaȱ pareȱ c©ȱ vineȱ directȱ dinȱ genez©;ȱ preaȱ
2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
multeȱóiȱpreaȱpretenôioaseȱcuvinteȱarȱfaceȬoȱs©ȱseȱîndep©rteze.ȱ
Omulȱȱ primelorȱ veacuriȱ simôeaȱ nevoiaȱ s©ȱ óiȬoȱ apropie,ȱ cumȱ
spuneȱCineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
Sf.ȱ Antonieȱ celȱ Mare,ȱ caȱ s©Ȭiȱ contempleȱ frumuseôeaȱ óiȱ
s©Ȭlȱ pream©reasc©ȱ
acestoraȱ poateȱ faceȱpeȱ Creator:ȱ
dou©ȱ „Cîtȱ sȬauȱ
constat©riȱ m©ritȱînȱ
generale,ȱ lucrurileȱ Tale,ȱ
completareaȱ

14
108
124
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ
Doamne,ȱ toateȱmaiȱcuȱsus:ȱ
înôelepciuneȱ
dorinôaȱ expres©ȱ
leȬaiȱ f©cut!ȱ
óiȱ unic©ȱUmplutuȬsȬaȱ
aȱ oric©ruiȱ
p©mîntulȱ deȱ zidireaȱ Taȱ //ȱ Mareaȱ aceastaȱ esteȱ mareȱ óiȱ larg©;ȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
acoloȱseȱg©sescȱtîrîtoare,ȱc©roraȱnuȱesteȱnum©r,ȱviet©ôiȱmiciȱ
aceast©ȱ regul©)ȱ aȱ fostȱ s©ȱ separe,ȱ cuȱ maxim©ȱ acribie,ȱ valorileȱ óiȱ
mari.ȱ //Acoloȱ
întreȱ ele,ȱ caȱ oȱcor©biileȱ
caleȱ deȱumbl©;ȱ balaurulȱ
accesȱ c©treȱ ceeaȱacestaȱ peȱ careȱ
ceȱ numimȱ esenôaȱ
lȬaiȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
zidit,ȱ caȱ s©ȱ seȱ joaceȱ înȱ ea”ȱ (Ps.103,ȱ 25Ȭ27).ȱ Asemeneaȱ verseteȱ
retranscriuȱ pasajeȱ binecunoscuteȱ dinȱ Carteaȱ Facerii.ȱ CunoaóȬ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
ereaȱ
ceeaȱ frumosuluiȱ eraȱ condiôionat©,ȱ
ceȱ iȬaȱ încurajatȱ înȱ epocaȱ misionarismuluiȱ
peȱ uniiȱ specialiótiȱ s©Ȭlȱ considereȱ
luiȱ Ioanȱ Gur©ȱ
adev©ratulȱ deȱ Aurȱ alȱ
întemeietorȱ óiȱesteticii.ȱ
AntonieȱÎnȱ celȱacelaóiȱ
Mare,ȱsensȱ
deȱ înôelegereaȱ
aȱ gînditȱ óiȱ
naturiiȱ biblice,ȱ
Hegel,ȱ cîndȱ aóaȱ cumȱ
aȱ desprinsȱ aȱ fostȱ
„ideeaȱ rînduit©ȱ
sensibil©”ȱ deȱeaȱ înȱ spiritulȱ
„ideeaȱ pur©”,ȱ
paradisuluiȱ terestru.ȱ
temeiulȱ teoreticȱ Lecturaȱ
alȱ unuiȱ psalmilor,ȱ
întregȱ ascultareaȱsistemȱ
óiȱ monumentalȱ predicilorȱ
deȱ
óiȱ aȱ cuvintelorȱ
gîndire,ȱ duhovniceótiȱ
consacrat,ȱ produceauȱ
întrȬoȱ prim©ȱ parte,ȱunȱ felȱ deȱfrumosuluiȱ
teorieiȱ „postireȱ aȱ
intelectului”;ȱ cunoaótereaȱ nemediat©ȱ óiȱ nefalsificat©ȱ deȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
memoriaȱ c©rôiiȱ permiteaȱ fiinôei,ȱ ren©scuteȱ înȱ duh,ȱ s©ȱ seȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
apropieȱÎnȱ dinȱ
alȱ ceȱ înȱ ceȱrînd,ȱ
doileaȱ maiȱ multȱ
exist©ȱdeȱdoveziȱ
izvoareleȱ creaôieiȱ
clareȱ c©ȱ óiȱ s©Ȭóiȱ
autoriiȱ
întip©reasc©ȱînȱcugetȱfrumuseôeaȱadev©rat©,ȱprimordial©.ȱ
raôionalióti,ȱ reprezentanôiȱ aiȱ gîndiriiȱ pozitiviste,ȱ
Exist©ȱ laȱ sfinôiiȱ p©rinôiȱ óiȱ oȱ „manier©ȱ greceasc©”ȱ deȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
abordareȱ aȱ frumosului,ȱ
aóaȱ sporadiceȱ înȱ anumiteȱcîndȱ seȱ refer©ȱ
epoci)ȱ laȱ morfologiaȱ
esteticiiȱ corpuluiȱ
filocalice.ȱ Capitolulȱ
omenescȱói,ȱparalel,ȱlaȱcosmos.ȱAcestaȱdinȱurm©ȱesteȱconstituitȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ
dinȱ Kuhn,ȱdeveniteȱ
elementeȱ lucrareȱ devenit©ȱ
clasice,ȱcelebr©ȱ maiȱ alesȱ
teoretizateȱ prinȱ criticileȱ
deȱ Democritȱ óiȱ
preluateȱdeȱFizicaȱluiȱAristotel:ȱapa,ȱfocul,ȱaerul,ȱp©mîntul,ȱfiindȱ
careȱ iȱ sȬauȱ adus,ȱ cuprindeȱ multeȱ inexactit©ôiȱ óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
evocateȱînȱtonȱapologetic.ȱLeȱîntîlnimȱóiȱînȱdialogulȱTimaiosȱalȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
luiȱ Platon,ȱ subȱ formaȱ uneiȱ cosmogoniiȱ poetizate,ȱ careȱ iȬaȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
inspiratȱ peȱ teologiiȱ dinȱ descendenôaȱ Fericituluiȱ Augustin.ȱ Sf.ȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
Ioanȱ Gur©ȱ deȱ Aur,ȱ parcurgîndȱ acelaóiȱ itinerarȱ eleatic,ȱ d©ȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
impresiaȱ c©ȱ formuleaz©ȱ oȱ variant©ȱ inedit©ȱ aȱ genezei,ȱ înȱ careȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
Logosulȱ pareȱ uitat:ȱ Dumnezeuȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ arȱ fiȱ f©cutȱ
împrumuturiȱ lumeaȱ óiȱlaȱdinȱ
platonieneȱ Sf.ȱ
contrarii,ȱceeaȱceȱesteȱ„vrednicȱdeȱmirare”,ȱadic©ȱdeȱadmiraôieȱ
Augustinȱ sauȱ augustinieneȱ laȱ Sf.ȱ Tomaȱ dinȱ Aquino.ȱ Apelîndȱ
óiȱ
laȱ deȱ
unȱlaud©.ȱ Elȱ aȱ unitȱ înȱ chipȱ
autorȱ contemporanȱ (F.P.ȱingeniosȱ
Chambers),ȱ„caldul”ȱ
careȱcuȱ
înȱ „recele”,ȱ
lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ
„umedul”ȱ cuȱ „uscatul”,ȱ f©cîndȱ lumeaȱ
seȱ arat©ȱ preocupatȱ „mareȱ óiȱ minunat©”.ȱ
doarȱ tangenôialȱ deȱ esteticaȱ
Domnulȱ
medieval©,ȱ aȱ pusȱ lucrurileȱ
tratatulȱ slabeȱ lîng©ȱ
citatȱ încearc©ȱ celeȱ tari,ȱ
s©ȱ expliceȱ lipsaȱpeȱdeȱuneleȱ leȬaȱ
interesȱ aȱ
înôepenitȱ peȱ loc,ȱproblemeleȱ
Bisericiiȱ pentruȱ altoraȱ leȬaȱ datȱ voieȱ s©ȱ seȱ mióteȱ
frumosului;ȱseȱ oriȱ s©ȱ curg©,ȱ
reclam©ȱpresiuneaȱ
totulȱ„cuȱpotriveal©ȱpesteȱfire”.ȱOrdineaȱriguroas©ȱóiȱm©iestriaȱ
strivitoareȱ asupraȱ spirituluiȱ exercitat©ȱdeȱ moralaȱ religioas©ȱóiȱ

109
15
125
Petru Ursache

ast©ziȱ
înȱ alc©tuireȱ
nuȱ sȬaȱcorespundȱ
stinsȱ teoriaȱconceptuluiȱ
perisabilit©ôiiȱ
grecescȱ deȱ cosmos,ȱlumiiȱ
dinȱ conótiinôaȱ careȱ
înseamn©ȱstructur©ȱnumeric©ȱînȱbazaȱprincipiuluiȱdeȱsimetrieȱ
cultivate.ȱ Alȱ VIIȬleaȱ Congresȱ Internaôionalȱ deȱ estetic©ȱ dinȱ
(caldȬrece,ȱ
1972,ȱ deȱ laȱ slabȬtareȱ
Bucureóti,ȱetc.),ȱ podoab©ȱ subȱ
sȬaȱ desf©óuratȱ ói,ȱ înȱ fond,ȱ
antetulȱ frumuseôe.ȱ
semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ
Omulȱ artei.ȱ
esteȱ alc©tuitȱ totȱ dinȱ
Aȱ separaȱ patruȱ
artaȱ deȱelemente,ȱ peȱ careȱ
religieȱ pentruȱ autorulȱ
aȱ leȱ leȱ
puneȱ înȱ
numeóteȱ stihii,ȱ óiȱ anume:ȱ „dintrȬunaȱ cald©,ȱ sîngele;ȱ dintrȬunaȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
uscat©,ȱ fiereaȱ galben©;ȱ dintrȬunaȱ umed©,ȱ flegmaȱ (pituita)ȱ óiȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
unaȱrece,ȱfiereaȱneagr©”
predicatȱ óiȱ dezvoltatȱ5).ȱnihilismulȱ religiosȱ prinȱ afirmaôiiȱ
Dozareaȱóiȱlor,ȱ
tulbur©toareȱ armonizareaȱ
consternante.ȱ Înȱ sauȱ
primulȱdiscordanôaȱ determin©ȱ
rînd,ȱ aȱ lansatȱ tezaȱ
naturaȱcorpului:ȱs©n©tosȱoriȱbolnav,ȱgrasȱoriȱslab,ȱfrumosȱsauȱ
óocant©,ȱ tipicȱ protestant©ȱ óiȱ eretic©,ȱ despreȱ istoricitateaȱ
urît.ȱ Identific©m,ȱ
misteruluiȱ f©r©ȱ dificultate,ȱ
creótinȱ fundamentalȱ celebrulȱ
ói,ȱ implicit,ȱ enunô:ȱ
despreȱ „minteȱ
„moartea”ȱ
s©n©toas©ȱînȱcorpȱs©n©tos”,ȱmodelulȱteoreticȱalȱfrumosuluiȱînȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ aȱ maiȱ susôinutȱ (ceeaȱ ceȱ
concepôiaȱcelorȱvechi.ȱ
realitateaȱ contraziceȱ deȱ laȱ distanô©)ȱ c©ȱ religiaȱ creótin©ȱ nuȱ aȱ
Aceast©ȱdubl©ȱ poziôieȱ laȱ unulȱ dintreȱ ceiȱ maiȱ importanôiȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
reprezentanôiȱ aiȱ Bisericii,ȱ deȱ laȱ începutulȱ creótinismului,ȱ niȱ seȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
pareȱ semnificativ©ȱ
înȱ masseȱ pentruȱ stareaȱ
decîtȱ afirmaôiile,ȱ putîndȱdeȱfiȱ
spiritȱ aȱ epocii,ȱ cîndȱ
transformateȱ sȬauȱ
ȱ înȱ frazeȱ
produsȱ mariȱ sintezeȱ spirituale.ȱ Sf.ȱ Ioanȱ Gur©ȱ deȱ Aurȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
prelucreaz©,ȱ cuȱ rafinamentȱ óiȱ prudenô©,ȱ deopotriv©ȱ izvoareȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
biblice,ȱ
bineȱ deȱvechitestamentare,ȱ
unȱ secol,ȱ s©ȱ stopezeȱ óiȱ izvoareȱ
oriceȱgreceóti,ȱ
încercareȱ dînduȬleȱ cursȱ
deȱ gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
sigurȱ înȱ direcôiaȱ noiiȱ credinôe.ȱ Elementeleȱ greceótiȱ erauȱ peȱ
gustulȱ unoraȱ dintreȱ contemporaniiȱ s©iȱ careȱ tr©iauȱ înȱ cultulȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
tradiôieiȱeline,ȱînc©ȱputernic©.ȱOrdineaȱóiȱmiócarea,ȱinvocateȱdeȱ
unorȱ clericiȱ iezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱ (Dubos),ȱ Batteauxȱ sauȱ André,ȱ deȱ
autor,ȱ definescȱ existenôa,ȱ înȱ accepôiuneȱ greac©.ȱ Elȱ nuȱ leȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
justific©ȱ
frumosului,ȱprintrȬunȱ principiuȱ
gustului,ȱ interiorȱ óiȱóiȱ
sentimentuluiȱ raôional,ȱ cumȱ neȬamȱ
imaginaôiei,ȱ fiȱ
auȱ fostȱ
aóteptat,ȱciȱprinȱaltulȱproniator,ȱdeȱesenô©ȱcreótin©:ȱ„Oareȱnuȱeȱ
seriosȱ afectateȱ deȱ noileȱ tendinôe,ȱ careȱ valorificauȱ elementulȱ
limpedeȱ
mundanȱóiȱ óiȱpentruȱ unȱ orb,ȱ
raôional;ȱ nuȱ înȱóiȱ lesneȱ
consensȱdeȱ înôelesȱ
óiȱ niciȱchiarȱ pentruȱ unȱ
înȱ paralelȱ cuȱ
nerodȱc©ȱacesteaȱsîntȱf©cuteȱóiȱst©pîniteȱdeȱoȱpronie?ȱC©ciȱcineȱeȱ
adev©rulȱ deȱ credinô©,ȱ ciȱ înȱ opoziôieȱ óiȱ înȱ daunaȱ acestuiaȱ dinȱ
aóaȱ deȱ nebunȱ óiȱ nesimôitor,ȱ încît,ȱ v©zîndȱ aceast©ȱ namil©ȱ deȱ
urm©.ȱ
trupuri,ȱatîtaȱfrumuseôeȱóiȱasemeneaȱalc©tuire,ȱoȱastfelȱdeȱlupt©ȱ
ȱ
necurmat©,ȱ împotrivireȱ 2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
óiȱ tr©inicieȱ aȱ stihiilor,ȱ s©ȱ nuȱ cugeteȱ înȱ
sineȱ óiȱ
ȱ s©ȱ nuȱ zic©:ȱ dac©ȱ nȬarȱ fiȱ oȱ pronieȱ s©ȱ înfrînezeȱ
n©prasniceleȱtrupuri,ȱs©ȱîmpiediceȱîntregulȱdeȱaȱc©dea,ȱeleȱniciȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
nȬarȱ d©inui,ȱ
acestoraȱ poateȱniciȱ
faceȱ nȬarȱ
dou©ȱfiinôa.ȱ
constat©riȱAceast©ȱ mareȱ
generale,ȱ rînduial©ȱ aȱ
înȱ completareaȱ

14
110
126
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ
timpurilorȱ anului,ȱ
maiȱ aceast©ȱ
sus:ȱ dorinôaȱ
minunat©ȱ
expres©ȱ potrivireȱ
óiȱ unic©ȱaȱ aȱ
zileiȱ
oric©ruiȱ
óiȱ aȱ
nopôii,ȱ acesteȱ multeȱ neamuriȱ deȱ dobitoaceȱ f©r©ȱ judecat©,ȱ deȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
plante,ȱ
aceast©ȱdeȱ seminôeȱ
regul©)ȱ óiȱ ierburiȱ
aȱ fostȱ mergȱ
s©ȱ separe,ȱ cuȱpeȱ drumulȱ
maxim©ȱ lor,ȱ óiȱ valorileȱ
acribie,ȱ pîn©ȱ înȱ
ziuaȱdeȱaziȱnimicȱnȬaȱc©zut,ȱniciȱnuȱsȬaȱmistuitȱdeȱtot”
întreȱ ele,ȱ caȱ oȱ caleȱ deȱ accesȱ c©treȱ ceeaȱ ceȱ numimȱ 6) esenôaȱ
.ȱkiȱcîndȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
esteȱ vorbaȱ deȱ corpulȱ omenesc,ȱ Sf.ȱ Ioanȱ Gur©ȱ deȱ Aurȱ
construieóteȱ unȱ nouȱ centruȱ deȱ interes:ȱ greciiȱ condiôionauȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
frumuseôeaȱ
ceeaȱ ceȱ iȬaȱuman©ȱ deȱ s©n©tateaȱ
încurajatȱ peȱ uniiȱ fizic©,ȱ deȱ echilibrulȱ
specialiótiȱ dintreȱ
s©Ȭlȱ considereȱ
minteȱ óiȱ corp;ȱ
adev©ratulȱ creótiniiȱalȱ
întemeietorȱ oȱesteticii.ȱ
identificauȱ înȱ virtute,ȱ
Înȱ acelaóiȱ sensȱ înȱ ordineaȱ
aȱ gînditȱ óiȱ
spiritual©.ȱ
Hegel,ȱ cîndȱ Virtuteaȱ îiȱ esteȱ
aȱ desprinsȱ dat©ȱsensibil©”ȱ
„ideeaȱ creaturiiȱ prinȱ fire,ȱ nuȱ
deȱ „ideeaȱ prinȱ
pur©”,ȱ
exerciôiuȱ fizicoȬraôional.ȱ
temeiulȱ teoreticȱ Fireaȱ nuȱ
alȱ unuiȱ întregȱ înseamn©ȱ natur©,ȱ
óiȱ monumentalȱ sistemȱ deȱ înȱ
accepôiuneaȱmodern©ȱóiȱpozitivist©.ȱEaȱesteȱamprentaȱmîinilorȱ
gîndire,ȱ consacrat,ȱ întrȬoȱ prim©ȱ parte,ȱ teorieiȱ frumosuluiȱ
luiȱ Dumnezeu,ȱ peȱ careȱ creaturaȱ oȱ poart©ȱ dinȱ genez©,ȱ înȱ chipȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
deȱ predispoziôie,ȱ deȱ înôelepciune,ȱ deȱ Sofia.ȱ Oriceȱ fiinô©,ȱ deȱ laȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
omȱ laȱÎnȱ
gînganie,ȱ areȱ micaȱ
alȱ doileaȱ rînd,ȱeiȱexist©ȱ
sofie;ȱ furnicaȱ
doveziȱesteȱ harnic©,ȱ
clareȱ albinaȱ
c©ȱ autoriiȱ
generoas©,ȱ
raôionalióti,ȱóarpeleȱ isteô,ȱ boulȱ blînd.ȱ
reprezentanôiȱ aiȱ Cineȱ leȬaȱ înv©ôatȱ
gîndiriiȱ acesteȱ
pozitiviste,ȱ
virtuôiȱdivine?ȱEleȱseȱmanifest©ȱdinȱvechiȱtimpuri.ȱCuȱatîtȱmaiȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
multȱesteȱînzestratȱomul,ȱfiinôaȱceaȱmaiȱdrag©ȱZiditorului.ȱ
aóaȱ sporadiceȱ înȱ anumiteȱ epoci)ȱ esteticiiȱ filocalice.ȱ Capitolulȱ
Acestȱ modȱ deȱ gîndireȱ nuȱ trebuieȱ trecutȱ laȱ pasivulȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Omenireaȱ
istoriei.ȱ Kuhn,ȱ lucrareȱ devenit©ȱ
nuȱ aȱ pierdutȱcelebr©ȱ
niciȱ aziȱmaiȱ alesȱ prinȱdeȱ
capacitateaȱ criticileȱ
aȱ seȱ
reîntoarceȱ
careȱ iȱ sȬauȱlaȱ izvoareleȱ
adus,ȱ frumuseôii.ȱ
cuprindeȱ ki,ȱ deȱ fiecareȱ
multeȱ inexactit©ôiȱ dat©ȱ cîndȱSeȱ
óiȱ confuzii.ȱ oȱ
descoper©ȱ înȱ stareaȱ eiȱ pur©,ȱ areȱ revelaôiaȱ înt©ritoareȱ aȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
imaginilorȱ psalmice;ȱ nuȱ esteȱ vorbaȱ deȱ joc,ȱ ciȱ deȱ raôiuniȱ careȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
izvor©scȱ dinȱ fireaȱ adînc©ȱ óiȱ tainic©ȱ aȱ omului,ȱ interesatȱ s©ȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
g©seasc©ȱ rosturiȱ înalteȱ proprieiȱ existenôe.ȱ Creótinismulȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
(îndeosebiȱ ortodoxia)ȱ seȱ dovedeóte,ȱ înȱ continuare,ȱ singuraȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
religieȱ
Dionisieȱpreocupat©ȱ deȱ salvareaȱ
PseudoȬAreopagitul,ȱ omului,ȱ ajutînduȬlȱ
împrumuturiȱ platonieneȱs©ȱ seȱ
laȱ Sf.ȱ
reg©seasc©ȱ
Augustinȱ sauȱ peȱaugustinieneȱ
sineȱ înȱ mareaȱ familieȱ
laȱ Sf.ȱ Tomaȱaȱdinȱ„naturii”,ȱ
Aquino.ȱcareȱApelîndȱesteȱ
Bisericaȱ luiȱ contemporanȱ
laȱ unȱ autorȱ Dumnezeu.ȱ Neȱ spuneȱ
(F.P.ȱ Mirceaȱcareȱ
Chambers),ȱ Eliade:ȱ „Mult©ȱ
înȱ lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱ
vremeȱ Taste,ȱ
sȬaȱ crezutȱ c©ȱ sentimentulȱ
seȱ arat©ȱ preocupatȱ Naturiiȱ óiȱ solidaritateaȱ
doarȱ tangenôialȱ deȱ esteticaȱ cuȱ
ritmurileȱcosmiceȱtr©deaz©ȱoȱspiritualitateȱnecreótin©.ȱJudecataȱ
medieval©,ȱ tratatulȱ citatȱ încearc©ȱ s©ȱ expliceȱ lipsaȱ deȱ interesȱ aȱ
aceastaȱseȱdatoraȱuneiȱinsuficienteȱcunoaóteriȱaȱcreótinismuluiȱ
Bisericiiȱ pentruȱ problemeleȱ frumosului;ȱseȱ reclam©ȱpresiuneaȱ
óiȱ îndeosebiȱ
strivitoareȱ aȱ creótinismuluiȱ
asupraȱ r©s©ritean,ȱmoralaȱ
spirituluiȱ exercitat©ȱdeȱ careȱ aȱreligioas©ȱóiȱ
p©stratȱ înȱ

111
15
127
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ sȬaȱ
întregimeȱ spiritulȱ
stinsȱliturgicȱ
teoriaȱ perisabilit©ôiiȱ
alȱ primelorȱ veacuri.ȱ
dinȱ conótiinôaȱ
Înȱ realitate,ȱ
lumiiȱ
creótinismulȱ
cultivate.ȱ Alȱ arhaicȱ
VIIȬleaȱnȬaȱ devalorizatȱ
Congresȱ Naturaȱ deȱ
Internaôionalȱ –ȱ aóaȱ cumȱ dinȱ
estetic©ȱ sȬaȱ
întîmplatȱ
1972,ȱ deȱ laȱcuȱ anumiteȱsȬaȱ
Bucureóti,ȱ aspecteȱ aleȱ creótinismuluiȱ
desf©óuratȱ medieval,ȱ
subȱ antetulȱ semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ
asceticȱ óiȱartei.ȱ
moralizant,ȱ
Aȱ separaȱ pentruȱ careȱ
artaȱ deȱ naturaȱ
religieȱ reprezentaȱ
pentruȱ adeseaȱ
aȱ leȱ puneȱ înȱ
demoniaȱ prinȱ excelenô©.ȱ Cosmosulȱ nȬaȱ încetatȱ oȱ clip©ȱ deȱ aȱ fiȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
creaôiaȱluiȱDumnezeu,ȱiarȱritmurileȱcosmiceȱauȱfostȱtotȱtimpulȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
conceputeȱ
predicatȱ óiȱ caȱ dezvoltatȱ
oȱ liturghieȱnihilismulȱ
cosmic©.ȱ Solidarizaôiȱ spiritualiceóteȱ
religiosȱ prinȱ afirmaôiiȱ
cuȱ Natura,ȱ româniiȱ
tulbur©toareȱ nȬauȱ f©cutȱ
óiȱ consternante.ȱ Înȱunȱ actȱ deȱ
primulȱ regresiuneȱ
rînd,ȱ aȱ lansatȱc©treȱ
tezaȱ
orizontulȱp©gînesc,ȱci,ȱdimpotriv©,ȱauȱprelungitȱpîn©ȱînȱzileleȱ
óocant©,ȱ tipicȱ protestant©ȱ óiȱ eretic©,ȱ despreȱ istoricitateaȱ
noastreȱ
misteruluiȱaceaȱ magnific©ȱ
creótinȱ încercareȱ
fundamentalȱ ói,ȱdeȱ încreótinareȱ
implicit,ȱ aȱ Cosmosului,ȱ
despreȱ „moartea”ȱ
început©ȱdeȱsfinôiiȱp©rinôi,ȱdarȱîntrerupt©,ȱdinȱdiferiteȱmotive,ȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ aȱ maiȱ susôinutȱ (ceeaȱ ceȱ
înȱcursulȱEvuluiȱMediu,ȱînȱOccident”
realitateaȱ contraziceȱ deȱ laȱ distanô©)ȱ7)c©ȱ .ȱ religiaȱ creótin©ȱ nuȱ aȱ
ȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
b)ȱFrumosulȱdivinȱcaȱnumeȱóiȱcauz©ȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
ȱ
înȱ masseȱ decîtȱ afirmaôiile,ȱ putîndȱ fiȱ transformateȱ ȱ înȱ frazeȱ
Despreȱ Plotinȱ amȱ maiȱ avutȱ prilejulȱ s©ȱ vorbimȱ întrȬunȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
capitolȱ anterior,ȱ cîndȱ lȬamȱ pusȱ înȱ relaôieȱ cuȱ Platonȱ óiȱ cuȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
Dionisie.ȱÎnȱacestȱsubcapitol,ȱvomȱîncercaȱoȱsuccint©ȱdescriereȱ
bineȱ deȱ unȱ secol,ȱ s©ȱ stopezeȱ oriceȱ încercareȱ deȱ gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
aȱ textelorȱ plotinieneȱ reprezentative,ȱ interesînduȬneȱ
interacôiuneaȱ ideilor.ȱ Înc©ȱ dinȱ primaȱ fraz©ȱ aȱ c©rôiiȱ aȱ cinceaȱ aȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
Enneadelorȱ
unorȱ clericiȱ(vol.ȱ I),ȱ sîntemȱ
iezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱorientaôiȱ
(Dubos),ȱastfel:ȱ „Frumosulȱ
Batteauxȱ seȱ afl©ȱ
sauȱ André,ȱ deȱ
pesteȱ totȱ înȱ v©z;ȱ elȱ exist©ȱ deȱ asemeneaȱ înȱ auz,ȱ înȱ combinareaȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
cuvintelorȱóiȱînȱmuzicaȱdeȱoriceȱgen;ȱurcîndȱdeȱlaȱsenzaôiiȱspreȱ
frumosului,ȱ gustului,ȱ sentimentuluiȱ óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱ fostȱ
unȱ domeniuȱ
seriosȱ afectateȱsuperior,ȱ
deȱ noileȱ exist©ȱ laȱ felȱ
tendinôe,ȱ careȱînȱvalorificauȱ
ocupaôii,ȱ elementulȱ
acôiuniȱ óiȱ
maniereȱ
mundanȱ deȱ aȱ fiȱ careȱ
óiȱ raôional;ȱ nuȱsîntȱ
înȱ frumoase;ȱ
consensȱ óiȱexist©ȱ frumuseôeȱ
niciȱ înȱ paralelȱ cuȱaȱ
înôelepciuniiȱ óiȱ aȱ virtuôilor.ȱ
adev©rulȱ deȱ credinô©,ȱ S©ȱ fieȱ óiȱ
ciȱ înȱ opoziôieȱ oȱ înȱ
frumuseôeȱ anterioar©ȱ
daunaȱ acestuiaȱ dinȱ
acelora?ȱ
urm©.ȱ Discuôiaȱ oȱ vaȱ demonstra”8).ȱ Editorulȱ francezȱ deȱ mareȱ
competenô©ȱprofesional©ȱcareȱaȱfostȱÉmileȱBréhierȱcrede,ȱîntrȬoȱ
ȱ
însemnareȱ deȱ subsol,ȱ2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
c©ȱ Plotinȱ aȱ fostȱ influenôatȱ înc©ȱ „deȱ laȱ
început”ȱ
ȱ deȱ Platon,ȱ celȱ dinȱ Hippiasȱ Major.ȱ ÎntrȬadev©r,ȱ seȱ
recunoscȱ aiciȱ cîtevaȱ liniiȱ teoreticeȱ aleȱ dialogului:ȱ celeȱ dou©ȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
simôuriȱ „estetice”ȱ
acestoraȱ poateȱ faceȱ dou©ȱînȱ constat©riȱ
receptareaȱ formelorȱ
generale,ȱ frumoase,ȱ
înȱ completareaȱ

14
112
128
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ maiȱ
suprasolicitareaȱ intelectuluiȱ
sus:ȱ dorinôaȱ
întrȬoȱ
expres©ȱ
manier©ȱ óiȱ tipic©ȱ
unic©ȱ antichit©ôiiȱ
aȱ oric©ruiȱ
clasice,ȱ aȱ virtuôilor,ȱ comportamentelor.ȱ Autorulȱ leȱ rezum©ȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
pentruȱ
aceast©ȱaȱ seȱ delimitaȱ
regul©)ȱ aȱ fostȱdeȱ
s©ȱeleȱ óiȱ nuȱcuȱ
separe,ȱ cuȱmaxim©ȱ
intenôiaȱacribie,ȱ
deȱ aȱ leȱvalorileȱ
prelua,ȱ
întreȱ ele,ȱ caȱ oȱ caleȱ deȱ accesȱ c©treȱ ceeaȱ ceȱ numimȱ esenôaȱ
ceeaȱceȱseȱsubînôelegeȱdinȱpropoziôiaȱdestulȱdeȱsemnificativ©:ȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
„S©ȱfieȱoȱfrumuseôeȱanterioar©ȱacelora?”.ȱ
kiȱ Platonȱ aȱ vorbitȱ despreȱ oȱ anterioritateȱ aȱ frumosuluiȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
vizibilȱóiȱaudibil,ȱsituatȱînȱsuprasensibil.ȱPlotinȱcunoaóteȱexactȱ
ceeaȱ ceȱ iȬaȱ încurajatȱ peȱ uniiȱ specialiótiȱ s©Ȭlȱ considereȱ
situaôia.ȱ
adev©ratulȱ Dac©,ȱ totuói,ȱ alȱ
întemeietorȱ puneȱ întrebarea,ȱ
esteticii.ȱ eȱ sensȱ
Înȱ acelaóiȱ limpedeȱ c©ȱ seȱ
aȱ gînditȱ óiȱ
gîndeóteȱ
Hegel,ȱ cîndȱlaȱ „alt©”ȱ anterioritate,ȱ
aȱ desprinsȱ laȱ alt©ȱ formul©ȱ
„ideeaȱ sensibil©”ȱ genezic©ȱ
deȱ „ideeaȱ pur©”,ȱ aȱ
frumosului,ȱ
temeiulȱ teoreticȱcumȱalȱîóiȱ propuneȱ
unuiȱ întregȱ înc©ȱ „deȱ laȱ început”ȱ
óiȱ monumentalȱ sistemȱ deȱs©ȱ
demonstreze,ȱ pagin©ȱ
gîndire,ȱ consacrat,ȱ cuȱ pagin©.ȱ
întrȬoȱ Fiecareȱteorieiȱ
prim©ȱ parte,ȱ secvenô©ȱ nou©ȱ aȱ
frumosuluiȱ
textuluiȱ(óiȱsîntȱaproapeȱzeceȱlaȱnum©r)ȱpledeaz©ȱînȱacestȱsens.ȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
Aceeaóiȱimpresieȱdeȱrezumatȱoȱlas©ȱóiȱfrazaȱurm©toare:ȱ„Toat©ȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
lumea,ȱcaȱs©ȱneȱexprim©mȱastfel,ȱafirm©ȱc©ȱfrumuseôeaȱvizibil©ȱ
Înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ exist©ȱ doveziȱ clareȱ c©ȱ autoriiȱ
cheam©ȱ oȱ simetrieȱ
raôionalióti,ȱ aȱ p©rôilor,ȱ uneleȱ
reprezentanôiȱ aiȱ raportînduȬseȱ
gîndiriiȱ laȱ alteleȱ óiȱ
pozitiviste,ȱ
toateȱ laȱ întreg” .ȱ Teoriaȱ simetrieiȱ esteȱ oȱ creaôieȱ generalȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
9)

greceasc©ȱ maiȱînȱ
aóaȱ sporadiceȱ vecheȱ óiȱ apareȱ
anumiteȱ sporadicȱ
epoci)ȱ doarȱ
esteticiiȱ laȱ Platonȱ
filocalice.ȱ oriȱ laȱ
Capitolulȱ
Plotin.ȱ Autorulȱ EnneadeȬlorȱ împrumut©ȱ cuvîntul,ȱ dînduȬiȱ unȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱmaiȱ
înôelesȱ Kuhn,ȱ lucrareȱ
curîndȱ devenit©ȱ
romanic,ȱ celebr©ȱ
pentruȱ maiȱjustificareȱ
aȬiȱ g©siȱ alesȱ prinȱmoral©,ȱ
criticileȱ
ceȱ ôineȱ
careȱ deȱ ceeaȱ
iȱ sȬauȱ adus,ȱceȱ sȬaȱ numitȱ
cuprindeȱ convenienô©,ȱ
multeȱ decorum,ȱ
inexactit©ôiȱ venustas.ȱ
óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
Toateȱacesteȱexpresiiȱînseamn©,ȱînȱliniiȱgenerale,ȱ„ceeaȱceȱesteȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
adecvat,ȱ potrivitȱ óiȱ just”.ȱ Decorumȱ reglementaȱ participareaȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
p©rôilorȱlaȱîntreg,ȱînȱtimpȱceȱsymmetriaȱvizaȱpotrivireaȱp©rôilorȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
întreȱ ele.ȱ Existaȱ óiȱ deosebireaȱ urm©toare:ȱ înȱ decorumȱ anticiiȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
vedeauȱ frumosulȱ individualizat,ȱ ajustatȱ potrivitȱ caracteruluiȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
specificȱ
Dionisieȱfiec©ruiȱ obiect,ȱ fiinôeȱ omeneóti,ȱ
PseudoȬAreopagitul,ȱ împrumuturiȱ sauȱplatonieneȱ
situaôii,ȱ peȱlaȱcîndȱ
Sf.ȱ
symmetriaȱ
Augustinȱ sauȱ semnificaȱ
augustinieneȱ unȱ laȱacordȱ cuȱ dinȱ
Sf.ȱ Tomaȱ legileȱ generaleȱ
Aquino.ȱ aleȱ
Apelîndȱ
frumosului.ȱ Eiȱ c©utauȱ symmetriaȱ
laȱ unȱ autorȱ contemporanȱ îndeosebiȱcareȱ
(F.P.ȱ Chambers),ȱ înȱ natur©,ȱ iarȱ
înȱ lucrareaȱ
decorumȱînȱartefacteleȱomeneóti,ȱcareȱincludeauȱnuȱnumaiȱarta,ȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ seȱ arat©ȱ preocupatȱ doarȱ tangenôialȱ deȱ esteticaȱ
ciȱóiȱmodulȱdeȱviaô©,ȱobiceiurile.ȱAcestȱdinȱurm©ȱconceptȱavea,ȱ
medieval©,ȱ tratatulȱ citatȱ încearc©ȱ s©ȱ expliceȱ lipsaȱ deȱ interesȱ aȱ
aóadar,ȱunȱînôelesȱestetic,ȱdarȱóiȱetic,ȱsau,ȱmaiȱcorect,ȱ„elȱaȱfostȱ
Bisericiiȱ pentruȱ problemeleȱ frumosului;ȱseȱ reclam©ȱpresiuneaȱ
strivitoareȱ asupraȱ spirituluiȱ exercitat©ȱdeȱ moralaȱ religioas©ȱóiȱ

113
15
129
Petru Ursache

ast©ziȱ eticȱ
iniôialȱ nuȱ sȬaȱ
óiȱ abiaȱ
stinsȱmaiȱ
teoriaȱ
tîrziuȱ
perisabilit©ôiiȱ
aȱ ajunsȱ s©ȱ dinȱ
includ©ȱ
conótiinôaȱ
frumosulȱ lumiiȱ óiȱ
arta”
cultivate.ȱ
10) .ȱ Alȱ VIIȬleaȱ Congresȱ Internaôionalȱ deȱ estetic©ȱ dinȱ
1972,ȱ Pentruȱ aȱ construiȱ
deȱ laȱ Bucureóti,ȱ sȬaȱoȱ nou©ȱ relaôieȱ
desf©óuratȱ BineȬFrumos,ȱ
subȱ antetulȱ altfelȱ
semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ Aȱ
fundamentat©ȱ decîtȱ
separaȱ prinȱ
artaȱcelebrulȱ
deȱ religieȱtripticȱ
pentruȱ axiologicȱ
aȱ leȱ puneȱ înȱ alȱ
antichit©ôii,ȱPlotinȱfaceȱvulnerabilȱformalismulȱestetic,ȱilustratȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
fieȱ prinȱ symmetria,ȱ fieȱ prinȱ decorum.ȱ Înȱ leg©tur©ȱ cuȱ aceasta,ȱ elȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
aduceȱ
predicatȱ maiȱóiȱmulteȱ categoriiȱ
dezvoltatȱ deȱ exemple:ȱ
nihilismulȱ dac©ȱ ansamblulȱ
religiosȱ prinȱ afirmaôiiȱesteȱ
frumos,ȱlogica,ȱobserv©ȱautorul,ȱcereȱcaȱp©rôileȱconstituenteȱs©ȱ
tulbur©toareȱ óiȱ consternante.ȱ Înȱ primulȱ rînd,ȱ aȱ lansatȱ tezaȱ
fieȱ asemenea,ȱ
óocant©,ȱ tipicȱ fiecareȱ
protestant©ȱînȱ parte.ȱ Potȱ s©ȱ
óiȱ eretic©,ȱ apar©ȱ istoricitateaȱ
despreȱ óiȱ aspecteȱ
contradictorii:ȱ
misteruluiȱ creótinȱ uneori,ȱ parteaȱ ói,ȱ
fundamentalȱ schimb©ȱ
implicit,ȱvizibilȱ înf©ôióareaȱ
despreȱ „moartea”ȱ
întregului:ȱunȱcopilȱîmbujoratȱspontanȱdeȱemoôieȱsemnaleaz©,ȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ aȱ maiȱ susôinutȱ (ceeaȱ ceȱ
înȱ perspectiv©,ȱ
realitateaȱ oȱ personalitateȱ
contraziceȱ complex©ȱ
deȱ laȱ distanô©)ȱ deȱ caracterȱ
c©ȱ religiaȱ creótin©ȱ(peȱnuȱ
careȱ aȱ
nȬamȱ fiȱ b©nuitȬoȱ altfel)ȱ óiȱ unȱ comportamentȱ frumos;ȱ sauȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
parteaȱ poateȱ fiȱ distonant©,ȱ chiarȱ urît©,ȱ îns©,ȱ întrȬoȱ anumit©ȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
cuprindere,ȱ
înȱ masseȱ decîtȱ cap©t©ȱ semnificaôiaȱ
afirmaôiile,ȱ putîndȱgeneral©:ȱ unȱ elementȱ
fiȱ transformateȱ deȱ
ȱ înȱ frazeȱ
peisaj,ȱ oȱ stînc©,ȱ unȱ copacȱ b©trînȱ sugereaz©ȱ noteȱ distincteȱ óiȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
atractive;ȱ soarele,ȱ aurulȱ oriȱ fulgerulȱ înȱ noapteȱ nuȱ potȱ fiȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
judecateȱ
bineȱ deȱ caȱ unȱ formeȱ
secol,ȱ compuse;ȱ
s©ȱ stopezeȱcuȱ toateȱ
oriceȱ acestea,ȱdeȱ
încercareȱ oricineȱ
gîndireȱ leȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
recunoaóteȱdreptȱfrumoase.ȱPlotinȱpledeaz©ȱpentruȱfrumuseôeaȱ
simpl©,ȱ existîndȱ tainicȱ înȱ fiinôeȱ óiȱ înȱ lucruri.ȱ Esteȱ primulȱ pasȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
c©treȱ clericiȱ
unorȱ identificareaȱ
iezuiôi,ȱanteriorit©ôiiȱ c©utateȱ
Duȱ Bosȱ (Dubos),ȱ óiȱ aȱ luiȱsauȱ
Batteauxȱ Dumnezeuȱ
André,ȱ deȱ caȱ
impulsȱ primordialȱ óiȱ cauz©ȱ aȱ frumuseôii.ȱ Întrucîtȱ Dumnezeuȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
esteȱ „simplu”ȱ
frumosului,ȱ caȱ unitate,ȱ
gustului,ȱ arȱ spuneȱ Origen,ȱ
sentimentuluiȱ adic©ȱ Unul,ȱ
óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱElȱfostȱ
îóiȱ
asum©ȱ dreptulȱdeȱ
seriosȱ afectateȱ deȱnoileȱ
aȱ fiȱ tendinôe,ȱ
primulȱ înȱ existenô©,ȱ
careȱ cauzaȱ
valorificauȱ tuturorȱ
elementulȱ
lucrurilor,ȱ
mundanȱ óiȱinclusivȱ aȱ întregului,ȱ
raôional;ȱ peȱ careȱ
nuȱ înȱ consensȱ óiȱîlȱniciȱ
construieóteȱ
înȱ paralelȱ dup©ȱ
cuȱ
propriaȬiȱ
adev©rulȱ deȱ ótiinô©.ȱ Dac©ȱ
credinô©,ȱ amȱ
ciȱ înȱ absolutizaȱ
opoziôieȱ ideeaȱ acestuiaȱ
óiȱ înȱ daunaȱ dublului,ȱdinȱ aȱ
multiplului,ȱaȱcontrariet©ôii,ȱneȬamȱaflaȱînȱsituaôiaȱparadoxal©ȱ
urm©.ȱ
deȱ aȱ credeȱ
ȱ c©ȱ frumosulȱ esteȱ diversȱ (uitîndȱ deȱ avertismentulȱ
2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
dinȱHippiasȱMajor),ȱc©ȱDumnezeuȱnȬarȱfiȱsinguraȱcauz©,ȱciȱsȬarȱ
faceȱ p©rtaóȱ
ȱ cuȱ acoliôiȱ óiȱ adversari,ȱ caȱ înȱ religiileȱ primitiveȱ óiȱ
politeiste.ȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
acestoraȱ poateȱ faceȱ dou©ȱ constat©riȱ generale,ȱ înȱ completareaȱ

14
114
130
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ Frumosulȱ
afirmateȱ maiȱ seȱ poateȱ
sus:ȱ dorinôaȱ
delimitaȱ expres©ȱ
óiȱ prinȱ
óiȱ unic©ȱ
confruntareaȱ
aȱ oric©ruiȱ
cuȱ
urîtul,ȱ ceeaȱ ceȱ apareȱ evidentȱ cîndȱ compar©mȱ corpurileȱ óiȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
formeleȱ întreȱ ele.ȱ
aceast©ȱ regul©)ȱ Frumuseôeaȱ
aȱ fostȱ s©ȱ separe,ȱ arȱ fi,ȱ
cuȱînȱ consecinô©,ȱ
maxim©ȱ oȱ calitateȱ
acribie,ȱ aȱ
valorileȱ
întreȱ ele,ȱ caȱ oȱ caleȱ deȱ accesȱ c©treȱ ceeaȱ ceȱ numimȱ esenôaȱ
acestora,ȱnuȱunȱaspectȱexterior,ȱperceptibilȱsenzorial,ȱcuȱochiiȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
fizici,ȱciȱcaȱviziuneȱinterioar©.ȱOriceȱcorpȱseȱdefineóteȱprintrȬoȱ
calitateȱ careȱ îiȱ esteȱ proprieȱ óiȱ exist©ȱ înȱ scopulȱ satisfaceriiȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
bineluiȱ
ceeaȱ ceȱ moralȱ (Kant).ȱ peȱ
iȬaȱ încurajatȱ Sufletulȱ
uniiȱ esteȱ acelaȱ s©Ȭlȱ
specialiótiȱ careȱconsidereȱ
seȱ las©ȱ
sensibilizatȱ deȱ calitateaȱ
adev©ratulȱ întemeietorȱ obiectului,ȱ
alȱ esteticii.ȱ prinȱsensȱ
Înȱ acelaóiȱ intropatie;ȱ oȱ
aȱ gînditȱ óiȱ
recunoaóteȱ
Hegel,ȱ cîndȱóiȱ seȱ ataóeaz©ȱ
aȱ desprinsȱ „ideeaȱ deȱ sensibil©”ȱ
eaȱ printrȬunȱ fenomenȱ
deȱ „ideeaȱ deȱ
pur©”,ȱ
concordanô©.ȱ
temeiulȱ teoreticȱ Esteȱalȱvorbaȱ
unuiȱdeȱ unȱ sufletȱ
întregȱ dotatȱ cuȱ „inteligenô©”ȱ
óiȱ monumentalȱ sistemȱ deȱ
(fire,ȱ har),ȱ
gîndire,ȱ peȱ careȱ oȱîntrȬoȱ
consacrat,ȱ primeóteȱ deȱ laȱparte,ȱ
prim©ȱ suprafiinôaȱ
teorieiȱdivin©.ȱ Toateȱ
frumosuluiȱ
lucrurile,ȱ înȱ principiu,ȱ sîntȱ dominateȱ deȱ aceeaóiȱ inteligenô©ȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
unic©ȱóiȱindivizibil©,ȱceeaȱceȱconstituie,ȱînȱmodȱreal,ȱcalitateaȱóiȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
esenôaȱÎnȱlor.ȱ
alȱIarȱdoileaȱ
sufletul,ȱ aflînduȬseȱ
rînd,ȱ exist©ȱmaiȱ aproapeȱ
doveziȱ deȱ esenô©,ȱ
clareȱ areȱ
c©ȱ autoriiȱ
permanentȱ
raôionalióti,ȱtendinôaȱ deȱ aȱ seȱ c©uta,ȱ
reprezentanôiȱ aiȱrecunoaóteȱ
gîndiriiȱóiȱ ajusta,ȱ dup©ȱ
pozitiviste,ȱ
chipulȱóiȱasem©nareaȱsa,ȱElȱnuȱintr©ȱînȱdivergenô©ȱcuȱsineȱoriȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
cuȱdiversulȱlucrurilor,ȱpentruȱc©ȱunitateaȱr©mîneȱneschimbat©ȱ
aóaȱ sporadiceȱ înȱ anumiteȱ epoci)ȱ esteticiiȱ filocalice.ȱ Capitolulȱ
înȱmultiplicitateaȱei.ȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱ
Ideeaȱ lucrareȱ devenit©ȱ
deȱ unitateȱ aȱ divinului,ȱ celebr©ȱ
doarȱmaiȱ alesȱ prinȱ
proiectat©ȱ deȱcriticileȱ
Plotin,ȱ
aveaȱs©ȱrevin©ȱîntrȬoȱmanier©ȱmaiȱcoerent©ȱóiȱmaiȱelaborat©ȱlaȱ
careȱ iȱ sȬauȱ adus,ȱ cuprindeȱ multeȱ inexactit©ôiȱ óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
Dionisie:ȱ„Seȱspuneȱc©ȱCelȱUnul,ȱcareȱexist©,ȱseȱmultiplic©ȱprinȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
producereaȱ dinȱ Elȱ aȱ existenôelorȱ celorȱ multe,ȱ darȱ r©mînîndȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
întruȱ nimicȱ maiȱ puôinȱ Elȱ óiȱ Unulȱ înȱ actulȱ multiplic©rii,ȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
nediferenôiatȱînȱprocesulȱdeȱemanaôie,ȱóiȱdeplinȱînȱdiferenôiere,ȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
prinȱ faptulȱ c©ȱ Elȱ transcendeȱ înȱ chipȱ supraȬsubstanôialȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
existenôaȱ tuturorȱ lucrurilor.ȱ Elȱîmprumuturiȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ c©l©uzeóteȱ lumeaȱ spreȱ celeȱ
platonieneȱ laȱ deȱ
Sf.ȱ
sus,ȱ înȱ chipȱ
Augustinȱ sauȱ unitar,ȱ óiȱ revars©ȱ
augustinieneȱ f©r©ȱ împuôinareȱ
laȱ Sf.ȱ Tomaȱ dinȱ Aquino.ȱ asupraȱ
Apelîndȱeiȱ
darurileȱ saleȱcontemporanȱ
laȱ unȱ autorȱ f©r©ȱ lipsuri” (F.P.ȱ
11) .ȱ Dumnezeuȱ
Chambers),ȱexist©ȱ óiȱ înȱ
careȱ înȱunitateȱ óiȱ
lucrareaȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ seȱ arat©ȱ preocupatȱ doarȱ tangenôialȱ deȱ esteticaȱ
înȱmultiplicitate,ȱdarȱfacultateaȱsufletuluiȱcareȱpuneȱînȱmiócareȱ
frumuseôeaȱ trezeóteȱcitatȱ
medieval©,ȱ tratatulȱ interesȱ esteticȱ
încearc©ȱ s©ȱnumaiȱ
expliceȱînȱ m©suraȱ
lipsaȱ înȱ careȱ
deȱ interesȱ aȱ
acôioneaz©ȱ înȱ spiritȱ
Bisericiiȱ pentruȱ unitiv;ȱfrumosului;ȱseȱ
problemeleȱ frumuseôeaȱ identific©ȱ unitateaȱ
reclam©ȱpresiuneaȱ
divin©ȱ înȱ multiplicitate.ȱ
strivitoareȱ asupraȱ spirituluiȱ Eaȱexercitat©ȱdeȱ
exist©,ȱ nuȱ trebuieȱ
moralaȱ„inventat©”,ȱ
religioas©ȱóiȱ

115
15
131
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ sȬaȱ
elaborat©,ȱ meóteóugit©,ȱ
stinsȱ teoriaȱ cumȱ
perisabilit©ôiiȱ
seȱ spuneȱ îndeobóte.ȱ
dinȱ conótiinôaȱ
Artistulȱ
lumiiȱoȱ
relev©ȱ înȱ „lucruri”,ȱ
cultivate.ȱ Alȱ VIIȬleaȱ asemeneaȱ
Congresȱapologeôilorȱ
Internaôionalȱ (Sf.ȱ
deȱIoanȱ Gur©ȱdinȱ
estetic©ȱ deȱ
Aur,ȱFericitulȱAugustin);ȱsauȱseȱal©tur©ȱluiȱDumnezeuȱpentruȱ
1972,ȱ deȱ laȱ Bucureóti,ȱ sȬaȱ desf©óuratȱ subȱ antetulȱ semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ Aȱ
perfecôionarea,ȱ înfrumuseôareaȱ
separaȱ artaȱ deȱ celorȱ dejaȱ
religieȱ existente.ȱ
pentruȱ aȱ leȱAȱ relevaȱ
puneȱ înȱ
înseamn©ȱaȱpuneȱfaô©ȱînȱfaô©ȱSuprafiinôaȱcuȱfiinôa,ȱpentruȱaȱseȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
înôelegeȱ calitateaȱ careȱ leȱ uneóteȱ prinȱ genez©.ȱ Fiecareȱ particip©ȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
laȱfrumuseôeaȱdivin©ȱ(pentruȱc©ȱlumeaȱaȱfostȱzidit©ȱnuȱnumaiȱ
predicatȱ óiȱ dezvoltatȱ nihilismulȱ religiosȱ prinȱ afirmaôiiȱ
înȱ scopȱ teologic,ȱ
tulbur©toareȱ darȱ óiȱ artistic):ȱ
óiȱ consternante.ȱ creaturaȱ
Înȱ primulȱ rînd,ȱîntrucîtȱ
aȱ lansatȱexist©;ȱ
tezaȱ
apologetulȱoȱrelev©ȱînȱm©suraȱînȱcareȱaȱrecunoscutȱunicitateaȱ
óocant©,ȱ tipicȱ protestant©ȱ óiȱ eretic©,ȱ despreȱ istoricitateaȱ
óiȱ m©reôiaȱcreótinȱ
misteruluiȱ capodopereiȱ
fundamentalȱprimordiale.ȱ „Astfelȱ
ói,ȱ implicit,ȱ despreȱfrumuseôeaȱ
„moartea”ȱ
corpului,ȱspuneȱPlotin,ȱderiv©ȱdinȱparticipareaȱsaȱlaȱoȱraôiuneȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ aȱ maiȱ susôinutȱ (ceeaȱ ceȱ
venit©ȱ deȱcontraziceȱ
realitateaȱ laȱ zei”12).ȱdeȱConcepôieȱ
laȱ distanô©)ȱgreac©.ȱ Ideeaȱ
c©ȱ religiaȱ frumuseôii,ȱ
creótin©ȱ nuȱ aȱ
transmis©ȱ „deȱ sus”ȱ caȱ impulsȱ creator,ȱ reprezint©,ȱ iar©ói,ȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
ipostazaȱ anterioar©,ȱ vizat©ȱ deȱ autorȱ înȱ introducere.ȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
Deocamdat©,ȱ
înȱ masseȱ decîtȱPlotinȱ îiȱ p©streaz©ȱ
afirmaôiile,ȱ oȱ vag©ȱ accepôiuneȱ
putîndȱ fiȱ transformateȱ ȱ înȱ frazeȱ
platonician©;ȱ prinȱ travaliuȱ creator,ȱ ideeaȱ devineȱ corpȱ artisticȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
perceptibil,ȱincifrîndȱsemneȱaleȱcalit©ôiiȱóiȱunit©ôiiȱdivine.ȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
bineȱ Corpulȱ
deȱ unȱ urîtȱsecol,ȱareȱs©ȱ
tendinôaȱ
stopezeȱs©ȱoriceȱ
seȱ izolezeȱ înȱ multiplicitate.ȱ
încercareȱ deȱ gîndireȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
Oriceȱcaleȱunitiv©ȱîiȱrepugn©;ȱelȱr©mîneȱdeparteȱdeȱpropriaȱluiȱ
natur©ȱ óiȱ deȱ esenôaȱ divin©.ȱ Domeniulȱ s©uȱ deȱ manifestareȱ îlȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
constituieȱ
unorȱ pasiunileȱ
clericiȱ iezuiôi,ȱ corporale,ȱ
Duȱ Bosȱ (Dubos),ȱ senzaôiileȱ
Batteauxȱ sauȱ impureȱ
André,ȱ deȱ óiȱ
degradante,ȱneȱspuneȱPlotinȱ(óiȱsfinôiiȱp©rinôi),ȱesteȱasemeneaȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
unuiȱ bulg©reȱgustului,ȱ
frumosului,ȱ deȱ aurȱ aruncatȱ înȱ noroi;ȱ
sentimentuluiȱ produceȱ nepl©cere,ȱ
óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱ fostȱ
datorit©ȱ aspectuluiȱ
seriosȱ afectateȱ deȱ noileȱóiȱ tendinôe,ȱ
impurit©ôilor.ȱ Caȱ s©Ȭóiȱ elementulȱ
careȱ valorificauȱ recapeteȱ
str©lucireaȱ
mundanȱ óiȱcareȱ îlȱ caracterizeaz©ȱ
raôional;ȱ esteȱ suficientȱ
nuȱ înȱ consensȱ óiȱ niciȱ caȱ
înȱaurulȱ s©ȱ fieȱ
paralelȱ cuȱ
cur©ôatȱdeȱnecur©ôenie,ȱdeȱfaptȱdeȱurîôeniaȱsurvenit©,ȱaóaȱcumȱ
adev©rulȱ deȱ credinô©,ȱ ciȱ înȱ opoziôieȱ óiȱ înȱ daunaȱ acestuiaȱ dinȱ
unȱmedicȱfoloseóteȱoȱanumeȱmedicaôieȱpentruȱaȱaduceȱdinȱnouȱ
urm©.ȱ
s©n©tateȱ
ȱ înȱ corpulȱ bolnavului.ȱ kiȱ Sf.ȱ Dionisieȱ aveaȱ s©ȱ
vorbeasc©ȱ despreȱ frumuseôeaȱ 2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
simpl©,ȱ unic©ȱ óiȱ primordial©:ȱ
înaintaóulȱs©u,ȱPlotin,ȱpledaȱîndeosebiȱpentruȱfrumuseôeaȱpur©,ȱ
ȱ
specific©ȱ fiec©reiȱ realit©ôi,ȱ p©strînduȬseȱ maiȱ aproapeȱ deȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
antichitateaȱ
acestoraȱ poateȱ greac©:ȱ „Urîôeniaȱ
faceȱ dou©ȱ pentruȱ
constat©riȱ sufletȱ esteȱ
generale,ȱ deȱ aȱ nuȱ fiȱ
înȱ completareaȱ

14
116
132
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ maiȱ sus:ȱ dorinôaȱ expres©ȱ óiȱ unic©ȱ aȱ oric©ruiȱ
curat©ȱóiȱpur©,ȱaóaȱcumȱpentruȱaurȱsȬarȱîntîmplaȱs©ȱfieȱplinȱdeȱ
p©mînt;ȱdac©ȱseȱînl©tur©ȱacestȱp©mînt,ȱr©mîneȱaurul;ȱóiȱelȱesteȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
frumosȱcîndȱseȱizoleaz©ȱdeȱalteȱmateriiȱóiȱeȱsingurȱcuȱelȱînsuói.ȱ
aceast©ȱ regul©)ȱ aȱ fostȱ s©ȱ separe,ȱ cuȱ maxim©ȱ acribie,ȱ valorileȱ
Înȱ aceeaóiȱ
întreȱ manier©,ȱ
ele,ȱ caȱ oȱ caleȱsufletul,ȱ
deȱ accesȱ izolatȱ deȱceeaȱ
c©treȱ dorinôeȱ
ceȱ careȱ
numimȱ esenôaȱ
îiȱ vinȱ dinȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
corp,ȱ cuȱ careȱ areȱ foarteȱ strînseȱ leg©turi,ȱ eliberatȱ deȱ alteȱ
pasiuni,ȱ purificatȱ deȱ ceeaȱ ceȱ conôineȱ cîndȱ esteȱ materializat,ȱ óiȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
r©mînîndȱelȱînsuói,ȱînl©tur©ȱîntreagaȱurîôenieȱcareȱîiȱvineȱdintrȬ
ceeaȱ ceȱ iȬaȱ încurajatȱ peȱ uniiȱ specialiótiȱ s©Ȭlȱ considereȱ
oȱnatur©ȱdiferit©ȱdeȱel”
adev©ratulȱ întemeietorȱ13)alȱ .ȱ esteticii.ȱ Înȱ acelaóiȱ sensȱ aȱ gînditȱ óiȱ
Hegel,ȱ Seȱcîndȱ
constat©ȱ oȱ antinomieȱ
aȱ desprinsȱ ferm©ȱ întreȱ
„ideeaȱ sensibil©”ȱ deȱfrumosȱ
„ideeaȱóiȱ urît,ȱ
pur©”,ȱ
ultimulȱ
temeiulȱ fiindȱ oȱ abatereȱ
teoreticȱ alȱ unuiȱ laȱ fireaȱ
deȱîntregȱ óiȱlucrurilorȱ
monumentalȱ óiȱ deȱsistemȱ
laȱ cauzaȱ
deȱ
prim©.ȱ
gîndire,ȱDac©ȱ frumosulȱ
consacrat,ȱ întrȬoȱînȱprim©ȱ
sensȱ idealȱ
parte,ȱ depindeȱ deȱ cauzaȱ
teorieiȱ frumosuluiȱ
primordial©ȱ óiȱ deȱ voinôaȱ divin©,ȱ urîtulȱ nuȱ areȱ niciȱ oȱ leg©tur©ȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
cuȱacestea,ȱciȱseȱprezint©ȱcaȱoȱanormalitateȱóiȱcaȱoȱdiversificare,ȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
ieóit©ȱÎnȱ
deȱ alȱsubȱdoileaȱ
control,ȱ înȱ ordineaȱ
rînd,ȱ exist©ȱ ulterioar©ȱ aȱ lucrurilor.ȱ
doveziȱ clareȱ c©ȱ autoriiȱ Laȱ
„început”ȱ
raôionalióti,ȱlumeaȱ aȱ fostȱ bun©ȱ aiȱ
reprezentanôiȱ óiȱ frumoas©,ȱ
gîndiriiȱ dovad©ȱ stîndȱ
pozitiviste,ȱ
logosulȱziditor:ȱ„kiȱaȱv©zutȱDumnezeuȱc©ȱesteȱbun©ȱlumina...”,ȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
t©ria,ȱ uscatul,ȱ înȱ
aóaȱ sporadiceȱ apele,ȱ vieôuitoareleȱ
anumiteȱ etc.ȱ Frumosulȱ
epoci)ȱ esteticiiȱ óiȱ Capitolulȱ
filocalice.ȱ urîtulȱ nuȱ
izvor©scȱ dinȱ aceeaóiȱ cauz©.ȱ Pentruȱ primul,ȱ afl©mȱ dinȱ Biblie,ȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ
cauzaȱ seȱKuhn,ȱ
afl©ȱ laȱlucrareȱ devenit©ȱ
Dumnezeu;ȱ celebr©ȱ
urîtulȱ maiȱ
îóiȱ areȱ alesȱ prinȱ
începutulȱ criticileȱ
oȱ dat©ȱ cuȱ
c©dereaȱ adamic©,ȱ
careȱ iȱ sȬauȱ datȱ fiindȱmulteȱ
adus,ȱ cuprindeȱ c©ȱ omulȱ nuȱ aȱ înôelesȱ
inexactit©ôiȱ „deȱ Seȱ
óiȱ confuzii.ȱ laȱ
început”ȱ rostulȱ s©uȱ înȱ creaôie.ȱ S©ȱ reôinemȱ deȱ laȱ Plotinȱ óiȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
asociereaȱ urîtȬr©uȱ (Aristotelȱ construia,ȱ înȱ Poetica,ȱ invocîndȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
acesteȱdou©ȱnoôiuniȱmorale,ȱoȱteorieȱaȱcomicului);ȱacestȱbinomȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
negativȱ seȱ opuneaȱ altuia,ȱ pozitiv,ȱ BineȬFrumos,ȱ totȱ deȱ natur©ȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
etic©,ȱ laȱ origine.ȱ Sf.ȱ Dionisieȱ leȱ valorificaȱ înȱ unitateaȱ lorȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
cauzal©,ȱ considerîndȱ c©ȱ numaiȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ aóaȱ poateȱ
împrumuturiȱ fiȱ perceput©ȱ
platonieneȱ laȱ Sf.ȱ
dimensiuneaȱ
Augustinȱ sauȱparticular©ȱ
augustinieneȱ aȱ laȱ
fiec©ruiȱ concept,ȱ
Sf.ȱ Tomaȱ fieȱ solicitatȱ
dinȱ Aquino.ȱ Apelîndȱînȱ
planulȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱînȱcelȱalȱgîndiriiȱpozitiviste.ȱ
laȱ unȱ autorȱ contemporanȱ (F.P.ȱ Chambers),ȱ careȱ înȱ lucrareaȱ
CyclesȱFrumuseôeaȱ
ofȱ Taste,ȱ seȱ arat©ȱ
sensibil©ȱ seȱ las©ȱ
preocupatȱ doarȱperceput©ȱ
tangenôialȱcuȱ deȱajutorulȱ
esteticaȱ
simôurilorȱspecializate,ȱv©zulȱóiȱauzul.ȱDoarȱcineȬiȱsurdȱsauȱorbȱ
medieval©,ȱ tratatulȱ citatȱ încearc©ȱ s©ȱ expliceȱ lipsaȱ deȱ interesȱ aȱ
dinȱ naótereȱ
Bisericiiȱ nuȱ oȱproblemeleȱ
pentruȱ sesizeaz©.ȱ Exist©ȱóiȱ alteȱ tipuriȱ
frumosului;ȱseȱ deȱ frumuseôe,ȱ
reclam©ȱpresiuneaȱ
„maiȱ înalte”,ȱ
strivitoareȱ asupraȱ corespunz©toareȱ uneiȱ moralaȱ
spirituluiȱ exercitat©ȱdeȱ ordiniȱ religioas©ȱóiȱ
emoôionaleȱ

117
15
133
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ f©r©ȱ
specifice,ȱ sȬaȱ stinsȱ
putinô©ȱ
teoriaȱ
deȱ raportareȱ
perisabilit©ôiiȱ
laȱ organeleȱ
dinȱ conótiinôaȱ
deȱ simô.ȱlumiiȱ
Seȱ
vorbeóte,ȱ
cultivate.ȱ Alȱ deȱ VIIȬleaȱ despreȱ frumuseôeaȱ
pild©,ȱ Congresȱ Internaôionalȱ moral©,ȱ comportaȬ
deȱ estetic©ȱ dinȱ
mental©,ȱ
1972,ȱ deȱ laȱdespreȱ lucrareaȱ
Bucureóti,ȱ frumuseôiiȱ subȱ
sȬaȱ desf©óuratȱ înȱ meserii,ȱ
antetulȱînȱ justiôie,ȱ înȱ
semnificativ:ȱ
dispariôiaȱ
ótiinô©,ȱ artei.ȱ medicinaȱ
despreȱ Aȱ separaȱ caȱ art©ȱ
artaȱ deȱetc.ȱ Sfinôiiȱ
religieȱ p©rinôiȱ
pentruȱ dinȱ
aȱ leȱ primaȱ
puneȱ înȱ
epoc©ȱ aȱ creótinismuluiȱ obiónuiauȱ s©ȱ afirme,ȱ înȱ asemeneaȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
situaôii,ȱ cumȱ sȬaȱ v©zut,ȱ c©ȱ oriceȱ creatur©ȱ esteȱ înzestrat©ȱ cuȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
înôelepciuneȱ
predicatȱ óiȱ înc©ȱ dinȱ genez©.ȱ
dezvoltatȱ F©r©ȱ aȱreligiosȱ
nihilismulȱ fiȱ atîtȱ deȱprinȱ
transparentȱ
afirmaôiiȱînȱ
literaȱ creaôiuniiȱ
tulbur©toareȱ biblice,ȱ Plotinȱ
óiȱ consternante.ȱ Înȱgîndeóteȱ
primulȱ rînd,ȱ asemeneaȱ înȱ tezaȱ
aȱ lansatȱ liniiȱ
generale,ȱcîndȱareȱînȱvedereȱcalitateaȱvirtuôilor.ȱEleȱexist©ȱîntrȬ
óocant©,ȱ tipicȱ protestant©ȱ óiȱ eretic©,ȱ despreȱ istoricitateaȱ
oȱ form©ȱ sauȱ
misteruluiȱ altaȱ înȱ
creótinȱ fiecare,ȱ caȱ ói,ȱ
fundamentalȱ semnȱ alȱ înzestr©riiȱ
implicit,ȱ propriiȱ óiȱ
despreȱ „moartea”ȱ
prezenô©ȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱ aȱ divinit©ôii,ȱ astfelȱ rînd,ȱ
înȱ alȱ doileaȱ încîtȱ aȱindividulȱ
maiȱ susôinutȱs©ȱ poat©ȱ
(ceeaȱluaȱ
ceȱ
cunoótinô©ȱdeȱsineȱóiȱs©ȱseȱraportezeȱlaȱceilalôi.ȱ
realitateaȱ contraziceȱ deȱ laȱ distanô©)ȱ c©ȱ religiaȱ creótin©ȱ nuȱ aȱ
Dar,ȱcumȱfrumuseôeaȱsensibil©ȱnuȱseȱfaceȱprezent©ȱdecîtȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
dac©ȱesteȱv©zut©ȱoriȱauzit©,ȱlaȱfelȱóiȱvirtuôileȱnuȱseȱarat©ȱdecîtȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
unuiȱ sufletȱ
înȱ masseȱ neîntinatȱ
decîtȱ óiȱ îndr©gostitȱ
afirmaôiile,ȱ putîndȱ fiȱ ele.ȱ Frumuseôea,ȱ
deȱtransformateȱ ȱ înȱînȱ biȬ
frazeȱ
unitateaȱ eiȱ eticoȬestetic©,ȱ nuȱ esteȱ numaiȱ oȱ form©ȱ sensibil©ȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
pentruȱ simôuri,ȱ oricîtȱ deȱ educateȱ arȱ fiȱ ele,ȱ ciȱ óiȱ oȱ calitateȱ ceȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
atrageȱ
bineȱ deȱ sufleteleȱ
unȱ secol,ȱalese,ȱ
s©ȱdotateȱ cuȱ inteligenô©ȱ
stopezeȱ oriceȱ încercareȱ divin©.ȱdeȱkiȱgîndireȱ
corpulȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
omenescȱeȱfrumos,ȱóiȱoricineȱîlȱadmir©ȱpoateȱs©ȱseȱexprimeȱînȱ
acestȱsens;ȱdarȱnumaiȱîndr©gostitulȱîlȱvedeȱcuȱadev©rat:ȱelȱnuȱseȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
opreóteȱ
unorȱ numaiȱ
clericiȱ laȱ aspectulȱ
iezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱstatuar,ȱ
(Dubos),ȱ ciȱBatteauxȱ
seȱ ataóeaz©ȱ sauȱspiritualȱ
André,ȱ deȱ óiȱ
misticȱ deȱ fiinôaȱ iubit©,ȱ ridicîndȬoȱ înȱ idealitate:ȱ „Trebuieȱ deciȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
întrebatȱ
frumosului,ȱ deȱ asemeneaȱ ceȱ înseamn©ȱ iubireaȱ
gustului,ȱ sentimentuluiȱ pentruȱ lucrurileȱ
óiȱ imaginaôiei,ȱ auȱ fostȱ
nonȱ sensibile.ȱ
seriosȱ afectateȱCeȱ deȱv©ȱ faceȱtendinôe,ȱ
noileȱ s©ȱ aprobaôiȱ
careȱ acesteȱ frumoaseȱ
valorificauȱ ocupaôii,ȱ
elementulȱ
despreȱ
mundanȱcareȱ seȱ vorbeóte,ȱ
óiȱ raôional;ȱ nuȱ înȱ frumoaseleȱ
consensȱ óiȱ caractere,ȱ obiceiurileȱ
niciȱ înȱ paralelȱ cuȱ
temperateȱ
adev©rulȱ deȱ óiȱcredinô©,ȱ
înȱ genereȱ acteleȱ
ciȱ înȱ óiȱ dispoziôiileȱ
opoziôieȱ óiȱ înȱ daunaȱvirtuoase,ȱ
acestuiaȱ dinȱ óiȱ
frumuseôeaȱ
urm©.ȱ sufletului.ȱ ki,ȱ v©zîndȱ înȱ voiȱ înóiv©ȱ frumuseôeaȱ
voastr©ȱȱ interioar©,ȱ ceȱ dovediôi?ȱ Ceȱ sîntȱ aceast©ȱ beôie,ȱ aceast©ȱ
emoôie,ȱ aceast©ȱ dorinô©ȱ 2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
deȱ aȱ fiȱ cuȱ voiȱ înóiv©,ȱ reg©sinduȬv©ȱ înȱ
voiȱ înóiv©ȱ
ȱ óiȱ înȱ afar©ȱ deȱ voi?ȱ C©ciȱ aceastaȱ esteȱ ceeaȱ ceȱ arat©ȱ
adev©raôiiȱîndr©gostiôi.ȱkiȱdespreȱceȱm©rturisescȱei?ȱNuȱdespreȱ
Cineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
oȱ form©,ȱ poateȱ
acestoraȱ despreȱfaceȱoȱ culoare,ȱ despreȱ oȱ m©rime,ȱ
dou©ȱ constat©riȱ generale,ȱ óiȱ înȱ completareaȱ
leg©tur©ȱ cuȱ

14
118
134
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ maiȱ sus:ȱ dorinôaȱ expres©ȱ óiȱ unic©ȱ aȱ oric©ruiȱ
sufletulȱcareȱesteȱf©r©ȱculoareȱóiȱundeȱstr©bateȱinvizibilȱluminaȱ
înôelegeriiȱ óiȱ aȱ altorȱ virtuôi?ȱ Voiȱ recunoaóteôi,ȱ privindȱ înȱ voiȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
înóiv©ȱ
aceast©ȱsauȱcontemplîndȱlaȱaltulȱm©reôiaȱsufletului,ȱunȱcaracterȱ
regul©)ȱ aȱ fostȱ s©ȱ separe,ȱ cuȱ maxim©ȱ acribie,ȱ valorileȱ
drept,ȱ puritateaȱ
întreȱ ele,ȱ moravurilor,ȱ
caȱ oȱ caleȱ curajulȱ
deȱ accesȱ c©treȱ ceeaȱpeȱceȱunȱ esenôaȱ
chipȱ decis,ȱ
numimȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
gravitatea,ȱ acestȱ respectȱ deȱ sineȱ însuóiȱ ceȱ seȱ r©spîndeóteȱ întrȬ
unȱ sufletȱ calm,ȱ seninȱ óiȱ impasibil,ȱ óiȱ peȱ deasupraȱ fulgerareaȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
inteligenôeiȱcareȱesteȱdeȱesenô©ȱdivin©”
ceeaȱ ceȱ iȬaȱ încurajatȱ peȱ uniiȱ specialiótiȱ 14).ȱCaȱs©ȱseȱnasc©ȱîntrȬ
s©Ȭlȱ considereȱ
adev©r,ȱ
adev©ratulȱfrumuseôeaȱ
întemeietorȱfizic©ȱ trebuieȱ îngrijit©ȱ
alȱ esteticii.ȱ Înȱ acelaóiȱ óiȱsensȱ
cur©ôat©,ȱ aurulȱ
aȱ gînditȱ óiȱ
ilustrîndȱ
Hegel,ȱ cîndȱunaȱ dintreȱ formeleȱ
aȱ desprinsȱ eiȱ reprezentate,ȱ
„ideeaȱ sensibil©”ȱ v©zuteȱ
deȱ „ideeaȱ pur©”,ȱóiȱ
pip©ibile;ȱcaȱs©ȱputemȱcontemplaȱfrumuseôeaȱmoral©,ȱadic©ȱsȬ
temeiulȱ teoreticȱ alȱ unuiȱ întregȱ óiȱ monumentalȱ sistemȱ deȱ
oȱtransform©mȱînȱvirtute,ȱtrebuieȱsȬoȱsupunemȱunuiȱîndelungȱ
gîndire,ȱ consacrat,ȱ întrȬoȱ prim©ȱ parte,ȱ teorieiȱ frumosuluiȱ
óiȱcomplicatȱprocesȱdeȱ purificare,ȱizolîndȱceleȱ aleȱtrupuluiȱdeȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
celeȱaleȱsufletului.ȱIaȱnaótereȱunȱsufletȱm©reôȱóiȱstr©lucitor,ȱcareȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
dispreôuieóteȱ lumeaȱ „deȱ
Înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱjos”,ȱ aȱ corporalit©ôiiȱ
exist©ȱ doveziȱ clareȱ aduc©toareȱ
c©ȱ autoriiȱdeȱ
urîôenie,ȱîn©lôînduȬseȱînȱceaȱaȱFrumuseôiiȱóiȱBinelui.ȱ
raôionalióti,ȱ reprezentanôiȱ aiȱ gîndiriiȱ pozitiviste,ȱ
Sufletulȱ purificatȱ aȱ c©p©tatȱ form©ȱ óiȱ inteligenô©ȱ óiȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
aparôineȱînȱîntregimeȱdivinului,ȱundeȱseȱafl©ȱsursaȱFrumuseôii,ȱ
aóaȱ sporadiceȱ înȱ anumiteȱ epoci)ȱ esteticiiȱ filocalice.ȱ Capitolulȱ
„óiȱdeȱundeȱvinȱtoateȱlucrurileȱdeȱacelaóiȱgen”.ȱDeȱacoloȱvineȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱ lucrareȱ devenit©ȱ celebr©ȱ maiȱ alesȱ prinȱ criticileȱ
óiȱBinele,ȱspreȱcareȱtindȱsufleteleȱpurificate.ȱPlotinȱseȱapropie,ȱ
înȱacestȱpunct,ȱdeȱapologeôiiȱóiȱgînditoriiȱcreótini.ȱElȱneȱspuneȱ
careȱ iȱ sȬauȱ adus,ȱ cuprindeȱ multeȱ inexactit©ôiȱ óiȱ confuzii.ȱ Seȱ
c©ȱ sufletulȱ purificatȱ cunoaóteȱ unȱ parcursȱ ascendentȱ óiȱ unitiv,ȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
iarȱ peȱ m©suraȱ apropieriiȱ deȱ surs©ȱ începeȱ „s©ȱ vad©”ȱ óiȱ s©ȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
contempleȱ elȱ însuóiȱ chipulȱ Frumuseôiiȱ careȱ iȱ seȱ arat©ȱ întrȬoȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
lumin©ȱnemaiv©zut©ȱóiȱsuprafireasc©;ȱdarȱseȱóiȱdelimiteaz©ȱdeȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
scriitoriiȱpatristici:ȱsufletulȱpurificat,ȱcareȱreprezint©ȱunȱtipȱdeȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
frumuseôeȱ superioar©ȱ celeiȱ sensibileȱ
Dionisieȱ PseudoȬAreopagitul,ȱ óiȱ fizice,ȱ
împrumuturiȱ seȱ aseam©n©ȱ
platonieneȱ laȱ Sf.ȱ
pelerinuluiȱ
Augustinȱ sauȱ înȱaugustinieneȱ
drumulȱ s©uȱ iniôiaticȱ spreȱdinȱ
laȱ Sf.ȱ Tomaȱ templulȱ sacru;ȱ
Aquino.ȱ elȱ îóiȱ
Apelîndȱ
arunc©ȱ rîndȱ peȱ
laȱ unȱ autorȱ rînd,ȱ ritualicȱ
contemporanȱ óiȱ laȱ
(F.P.ȱ propriu,ȱ hainele,ȱ
Chambers),ȱ careȱ înȱpentruȱ
lucrareaȱ aȱ
Cyclesȱ ofȱ Taste,ȱ seȱ arat©ȱ preocupatȱ doarȱ tangenôialȱ deȱ esteticaȱ
p©trundeȱgolȱînȱl©caóulȱzeului.ȱÎnȱacestȱmoment,ȱseȱcontopeóteȱ
cuȱ zeul,ȱ seȱ identific©ȱ
medieval©,ȱ înȱ frumuseôeȱ
tratatulȱ citatȱ încearc©ȱ s©ȱcuȱ el,ȱ óiȱ sfîróeóteȱ
expliceȱ lipsaȱ deȱprinȱ aȱ seȱ
interesȱ aȱ
contemplaȱpeȱsineȱînsuói.ȱOȱasemeneaȱînôelegereȱaȱfrumosuluiȱ
Bisericiiȱ pentruȱ problemeleȱ frumosului;ȱseȱ reclam©ȱpresiuneaȱ
suprasensibilȱ
strivitoareȱ asupraȱesteȱspirituluiȱ
categoricȱexercitat©ȱdeȱ
misteric©,ȱ nuȱ creótin©,ȱ
moralaȱ autorulȱ
religioas©ȱóiȱ

119
15
135
Petru Ursache

ast©ziȱ nuȱ
f©cîndȱ cunoscuteȱ
sȬaȱ stinsȱpracticiȱ
teoriaȱiniôiaticeȱ
perisabilit©ôiiȱ
deȱ care,ȱ
dinȱseȱ
conótiinôaȱ
spune,ȱ nuȱ lumiiȱ
eraȱ
str©in.ȱ
cultivate.ȱ Alȱ VIIȬleaȱ Congresȱ Internaôionalȱ deȱ estetic©ȱ dinȱ
1972,ȱ ȱdeȱ laȱ Bucureóti,ȱ sȬaȱ desf©óuratȱ subȱ antetulȱ semnificativ:ȱ
c)ȱOȱteorieȱaȱfrumosuluiȱ
dispariôiaȱ artei.ȱ Aȱ separaȱ artaȱ deȱ religieȱ pentruȱ aȱ leȱ puneȱ înȱ
ȱ
serieȱierarhic©ȱóiȱînȱordineȱdialectic©ȱaȱspirituluiȱabsolutȱesteȱoȱ
Exist©ȱ oȱ neconcordanô©ȱ cronologic©,ȱ aóaȱ cumȱ amȱ maiȱ
poziôieȱorgolioas©ȱói,ȱînȱchipȱparadoxal,ȱlimitativ©.ȱNietzscheȱaȱ
afirmat,ȱ
predicatȱîntreȱ teoriaȱ frumosuluiȱ
óiȱ dezvoltatȱ óiȱ practicaȱ
nihilismulȱ artistic©,ȱ
religiosȱ dou©ȱ
prinȱ dintreȱ
afirmaôiiȱ
temeleȱ principaleȱ
tulbur©toareȱ aleȱ miculuiȱ
óiȱ consternante.ȱ nostruȱ rînd,ȱ
Înȱ primulȱ tratatȱaȱ deȱ estetic©ȱ
lansatȱ tezaȱ
teologic©.ȱÎmpotrivaȱtuturorȱaótept©rilor,ȱîntîiȱauȱc©p©tatȱreliefȱ
óocant©,ȱ tipicȱ protestant©ȱ óiȱ eretic©,ȱ despreȱ istoricitateaȱ
problemeleȱ deȱ natur©ȱ
misteruluiȱ creótinȱ abstract©:ȱ
fundamentalȱ ói,ȱgeneza,ȱ
implicit,ȱvaloarea,ȱ tipologiaȱ
despreȱ „moartea”ȱ
frumosului,ȱ
luiȱ Dumnezeu;ȱpersonalitateaȱ creatorului,ȱ
înȱ alȱ doileaȱ rînd,ȱ caracteristicileȱ
aȱ maiȱ susôinutȱ (ceeaȱ ceȱ
sensibilit©ôiiȱ mistice.ȱdeȱ
realitateaȱ contraziceȱ Înȱ laȱ
domeniulȱ
distanô©)ȱlaic,ȱ lucrurileȱ
c©ȱ religiaȱ stauȱ exactȱ
creótin©ȱ nuȱ aȱ
invers:ȱ formeleȱ arteiȱ sîntȱ totdeaunaȱ precedente;ȱ eleȱ
însemnatȱunȱsuportȱmoralȱpentruȱart©,ȱciȱoȱneóans©ȱaȱacesteia.ȱ
vizualizeaz©ȱ chipulȱ frumosului,ȱ f©cîndȱ posibilȱ comentariul.ȱ
Negaôiile,ȱînȱepocaȱmodern©,ȱauȱmaiȱmareȱputereȱdeȱpenetrareȱ
Esteȱ avantajulȱ
înȱ masseȱ decîtȱgîndiriiȱ raôionale,ȱ
afirmaôiile,ȱ putîndȱ deȱfiȱaȱtransformateȱ
comiteȱ judec©ôiȱ ȱ înȱ„dîndȱ
frazeȱ
seamaȱ deȱ fapte”.ȱ Niciȱ oȱ judecat©ȱ deȱ valoareȱ nuȱ intr©ȱ înȱ
politizante,ȱpentruȱc©ȱseȱafl©ȱsubȱregimulȱrestrictivȱalȱpomuluiȱ
consideraôieȱ dac©ȱnuȱ reuóeóteȱs©ȱ trimit©ȱdirectȱ laȱ obiecteleȱ peȱ
oprit.ȱAstfel,ȱceiȱtreiȱmariȱgermaniȱauȱreuóit,ȱînȱdecursȱdeȱmaiȱ
careȱ seȱ unȱ
bineȱ deȱ întemeiaz©.ȱ
secol,ȱ s©ȱDefiniôiaȱ nuȬóiȱ încercareȱ
stopezeȱ oriceȱ areȱ obiectȱ deȱ înainteaȱ
gîndireȱ
Principiileȱ sîntȱ aȱ posteriori.ȱ Pentruȱ teoriaȱ artei,ȱ
sistematic©,ȱspiritual©ȱóiȱrealist©ȱpeȱliniaȱesteticiiȱteologice,ȱfieȱ
fenomenului.ȱ
acestȱ adev©rȱ r©mîneȱ esenôial.ȱ Artaȱ antichit©ôiiȱ clasiceȱ greceótiȱ
înȱcadrulȱBisericii,ȱfieȱînȱcelȱalȱteorieiȱgenerale.ȱPîn©ȱóiȱtratateleȱ
cunoscuseȱ
unorȱ clericiȱdejaȱ epociȱ
iezuiôi,ȱ Duȱ Bosȱdeȱ(Dubos),ȱ
glorieȱ laȱ apariôiaȱ
Batteauxȱ sauȱmarilorȱ
André,ȱ deȱeiȱ
teoreticieni,ȱ Platonȱ óiȱ Aristotel;ȱ erauȱ createȱ epopeea,ȱ poemul,ȱ
tradiôieȱplotinian©,ȱconcepute,ȱlaȱvremeaȱlor,ȱpeȱfundamenteleȱ
poeziaȱ liric©,ȱ
frumosului,ȱ teatrul,ȱ sentimentuluiȱ
gustului,ȱ muzica,ȱ arhitectura,ȱ sculptura.ȱ
óiȱ imaginaôiei,ȱ Luiȱ
auȱ fostȱ
BoileauȱiȬarȱfiȱlipsitȱfundamentulȱargument©rilor,ȱînȱaȱsaȱArt©ȱ
seriosȱ afectateȱ deȱ noileȱ tendinôe,ȱ careȱ valorificauȱ elementulȱ
poetic©,ȱdac©ȱnȬarȱfiȱbeneficiatȱdeȱexperienôaȱunorȱautoriȱcareȱlȬ
mundanȱ óiȱ raôional;ȱ nuȱ înȱ consensȱ óiȱ niciȱ înȱ paralelȱ cuȱ
auȱpremersȱóiȱdac©ȱnȬarȱfiȱcunoscutȱelȱînsuói,ȱpeȱviu,ȱmiócareaȱ
adev©rulȱ deȱ credinô©,ȱ ciȱ înȱ opoziôieȱ óiȱ înȱ daunaȱ acestuiaȱ dinȱ
dramatic©ȱaȱvremiiȱsale.ȱ
urm©.ȱ
Manifesteleȱ
ȱ romanticeȱ aleȱ luiȱ Victorȱ Hugoȱ traducȱ înȱ
teoriaȱ observaôiilorȱ 2.ȱIstoriaȱistorieiȱesteticiiȱ
saleȱ practiciȱ dobînditeȱ peȱ terenulȱ
compoziôieiȱ
ȱ teatrale.ȱ Poeziaȱ liric©ȱ aȱ secoluluiȱ nostruȱ num©raȱ
cîtevaȱCineȱurm©reóteȱistoriaȱideilorȱesteticeȱóiȱistoriaȱistoriilorȱ
deceniiȱ cîndȱ Hugoȱ Friedrichȱ aȱ reuóitȱ s©Ȭiȱ surprind©ȱ
elementeleȱ
acestoraȱ poateȱintimeȱ
faceȱdeȱ organizare,ȱ
dou©ȱ deȱgenerale,ȱ
constat©riȱ tehnic©ȱ óiȱînȱdeȱ imagistic©,ȱ
completareaȱ

14
120
136
MICȱTRATATȱDEȱESTETIC"ȱTEOLOGIC"ȱ

celorȱ afirmateȱ maiȱ sus:ȱ dorinôaȱ expres©ȱ óiȱ unic©ȱ aȱ oric©ruiȱ
înȱStructuraȱliriciiȱmoderne.ȱDeȱasemenea,ȱpostmodernismulȱsȬaȱ
afirmatȱ caȱ iniôiativ©ȱ local©ȱ aȱ cîtorvaȱ entuziaóti,ȱ deȱ laȱ noiȱ oriȱ
teoreticianȱ(creatorii,ȱînȱmareaȱlorȱmajoritate,ȱfacȱexcepôieȱdeȱlaȱ
dinȱ alteȱregul©)ȱ
aceast©ȱ locuri,ȱ aȱ îns©ȱ
fostȱtitulaturaȱ
s©ȱ separe,ȱ caȱcuȱ
óiȱmaxim©ȱ
principiileȱ teoretice,ȱ
acribie,ȱ deȱ
valorileȱ
frond©,ȱ
întreȱ ele,ȱauȱcaȱfostȱ semnalateȱ
oȱ caleȱ deȱ accesȱdoarȱ
c©treȱdeȱ cîôivaȱ
ceeaȱ esenôaȱ
aniȱ încoace.ȱ
ceȱ numimȱ
esteticului.ȱAóaȱaȱprocedatȱI.ȱKantȱcîndȱaȱdelimitat,ȱcumȱseȱótie,ȱ
Exempleleȱ potȱ fiȱ înmulôiteȱ pentruȱ fiecareȱ epoc©ȱ distinct©ȱ oriȱ
cultur©ȱnaôional©ȱînȱparte.ȱ
„judecataȱdeȱgust”,ȱliber©ȱóiȱf©r©ȱconcept,ȱdeȱ„judecataȱlogic©”,ȱ
ceeaȱ Neconcordanôaȱ
ceȱ iȬaȱ încurajatȱ laȱ careȱ facemȱ
peȱ uniiȱ referinô©,ȱ s©Ȭlȱ
specialiótiȱ întreȱ considereȱ
frumosulȱ
teologicȱ
adev©ratulȱ óiȱ artaȱ religioas©ȱ
întemeietorȱ alȱcreótin©ȱ
esteticii.ȱareȱ maiȱ multeȱ
Înȱ acelaóiȱ sensȱexplicaôiiȱ
aȱ gînditȱceȱ
óiȱ
ôinȱ deȱ cîndȱ
Hegel,ȱ contextulȱ spiritualȱ
aȱ desprinsȱ alȱ vremii:ȱ
„ideeaȱ sensibil©”ȱeclectismulȱ
deȱ „ideeaȱ cultural,ȱ
pur©”,ȱ
specificȱ
temeiulȱ antichit©ôiiȱ
teoreticȱ alȱ tîrzii,ȱ
unuiȱ sincretismulȱ cultelorȱ euroȬasiatice,ȱ
întregȱ óiȱ monumentalȱ sistemȱ deȱ
persecuôiileȱ religioase.ȱ
gîndire,ȱ consacrat,ȱ Seȱ spuneȱ
întrȬoȱ prim©ȱ c©ȱ antichitateaȱ
parte,ȱ teorieiȱ tîrzieȱ nuȱ aȱ
frumosuluiȱ
elaboratȱ opereȱ deȱ art©ȱ comparabileȱ caȱ valoareȱ cuȱ celeȱ aleȱ
(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱI,ȱînȱtraducereȱromâneasc©),ȱiarȱînȱparteaȱaȱ
Grecieiȱclasiceȱóiȱeroice.ȱAȱprimat,ȱînȱschimb,ȱinteresulȱpentruȱ
doua,ȱteorieiȱarteiȱ(Prelegeriȱdeȱestetic©ȱII).ȱ
teoretizare.ȱ
Înȱ alȱ R©zboaieleȱ
doileaȱ rînd,ȱ luiȱ exist©ȱ
Alexandruȱ auȱ clareȱ
doveziȱ permisȱ c©ȱcontacteȱ
autoriiȱ
libereȱ întreȱ culturiȱ
raôionalióti,ȱ óiȱ civilizaôiiȱ
reprezentanôiȱ aiȱ óiȱ gîndiriiȱ
unȱ intensȱ pozitiviste,ȱ
circuitȱ deȱ
informaôieȱ întreȱ celeȱ maiȱ variateȱ domeniiȱ óiȱ zoneȱ geografice.ȱ
minimalizeaz©,ȱtrecȱsubȱt©cereȱsauȱdeformeaz©ȱcontribuôiileȱ(óiȱ
Beneficiariȱ
aóaȱ sporadiceȱ auȱînȱ fost,ȱ înainteȱ
anumiteȱ deȱ toate,ȱ
epoci)ȱ europenii,ȱ
esteticiiȱ filocalice.ȱmultȱ maiȱ
Capitolulȱ
receptiviȱ laȱ nouȱ óiȱ laȱ schimbareȱ decîtȱ contemporaniiȱ lorȱ
consacratȱesteticiiȱmedievaleȱdinȱIstoriaȱesteticiiȱdeȱK.E.ȱGilbertȱóiȱ
Helmutȱ Kuhn,ȱ
asiatici.ȱ lucrareȱ devenit©ȱ
Cumȱ observ©ȱ celebr©ȱ
unȱ specialistȱ înȱmaiȱ alesȱ prinȱ
domeniu,ȱ seȱcriticileȱ
simôeaȱ
nevoiaȱ sistematiz©riiȱ
careȱ iȱ sȬauȱ adus,ȱ cuprindeȱcunoótinôelor,ȱ pentruȱ aȱóiȱfiȱ
multeȱ inexactit©ôiȱ maiȱ bineȱ
confuzii.ȱ Seȱ
însuóiteȱ óiȱ aplicateȱ înȱ practic©:ȱ „Înȱ perioadaȱ antichit©ôiiȱ tîrzii,ȱ
contest©,ȱînȱmodȱstupefiant,ȱexistenôaȱuneiȱesteticiȱmedievale,ȱ
interacôiuneaȱdintreȱtradiôiileȱculturaleȱorientaleȱóiȱoccidentaleȱ
peȱtoat©ȱperioadaȱdeȱdesf©óurareȱaȱacesteia,ȱdeȱlaȱsfinôiiȱp©rinôiȱ
aȱ datȱ naótereȱ laȱ unȱ întregȱ óirȱ deȱ curenteȱ filosoficoȬreligioaseȱ
r©s©riteniȱîncoace,ȱîncepîndȱcuȱSfîntulȱVasileȱcelȱMare,ȱprimulȱ
careȱ tindeauȱ s©ȱ preiaȱ óiȱ s©ȱ sintetizezeȱ numeroaseȱ principiiȱ
careȱaȱiniôiatȱdiscuôiileȱpeȱtemaȱfrumosuluiȱdivin;ȱcelȱmult,ȱsîntȱ
contradictoriiȱ propriiȱ respectivelorȱ culturi”15).ȱ Esteȱ epocaȱ
recunoscuteȱuneleȱîncerc©riȱ„eóuate”,ȱdeȱnatur©ȱapologetic©,ȱlaȱ
marilorȱ
Dionisieȱtratate,ȱ aȱ lucr©rilo