You are on page 1of 37

RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII

ISTORIC ISTORIC

CURSUL I 3. “ansamblul regulilor care ajută la însuşirea acestei arte” 1.

Dicţionarul de ştiinţe ale limbii2 [DSL, de aici înainte] propune următoarea definiţie :
Motto: “Înainte exista sofistica.Învăţau oamenii cum să gândeşti despre orice “ Artă şi ştiinţă a elaborării discursului în general, având funcţie primordială persuasivă, dar şi
şi ce să răspunzi oricui. Pe urmă, veacuri întregi, s-a învăţat retorică. Învăţau funcţie justificativă, demonstrativă sau deliberativă.”
copiii cum să vorbeşti, care sunt părţile unui discurs, şi cum să spui ceva,
chiar când nu ai nimic de spus. Azi nu se mai învaţă sofistica şi retorica. Dar Aristotel a realizat o îmbinare între o definiţia substanţială :“retorica este tehnica
ceva trebuie să le fi luat locul. Oamenirea nu renunţă aşa de ajutor la dreptul discursurilor” şi o definiţie relaţională: “retorica este reversul dialecticii, căci amândouă se referă la
ei de a schimba învăţătura vie în învăţătură moartă. Ce le-a înlocuit? Am chestiuni comune tuturor oamenilor, fără să presupună o ştiinţă specială”3 [Retorica, I, 1].
crezut multă vreme că e dreptul. Nu, e pedagogia. ” *
Constantin Noica Diderot insistă asupra a trei accepţii4 fundamentale pentru articolul “Retoric㔠în
Enciclopedie:
1.vorbirea frumoasă (bien-dire), arta de a vorbi bine.
“…nu socotim că discuţiile sunt o pagubă pentru fapte, ci lipsa de lămurire 2.mijloace de exprimare şi de convingere proprii unei persoane.
prin discuţie, făcută mai înainte de a porni la înfăptuirea a ceea ce trebuie”** 3.elocinţă sau stil declamator la retorului.
Tucidide

Secolul al XX-lea va fi marcat de o retorica rediviva care este “Cheie de boltă a culturii
RETORICA noastre”5, reprezentând ” mai mult decât un set de reguli…; prin amploarea observaţiilor, precizia
definiţiilor şi rigoarea clasificărilor, ea se constituie ca studiu sistematic al resurselor limbajului” 6
Ceea ce pare însă că domină definiţiile actuale propuse pentru retorică este trăsătura
referitoare la implicarea profundă a acesteia în comunicare şi acţiune, în cotidian: “retorica este
Concepte de bază : retorică : definiţii; retorica rediviva; funcţiile retoricii; literatură, critică întâlnirea dintre oameni şi limbaj în prezentarea diferenţelor şi identităţilor lor” 7
literară, teorie literară, poetică; logică; argumentare Perioada sfârşitului de mileniu pare să favorizeze perspectiva pragmatică a termenului definit
iniţial ca “arta de a vorbi bine” : “De la prietenie la dragoste, de la politică la economie, relaţiile se
Glosar: autor, auditor, cod, conţinut, discurs, lectură, limbă, lingvistică, locutor, idiolect, fac şi se desfac prin exces sau lipsă de retoric㔠8 .
interlocutor; manipulare, metalingvistică, orator
Analiza definiţiilor de mai sus confirmă faptul c㠓retorica” reprezintă un termen atribuit
unui concept complex care este folosit cu mai multe sensuri interdependente, nu întotdeauna
delimitate cu precizie.
1. Definiţii şi delimitări Încercînd să facem o medie semantică a definiţiilor de mai sus putem considera că cele mai
importante valori atribuite conceptului “retoric㔠sunt:
Termenul “retoric㔠se referă la evoluţia şi complexitatea unui fenomen care a caracterizat - artă şi ştiinţă a elaborării discursului;
timp de mai bine de două mii de ani atât reflecţiile, cât şi practicile cuprinse, într-o măsură mai mică - tehnică a ornării discursului;
sau mai mare, în sfera conceptuală a acestei denumiri. - disciplină,obiect de studiu;
Caracterul multi-, inter- şi transdisciplinar al retoricii marchează ansamblul ştiinţelor umane de la - practică socială.
filozofie la hermeneutică, de la comunicarea ştiinţifică la teoria figurilor de stil.

Analiza câtorva definiţii ale termenului va arăta că nu se poate vorbi despre o perspectivă Retorica rediviva ocupă un loc central în cadrul procesului de comunicare actual, în care
unitară asupra sensului acestuia şi adesea asupra asupra conceptului se proiectează o viziune proprie semnificaţia discursului se construieşte ca rezultantă a interacţiunii partenerilor(locutor/interlocutor;
(unei epoci, unui cercetător, unei şcoli etc.). autor/lector, orator/auditor).
Această perspectivă nouă susţine ideea conform căreia retorica nu mai este privită astăzi ca o “artă a
Dicţionarul Explicativ al Limbii Române [DEX’96, de aici înainte] defineşte retorica prin trei ornamentării” discursului, ci mai degrabă ca un mod firesc al producerii acestuia : “fie că vrem, fie
sensuri principale : că nu vrem, retorica s-a insinuat în cotidian cu multiplele sale forme şi constructe, modificând
1. “arta de a vorbi frumos”; modul nostru de gândire” 9 .
2. “arta de a convinge un auditoriu de justeţea ideilor expuse printr-o argumentaţie bogată, Din acest punct de vedere, studiul retoricii şi al teoriei argumentării este esenţial pentru:
riguroasă, pusă în valoare de un stil ales”; şi, - înţelegerea funcţionării discursului de orice tip (politic, mediatic, publicitar, didactic etc.);

2 3

RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII
ISTORIC ISTORIC

-facilitarea unei “lecturi” critice a textelor politice, publicitare, mediatice conform unei grile de 5.Funcţia revelatoare a idiolectului (retorica reflectă spiritul fiecăruia dintre noi) dar şi a
decodare care presupune instituirea unor mecanisme de apărare/imunizare în faţa manipulării; întrepătrunderii dintre idiolecte (modul particular de exprimare a propriilor idei nu poate fi înţeles
-producerea unor discursuri adecvate situaţiilor de comunicare într-o era comunicaţională care a însă fără a accepta întrepătrunderea permanentă între idiolecte).
depăşit stadiul “ informaţional” 10 . 6. Funcţia metalingvistică ( tratând codul, limbajul însuşi se poate spune că retorica este înainte de
toate o reflecţie asupra cuvântului (scris sau vorbit), o disciplină care studiază condiţiile unei
comunicări mai eficace în cadrul unei limbi date).
Unii autori11 consideră retorica o matrice a ştiinţelor umane care reflectă în fond spiritul Precizia unei vorbe depinde înainte de toate de alegerea făcută prinntre infinitele posibilităţi
fiecăruia şi normele culturale ale timpului: “…Retorica a întreţinut inevitabil raporturi pe cât de subtilităţi ale limbajului.
multiple pe cât de variate cu ideologia în general, cât şi cu ideologiile particulare. În măsura în care
în ideologie putem face să intre orice cu puţin prea puţină uşurinţă, înglobând în ea tot ceea ce nu 3. Legăturile retoricii cu alte discipline
este ştiinţă, nici epistemologie (religie, morală, artă, filosofie etc., ar fi, desigur, mai comod să
căutăm ceea ce nu este ideologie în retorică) 11 . Transformarea retoricii într-un fel de matrice a ştiinţelor umane [vezi Michel Mayer, 1988,
citat de D.Rovenţa-Frumuşani , 2000: 5] face dificilă stabilirea unui inventar exhaustiv al relaţiilor
Retorica impregnează ansamblul relaţiilor sociale, transpare în procesul comunicării, al interacţiunii retoricii cu alte discipline.
umane, în cursul dezbaterilor politice, al discuţiilor cotidiane sau mediatice, al justificărilor şi
probatoriilor juridice sau în demonstraţii ştiinţifice şi virtuozităţi oratorice. Aşa cum arată O schiţă sumară a acestor conexiuni, interferenţe, suprapuneri sau identităţi între domenii pune în
D.Rovenţa-Frumuşani (2000:12) :“A argumenta nu este nicidecum un lux, ci o necesitate. A nu evidenţă în primul rând reintrarea retoricii în problematica filozofică.
putea argumenta este o altă cauză de inegalitate culturală care se suprapune tradiţionalei inegalităţi Retorica este strâns legată de lingvistică (ştiinţă-pilot)şi de limba pe care se grefează.
economice. Or, sistemul democratic acordă tuturor cetăţenilor dreptul de a lua cuvântul prin Este evidentă legătura retoricii cu pragmatica21 şi teoria actelor de limbaj (formulată de J.L.Austin
instituirea libertăţii de expresie ca drept constituţional de bază. De aceea, în secolul XX, după şi dezvoltată de J.R.Searle)
căderea regimurilor totalitare, istoria retoricii se va confunda cu istoria politică. ”
Tratând conţinutul discursului, ea se află în relaţii strânse cu logica şi argumentaţia.
Această extraordinară implicare a retoricii în comunicare este motivată şi de apariţia şi
circulaţia unor sintagme specializate : retorică generală12 sau generalizată, retorică restrânsă 13noua Retorica este legată de psihologie şi sociologie mai ales din perspectiva realizării unor anumite
retorică, microretorică, retorică lingvistică, retorica imaginii 14, retorica visului, retorica romanului, strategii comunicaţionale22.
retorica titlului, retorica scriiturii, retorica poeziei, mesaj retoric, text retoric, retorică neagră 15, În fine, o perspectivă istorică a retoricii a favorizat suprapuneri şi identităţi cu domeniul literaturii 23,
retorică albă16etc. cu cel al criticii şi al teoriei literare, al poeticii.
Retorica prin părţile sale de enunţare (memoria şi declamarea) are numeroase zone de interferenţă
2. Funcţiile retoricii cu ştiinţele cognitive şi oratoria24.

Unii autori17 consideră că retorica are patru funcţii esenţiale:
1.Funcţia persuasivă se axează pe diferite maniere18 de a convinge un auditor:
-seducţia ca scop şi efect al retoricii; BIBLIOGRAFIE ŞI NOTE:
-demonstraţia care ţine de domeniul ştiinţelor;
-argumentaţia din perspectiva logicii19 dar strâns legată de retorică;
-manipularea20 ca zonă aflată la intersecţia psihologiei cu sociologiq şi lingvistică 1. DEX’96 înregistrează, de asemenea, şi sensurile cu marca distratic㠓peiorativ” , care ilustrează
2. Funcţia hermeneutică este privită ca o interpretare continuă a retoricii adversarului. condiţii particulare de uz în limba comună ale substantivului “retoric㔠:
3. Funcţia euristică se referă la faptul că retorica propune soluţii în cazul problemelor care nu ”Declamaţie emfatică, elocvenţă amplă, afectată”)
permit circumscrierea în tiparul certitudinii. şi ale adjectivului “retoric, -ă”:
4. Funcţia pedagogică, explicativă, critică priveşte retorica în calitatea sa de disciplină al cărei (despre stilul sau felul de a vorbi al cuiva) Emfatic, afectat.
studiu permite descifrarea şi elaborarea textelor literare sau a discursurilor. Realizarea acestei 2.DSL
funcţii presupune o activitate în două etape : prima, cea a demontării discursului public (politic, 3. Mircea Florian insistă în Introducerea la Topica (Aristotel, Organon, volumul II, Editura IRI,
publicitar, mediatic), a doua, a remontării şi generării din perspectivă retorică a textelor. Bucureşti, 1998) asupra concepţiei aristotelice referitoare la retorică: “Retorica are trei genuri, şi
S-ar mai putea adăuga şi funcţia revelatoare a idiolectului, precum şi funcţia numai trei genuri, după cum se referă la viitor, dând un sfat- genul deliberativ, sau la trecut, apărând
metalingvistică. sau acuzând un învinovăţit- genul judiciar, sau la prezent, elogiind sau blamând o persoană şi
faptele sale – genul epidictic. Retorica este o “ramură”, o “secţie” a dialecticii, fiindcă amândouă
urmăresc să obţină prin cuvânt o convingere, s㠓persuadeze”, fiecare însă cu alte mijloace.Retorica

4 5

RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII
ISTORIC ISTORIC

apelează la pasiunile auditorului, dialectica -la silogism şi inducţie, independent de pasiuni, fiindcă 19.Retorica intervine acolo unde logica , cu instrumentele sale -dialectica, silogismul - încearcă să
ţinta ei este să facă să triumfe o convingere prin discuţie”. treacă limita între a convinge şi a persuada.
4. Sensurile sunt citate de Robert în Dicţionarul analogic şi prezentate de Daniela Rovenţa- 20. Manipularea este studiată în special în cadrul psihologiei sociale. Folosind cu precădere
Frumuşani în “Argumentarea.Modele şi strategii. Editura All, Bucureşti, 2000 dezinformarea şi propaganda, manipularea permite modificarea comportamentului unei persoane,
5. Reboul, Olivier, Introduction à la rhétorique, Paris, PUF, 1991, p. 80 fără să modifice în mod necesar şi punctul său de vedere.
6. Guiraud, Pierre, La stylistique, Paris, PUF, 1972, p.24 Retorica folosită în situaţii cotidiane –serveşte la disimularea sau la transformarea adevărului. Aici
7. Definiţia dată de Michel Meyer (Questions de rhétorique . Langage, raison et seduction, Paris, apare latura negativă a retoricii cu o conotaţie de manipulare a celuilalt şi de destabilizare a unei
Librairie Générale Française1993,p. 23) continuă din perspectiva discursului identitatar : “[oamenii situaţii (în general, legate de domeniul puterii).Această accepţiune a retoricii este favorizată faţă de
îşi] afirmă identitatea prin limbaj pentru a se regăsi, a se respinge, a găsi un moment de comunicare sensul neutru potrivit căruia obiectivul retoricii este de a persuada, dar într-un spirit logic, cu
sau, dimpotrivă, a constata că îi desparte un zid” . ajutorul argumentelor alese cu grijă şi înlănţuite într-un sistem, utilizând efecte diferite (figuri), care
8. Michel Mayer, Questions de rhétorique . Langage, raison et seduction, Paris, Librairie Générale agrementează textul şi îl fac mai bogat în semnificaţii.
Française1993,p.7 21. Pragmatica este o lingvistică a uzului , cu multiple implicaţii interdisciplinare; de exemplu, în
9. Michel Meyer, Questions de rhétorique . Langage, raison et seduction, Paris, Librairie Générale relaţia cu semantica, pragmatica are ca obiect “meaning minus semantics” [S.Levinson,
Française1993,p.11 Pragmatics, Cambridge University Press, 1983]
10. H.Portine arată că noţiunii de comunicare i se pot asocia trei funcţii: informare, exprimare şi 22. Retorica nu este o metodă de manipulare, ea serveşte mai degrabă la a demasca anumite
argumentare.( în Apprendre a argumenter, Analyse de discours et didactique des langues, BELC, principii ale acesteia, a aplica o grilă de decodare pentru anumite discursuri, permiţînd astfel o
Paris). lectură mai bună şi/sau o “audiţie” mai bună. Invers, ea poate contribui la o exprimare cotidiană mai
10. Michel Meyer, Logique, lanagage et argumentation, Paris, Hachette,1986, apud Rovenţa- bună sau în cadrul profesional, la perfecţionarea mijloacelor de prezentare a anumitor idei.
Frumuşani “Argumentarea.Modele şi strategii. Editura All, Bucureşti, 2000 23. Retorica literară, chiar dacă utilizează aceleaşi principii logice integrează un sistem de valori
11. Grupul μ, Retorica poeziei, Editura Univers, Bucureşti, 1997, p.195 care cuprinde frumuseţea, ornamentaţia, expresivitatea şi privilegiază figura ( figura de cuvânt,
12.Grupul μ, Retorică generală, Editura Univers, Bucureşti, 1974 figura de stil, figura de gândire).
13. G.Genette, “La rhétorique restreinte”, în Figures III, Paris, Seuil, 1972 Retorica nu are totuşi ca obiectiv să repertorieze ansamblul figurilor şi al jocurilor de cuvinte ci de
14.F. Edeline, J.M.Klinkenberg, Ph. Minguet, Traité du signe visuel. Pour une rhétorique de a cunoaşte principalele caracteristici ale acestora şi a înţelege forţa acestora aşa cum se manifestă
l’image, Paris, Seuil, 1991 ea azi în domeniul publicitar, juridic şi politic.
Roland Barthes foloseşte termenul pentru a desemna strategiile manipulatoare ale discursului. Retorica se face simţită în tehnica literară, întotdeauna sprijinindu-se pe figuri (care permit
15.În terminologia lui Roland Barthes pentru a desemna analiza critică, neutră a strategiilor eleborarea imaginilor), chiar dacă uneori excesiv şi excentric (Joyce, romanul postmodern).
discursive. Retorica poate fi privită drept cunoaştere a procedeelor limbii caracteristice literaturii.Ea ajunge
16.Vezi şi P. Breton, 1996:5, în D.Rovenţa-Frumuşani, “Argumentarea.Modele şi strategii. astfel, prin decodarea stilurilor şi procedeelor la o mai bună interpretare a textelor şi a discursului în
Editura All, Bucureşti, 2000 , p.13 sens larg.Retorica lasă stilisticii grija de a regrupa metodele utilizate în scopul de a capta atenţia
17. În general se poate vorbi de existenţa unui set de metode folosite în influenţare/coerciţie: lectorului sau a auditorului.
a)exerciţiul puterii (care este adesea predominant faţă de celelalte şi include folosirea forţei, a În sfîrşit, retorica are ca ţinte binele, frumosul, justul, principii pe care Aristotel le consideră ca
şantajului) esenţiale, ele constituind calităţile morale subiacente de care trebuie să facă dovadă un orator sau
b) seducţia scriitor.
c)argumentaţia (care poate în mod real să modifice punctul de vedere al unei persoane) 24.Unii autori (Conklins, Ellis, E., “Oratory? Today’s politicians have lost the fine art”, în Los
d) manipularea Angeles Herald Examiner, sept. 24, 1988) care se situează pe o poziţie clară de apărare a
18. Trebuie făcută o distincţie terminologică între a convinge şi a persuada. mijloaceleor paralingvistice în discursul politic, consideră drept o explicaţie posibilă pentru
Cu toate că aceste cuvinte sunt în mod obişnuit folosite ca sinonime în vorbirea cotidiană, a prestaţiile oratorice lamentabile ale oamenilor politici ai zilelor noastre faptul că, în general,
convinge nu înseamnă întotdeauna a persuada. discursurile politice nu sunt scrise de cei ce la rostesc (ci de alte instituţii de comunicare aferente
Termenul a convinge are o semnificaţie mai strânsă; el semnific㠓a forţa pe cineva să accepte o acestora). Astfel, audienţa nu poate aprecia clar ce este într-adevăr propriu gândirii unui politician
concluzie prin dezvoltarea unui argument valid”. sau ceea ce este o expresie a gândirii “staff”-ului său. Specialiştii deplâng faptul că politicienii
Logica este indispensabilă în realizarea persuasiunii dar ea trebuie completată în cele mai multe ignoră regulile oratoriei preferând să acorde o importanţă majoră doar tehnicii de comunicare
cazuri de retorică. Deoarece “inima are raţiuni pe care raţiunea nu le cunoaşte”, retorica poate (“canalului” în termenii lui McLuhan) şi nu modului (artei) în se comunică: “They think only in
influenţa acea “parte” a noastră care nu este câştigată prin raţionamentul pur. terms of sounds bites”. Aceasta înseamnă o renunţare la concepţia antică formulată magistral de
Retorica este un mijloc de persuasiune care acţionează atât în interdependenţă cu logica, cât şi filozoful grec Galen conform căreia “Nu ochii sunt oglinda sufletului, ci vocea” .
după ce aceasta şi-a terminat treaba. După ce logica a convins spiritul, retorica o înlocuieşte prin Istoricul Arthur Schlesinger consideră că declinul şi, probabil, dispariţia oratoriei - privită, în mod
acţiunea triadei : docere (a interesa)-delectare (a seduce)-movere (a convinge). tradiţional, ca o condiţie sine qua non a discursului politic - se datorează în special faptului că
politicienii de astăzi sunt mai puţin angajaţi ideologic (vezi distincţia stânga-dreapta).

6 7

RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII
ISTORIC ISTORIC

Din această perspectivă, marii oameni politici, cei înzestraţi cu convingeri şi vitalitate, se recunosc, Discurs
în special, după modul în care folosesc arta persuasiunii politice(Gardin, Bernard, Discours 1. (la singular) un anumit mod de înţelegere a limbajului
politique et expressivite, în Neologie et lexicologie, Librairie Larousse, Paris, 1979). (sens larg) secvenţă continuă, structurată şi coerentă de propoziţii/fraze;
Se afirmă, de obicei, că efectul discursului politic asupra receptorului depinde în cea mai mare tipologia discursurilor:
măsură de eficacitatea discursivă şi nu de predominarea conceptelor şi a ideologiei exprimate. -discurs centrat asupra emiţătorului (monolog)/discurs focalizat asupra destinatarului (dialog);
Studii şi teste de evaluare a parametrilor receptării unor mesaje cuprinse în discursuri politice -discurs dependent de situaţia de comunicare (conversaţia, discursul public)/discurs independent
diverse au relevat importanţa pe care destinatarii o acordă expresivităţii. Aceasta este definită faţă de situaţia de comunicare (discurusl ştiinţific);
indirect prin formulări “ impresioniste” care exprimă judecăţi asupra “formei” ( “a vorbit bine”; 3. (sens restrâns) actualizare a textului, eveniment comunicativ, manifestat în cadrul unui
“ce orator”, “ştie să se exprime!”) sau prin judecăţi indirecte, sub forma citărilor orale, în presă, a comportament lingvistic
unor secvenţe discursive, a titlurilor şi a subtitlurilor (intertext). Emiţător Factor al procesului comunicării care prin utilizarea unui anumit cod produce un mesaj
transmis prin intermediul unui canal
În concluzie, renunţarea, de către majoritatea actorilor politici la subtilităţile oratoriei, pare a fi o observaţie: se face o distincţie între emiţător şi sursa unui enunţ (cele două concepte nu sunt
opţiune greşită deoarece studiile ştiinţifice relevă faptul c㠓imaginea” unui politician se datorează identice în cazul vorbirii indirecte de exemplu)
doar în proporţie de 7 % conţinutului mesajului exprimat, în timp ce 93% revine forţei opiniilor, Lectură Model relativ generalizat de decodare a textelor (în sens larg). Studii recente încearcă să
limbajului trupului, expresiei feţei şi calităţii vocii . definească şi să eleboreze o “retorică a lecturii”.
Limbă
a)(în opoziţie cu vorbire/uzaj în terminologia lui Saussure) cel mai important sistem de semne prin
SURSE: care oamenii comunică între ei (celelalte sisteme de comunicare se pot explicita cu ajutorul unei
DSL : Bidu-Vrănceanu, Angela; Călăraşu, Cristina; Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana; Mancaş, Mihaela; limbi naturale);
Pană Dindelegan, Gabriela;2 Dicţionar General de Ştiinţe. Ştiinţe ale limbii, Editura Ştiinţifică, b) ansamblu de sisteme (foneme, morfeme, lexeme, cuvinte) aflate în relaţie unele cu celelalte (şi
Bucureşti, 1997. definite prin raportare unele la celelalte);
DEX’96 : Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, ediţia a II-a, Editura Univers Enciclopedic, c) mediator între expresia sonoră şi conţinutul noţional
Bucureşti, 1996. d)convenţie adoptată de o comunitate umană în care îndeplineşte funcţiile de sistem de semne şi
Daniela Rovenţa-Frumuşani “Argumentarea.Modele şi strategii. Editura All, Bucureşti, 2000” instituţie socială
Lingvistică Ştiinţa care studiază limba, limbajul, vorbirea; se află în relaţii de interdependenţă cu
sociolongvistica, psiholingvistica, stilistica lingvistică, informatica lingvistică (“industriile limbii”);
GLOSAR: Locutor Sinonim pentru emiţător (subiectul vorbitor, în sens restrâns)
Idiolect Ansamblul deprinderilor lingvistice ale unui individ specifice unei perioade a existenţei
Autor Persoana care creează o operă literară, artistică, ştiinţifică sau publicistică.Problema acestuia; se caracterizează prin mobilitate accentuată şi printr-un puternic caracter individual
autorului este legată de interpretarea sensului literal textului şi de intentio auctoris.(U.Eco, Limitele Interlocutor Destinatar, receptor care decodează mesajele transmise de un emiţător; în cursul
interpretării, p.29)�emiţător. interacţiunii comunicaţionale, interlocutorul îşi va asuma şi rolul de emiţător
În zilele noastre asistăm la disoluţia universului discursului pe care se formaseră conceptele centrale Manipulare Fenomen de influenţare insidioasă de către o “putere”, a individului sau a grupului
ale retoricii. Apar situaţii inedite, disoluţia noţiunii de autor (cele mai multe din mesajele social
comunicării sociale nu au un autor determinat : ex. informaţiile de la radio, tv). Metalingvistică Studiul codului lingvistic folosit într-un anume tip de comunicare
Auditor Termen care desemnează rolul de receptor care nu intervine în conversaţie dar este Orator persoană (cu însuşiri artistice : dicţie, gestică )care rosteşte un discurs, care vorbeşte în
destinatarul unui mesaj. public; retor.
Cod
1.Sistem convenţional format din semne (inclusiv semnale şi simboluri) şi reguli de folosire a * Constantin Noica, Jurnal filozofic, Editura Humanitas, Bucureşti, 1990
acestora, prin care se transmit informaţii de la emiţător la receptor sau se transferă o informaţie **Tucidide Războiul peloponesiac, Ed.Ştiinţifică, 1966, p.258 [Pericle, Discursul funebru]
dintr-un domeniu în altul.Exemple de coduri: limbile naturale (care sunt coduri imperfecte datorită
omofoniei, polisemiei, ambiguităţii, semnificantul şi semnificatul nu se află în relaţie de
corespondenţă totală), simboluri alfanumerice, codul Morse, alfabetul Braille etc.
(sociolingvistică)
2.Funcţie a relaţiilor sociale, codul reprezintă normă pentru comportamentul de rol .
3. Cod restrâns= mod ritual de comunicare în interiorul unei comunităţi restrânse
Conţinut Aspectul cognitiv al semnului (mesajului) lingvistic, corespunde parţial cu semnificatul
(şi este în opoziţie cu planul expresiei).

8 9

RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII
Curriculum historiae Curriculum historiae

Căderea tiranilor, în special cea a lui Trasibul din Siracuza1 în 465 î.Chr. , a fost punctul de plecare
CURSUL II al unei insurecţii generale, care a cuprins întreg teritoriul Siciliei şi a fost însoţită de revendicări
(sub formă de procese) ale proprietăţilor private pe care le luaseră prin abuz conducătorii oraşelor
Curriculum historiae siciliene.
În acest context social-politic, marcat de frământări puternice, cauzele erau pledate de părţile
interesate în faţa juriilor populare. Cu această ocazie, unii pledanţi au avut inspiraţia să recurgă la
Motto : anumite procedee retorice care să le asigure victoria. Istoria îi menţionaeză pe Empedocle din
“Căci au existat oratori elevaţi, ca să spun aşa, cu o strălucită profunzime a Agrigent2, pe Corax şi pe discipolul său Tisias3 ca cei dintâi care au codificat şi difuzat învăţătura
ideilor şi măreţie a cuvintelor, impetuoşi, variaţi, bogaţi în idei şi mijloace de retorică (prin sistematizarea şi transmiterea modului de elaborare a acestor procedee).
exprimare, demni de respect, cultivaţi şi decişi să mişte sufletele şi să le Ei au redactat formulare-ghid pentru uzul părţilor în litigiu. O datare relativă plasează în anul 460
atrag㠖 lucru pe care unii l-au făcut chiar printr-o cuvântare severă, sumbră, î.Chr., redactarea de către Corax a manualului Technè rhétorikè4, care constituia un ansamblu de
neprelucrată, nici perfect structurată şi nici frumos încheiată, alţii printr-una precepte practice însoţite de exemple edificatoare. După mărturia lui Aristotel reluată de Cicero,
sprintenă, ordonată, finisată. Şi, dimpotrivă, au existat oratorii simpli, discursurile oratorice ar fi existat şi înainte de atestările atribuite lui Corax şi Tisias dar nu sub
penetranţi, care probau toate faptele şi le făceau mai limpezi, nu mai forma discursului supus unor reguli stricte de elaborare.
complicate, eleganţi printr-un discurs simplu, oarecum, şi concis; în cadrul În acel moment devenea clar faptul că limbajul nu este doar “limbă”, dar, de asemenea, “discurs”.
aceluiaşi stil unii au fost ingenioşi, dar neşlefuiţi, şi cu intenţie asemănători Primii retori se mândreau cu măiestria de a transforma cel mai slab argument în argumentul cel
inculţilor şi nepricepuţilor, alţii, în pofida aceeiaşi sărăcii a mijloacelor de mai puternic.În acest context ”Corax” devine un termen tehnic5 , preluat şi consacrat de
expresie, au fost mai plăcuţi, adică spirituali, strălucitori, deşi slab terminologia retorică, care însemna să spui despre un lucru că este neverosimil pentru că într-
împodobiţi. Dar există, în plus, oratorul de mijloc, interpus între aceştia şi, ca adevăr, el este foarte posibil, cu alte cuvinte “producerea verosimilului” ca armă a persuasiunii.
să zic aşa, moderat, care (fiindcă) nu se foloseşte nici de subtilitatea ultimilor,
nici de torentul verbal al celor de mai înainte, care se apropie de ambele Sofistul Protagoras din Abdera6 (c.486-c.410 î.Chr.) autorul celebrei maxime “omul este
stiluri, dar nu se distinge în nici unul, care este părtaş al unuia sau al celuilalt, măsura tuturor lucrurilor”afirmă dintr-o perspectivă relativistă şi sceptică faptul că orice subiect
dacă vrem adevărul, mai degrabă exclus; şi acesta este fluent în vorbire, cum poate fi tratat după două teze opuse.
se spune, deşi nu aduce nimic în afară de capacitate oratorică şi monotonie,
sau adaugă, ca într-o cunună, nişte şuviţe, şi nuanţează fiecare cuvântare prin Un moment important îl reprezintă contextul istoric al disputelelor politice generate de
intermediul unor podoabe modeste de cuvinte şi cugetări. Cicero, De abolirea regimurilor aristocratice. Se înregistrează un nou imbold în dezvoltarea retoricii judiciare
Oratore * în Grecia continentală unde cel mai important al epocii a fost Antiphon 7 (480-411 î.Chr.)
considerat
primul orator judiciar al Greciei.

Concepte de bază : retorică ; retorică clasică; neoretorică În anul 427 î.Chr., retorul Gorgias8 părăseşte Sicilia şi vine la Atena unde rosteşte un
discurs în faţa adunării poprului. Acest moment este considerat cel al naşterii discursului epidictic
Glosar: discurs oratoric: şi al prozei artistice. Această perspectivă estetică şi literară va îmbogăţi proza 9, până atunci doar
funcţională, cu figuri de cuvânt (asonanţă, rimă, paronomază, ritm, paralelisme între părţile frazei)
şi figuri de gândire sau semantice (perifraze, metafore, antiteze) .
Cea mai bună introducere în studiul retoricii şi al teoriei argumentaţiei este poate istoria
însăşi a domeniului, relevarea momentelor importante de la “miturile fondatoare” până la impactul Epoca în care a trăit oratorul atenian Lisias10 (440/445-360 î.Chr.) este cea în care apar
său în “era comunicaţional㔠a secolului XX, fără a uita momentele de eclipsă sau de apoteoză. experţii în practicile judiciare şi se impun meserii noi ca cele de logograf şi de synegoros 11. Opera
lui Lisias reprezintă un foarte bogat izvor de informaţii cu privire la perioada de la sfârşitul
războiului peloponesiac, precum şi la cea imediat următoare înfrângerii Atenei .
1.GRECIA ANTICĂ
Perioada de maximă înflorire a elocinţei politice este marcată de activitatea lui Demostene
Origini (384-322 î.Chr) 12, Licurg (390-324 î.Chr.), Împotriva lui Leocrate, Hiperide (390-322 î.Chr),
Discursul funebru (325 î.Chr) şi de fondatorul celebrei şcoli de retorică din Rodos -Eschine 13(390-
Momentul apariţiei retoricii este fixat în secolele al V-lea şi al IV-lea î.Chr. în Sicilia. 315 î.Chr.).
După o legendă, Hieron, tiranul Siracuzei a interzis supuşilor săi folosirea limbajului. Tiranii
introduseseră în Sicilia (colonie greacă) un regim de violenţă, de deportări şi de exilări.

10 11

RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII
Curriculum historiae Curriculum historiae

Retorica va fi asimilată de sofişti. Noile concepţii asupra discursului şi a elocinţei marchează Aceste norme vor fi preluate şi adaptate apoi de Sfântul Augustin şi de Părinţii Bisericii
începutul unei epoci care va acorda o importanţă covârşitoare cuvântului. Învăţământul sofistic se universului comunităţilor creştine. În acest context, discursul va lua forma predicii obişnuite şi
baza în principal pe retorică dublată de folosirea unor scheme argumentative (în mare parte, duminicale, a omeliei, a jurământului etc. În acelaşi timp, modelul oratorului a fost difuzat pe tot
falacioase) 14. parcursul Renaşterii în întreaga Europă şi în coloniile de peste mări .

Platon (428-347 î.Chr.) în a cărui viziune retorica este “arta care produce convingeri”, îi va În cadrul Occidentului creştin, filozofia scolastică impune conceptul de trivium
condamna pe sofişti pentru dispreţul la adresa adevărului şi a justiţiei şi se va orienta spre analiza (gramatică, retorică, dialectică) care devine fundamentul învăţăturii şi culturii din secolele V-
problemelor privitoare la structura propoziţiilor, la legătura dintre expresiile complexe şi cele VIII. În această epocă, arta discursului (ars bene dicendi în formularea lui Quintilian) ocupă un loc
simple şi la posibilitatea negaţiei şi a falsului15. important; oratorul trebuie să ştie “să intruiască, să farmece şi să conving㔠(Sfântul Augustin).

Începând cu Aristotel (384-322 î.Chr.), retorica se prezintă ca o metodă de După o lungă cantonare în tradiţia antichităţii greco-romane, apoi a Renaşterii, retorica nu
compunere/compoziţie a discursului fixată în tipare clare. Aristotel va reconsidera şi va recentra va rezista atacului din partea raţionalismului ştiinţific şi a carteziansmului. Evul mediu a contribuit
într-o viziune cuprinzătoare toate componentele retoricii, le va completa, situându-le între dialectică la ruperea sa de realitate, la artificializarea şi , în cele din urmă, la epuizarea sa prin oficializarea
şi politică, dar legându-le de poetică. statutului său de disciplină scolastică. În cursul secolelor XVII şi XVIII, retorica este o disciplină
încadrată în categoria “humanioarelor” fiind marcată şi guvernată de o puternică tendinţă stilistică.
Isocrate (Isokrates) 16(436-338 î.Chr.), scriitor şi orator atenian fost cel mai cunoscut şi Predicile Sfântului Ambrozie (340-397), ale Sfântului Augustin (354-430), ale lui Vasile cel Mare
influent retor al epocii sale. Profesor de elocinţă, Isocrate a eliberat retorica de afilierea sofistică. (329-379), Grigorie din Nazianz şi ale lui Ioan Gură de Aur (334-407) reprezintă puncte de reper în
Retorica reprezenta în acea epocă un mijloc de a răspunde multiplelor provocări ale societăţii evoluţia retoricii din această perioadă.
greceşti venite din partea domeniului educaţional, judiciar, filozofic şi artistic.După Isocrate pentru
a deveni orator trebuia să îndeplineşti trei condiţii majore : aptitudini naturale, o practică susţinută, 4.EVUL MEDIU marcat de predicile Sfântului Toma d’Aquino, de denunţările vehemente ale lui
o învăţare sistematică17. Savonarola (1452-1498) din Florenţa lui Pietro de Medici sau de cele ale misticului francez
Gerson, animatorul Conciliului de la Constanz (1363-1429).

2. ROMA ANTICĂ 5.REFORMA ŞI RENAŞTEREA23
Spaţiul englez îşi aduce contribuţia la îmbogăţirea teoretizărilor prin contribuţiile lui Leonard Cox
Cato cel Bătrân (234-149 î.Chr.), om de stat şi scriitor roman s-a ridicat, în discursurile (The Arte or Crafte of Rhethoryke -1530?) şi ale scriitorului Thomas Wilson (The Arte of
sale, cu succes, împotriva Cartaginei, cerând distrugerea ei. Opera sa cuprinde: Origines şi De Rhetorique -1553) . În Franţa, istoria oratoriei consemnează predicile misticului panteist Meister
agricultura , care este considerată cea mai veche scriere latină în proză . Eckart (1260-1327) şi ale discipolului său călugărul dominican Jean Tauler (1297-1361), ale lui
Luther (1483-1546), ale apărătorului regalităţii Etienne Pasquier (1529- 1615) autor al Încurajării
Marcus Tullius Cicero, 18 (106-43 î.Chr.), om politic şi unul dintre cei mai mari oratori pentru prinţi şi domni precum şi tratatele semnate de Pierre de Courcelles şi de André de
romani a redactat numeroase lucrări despre retorică (Despre invenţiune, Despre orator), lucrări Tonquelin.
filozofice (Despre natura zeilor, Despre îndatoriri, Despre supremul bine şi supremul rău), O istorie a retoricii (oratoriei) acestei perioade ar trebui să înregistreze predicile misticului
discursuri (Catilinarele, Filipicele). În anul 63 î.Chr.,în calitate de consul, a demascat conjuraţia panteist Meister Eckart (1260-1327) şi ale discipolului său ,călugărul dominican Jean Tauler (1297-
lui Catilina împotriva senatului. Este considerat cel mai mare orator roman şi una dintre figurile 1361), ale lui Luther (1483-1546) şi ale apărătorului regalităţii Etienne Pasquier (1529- 1615) autor
importante ale lumii antice. al Încurajării pentru prinţi şi domni.

În contextul politic al începutului de mileniu, la Roma, Quintilian19 (30-98), Seneca20, Pliniu 6.CLASICISMUL
cel Bătrân21, Pliniu cel Tânăr22, vor fi continuatorii şi susţinătorii sistemului retoric ciceronian şi
autori ai unor tratate de oratorie devenite celebre. Clasicismul francez al secolului XVII s-a caracterizat prin imitarea modelelor greco-romane
şi a promovat ordinea, claritatea, echilibrul ,obţinute prin respectarea regulilor care guvernează
3. PĂRINŢII BISERICII diversele genuri.Oratoria înregistrează progrese remarcabile prin Cuvântările funebre ale lui
Bossuet (1627-1704) [ Panegiricul Sfântului Paul, Panegiricul Sfântului Francisc din Assisi ] .
De-a lungul secolelor, retorica transmite Occidentului normele discursului în spaţiul public.
Ideile cu caracter prescriptiv-normativ concepute de Aristotel pentru democraţia ateniană şi de 7. SECOLUL al XVIII-lea
Cicero pentru republica romană fuseseră adaptate de Quintilian proiectului "civilizator" al
Imperului roman. Istoria Franţei secolului al XVIII-lea este jalonată de discursurile revoluţionare ale lui
Danton, ale lui Robespierre [(1758-1794), Discurs asupra libertăţii presei, Discurs asupra Fiinţei

12 13

constata că nimic din ceea ce a zămislit gândul omului n-ar putea exista dacă n-ar fi cuvântul. I se mai atribuie de asemenea. Paris. Protagoras este autorul a două lucrări.Opera lui cuprindea exordii. 15. Leon Gambetta. oponent al lui Demostene. a oraţiei funebre. Roosevelt. ale semioticii. istoria oratoriei consemnează discursurile (şi disputele Neoretorica. astăzi pierdute. educaţia literară şi artistică în sens larg şi formarea 4 Corax şi elevul său Tisias au elaborat Techne retorike. Orator contemporan cu Demostene Eschine. al teoriei argumentării. replica acuzării. Aristotel afirmă 6.D.Chr. a (discursurile de tribunal. “verosimilul”. Todorov. se remarcă printr-un stil sobru. în care se concentrează în Sofistul că Empedocle a inventat retorica. 9. înveşmântat într-o haină de purpură. În ambele cazuri Tisias nu-I datorează nimic lui Corax. homoiorcatarcta (cuvinte cu început asemănător). L'Oulipo -l'Ouvroir de Littérature Potentielle.) ]. 7. sofismul omului cu mască. celebrele Conferinţe de la Notre-Dame de Paris ale lui Lacordaire). SECOLUL XX Istoria frământată a secolului XX consemnează discursurile politice ale lui Clémenceau. şi. peloponesiac. asonanţe. BIBLIOGRAFIE ŞI NOTE: În jurul anilor şaizeci retorica renaşte. Nicolas Ruwet. Marinescu-Himu. 8. improvizaţie. Această noţiune de “”verosimil. fără a încerca constrângeri normative sau încorsetări în clasificări. critică a retoricii cunoaşte o dezvoltare importantă prin accentul pus pe studiul textelor politice şi publicitare din perspectiva formării viitorilor specialişti în comunicare . Pitt. publicate. din punctul său de vedere. Acest recul al retoricii va fi accentuat de adversitatea programelor romantice (pentru a-l cita numai pe Victor Ceea ce pare să caracterizeze discursul oratoric al zilelor noastre este tendinţa spre simplitate. iar convingerea pe a lui Palamede. în care elogiază meritele patriei sale şi Despre Seuil. neologisme. R. a unor situaţii la care n-am fost martori. 3. Sofiştii (gr. publicate în 1907.Chr. în special prin lucrările lui Roman Jakobson).care cuprindea. ori câştig de cauză . 12. Marcel Duchamp şi Italo Calvino). Titulescu. Funcţia pedagogică. sub forma declaraţiei. Hugo: “prends l’eloquence et tords lui son cou!” sau “ Pays a la syntaxe/Guerre a la rhetorique”) adecvare. Gorgias ar fi compus o lucrare menţionată de Isocrate (Despre natură). împotriva caracterului normativ. prescriptiv al disciplinei în sistemul pedagogic şi proliferării necontrolate a clasificărilor . Retorica este. anumite specii discursive rămân fidele tradiţiei Genul epidictic se regăseşte în forma alocuţiunii. iar printre principalele pledoarii politice Împotriva lui Midias. Leptines. fac din el un precursor al elenismului. L’argumentation. şef al Jean Tardieu. şi chiar pe 2.Tot ceea 5. Tzvetan Todorov consideră că retorica clasică îşi încheie existenţa la începutul secolului al acţiune) în discursuri persuasive noi care au retorică proprie (de ex. 1969. şi de Aristotel. care aprecierea pozitivă va merge în direcţia simplităţii.Chr. Conform DFL :“… învăţământul sofistic se rezuma cel mai adesea la retorică. -ca reacţie a judecătorilor în faţa unei aporii.). a secol. sub o discursivă). logograf: scriitor de meserie care redacta discursuri pe care acuzaţii le învăţau şi le declamau în Tisias câştigă primul săi proces.SECOLUL AL XIX-lea Cercetările actuale asupra argumentării încearcă să asigure un echilibru şi o armonizare între tendinţele neoretoricii. Gérard Genette. un minţile. Kennedy. Martin Luther King.ns. teoriei argumentării. (Vezi în DFL: Anecdota poate beneficia de o “lectur㔠multiplă : sofismul leneş. Trasibul (?-388 î. Herodot. în care a susţinut unirea tuturor grecilor împotriva perşilor. medicină şi magie retorica din perspectiva figurilor.”…Fără Şcoala franceză contemporană (T. 1828). poezie. Prima ipoteză : Tisias cîştigă procesul. Hitler. care şi-o va forma va fi determinată nu de adevăr. Editura pentru literatură.[vezi M. în plan pedagogic. “Actualitatea retoricii” Elocinţa politică în epoca modernă este marcată de discursurile lui Giuseppe Garibaldi în Italia aflată în pragul reunificării sau ale liderului burgheziei republicane din Franţa sfârşitului de Genul judiciar şi cel deliberativ supravieţuiesc. a expunerii etc. Jaurès. Împotriva negustorilor de Corax ar fi acceptat să-l înveţe pe Tisias tehnica argumentării în schimbul unei retribuţii dar grâu. Tzvetan Todorov. O anecdotă celebră pentru eficacitatea argumentării îi are ca actori pe Tisias şi maestrul său.). î. F. Retorica franceză înregistrează realizările oratorilor religioşi şi universitari (discursurile lui Frayssinous şi. -ca operaţia majoră a argumentării ( reluarea unui discurs de către un alt discurs. ce suntem datorăm cuvântului : “Dacă trebuie să vorbim pe scurt despre puterea cuvântului vom opinia.) şi “figurile lui Gorgias” : paromoia (cuvinte care corespund în locuri determinate în vezi şi M. retoric al antichităţii se adaptează noilor împrejurări în cadrul mai larg al pragmaticii discursului. el nu plăteşte pentru faţa judecătorilor că nu s-a probat eficienţa actului pedagogic. un discurs pythic. elevul trebuie să Filipică a devenit termen comun cu sensul :”discurs violent şi cu caracter acuzator. XI. ca urmare a antiretorismului epocii îndreptat. subtil şi armonios. secolul al XIX-lea este care consemnează declinul retoricii clasice. Marinescu-Himu. Lausberg. descurce situaţiile în care se aplică norme eterogene” (situaţii contradictorii apărute din obligaţiile Ideile sale care reflectă criza în care intrase polisul grecesc. iar Zenon dialectica. Din această perspectivă învăţătura retorică reprezintă o şcoală de stil. chiar”. participant la războiul stilisticii. 1969.şi. discursul publicitar). partea cea mai consistentă a tratatului lor.În viziunea lui Isocrate. metafore etc. a abolit senatul. 67-68. Împotriva legii lui inversarea acesteia punct cu punct. În Cratylos şi Sofistul . ce ţin de contracte private şi se opun deciziilor justiţiei)[Christian Plantin. G. şi a naturaleţei. discursuri. François Le Lionnais. VIII-IX]. Rezultă de aici că judecătorul se va afla în ipostaza de a-şi da avizul asupra unor fapte pe discurs olimpic. Printre principalele discursuri politice se numără Filipicele (351-341 î. pierdere. Empedocle acorda o atenţie deosebită punerii în scenă şi pregătirii auditoriului “…când trebuia să ia cuvântul în agora. ci de imaginea pe care şi-o conturează de 9. de realizare a figurilor25 Pe celălalt mal al Canalului Mânecii. care nu a exercitat meseria de logograf.Barthes. 10. şi a perechii consens/conflict. condiţia primirii unei retribuţii era ca elevul său să ajungă să stăpânească arta argumentării. Goebbels. beneficiind de progresele înregistrate în domeniul lingvisticii (“ştiinţă-pilot”. un mijloc de organizare a vieţii trei părţi : exordiu (cu rolul de a-I flata pe judecători). . Raymond Queneau. conducere unică. în special. Cariera sa Prima ipoteză :dacă are câştig de cauză. începînd cu Grupul μ propune prin lucrările sale fundamentale : Rhétorique générale şi Rhétorique de anul 1796 de proclamaţiile lui Napoleon şi elocinţa lui Benjamin Constant (1767-1830) sau a lui la poésie o reinterpretare a figurilor bazată pe concepţia clasică a lui Quintilian asupra modalităţilor Lamartine (1790-1869). plătească. când se numără printre adversarii lui Filip. după reguli fixe şi valabile pentru toate 8. 48-49. Doar verosimilul. Empedocle din Agrigent a jucat un rol important în politica internă a Agrigentului. Asupra situaţiei din Corax îşi va construi contra-discursul reluând schema de argumentare a lui Tisias prin Chersones.Panegiricul. la stabilirea ca principală sarcină a argumentării aceea “de a încerca să fără termeni rari.Adevărul nu se discută. 13: Studium eloquentiae proprium Athenarum. peroraţii. un discurs funebru . a conferinţei. lucrare comună. Asupra ambasadei necredincioase şi Pentru coroană. printre membri pe 155-6. profesa învăţătura sa constând din filozofie. -ceea ce e mai important. a discursului (ca speech). îi numără printre fondatori şi politice) celebre ale primilor miniştri Bolingbroke (tory). a apologiei. iar în ultimă instanţă verosimilul. Procesul îi poate aduce lui Tisias ori cuvîntul după el. Fondatorii neoretoricii. fracţiunii populare. Pagini metoda lui dialectică. VII. a respins tirania şi a adoptat o constituţie democratică. pronunţat împotriva unei persoane” Cea de-a doua ipoteză : Tisias pierde procesul. consta într-o refacere “noetic㠔. 72-74. aliteraţii. Sistemul XIX-lea. figuri. precis. ale 1. redefinită din perspectiva teoriei argumentării. 1996] serbările panateene. 86-87]. ale lui Robert Walpole sau ale lui William teoreticieni pe Chaïm Perelman. Editura pentru literatură. Deşi. replica apărării.Chr. Georges Perec.Chr. Brutus. epoca romantică va promova un sistem de valori în panegiricului.a refugiat la Teba de Spaţiul cultural francez este cadrul în care iau fiinţă centre de studiu care oferă o unde a organizat o campanie victorioasă în urma căreia democraţia a fost restabilită la Atena (402 perspectivă nouă asupra retorica şi a relaţiei directe cu “producerea” textelor literare ( de exemplu. Discurs asupra pedepsei cu moartea] sau ale lui Mirabeau (1749-1791). s. cât Tetralogie este un termen tehnic care desemnează scheme ce grupează patru discursuri: al acuzării. Dacă 11. nu-I datorează nimic. ritmuri ostentative sau metafore strălucitoare. epilogul (rezumatul faptelor) şi agon (termen care se bazează pe învăţarea legilor discursului. Mussolini. prin verdictul judecătorilor. posibil. Scrierile sale. tetralogii. naraţiune. Memo. rechizitoriului.a admonestării. şi va fi urmat. folosirea imprudent de încrezătoare a unei logici primitive şi adesea falacioase. în anii 1960-1973. pragmatism. refacere care se produce spontan în fiecare dintre noi. plauzibil” se află în centrul retoricii.a tertipurilor argumentative ce aveau să le aducă pentru mult timp sofiştilor o proastă faimă”. a elogiului.). Perioada actuală redescoperă şi pune în valoare diverse procedee ( locuri comune. John F. a complimentului. învăţătură. Pagini alese din oratorii greci. 16 17 . Om politic şi orator atenian. bunul-simţ pot fi puse în discuţie. Luc Etienne.Diodor.[informaţii din: Cicero. Contribuţia importantă la dezvoltarea oratoriei a lui Corax şi Tisias constă în faptul că au intuit Au rămas pe un papirus fragmente din discursul pentru propria sa apărare. stereotipie. de barou de cameră). 58). a pledoariei. care a fost aspru criticat atât de Platon. perifraze. cu fruntea încununată şi când 14 15 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII Curriculum historiae Curriculum historiae îşi făcea apariţia într-un car tras de patru catâri albi” (Diogenes Laertios. de dispariţia retoricii din programele de învăţământ după o tradiţie de sute de ani. VIII. exilat de regimul oligarhic instaurat la Atena (404 î. scriitorul Edgar Quinet (1803-1875) va încânta auditoriul de la Collège de France cu expunerea rafinată a concepţiilor sale filozofice şi istorice. fiecare dată şi pe care I-o sugerează avocatul priceput.Chr). Genette) repune în discuţie să fi deschis o şcoală…. prin înţelegerea iniţială. nu datorează nimic politică şi oratorică începe în 348 î. Pentru apărarea lui Mantitheos . paralelisme. ale logicii naturale şi ale teoriei discursului. al apărării. dacă îl pierde.La sfârşitul studiilor. alese din oratorii greci. a conciziei. Antilogiile şi Arta de a discuta. În Concluzii : aceeaşi perioadă. general şi om politic atenian. a lui Filip al II-lea. de gândire şi de viaţă. apreciat în termeni valoarea persusiunii şi “au scos în evidenţ㠓verosimilul” sau “to eikos” “care se pare că forma elogioşi de Tucidide. Jacques Bens. mentală. Împotriva lui Ctesifon (330 î. sofismul socratic).) sau Thrasybulos.Chr).Chr. a combătut politica lui Filip II . homoioteleuta (cuvinte care au finalul asemănător). potrivit înţelegerii iniţiale . Este autorul unor discursuri celebre . XI] două fraze). Opera sa cuprinde printre altele discursurile Împotriva lui Eratostene. prin lege va trebui să plătească stagiul de 14. apoi devine un maestrului său.< sophistes “expert”) excelau în arta comunicării publice : oratorie şi dispută. atunci el îşi plăteşte maestrul. un Elogiu al Elenei şi o Apărare care nu le cunoaşte decât prin datele contradictorii ale părţilor şi ale martorilor. Olinticele (349 Î.. metaforic atribuit părţii aflate între exordiu şi epilog). facere şi re-facere 16. Retorica reţine termenii proză gorgianică (simetrii. Asupra ambasadei necredincioase Cea de-a doua ipoteză : dacă pierde. care cuprindea probabil morală sunt strâns legate. Tisias îi intentează proces lui synegoros : avocat care îl seconda pe cel ce pleda şi căruia un artificiu de procedură îi permitea să ia Corax susţinând că nu are nici o datorie faţă de acesta.[subl. mai ales. a declaraţiei politice. Chaim Perelman şi Lucie Olbrechts-Tyteca au corelat aspectele logice ale teoriei lor cu “logicile non-formale” şi au repus în discuţie termenul de “evidenţ㔠prin reconsiderarea plauzibilului. Abordările teoretice se datorează prelatului scoţian Hugh Blair (Lectures on Rhetoric -1783) “Logicile non-formale”26 au contribuit decisiv la schimbarea perspectivei asupra retoricii şi precum şi teologului Philosophy of Rhetoric (1776) George Campbell ( Elements of Rhetoric . [Împotriva lui Timarh (346 î.Chr. RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII Curriculum historiae Curriculum historiae supreme. În ciuda avântului pe care îl cunoaşte genul oratoric. Gaulle. 13. (343 î. combinată cu În ambele cazuri Tisias trebuie să-I plătească lui Corax. clar.

fără filozofie. 1818. La Rhétorique ou l’Art de parler. ci să-l ajute aşa precum îl ajută gimnastica pe actor. Discursul funebru] fie prezentat într-o nouă formă. Editura Univers. asupra rolului filosofiei în formarea oratorului : Atenţia specială acordată retoricii în epocă este ilustrată şi de numărul mare al lucrărilor speciale “Să se considere. logos. dincolo de structura lingvistică a enunţurilor/mesajelor. Marele său merit . 1966.258 [Pericle. căci René Bary. Această triadă reprezintă modelul pe care s-au grefat principalele modele lingvistice şi retorice din antichitate şi până astăzi. strategii persuasive. De Oratore. Bucureşti. la stil. PUF. permutarea. 20 şi 6. memoria. Des 21. Editura Humanitas. Lettres. pe lângă opera sa enciclopedică Figures du Discours autres que les Tropes. 14 . termenului faima sa : De duplici copia verborum ac rerum /Asupra dublei abundenţe de idei şi REBOUL.von libri novem) şi al Panegiricului împăratului Traian. Lucius Annaeus Seneca (numit şi cel Bătrân sau Tatăl) (58-c.Textul lui Erasmus conţine numeroase exemple de literatură.LUPASCO). Modalităţile de realizare a figurilor sunt : adăugarea. 20 21 . Autor al celor nouă cărţi de scrisori (Epistolarum epistemică. juridic. La nouvelle rhétorique. sau la erori de copiere a celor mai proaste trăsături ale unui model (şi. o intenţie specifică. WRIGHT). 24. Imitaţia constituia adesea un pericol în calea desăvârşirii educaţionale pentru că putea conduce la 1999 imitaţia servilă a stilului unui singur autor ( Cicero repreznta modelul de predilecţie). Sunt demne de menţionat în acest sens tratatele celebre ale lui Gibert. (pretindem) nu să existe în aceasta chiar toate cele ce-I sunt necesare. Que sais-je?. act locuţionar auditorul său şi. Ed. retorica înseamnă o formă (oratio). cele mai vestite tratate franceze de retorică. Des Tropes. şi mai târziu ale Pentru Cicero. învăţăceii învăţau cum să exprime o idee dată într-o mulţime de feluri şi figuri (dezvoltând copia).Ştiinţifică. SURSE : Imitaţia reprezenta. oratoris). Vasile. 1730 de exprimare. Genette în Figuri. Studenţilor li se dădeau modele de copiat la oricare din nivelurile lingvistice (de la ortografie la elemente gramaticale. Leçons de Rhétorique et de Belles-Lettres.203]. traducere de Camelia Marinescu. Bucureşti. discernământul copiştilor era foarte important).Logica valorilor (GOBLOT). În cartea lui Erasmus. etos. logica normelor (KALINOWSKI). 1688 nimeni nu poate vorbi mai pe larg şi cu o mai mare bogăţie de idei şi forme Dumarsais.H. b) fiecare dintre părţile discursului să contribuie la realizarea funcţiei sale persuasive. 1978: oratorul pe care-l dorim. Iată. 18 19 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII Curriculum historiae RETORICA CLASICĂ GLOSAR: CURSUL III Discurs oratoric: Text scris urmând legile şi tehnicile de compoziţie precise (stabilite şi studiate de RETORICA CLASICĂ retorică). ediţia a II-a. scriitor roman este şi autorul Fontanier: Commentaire raisonné des Tropes de Dumarsais.” Crevier. Bucureşti. Un alt deziderat al instrucţiei retorice renascentiste îl reprezenta copia (sau abundenţa de PERELMAN. în acest caz.Gonseth). cultural. om politic şi scriitor roman. cuvinte şi expresii). 1984. Deoarece situaţia retorică este strâns legată de profilul audienţei. évolution. cât şi Quintilian îmbogăţesc sistemul retoric fără să-l modifice. 1804 20. cele patru categorii ale schimbării (quadripartita ratio) aluzivă şi metafora decât silogismul sau analogia. în Limba latină. Atât Cicero . RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII Curriculum historiae Curriculum historiae Cuvântul este călăuza tuturor faptelor şi gândurilor noastre şi cei care au mai multă judecată cu atât A doua parte a acestei cărţi îi învăţa pe studenţi cum să inventeze şi să dezvolte argumente. o arenă pragmatică în care subiecte de organizare şi de stil erau discutate simultan şi nu ca entităţi scolastice separate în curricula. Pliniu cel Tânăr (Caius Plinius Caecilius Secundus)(61-114). Traité de l'argumentation. expresii (Erasmus). cu titlul de exemplu. propagandă şi alte devieri în comunicare. Modelul matematic (F.despre Hugh Blair. să integreze informaţia învăţată în direcţii specializate (cum ar fi gramatica şi retorica) şi să-I orienteze pe studenţi să observe în detaliu metodele lingvistice specifice care au făcut ca FLORESCU. de spre subiecte interesante şi variate. p. ediţia a doua remaniată în 1822. Bucureşti. Editura Scripta. Considerarea logosului ca instanţă supremă a condus spre o viziune carteziană asupra limbajului. în Pagini alese din oratorii greci. Logica contradictorie (St. perspectives. Aceasta poate fi cel mai bine înţeleasă în termenii textului care conferă Éditions de l'Université de Bruxelles. 1783 arta retorică (De institutione oratoria). Logica Contemporan şi prieten al împăratului Traian. printre cele mai importante lucruri. Logica sentimentelor (RIBOT). renascentistă. şi de moduri în care acestea să fie enunţate astfel încât oratorul să dispună întotdeauna de materia 17. Declamaţii deliberative). audienţa. Editura pentru literatură. Chaïm et Lucie Olbrechts-Tyteca. cel mai faimos fiind cel care include sute de variaţiuni pe tema “scrisoarea dumneavoastră 18. Olivier. epidictic. Crevier. Sensul iniţial al termenului1 se referea la ceea ce produce sau inspiră comunicarea: un conflict. dominarea ethosului supralicitează problema (morală ) a subiectului iar favorizarea pathosului este strâns legată de manipulare. Ansamblul de determinări care condiţionează modul în care se organizează discursul poate fi definit ca situaţie retorică. Cicero insistă în De oratore. termenul audienţă 2 devine el însuşi un concept important în studiul retoricii. p. la figuri retorice. pe de altă Concepte de bază: situaţia retorică. De fapt. Modelul ideal este bineînţeles cel care asigură echilibrul perfect al celor trei componente. Rhétorique française. La Rhétorique.Scopul educaţiei retorice renascentiste îl constituia dezvoltarea abilităţilor învăţăceilor de a descoperi subiecte şi a transpune în formulări adecvate. citate înţelege mai bine după aceea. pentru a-şi atinge scopul. canoanele retoricii: inventio. Orice preferinţă sau tendinţă de supraevaluare a uneia dintre componente poate conduce la dezechilibre comunicaţionale.influenţează semnificaţia acestora5. deliberativ [vezi cursul 3] SITUAŢIA RETORICĂ * Cicero. aşadar. Domairon.”[ Asupra schimbului de bunuri. 1969. 1999”* strânsă cu contextul în care se produce. 1653 lucrurile mici sunt comparate adesea foarte direct cu cele importante. suprimarea. 26. 5. dispositio. DFL – Antony Flew.199. Acest sistem va m-a încântat nespus”. Les Belles anumite procedee să cunoască un succes remarcabil. la modele de organizare a discursului) pe care trebuiau fie să le copieze forma originală pentru un nou conţinut .totuşi. o ceremonie convenţională. Incertitudinile limbajului. Intenţia era să ofere un fel de suport de antrenare lingvistică pentru învăţăcei. Războiul peloponesiac. ceea ce se va care i-au fost dedicate. de adecvare situaţională şi stilistică3 şi adresat unei audienţe specifice. forţa ilocuţionară. logile deontice. Bucureşti. classique pour l’etude desTropes. deliberativ. a fost să asigure învăţăceilor metode prin care să se Bibliografie suplimentară: exprime. genuri parte sentimentele pe care le trezeşte la cei care formează auditorul discursului (pathos). suprimarea-adăugarea. La Rhétorique et la néorhétorique. oratorul foloseşte mai degrabă entimema pronuntatio . 1969. copia. al unui tratat de oratorie (Cei ce învaţă) şi al unei lucrări în opt cărţi despre 25. Vezi discursul Asupra schimbului de bunuri. Logica socială (TARDE). 1982. Manuel unor culegeri de exerciţii oratorice (Declamaţii pe teme juridice. patos. Din această perspectivă pragmatica foloseşte termenul context comunicativ4 cu referire la ansamblul factorilor care . supravieţui până în sec al XIX -lea. Quintilian (Marcus Fabius Quintilianus) este autorul unui monumental tratat –12 cărţi. 4. Retorica antică distingea trei genuri ale discursului oratoric în funcţie de situaţia de enunţare şi de obiectivele sale: epidictic. Addenda la manualul de clasa a XI-a. (Caius Plinius Secundus)(23-79) autor. Logica acţiunilor (G. Retorica nu priveşte discursul ca pe o abstracţiune ci ca pe un eveniment comunicativ marcat de o intenţie specifică. Situaţia ideală presupunea “a comunica” unei anumite audienţe un conţinut informativ într-o formă potrivită. 1827 Istoria naturală. 1765 19. în mai mult ştiu să se folosească de cuvânt. Persuasiunea (spre deosebire de demonstraţie) nu aparţine numai logosului ci se plasează sub o dublă determinare: pe de-o parte autoritatea morală a autorului şi a cauzei sale (ethos). act ilocuţionar . 1958. De aceea.41). retorice: judiciar. Discursurile şi textele sunt determinate de contextul istoric. un subiect (quaestio) şi o energie (vis lui Dumarsais şi Fontanier. elocutio. fie conţinutul original să *Tucidide. Dicţionar de filozofie şi logică. 21. Genèse. în Pagini alese din cadrul unui sistem vast de strategii argumentative. că fără filozofie nu este posibil să se formeze de G. Scopul copiei era să creeze un “stoc” de subiecte oratorii greci. p. La Rhétorique française. Bernard Lamy. Editura pentru necesară pentru orice situaţie comunicativă. destinat a fi pronunţat în faţa unui număr mare de audtori pe care încearcă să-i convingă. STRATEGII PERSUASIVE Strategiile persuasive sunt cele care realizează puntea de legătură între sine (ethos) 6 şi ceilalţi (pathos) 7 prin intermediul logosului8. de asemenea. în discursul său. 22. Imitaţia a reprezentat la început o metodă pedagogică în Roma antică şi în curricula gramaticii “floue”( ZADEH) etc. Rhétorique française. Sistemele 23.Pliniu cel Bătrân. temporal. Normele de producere a discursului oratoric cer: a) ca discursul să fie adaptat la scopurile sale şi la Glosar: act perlocuţionar. Analize Retorica nu priveşte comunicarea ca pe o abstracţiune ci ca pe un fenomen aflat în relaţie gramaticale şi traduceri.

pe 20 ianuarie 1961: Deliberativ viitor susţinere. se recurge la aprecieri etice (legate de ethos). pentru a ajuta oamenii liberi şi guvernele libere să se descătuşeze de sărăcie. vorbire specific mediilor/claselor politice. nebunia aceasta ta îşi va bate joc de noi? Până la ce limită se va arunca Pentru aceasta şi multe altele ne angajăm solemn. în calitatea oamenilor de bine. agreabilă şi uşor de înţeles de ei de către toţi aceştia? Consideri că vreunul dintre noi nu ştie ce ai făcut azi- cât mai mulţi. Orientarea spre viitor a genului deliberativ reprezenta de fapt proiecţia acţiunii unor legi sau acţiuni politice11. acasă şi pretutindeni în această lume. Astfel. specială: vom transforma vorbele noastre în fapte bune. nici străjile oraşului. Kennedy la Washington D. Genul epidictic are adesea rolul de a intensifica într-o oraţie/discurs. 24 25 . subversiunilor.ce moravuri!Senatul cunoaşte aceste lucruri. Ceremoniile funerare sunt exemple tipice de actualizare a oratoriei epidictice. MEMORIA (MEMORIA) promitem loialitatea prietenilor fideli. datorită faptului că ele se concentrează Lumea s-a schimbat mult de atunci. de exemplu. dispositio se referea doar la ordinea observabilă speciale de invenţie care ţin de oratoria epidictică. atât cât este nevoie. 1. Să Genul judiciar lăsăm cuvântul să meargă înainte şi să spunem.topoi) numite locuri ale invenţiei cum ar fi. se recurge la apeluri emoţionale (pathos) CATEGORIILE (CANOANELE) RETORICII CLASICE Dispoziţiunea se referă la ordonarea acestor mijloace de persuasiune.” oraţiunii/discursului. înlănţuirea şi repartizarea argumentelor din care va rezulta organizarea internă. Poporul trebuie să ştie. adecvate circumstanţelor/situaţiilor de consulul le vede. cei care s-au crezut. în manifestări Această categorie priveşte modul în care se organizează un discurs sau un text . ci la sărbătorirea libertăţii. Retorica antică a impus o viziune conform căreia textul trebuie să fie pus în valoare de un ansamblu Dar această revoluţie paşnică a speranţei nu trebuie să devină o pradă pentru puterile de elemente de la cele lingvistice. Oratoria deliberativă cuprindea în perioada clasică orice comunicare situată pe o poziţie pentru sau împotriva unei acţiuni (viitoare) . sa de ştiinţă a limbajului şi implicit şi a metalimbajului. oratoria epidictică (sau “demonstrativă”.invenire a găsi. ci pentru Deşi cele cinci canoane ale retoricii acoperă zone de interes în pedagogia retorică. le facem o promisiune concepute să promoveze aptitudinile lingvistice. INVENŢIUNEA13 (inventio) <lat. Este legată de categoriile gândirii şi în relaţie cu locurile comune (gr. EPIDICTIC) îndrăzneala ta neînfrânată? Oare nu te-au impresionat deloc garda de noapte a Palatinului. peroraţie. 2. că torţa a fost predată noii generaţii de americani. vine chiar în comunicare şi auditoriului căruia îi sunt destinate senat. DISPOZIŢIUNEA (dispositio) sau de a blama şi . nici teama poporului. participă la şedinţa publică. 14 “În naţiune. Oratoria clasică distinge trei tipuri de discursuri. construcţie ale enunţului. credinţa că drepturile omului sunt date nu de generozitatea dezbateri . de aceea. aşteptăm ca ele să ne susţină ideile. poate fi înţeleasă în tradiţia acestui gen. Dar întotdeauna vom avea speranţa că îşi vor De-a lungul secolelor tratatele de retorică au pus în evidenţă aceste cinci categorii dar au favorizat sprijini libertatea şi nu vor uita că. vei abuza de răbdarea noastră? Cât timp încă vom opune oricărui duşman pentru a asigura supravieţuirea şi victoria libertăţii. disciplinaţi de o pace grea şi amară. Dacă o societate liberă nu îi poate ajuta pe cei mulţi şi înţelese doar în cadrul educaţional al disciplinei retorice. lunga istorie a encomium-urilor şi a invectivelor. posibile. una şi aceeaşi speranţă. prietenilor şi semenilor noştri. De aceea.elocutio). În competiţia mizerie. aflate la sud de graniţa noastră. genul deliberativ a fost legat la început exclusiv de modul de tipului potrivit de oratorie. în retorica clasică. vom Exordiul din Cicero. DECLAMAREA (PRONUNTATIO) să nu le putem realiza împreună. Şi toate puterile să afle că această emisferă doreşte să rămână stăpână în casa ei. omul deţine în mâinile sale de asupra situaţiilor sociale şi de comunicare în care persuasiunea joacă un rol important şi asupra muritor puterea de a înlătura toată sărăcia umană precum şi toate formele de viaţă unei largi categorii de intenţii (obiective. acestea nu pot fi că aşa este drept să fie. INVENŢIUNEA (INVENTIO) Discursul este organizat după legile logicii. nici acest loc foarte întărit destinat şedinţelor senatului. o înnoire precum şi o schimbare. 1. puţine sunt faptele pe care le putem realiza.În concluzie. avantajos. că vom plăti orice preţ. Ramură a oratoriei timp obiective topice/locuri speciale de invenţie Un exemplu semnificativ pentru oratoria deliberativă îl constituie următorul fragment din Judiciar trecut acuzare/apărare justiţie/injustiţie Discursului inaugural rostit de John F. oratoria deliberativă (sau legislativă). Oratoria epidictică a fost inventio al cărei scop este s㠓descopere cele mai valabile mijloace de persuasiune “ orientată spre ocazii publice. în ne animă şi astăzi. astăzi. Toţi vecinii noştri să ştie că noi le vom fi alături împotriva agresiunii şi a gestica. scopuri). pronuntatio au primit mai puţină atenţie. 22 23 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICA CLASICĂ RETORICA CLASICĂ Vechilor noştri aliaţi. Categoria inventio a reprezentat domeniul de intersecţie Celor mulţi care locuiesc pe această lume în colibe sau sate şi se chinuie să iasă din între retorică şi dialectică din punctul de vedere al încadrării în sistemul pedagogic. oratoria judiciară. Genul epidictic Invenţiunea este categoria retorică aflată în strânsă relaţie cu logosul. un număr de obiective şi locuri de invenţie adecvate : caracteristice . descoperite? Nu vezi că deja conspiraţia ta este împiedicată prin cunoaşterea pentru a stabili legăturile şi a le prezenta sub o formă convingătoare. Astfel. rău. Catilina. Iniţial era folosită doar în tribunal şi era orientată spre acuzare naţiunea noastră le-a fost mereu credincioasă şi pentru care şi noi. domoliţi de Oratoria judiciară aduce şi /sau produce argumente despre evenimente trecute în acord cu război.C. Ele se dovedesc folositoare în analiza retorică. în trecut. pentru a degaja principalele argumente.” 1. orice domeniu de activitate nici chipurile şi privirile acestora? Nu înţelegi că planurile tale sunt recurge la retorică pentru a expune şi a a formaliza o idee. RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICA CLASICĂ RETORICA CLASICĂ RAMURILE /GENURILE ORATORIEI (JUDICIAR. oragnizarea unui discurs (de mari dimensiuni). ce ai făcut ieri noapte. Aristotel asocia fiecărui tip de oratorie un aspect legat de timp (trecut. Nu ne ce viza însuşirea regulilor de generare a discursului. cât şi în elaborarea acestora. In Catilinam. Organizarea 2. persuasivă a retoricii. acum. născuţi în acest secol. În spatele norului atît de greu de sânge şi de lacrimile Cicero stabileşte legături între anumite strategii retorice şi părţile caracteristice noastre iată reapăru soarele măreţiei noastre. mândri de moştenirea trecutului şi fără topicele de invenţie speciale descrise de Aristotel ca adecvate pentru această ramură a oratoriei la dorinţa de a fi martori sau a permite dispariţia acestor drepturi ale omului cărora nivelul axelor -just/injust. acesta totuşi trăieşte! Trăieşte? Ba mai mult. le făgăduim că îi vom ajuta. statului ci de mâna lui Dumnezeu. dar termenul şi-a lărgit sfera semantică incluzând toate consideraţiile legate de adeziunea la valorile fără de care discursul care îndeamnă la acţiune nu ar putea să emoţioneze 12. Aristotel atribuia “virtutea “ şi “viciul” ca topice dispositio înseamn㠓plasare”. aceeaşi credinţă revoluţionară pentru care au luptat înaintaşii noştri Ramurile oratoriei sunt strâns legate de procesele de stabilire a problemelor controversate 9. puţine sunt faptele pe care 5. Salutăm cu bucurie acele state care şi-au dobândit libertatea şi le încredinţăm că Aceste categorii erau folosite în analiza critică a discursului şi ofereau modele în educaţia retorică eliberarea lor de sub jugul colonial nu va fi înlocuită de o altă tiranie de oţel. în exordium este necesar ca oratorul să-şi stabilească autoritatea. alege şi desemnează din ochi pentru omor pe fiecare dintre noi. dezavantajos. oratorice până la cele non-verbale cum ar fi mimica. pe cine ai chemat la întrunire. ce hotărâri ai luat? O. Dacă suntem uniţi. Am jurat în faţa voastră şi a Celui Atotputernic acelaşi solemn jurământ Este evident că aceste categorii nu acoperă toate tipurile discursului (sau ale oratoriei) pe care l-au depus şi înaintaşii noştri acum un secol şi trei sferturi în urmă. discuţie sau confirmare. aspectul fizic sau vestimentaţia retorului. Un exemplu de text aparţinând acestui gen îl constituie fragmentul extras din Discursul rostit la BBC. Inventio Termenul grec epideicticos are sensul “potrivit pentru a fi arătat”. au sfârşit-o în stomacul acestuia. puternici un tratamentul lor inegal dintr-o dublă perspectivă : calitativă şi cantitativă . cauza şi efectul. 6 iunie 1944 de Charles de Gaulle : Dispositio în oraţia/discursul clasică cuprindea următoarele părţi: exordiu. oratoria era împărţită în trei ramuri: destul pentru republică dacă evităm furia şi armele acestuia. ELOCUŢIUNEA (ELOCUTIO) tehnicile de compoziţie şi de dizertaţie. dispositio. retorica a fost redusă adesea la elocuţio. Tratatele de retorică se opresc de nevoiaşi. asemenea asupra resurselor abilităţilor retorice specifice şi asupra tipurilor de exerciţii retorice Republicilor surori cu noi. care ţin de oratoria deliberativă situate pe axele: bine. Aristotel definea în primul rând retorica ca oratoriei este adesea numită oratorie “ceremonial㔠sau “demonstrativă”. Aristotel considera patru topice de invenţie speciale prezent. nici adunarea tuturor De mai bine de două milenii mii de ani retorica impregnează toate disciplinele. fiind orientată asupra a ceea ce autorul doreşte să spună mai degrabă decât asupra modului în care aceasta poate fi spus. Scopurile urmărite în cadrul oratoriei epidictice sunt de a lăuda 2. DELIBERATIV. în Imperiu. naraţiune. oriunde s-ar afla în America. De aceea . le 4. 1 şi 2 este un bun exemplu pentru ilustrarea genului judiciar : suporta orice povară. bun/nedemn sfat/avertisment avantajos/neavantajos “Suntem astăzi martori nu la victoria unui partid. pentru că nu vom putea face faţă grelelor provocări dacă. noapte. În celelalte patru părţi ale oraţiei/discursului se folosesc în special argumente logice (logos).” 1. bine/rău. ostile. Pentru că. vom face faţă tuturor greutăţilor. comparaţia etc. cu care împărtăşim tradiţii culturale şi spirituale comune. care epidictic prezent laudă/blam virtute/viciu simbolizează în acelaşi timp un sfârşit şi un început. Orice ştiinţă. spre prezent ( aici şi acum). Nu putem îndrăzni să uităm că noi suntem moştenitorii acelei dintâi revoluţii. noi însă. la nevoie. bărbaţi curajoşi. Şi totuşi. “ceremonială”) Genul deliberativ Atît în analiza discursurilor. luptăm sau apărare10. în armate nu mai este decât una şi aceeaşi voinţă. Canoanele retoricii clasice priveau atât actul enunţării (memoria şi pronuntatio). compoziţia generală şi planul discursului. fie că ne vrea binele sau răul. ale psihologiei şi ale sociologiei. umană. viitor). 3. prima etapă o constituia recunoaşterea Numit adesea şi oratorie “legislativă”. DISPOZIŢIUNEA (DISPOSITIO) discursului ca şi maniera de a-l construi şi de a pune în evidenţă anumite puncte sunt diluate azi în 3. cât şi regulile de nu suntem uniţi. a afla. gramaticale. şi asta nu pentru că şi dintre aceste discipline. unde ai fost. într-o nouă alianţă întru progres. ne “Până când. Dacă suntem dezbinaţi. Numele latin diverse. ce timpuri! O. în sfârşit. nu-i va putea salva nici pe cei puţini şi bogaţi/avuţi. comuniştii ar face acest lucru sau pentru că am avea nevoie de voturile lor. adică discursul propriu-zis (inventio. prosteşte. În retorica antică. avem impresia că facem Astfel. această ramură a descrie latura argumentativă. ne vom ajuta prietenii. memoria şi călărind pe spinarea unui tigru.

într-un cadru spaţial şi temporal dat. 28 29 . el este esenţial în retorică deoarece forma Regrupează ansamblul de probe şi este urmată de o respingere care distruge argumentele adverse. În retorica clasică şi renascentistă. bine antrenat în discursul public. ELOCUŢIUNEA (ELOCUTIO) 18 să-l comunice într-un mod adecvat şi eficient în raport cu circumstanţele şi audienţa.)aşteaptă de la el/ea să fie un/o “patrio(a)t(ă) constituţional(ă)”” şi nu un simplu patriot .abordează un cu totul altul fenomen istoric. declamarea reprezenta în antichitate un domeniu de mare atrăgător sau ornamentat al ideilor. Contextul comunicativ presupune următoarele elemente: dacă se ştie că autorul este Georg Lucas. 4. şi la o structură recapitulativă (în care se rezumă argumentaţia). invenţiunii (şi deci strâns legată de logos). dar şi în limbajul comun : liberalism. resursă. identificarea motivelor. sfera retoricii a fost adesea redusă la interpretarea stilului ca un înveliş Adesea ignorată din studiile retorice.De asemenea.Acest expozeu trebuie să pară obiectiv: faptul că schemele de repetiţie servesc la producerea coerenţei şi a clarităţii. adică ornamentarea însemna exprimarea ideilor în cuvinte şi poate fi lărgită prin evidenţierea acelor laturi care privesc prezentarea publică a discursului. stilul este implicat în ethos22. fiind complementară simultan. putere. n. -entimema. filosof marxist. Reprezintă faza de deschidere a unui discurs. cât şi realizarea cunoaşterii şi PEDAGOGIA RETORICĂ reflecţia socială sunt elemente care acţionează împreună pentru determinarea conceptelor istorice. de-a lungul timpului. perspectivă favorizată în anumite perioade şi care a făcut să fie percepută de mulţi ca o tehnică Alături de declamare . credibilitatea autorului Dar nu trebuie să se înţeleagă de aici că stilul se rezumă la a adăuga apeluri patetice sau etice la un Naraţiunea conţinut central logic.Totuşi. p. Reprezintă faz de redactare a unui discurs. convinge prin apeluri la emoţie. discurs în întregime etc. pathos pentru a provoca emoţii (mila. Warsaw. de fraze şi cuvinte sinonime.palierele de semnificaţie actuale ale termenului câteva strategii şi abordări . ci o cerinţă pentru a deveni peritus dicendi. imitatio).Adecvarea stilistică şi situaţională se referă la concordanţa între trei parametri: codul lingvistic democraţie. de elemente caracteristice de personalitate. stilul20 era privit ca ornamentare în sensul original al cuvântului Declamarea 26 se referea la aspectele orale ale retoricii folosite în contexte publice dar sfera sa (lat. propoziţii. în acelaşi timp există şi un număr mare de concepte care rămân nu numai la subiectul dezbătut ci şi la audienţă. a unor termeni altfel foarte rar folosiţi (cum ar fi “kosovar”). textelor28 . -exemple.Stilul obiectivelor sale recurge la pathos. 3. interes în cadrul exerciţiilor practice (exercitatio) şi cuprindea perspectiva asupra expunerii orale şi cea asupra folosirii gesturilor.11-22 în Compatibility and în trivium medieval sau în curriculum renascentist umanist. orientarea spre context (identificat în mare cu aspectul la care se -practică (exercitatio. am adăuga noi. sau “cetăţean”. Memoria nu înseamnă doar memorizare. după cele două conflagraţii mondiale purtate sub steagul naţionalist. de mediul socio-cultural. Se admite că atât percepţia comună asupra experienţei istorice. în special în cazul comunicării orale şi/sau redactării . scolastică. un sistem eterogen de descrieri şi digresiuni15.scăderea (detractio). 26 27 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICA CLASICĂ RETORICA CLASICĂ ABILITĂŢILE RETORICE psihologice: supoziţii referitoare la ceea ce participanţii consideră sau ştiu (fondul de presupoziţii Retorica antică a fost preocupată de modul în care se manifestă abilităţile retorice. --------------. considerând în special Reprezintă expunerea faptelor referitoare la subiectul tratat. Confirmarea Stilul nu reprezintă un aspect opţional al discursului. datele concrete ale situaţiei de comunicare şi registrul funcţional al limbajului cerut de caracter “fuzzy” care face posibilă folosirea lor ca elemente fireşti ale jocului politic. Congresului de la Viena. “patriotic”. Nici în acest caz nu pare a acţiona o regulă universală. adesea condiţie pentru ca cel care are de-a face cu un vast cadru informaţional 3. CATEGORIILE SCHIMBĂRII În ceea ce priveşte folosirea sa în contexte care se referă la mişcările studenţeşti din preajma Cele patru categorii ale schimbării (qudripartita ratio)sunt :adăugirea (adiectio).Termenul grecesc kairos /ocazie (romanii foloseau decorum )se referea la adecvarea discursului. esenţială a exerciţiului oratoric în antichitate.în discursul politic al lui Willie Brandt). referitoare la carcateristici spaţiale sau temporale ale situaţiei de comunicare) cartea cu acelaşi titlu -“Imperialism”de Max Weber. adică de ansamblul procedeelor care ar putea să-l ajute pe oratorul în devenire să reţină discursul. RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICA CLASICĂ RETORICA CLASICĂ cuprinde alegerea lingvistică atât la pe scară mică şi foarte extinsă. În acest scop. inversarea (transmutatio). Language of general communication and concept compatibility.Deutsch. de producere/generare a “naţional/NATIONAL” în Germania. Vezi distincţia conceptuală între termenii De asemenea. În De oratore . termenul este folosit adecvat în condiţiile de calificativ aplicat revoltei împotriva lui Napoleon. de formulări avea de a face mai mult decât simpla învăţare a modului de memorizare a unui discurs redactat în patetice. concizie. Winfried. ars) esenţiali ai comunicării verbale . comune) Cicero consideră că abilitatea retorică se circumscrie celor trei domenii : lingvistice: locul unde se inserează enunţul în cadrul sistemului discursiv din care face parte -abilitate naturală sau talent (natura. anumite figuri ale discursului sunt Din această perspectivă se poate spune că retorica nu este doar o clasificare amplă a figurilor hotărâtoare pentru a ajuta memoria (figurile de repetiţie. copia etc.audienţa ca ansamblu de indivizi structurat în funcţie de factori de grup. Acestea reprezintă strategiile retorice fundamentale pentru manipularea şi variaţia discursului la Astăzi. Se consideră că forţa acestor termeni rezidă tocmai în acest folosit. pentru că stabileşte sau Oratorul poate să insereze la început o prezentare a sa.este pentru a se asigura că el/ea este -medical vorbind. neschimbate. retorica are un repertoriu de figuri specifice care se bazează pe structuri logice ca silogismul. cognitivă a limbajului. educaţie. text . pedagogic. Asfel. fiind înlocuit de adjectivul preferat Federal.care tinde să înlocuiască termenul federal (dar care. Winfried exemplifică. de amintiri şi citate. de progymnasmata30. date fel de literatură specifică unei anume epoci tratează cartea (vezi titlul operei politice). ingenium) Dintr-o altă perspectivă. se remarcă lipsa unui consens asupra definiţiilor semantice a multor termeni folosiţi masă/public/audienţă. entimema etc. Tot astfel. Partea de început a discursului cu funcţie esenţial fatică. memoria 23 părea să fie legată doar de mnemonică (mnemotehnică). termnul “naţional ” este diferite niveluri lingvistice : forma cuvintelor. denumirile locuitorilor Germaniei postbelice. vechi era desemnat ca duşman/Inamic reprezintă astăzi (pentru unele ţări din Est) aliaţi occidentali. declamaţii. modalităţile de considerare ale aspectelor de pregătirea Elocuţiunea nu priveşte metodele de prezentare orală a unui discurs ci insistă asupra stilului. autoarei să i te adresezi cu termenul “deutscher”]. Stilul este strâns legat de noţiunile retorice de sau oral. Stilul este în mod predominant parte a logosului. Jakobson. Stilulul reprezintă un concept complex care depăşeşte sensurile stil personal sau folosirea figurativă 5. germană în epoca Imperialismului/German Literatura în the age of imperialism” devine clar doar 4. obişnuinţelor. şi devine clar doar dacă se ştie despre ce sociologice: contextul situaţional ( identitatea. ornare : a potrivi sau a asigura). Ceea ce cuvântul “imperialism” înseamnă în titlul “Literatura Realizarea cu succes a acestei concordanţe exprimă competenţa comunicativă a emiţătorului. în limbajul politic. cuprinde un expozeu scurt şi clar al Stilul este adesea apropiat de pathos21. referă mesajul) determină funcţia referenţială. Ceea ce în anumite cărţi mai 2. provenite din topicele de invenţiune pentru a fi folosite într-o ocazie dată .Pentru optimizarea domeniului Integration of Order System.de practică29 . la alegerea şi improvizate. de asemenea. descrierea. Din păcate. în discursul politic şi în mass media. determinate de cursul istoriei. conservator. în special. Unificarea celor două Germanii a impus un Au fost folosite drept categorii pentru : termen “la mod㔠. În schimb. Research Seminar Proceedings of the TIP/ISKO meeting. ale apelului la raţiune. Acestea se refereau la aspecte de analiză27 . pentru îndeplinirea decorum şi audienţă prin adecvarea mesajului la gândire şi a expresiei la un anumit public.n. a organizării acestuia în detaliu. această situaţie. punctul unde retorica întâlneşte literatura. Confirmarea recurge la logos. Totuşi este evident că Amplificarea cuprinde. a comunicării şi de performanţele comunicării însăşi. lingvistică în care ceva este comunicat este parte a mesajului la fel ca şi conţinutul său (în termenii Se utilizează: lui McLuhan :”mediul este mesajul”). denotativă. Retorica a ocupat un loc de frunte ca disciplină în curricula greacă şi romană. Declamarea este strâns legată de momentul stabilirii ethosului şi. umanitar etc. Adesea sensul depinde de autor. 5. Iniţial. memoria a fost adesea exclusă din retorică deşi a reprezentat o componentă rebarbativă19. au fost propuse 1996) tema compatibilităţii conceptuale . la producerea efectelor de ritm (prozodie. capital. la “locuitor/inhabitant”. atribute incontestabile logosul va precumpăni faţă de ethos şi de pathos. unde -ca metode pedagogice pentru dezvoltarea flexibilităţii retorice (vezi copia) schimbările politice au determinat fie apariţia unor termeni noi. Peroraţia De aceea.prin cetăţean” . paragrafe. scris expresii adecvate pentru îndeplinirea intenţiilor. DECLAMAREA 25 (PRONUNTATIO) a limbajului. Elocutio face apel în principal la figuri. diminuează autoritatea. “…şi când statul (german. dar şi la scopul re(prezentării) acestuia. memoria este atât de legată de nevoile de improvizaţie ale oratorului. Termenul “federal” este determinat spaţial şi temporal -ca strategii generative ale invenţiei (termenul are sensuri diferite după cum ne raportăm la Germania de dinainte de 1990 sau la -ca posibilităţi stilistice pentru tropi şi scheme Germania reunificată). evitat . -ca metode de imitaţie prin care un model poate fi transformat în ceva nou şi original. Peroraţia recurge adesea la procedee de amplificare (cu efect de insistenţă). -a identifica schimbările în forma cuvintelor considerate vicii readuce în prim plan numele naţiunii). au evoluat de la Fellow citizen (“tovarăşe Aceste categorii reprezintă de fapt alte mijloace pentru a cartografia domeniul retoricii. contextul reprezintă unul dintre cei şase factori -teorie sau artă (doctrina.în afara oricărui pericol BIBLIOGRAFIE ŞI NOTE : de contaminare revizionistă”. dezvoltare. credibilitate. dispunerea cuvintelor în fraze. termenul este acceptat dar se acordă o preferinţă deosebită termenului scăderea şi adăugirea (immutatio). în structura de adâncime. tot ce afectează stilul în întregul Exordiu său. caracteristicilor mentale sau prin abordarea din perspective Contextul electoral impune folosirea termnului “voter/ votant” [căruia ar fi de neconceput în opinia multiple a vastului domeniu al retoricii. Aceasta cere claritate. la apeluri emoţionale.într-un foarte interesant articol (Schmitz-Esser. Dacă se pot pune în evidenţă numeroase discordanţe conceptuale care sunt în mod direct 1. fie o frecvenţă ridicată. cât şi de nevoia de a Este secvenţa compoziţională care încheie discursul putând fi mai extinsă sau mai restrânsă memoriza un discurs complet pentru a-l reprezenta24. de obicei. rolul şi statutul social al interlocutorului. Vastul domeniu al retoricii a fost legat din antichitate şi până în zilele noastre de pedagogie. în special în perioada clasică şi renascentistă . Schmitz-Esser. pentru R. enumerarea). indignarea) în cadrul oferit de acumulări şi cascade de Memoria se referă şi la tehnica stocării locurilor comune sau a sistemului organizat de informaţii argumente 17 expuse simultan cu discutarea motivelor. Exemple numeroase pot fi date şi din spaţiul fostei Iugoslavii. omofonie) Memoria nu este doar o problemă a oratorului dar mai ales a modului în care audienţa va reţine cele communicate prin intermediul discursului. Canonul memoria sugerează. deoarece figurile de stil sunt adesea folosite pentru a problemei care va fi tratată sau a tezei care va fi demonstrată. MEMORIA (MEMORIA) -amplificarea15 care permite trecerea de la “cauz㔠la “problem㔠.

deoarece un efect de stil trebuie să fie justificat de exigenţele se poartă asupra unor fapte din trecut. Iuliu Cezar. el trebuie să ştie să emoţioneze prin gest şi prin expresiile . în perioada Războiului Rece . fie că spiritele ar putea suporta o încordare atât de Scoţînd-o. De asemenea. dirijează revărsarea mâniei acesteia asupra conspiratorilor prin procedee care acţionează pentru stimularea milei acestora. persuasiunii. calificat adesea ca discurs politic se adresează unei adunări. locurile. consideri fie că am putea avea la dispoziţie ceea ce declarăm zilnic în Iubitul Brutus pe aici înfipse legătură cu o atât d emare varietate de subiecte. termenul cuprindea o referire la conceptul ambiguu democraţie trebuie menţionat că Pathosul reprezintă de asemenea categoria prin care se pot înţelege aspectele psihologice ale acesta era folosit într-o accepţie diferită (probabil. călătoresc cu noi. termeni care sunt adecvaţi Aceste mijloace sunt : subiectele. dorit să fie de către iniţiatori). legislaţia etc. din spectatori. De exemplu Cicero . Digresiunea este o povestire sau o descriere vie. larmei din for. [III. Meditaţia a doua). este concluzia la care se ajunge 18 . (paronomaza). Zei. Jakobson) pumnal prin apeluri patetice şi descrieri intense. (Shakespeare.“caracter. Leviţchi. de ce suntem încântaţi într-o atât de mare măsură de “Priviţi. iar Austin actele locuţionare. În retorica clasică şi renascentistă. Grattius.Argumentarea se face adesea prin exemple cu o puternică forţă persuasivă. economice” ) de definiţia democraţiei în ţările occidentale ( “o formă democratică de Pentru Buhler. cum ar fi: privirea. centrează pe receptor acţiunea pathosului prin funcţia conativă. 6. cronologică. trebuie să se recurgă şi la 30 31 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICA CLASICĂ RETORICA CLASICĂ celelalte două strategii. ÎMPĂRŢIREA/PARTITIO. nici tuturor vârstelor. 6. incluzând canon la retoricii. Dispunerea argumentelor într-un discurs este foarte importantă. 10.imprimarea unui ritm frazelor care ar trebui să aibă să susţină semnificaţia enunţului. somnul nu m-a întârziat?…Căci celelalte Văzând pe Brutus că loveşte. reprezentaţi de acuzare ( vizată printr-un rechizitoriu) şi apărare ( vizată prin pledoarie). Este vorba deci aici de un singur desemnează şi “discurs/vorbire”. Ethos .de mijloc. “East Germany” şi “German Democratic categorii tipurile de răspunsuri ale diferitelor grupuri la aceste procedee. în schimb.Jakobson. În sfârşit. Diferenţele de perspectivă pot determina apariţia a doi termeni diferiţi pentru aceeaşi entitate Retorica aristoteliană a propus o discuţie amplă asupra simulării emoţiilor.amplificarea oratorică este arta de a găsi cele mai bune argumente şi a le expune urmând o Mimesis: imitaţia gesturilor. nici Era.figuri de stil statului. desfată A fost mai mult de decât de ascuţişul trădării. nici. FAPTELOR/ NARRATIO. ale autorităţii. noi. în general. gen îl reprezintă luarea unor decizii şi dezbaterea “caracterului” lor în termenii axei util.Pathos nemulţumire” (Outbreak of Discontent) sau Revoltă sau Revoluţie (din perspectiva a ceea ce s-a Termenul desemnează apelul la sentimente. 12. ritmului frazelor. dinamic. deznodământ ) 25. a mesajului. diplomaţia. Pentru mişcările studenţeşti din Germania anului 1968 s-au propus termeni ca “Izbucnire de 7. descrierea. Oratoria epidictică 23. intenţiei retorice tehnicile de amplificare. către autorul discursului a tuturor mijloaceleor de persuasiune referitoare la tema discursului său. într-un discurs. pathosul este un revelator al relaţiei stabilite cu audienţa. nu stânjenesc în afară. care afectează credibilitatea oratorului oficiale. porţiunea iniţială a unui discurs (introducerea sau îngrijită şi comentarii de Leon D. unui senat. Opere complete . Univers. Pro Archia poeta. privilegiat şi astăzi. intensă care are funcţia de a distrage auditoriul. a ordinii homerice/nestoriene uneori pentru a facilita o articulare mai uşoară. mod (obişuit) de viaţă”. Brutus pentru Cezar stare nici să aducă nimic. Note de Virgiliu Ştefănescu-Drăgăneşti.Acest gen de discurs este numit adesea discurs demonstrativ. idei. încântă acasă. tehnicile gestuale. consideră specific acestei componente actul perlocuţionar. argument puternic. Termenul grecesc logos este investit cu mai multe sensuri decât “raţiune” şi contraargumentele.).Acest tip de discurs. pronunţării şi a exprimării cuiva gradaţie de intensitate (ascendentă ) . Mărturisiţi ce drag îi fuse Brutus care de atâţia ani trăiesc astfel. RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICA CLASICĂ RETORICA CLASICĂ Uneori.Tipurile de ethos coreprunzătoare diferitelor etape ale vieţii sunt descrise de Vezi. Aceste procedee sunt susţinute de aluzii la planul expresiei (Buhler) şi actele ilocuţionare (Austin). logica. apoi a relua argumentul sub o formă nouă. încât niciodată nici tihna nu Prea nobilului Cezar. pentru folosul comun. 21. Tasis: menţinerea sau încurajarea unei anumite pronunţii a unui cuvânt în special datorită sunetului de a-l indigna sau de a-l înduioşa. sens subevaluarea logosului. celelalte nefiind decât maniere diferite de a-l prezenta. de exemplu. Buhler plasează denotaţia. un înger. alegeri libere R. Să Iubitul Brutus ciocănise-n poartă. problemele legate de stil erau împărţite astfel: 11. Printre figurile predilecte ale declamării se pot actualiza în cadrul discursului: 15. însă aceste studii literare hrănesc tinereţea. încălcarea unor valori general-umane ca prietenia ( trădarea prieteniei cu Cezar de către Brutus). inter dăunător. Sau poate tu Uitaţi-vă cum sfîşié mantaua. Cezar preocupări nu sunt potrivite tuturor împrejurărilor. . organică) feţei. cu umor. : se pot pune argumentele slabe Epenteză: adăugarea unei silabe sau a unei litere în mijlocul unui cuvînt. oraţiile funebre . la emoţii nu se poate reduce doar la acest nivel. sângele lui Cezar. 24. De asemenea. discursul demonstrativ poate avea o vocaţie pedagogică . probele şi argumentele. Unele figuri ar trebui evitate figuri de stil referitoare Auditoriul este format . spiritele prin studii literare. În acest scop se face deci apel la noţiuni de justiţie şi de nedreptate (injustiţie) şi se utilizează ca -oratorul trebuie să fie alert. În acest gen de discurs . 1986). nici De nerecunoştinţă doborât tuturor locurilor. DOVADA/ CONFIRMATIO. Stagirit în Rhetorica. apoi a respinge 32 33 . Fiindcă ne oferă posibilitatea ca şi spiritul să se refacă de pe urma L-a-înfipt şi pizmătăreţul de Casca. puternice-slabe-puternice. Inventiunea (sau inventio sau heurésis) : reprezintă cercetarea cea mai exhaustiv posibilă de -gradul în care un vorbitor îşi aminteşte cu succes un discurs memorizat. În simetrie cu logosul aristotelic.tropi). DECLAMARE (sau pronuntiatio sau hypocrisis) RESPINGERE/ REFUTATIO Reprezintă încununarea muncii retorice. Figurile de stil referitoare la ethos :litota. strategii/calităţi care privesc un ansamblu la a cărui coerenţă acţionează efectele vocii.concluzie (sau peroraţie. memoria se află în relaţie cu sensibilitatea la contextul în care se comunică ceva sau urâte ale existenţei sau acţiunii acestora. O altă metodă constă în a prezenta un argument. ediţie Cicero consideră că . Analiza retorică în termenii memoriei presupune explicarea sensurilor atribuite termenului: 13. Pentru cele patru secvenţe ale dispoziţiunii (sau taxis) celor care-la scultă (mnemonică) se mai folosesc şi următorii termeni echivalenţi: INTRODUCERE / EXORDIUM. 22. imprevizibil. epanortoza. panegiricele. -analiza metodelor pe acre le foloseşte un vorbitor pentru ca mesjul său să fie reţinut de memoria 14.Logosul desemnează recursul la raţiune.Figurile de stil în relaţie cu pathosul :apostrofa. oratorul devine actor. în oratoria clasică. Cicero numeşte memoria “tezaurul lucrurilor inventate”. Mycterismus : o parodie cu gesturi şi înfăţişare dispreţuitoare 16. STABILIREA -stabilirea unor apeluri directe la memorie sau menţionarea sa sau a unor termeni înrudiţi. iată. tip de metaplasmă folosită la început şi cele puternice la sfârşit sau invers.În acest sens. mai mult chiar. mimica. înfrumuseţează împrejurările favorabile. se pot propune şi alte planuri-tip . să dezvăluie spre a fi văzut şi cunoscut. dacă nu le-am destinde prin aceleaşi studii? Eu. celor potrivnice le oferă refugiu şi alinare. -procesul de compoziţie trebuie să insiste asupra vivacităţii discursului. “democraţie se referea la idealul egalităţii retoricii. este vorba de a le stabili.Amplificarea oratorică reprezintă procedeul folosit cu (kairos) şi cu noţiunile de copia şi amplificare predilecţie. se pugnantia etc. . niveluri ale stilului dau sfaturi pentru susţinerea/respingerea tuturor problemelor care privesc viaţa cetăţii sau a (jos. şi urechile obosite de gălăgie să se odihnească. Republic” au fost folosite ca denumiri ale aceleiaşi entităţi statate.înalt). Câteva sfaturi utile pentru redactarea unui discurs se referă la: asta sau o gândesc în sinea mea” (Descartes. În esenţă. dar de ce să-mi fie tuşine mie. mare.] 8. precum o ştiţi. frazelor. Bucureşti. punerea în valoare a altor CONCLUZIE/ PERORATIO. Se blamează sau se laudă un om (sau o categorie de oameni) punând în evidenţă laturile frumoase 24. Se alegerea cuvântului. enunţarea efectivă a discursului. este posibil de a opune argumentele după schema teză-antiteză De exemplu celebra formularea a lui Descartes : cogito ergo sum. dacă nu ne-an cultiva Pumnalul lui şi lama blesemată. său plăcut 17. sensul unui termen nu poate fi cu claritate înţeles deoarece fenomenul pe care-l desemnează Locurile invenţiei servesc la stabilirea şi creşterea ethosului sau a credibilităţii oratorului în măsura este prea recent. Antoniu realizează aceasta atrăgând atenţia asupra fiecărei răni de Ethosul desemnează modul care pune în relaţie de sinonimie parţială emiţătorul (R. 12 şi 7. în timp ce Austin etc”) . guvernământ presupune în mod normal existenţa şi competiţia partidelor politice. îşi petrec nopţile cu Retorica dispune de un vast repertoriu de figuri folosite pentru a provoca un răspuns emoţional (). 1139a) ethosul este de natură morală şi nu intelectuală. -introducere(sau expoziţiune) La acest nivel. compunerea propoziţiilor. legând-o de primul era exersată în cadrul pedagogiei retorice prin intermediul exerciţiilor progymnasata . Acest tip de discurs regrupează toate discursurile la ethos deoarece imprimă discursului o nuanţă artificială. 9. sau nu există destule informaţii asupra lui (vezi “evenimente” în limba română în care sunt persuasive în mod logic şi în măsura în care se recurge la diferitele tipuri de argumente actuală). sau respectarea de ex. şi include în diverse extralingvistică. pathosul este determinant pentru persuasiune sau emoţie.Discursul -excluderea figurilor inutile. scurtimii O caracteristică a acestui gen o constituie modul formalizat de organizare a discursului (supus unor lor etc. economia. Afară năvăli să vadă dacă mărturisesc că m-am dedicat întru totul acestor preocupări literare. stau cu noi la ţară. fragmentul în care Antoniu adresâdu-se mulţimii după moartea lui Cezar. a emoţiei în acelaşi timp cu Pentru Aristotel (Ethica Nichomahică. -uşurinţa cu care un vorbitor paote folosi din memorie citate. calităţile stilului (terminologie descriptivă). II. auditoriul este în general un tribunal în care actorii principali sunt . dar. 12-14. norme stricte) şi profilul specializat al auditoriului 20.dezvoltare (logică. vezi climax. pumnalul Cassius pe-aici acest om. Editura ENCOMIUM) este locul în care se stabileşte credibilitatea oratorului în raport cu audienţa. În Ad Herennium. 16: Nu vei întreba.[…]” bătrâneţea. volumul5. -evitarea arhaismelor şi a neologismelor. alegerea cuvintelor din vocabularul uzual. repetiţia. le fie ruşine altora dacă s-au cufundat astfel în literatură încât nu sunt în Aşa câineşte. apelul dezbatere publică până în zilele noastre. de pe urma acesteia. energic. cald. tehnicile de persuasiune. Scopul principal al discursului politic de acest (scheme.ELOCUŢIUNE ( sau elocutio sau lexis) pe cale raţională prin argumentarea : “sunt. judecători. Critica retoricii are tendinţa de a sublinia supraevaluarea pathosului. nici plăcerea nu m-a Nu l-a durut o altă lovitură abătut. Astfel. 2] traducere de Tudor Vianu. Mai avan m-a ţinut departe de necazul sau folosul cuiva. epitropa. a le califica şi a le judeca. comunist. Dacă din perspectiva regimului Pentru Quintilian. procedee predilecte raţionamentul silogistic şi entimema. sau stasis -folosirea metaforelor şi a altor figuri cu condiţia ca ele să nu obscurizeze mesajul.bugetul.. exist este cu necesitate adevărat ori de cîte ori rostesc 19. Aristotel considera că orice comunicare ar putea fi realizată doar prin această strategie.şi procesul de denumire a acestora constituie încă o problemă de Cicero recomanda folosirea patosului în concluzia/finalul unui discurs. dar datorit㠓slăbiciunii” omeneşti. encomium-ul şi vituperaţia. Aristotel susţine că oratorul trebuie să apară simultan informat şi binevoitor asupra unui subiect.

se poate aprecia rolul unei figuri în discursul sunt conformate” 2. pro “înainte” gymnasmata “exerciţii”) reprezenta un set de exerciţii rudimentare considerate utile pentru pregătirea studenţilor în retorică şi pentru crearea şi executarea/interpretarea oraţiilor/discursurilor practice complete. dată unui gând. Deşi sunt determinate de mecanisme 34 35 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII FIGURILE RETORICE FIGURILE RETORICE CURSUL IV Figura nu este un simplu ornament al artei poetice : destructurarea pe care o presupune devierea de la uzul normal al limbii (de la sensul “propriu. cu implicaţii asupra caracterului “natural” al apariţiei sale în text. locuri comune. 11 Tot Dumarsais încearcă să definească specificul figurilor care sunt Istoria retoricii consemnează până în secolul trecut un efort uriaş îndreptat spre identificarea şi “…moduri de a vorbi ce se disting de celelalte printr-o modificare particulară care face ca fiecare să clasificarea figurilor. a flata. Definiţiile contemporane ale figurii insistă asupra identificării acesteia cu Clasificarea figurilor retorice o formă3 lingvistică ce poate fi izolată.semnificaţie. bazat pe uzajul “figurat” al termenilor şi pe structuri sintactice specifice. neomogen şi extrem de bogat al figurilor.promisiunea. retorica interpretează figurile ca fiind ”moduri de a vorbi îndepărtate de cele naturale sau obişnuite”. analiză gramaticală şi extralingvistice. cadru coerent şi stabil care ar fi permis o descriere exhaustivă a acestora. 29 Prin exerciţii:copiere. fie redusă la o specie aparte şi care le face sau mai vii. agrement) este uşor de calificat. aserţiunea. contemporan. Cicero introduce pentru prima oară distincţia conceptuală dintre figurile de cuvânt (VERBORUM EXORNATIONES) . figură de gândire( metalogism) adunări academice” 9 . Se pot mări pensiile în octombrie?/Cred că fondurile de pensii sunt la un nivel scăzut. literal” al termenilor este însoţită de o restructurare a FIGURILE RETORICE limbajului după un cod propriu. Aceste calităţi par să se datoreze desemnată decât prin aceea că fiecare figură este o figură aparte. RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICA CLASICĂ RETORICA CLASICĂ 27 Analiză la nivelul lexicului de specialitate: gramatică. b) intonaţie c) moduri verbale imperativ d) adverbe . Retorica a desemnat prin termenul figură un ansamblu de fenomene sintactice.se realiuează simultan o stare de fapt : Declar şedinţa deschisă. consola.(Ex.Genette8 surprinde paradoxul lui Fontanier care recunoaşte că nimic nu e mai comun decât folosirea figurilor. a măguli. Perspectiva lui Quintilian surprinde specificul figurii : psiho-logic ar trebui să se supună constrângerilor unor reguli . parafrazări etc. solictarea.de atribuie a unui sens şi a unei referinţe celor enunţate. Vă declar admis la examen. şi limbajul cotidian este impregnat de acestea sau. care sens. Sau: Termenul “figur㔠se caracterizează printr-o remarcabilă capacitate unificatoare şi omogenitate ” …efectul figurii (vivacitate. pragmatice şi stilistice atât de variate încât secole de-a rândul nu s-a putut realiza un modurile de a vorbi ce exprimă acelaşi fond de gândire fără să prezinte o modificare particulară”. Istoria retoricii se confundă în unele perioade cu încercarea de a circumscrie într-o clasificare Dintr-o altă perspectivă4. Eficienţa sau ineficienţa actelor perlocuţionare se evaluează în funcţie de relaţia dintre efectul real produs asupra receptorului şi efectul scontat de emiţător. sau mai plăcute decît semantice. îndeplinesc un rol important în comunicare 16. Dumarsais10 surpinde statutul ambivalent al figurilor : “(Figurile) au mai întîi acea Glosar: competenţă. confirmare. şi tocmai în virtutea acesteoi modificări particulare Definiţii şi delimitări facem din fiecare fel de figură o specie aparte”. ). formă. 30. felicitarea. un act retic. cel al retoricii.)” Motto: ”Figura e purtătoare de absenţă şi de prezenţ㔠Unele interpretări5 consideră c㠔figurile de stil sunt mijloace de exprimare prin care se arată Pascal că lucrurile şi fiinţele pot să aibă însuşirile dorite de noi şi să se poarte ca şi cum le-ar avea într- adevăr sau prin care se pun în evidenţă părţile din expunerile scrise sau vorbite destinate să impresioneze în mod deosebit pe ascultători sau pe cititori. imitatie a stilului. a persuada etc. pentru a cita formula Concepte de bază : figură. GLOSAR: act locuţionar : act de emitere a unor enunţuri care include un act fonetic.) -declarative (acte prin care. Roland Barthes * Cu începere din antichitate. proverb. schimbare într-un anumit nivel al limbii. în general. deosebesc de expresiile non-figurate prin faptul că prezintă o modificare particulară. actele locuţionare nu depind de contextul comunicativ. reprezentând modificări în interiorul 36 37 . a convinge. orice discurs conţine figuri recunoaşterii acestuia de către publicul destinatar”). proprietate generală care se potriveşte tuturor frazelor şi tuturor combinaţiilor de cuvinte. care facilitează expresia poetică sau pe cea oratorică.Riffaterre** (Fontanier) 7. actele perlocuţionare pot fi desemnate de anumite verbe din seria a linişti. traduceri. grad zero (al scriiturii). cât şi al R: Îţi mulţumesc pentru telefon. În Retorica către Herennius 17 . a sintactică. Spre deosebire de actele ilocuţionare şi perlocuţionare. un act fatic – de rostire a unor cuvinte cu o anumită intonaţie şi într-o relaţie cu norma gramaticală. act perlocuţionar acte constituite de efectele pe care le produc enunţurile asupra receptorului. sigur. În virtutea calităţii de….” figură. persuasiv15 dar şi “mişcarea de la obişnuit la neobişnuit şi întoarcerea la un obişnuit de rang Alte interpretări considerau figura dintr-un punct de vedere mai apropiat de cel superior.) act ilocuţionar:tip de componentă astructurii unui act de vorbire care asociază conţinutului propoziţional al unui enuţ o forţă (forţa ilocuţionară) determinată de intenţiile comunicative ale emiţătorului. din perspectiva teoriei argumentării. pentru a asigura funcţionarea optimă a discursului retoric ne abatem de la calea obişnuită şi simplă"1. dar fiinţa lor nu poate fi conceptuală .). Majoritatea exerciţiilor se corelau cu părţile oraţiei/discursului clasic. trop (metasemem). în mod necesar. şi că figurile în general se ideii de formă cu care figura este asociată în mod constant şi tradiţional . retorică. sensul privilegiat în mod tradiţional considera figura drept "o schimbare raţională de În terminologia Retoricii generale12 propuse de Grupul μ . amplificare.text. a solicita. oricare ar fi ea. precis (pentru promisiuni) 2)indirect prin: a)strategii de evitare a imperativului de ex.negaţia (pentru refuz).vă declar căsătoriţi) Forţa ilocuţionară se exprimă 1)direct prin intermediul a) unor verbe ca a porunci. unitară ansamblul divers. mulţumirea etc. în ciuda diferenţelor dintre diversele taxonomii.). figură sintactică (metataxă). a mulţumi etc. a cere. un caracter secvenţial (fabulă. nobleţe. Figura reprezintă Figurile pot avea o funcţie cognitivă (“orice figură stă la dispoziţia cunoaşterii adevărului şi a "orice formă dată expresiei unui gând" şi atunci. dar expresiile figurate cunosc şi o modificare particulară care le este proprie. schemă şi figură trebuie înţeleasă ca "o schimbare făcută intenţionat în sens ori în cuvinte prin care Unii autori14 consideră că figurile . sau măcar identificată şi care poate juca un anumit rol în momentul inserării sale într-un discurs. “Limba exprimă. figura este privită ca o “…deviere de la uzul lingvistic normal. apărare/atac al unei legi etc. Astfel. Acestea se bazau pe imitaţie. numită Retorica a încercat de. de rostire a unor sunete. semn .Searle): -reprezentative (exprimă angajarea E faţă de adevărul aserţiunii : E frig afară. figură clasic㠖 “ se fac mai multe figuri de stil într-o zi de târg la Hală decât se fac în mai multe zile de semantică. stilul subliniaz㔠“Modul natural/obişnuit” de exprimare trebuie înţeles ca un mod simplu şi comun6 M. după felul în care Astfel. “Forma.) -expresive (exprimă o anumită stare psihologică sau o atitudine prezente atât la nivelul E. respingere. logică. diminuare. 28. figură de sunet (metaplasmă). analiză literară etc. variaţii stilistice etc. figura reprezintă o “unitate sens sau de limbaj în raport cu modelul obişnuit şi simplu de a se exprima" (şi în acest caz. Progymnasmata asemănătoare erau grupate împreună iar exerciţiile aveau . diferită ca grad de expresivitate ori persuasiune faţă de maniera comună de exprimare. (gymnasmata/declamaţii) reprezenta o componentă importantă a pedagogiei retorice clasice şi renascentiste. produsă de argumentul care o controlează”. într-un cadru instituţional. citire cu voce tare. Progymnasmata (gr.a lungul istoriei să armonizeze perspective diferite asupra termenului figură. naraţiune.Exerciţiile erau construite pe principiul amplificării ca strategie retorică generală de organizare a discursului. prin interogaţii introduse de verbe modale: Fă ce ţi-am spus!/ Vrei/poţi să faci ce ţi-am spus? b) strategii de mascare a refuzului prin evitarea apariţiei negaţiei în răspuns.) -directive (exprimă intenţia E de a-l determina pe R să facă o anumită acţiune : Închide uşa!) -comisive (exprimă angajarea E de a realiza o acţiune : Am să vin la întîlnire mâine. expresivitate. discurs. Clasificarea actelor ilocuţionare (J. sau mai nobile. retorice care nu “împodobesc” textul ci funcţionează ca vectori ai argumentării. “…nu mai există limbă dincoace de aceste figuri…” Statutul figurii nu a fost întotdeauna clar în spiritul tradiţiei retorice. trop constă în a semnifica ceva în virtutea construcţiei gramaticale. aşa cum corpurile au o atitudine diferită. orice retoric㔠13 .

gradaţie. retorica propune şi clasificări de a3) repetarea unor cuvinte cu rezonanţă apropiată dar cu sens diferit (paronime 21 tip: a4) sau verbală (ca în antanaclază22 ) b)accidentele fonetice. care determină întreaga diferenţㅔ De aceea . climax şi figurile de gândire (SENTENTIARUM EXORNATIONES). -: figuri referitoare la “alegerea şi potrivirea cuvintelor”(Genette îl citează în acest sens pe Tropii . tmeză. hiperbola . bazată sau nu pe simetrie (chiasm25 şi antimetateză26) şi cei care înfrumuseţează discursul (alegoria.constă în a distinge figuirile unele de altele prin atribuirea unei valori psihologice fiecăreia . astăzi. culturală . afectivitate]. reticenţa. antifraza. anacolut. climaxul. 40 41 . metonimia . uscată şi plată. distincţia dintre figurile formate -prin adăugare de elemente [anafora. şi a celui ionic-eolian. icenţă31. la limită. destinat să placă) sau argumentative (ca instrument eficace al unei intenţii persuasive). -: figuri care se privesc ordinea şi numărul cuvintelor din frază (sau figuri de construcţie). retoricii” care constă mai întâi dintr-o listă.o anume figură urmează să provoace un anumit. străbună a Codul retoricii are sarcina “să inventarieze repertoriul figurilor şi să-I atribuie fiecăreia valoarea de semanticii şi a stilisticii moderne. acre discursul…se îndepărtează mai mult sau mai puţin de ceea ce ar fi fost Genette consideră49 c㠓pentru noi. Alt tip de clasare 37–cel semiologic. care constă tocmai (cel puţin pentru moment) în “Se ştie.sentiment- -seria metonimică :metonimia. şi ea supusă O ultimă etapă ar putea-o constitui refacerea globală a discursului prin “grila” pe care au stabilit-o unor neîncetate modificări. apoi dintr-o clasificare a acestora după formă şi valoare. palindromul). în diferitele sale feluri de a semnifica şi de a exprima celei dintâi. şi al conţinutului. Retorica figurilor are ambiţia să stabilească un cod al conotaţiilor literare. enigma. antanaclază) -: figuri de cuvinte considerate în ceea ce priveşte forma lor (sau figuri de dicţie). şi există un mod de a o reda (Domairon40). opera retoricii nu mai are. decât un interes istoric (de altfel subestimat). repetiţie (epanalepsa28 anafora).loc de origine. sincopa ) 23. (metasememe în terminologia Grupul μ). deliberarea. parigmenon. arată că De cele mai multe ori succesul şi eficienţa acestor discursuri depinde de alegerea figurilor. culminând cu topica. movere). între aceste cuvinte şi cele pe care cititorul le percepe mental dincolo de ele “într-o perpetuă receptorul percepe figurile retorice ca un atentat la “logica bunului simţ” atît în planul expresiei cât depăşire a lucrului scris” 44. care este comună atât poeţilor buni. dispositio (arta de a figură nu mai are ca funcţie decât să notifice.permutare (ca în inversiune 24). a emoţiona/ docere. retorica se preocupă prea puţin de originalitatea sau de noutatea figurilor. cât şi încadrarea acestora într-o categorie sau alta. În perspectiva lui CICERO relaţia discurs figurat cu cele trei genuri de stil (simplu . -tropi de un cuvânt (metonimie. un corp propriu-zis: el nu este deci propriu-zis o “Idealul retoricii. polisindet. . oximoronul. formele sunt întorsăturile…prin dramă. asindet) b) morfologic. epopee ”. mai mult sau mai puţin asimilabile cu figurile de gândire a1) vocalice sau consonantice (aliteraţia. antiteza.Genette o consideră centrală în istoria figurilor este “de ce figura semnifică mai Eficienţa textului publicitar şi a discursului politic se datorează în mare măsură stilului înţeles ca mult decât expresia literală”. -figuri de cuvinte considerate în ceea ce priveşte semnificaţia lor (sau tropi). -figuri care se raportează la enunţ în întregul său (sau figuri de gândire). inversiune Clasificarea36 cea mai simplă şi adecvată se referă însă la formele vizate: -figuri sintactico-lexicale sau figuri sintactice care au implicaţii semantice (poliptoton. dislocare. care sunt “Discursul. că acest fenomen al gradului zero41 cînd refuzul retoricii48. măsurat şi înalt) se raportează la funcţiile discursului (a 2. paronomaza. pleonasmul.retorică a compoziţiei) şi mai ales inventio (arta de a găsi o poart㠓46 argumente. alegorie29. Existenţa unei figuri zero. şi să semnifice literatura. anticlimaxul. ironie ). Figuri de sunet 18 (metaplasme în terminologia Grupul μ) sunt legate de nivelul sonor al Autorii Retoricii generale 35 disting patru clase : discursului (substanţa sonoră). 1818 G. Recunoaşterea discursului ca ansamblu de semne. portretul. adică un sens. în felul său propriu. şi metaforă32). şi care. a cărui principală resursă o constituie figurile. cu totul altfel stau lucrurile în ceea ce priveşte actualitatea figurilor în discursul o absenţă de semnificant indică limpede un semnificat cunoscut. Această subclasă este reprezentată de toate procedeele de deformare a a)funcţional . Problema pe care G. Figurile de construcţie sau figurile sintactice legate de structura frazei . limbajul retoricii este îndeajuns de saturat de figuri pentru ac un loc vid să Studiul figurilor retorice este de mare interes atât pentru decriptarea50 cât şi pentru compunerea desemneze un sens plin: retorica este un sistem al figurilor) 42. texturii discursive. luându-se în considerare un număr restrâns de operaţii elementare. bazată pe contiguitate logică cauză-efect. 1.evitarae figurilor într-iun cuvânt şi a repetiţiilor. [caracteristică a enunţului la nivelul emoţional. percepute în cazul unei comunicări eficiente ca aparţinând simultan structurii şi funcţional. hiperbola ) -sustragere (elipsa27. Căutarea temeiului situaţiei paradoxale se bazează pe credibilitatea pe care o De aceea. fiecare retorică. hipalagă. este considerată şi numită adesea dintr-o prea mare comoditate conotaţie . însărcinează limbajul nu numai să-I “exprime gândirea”. calamburul. dar care va fi tot mai mult organizată într-un sistem coerent şi figurile retorice . paronomaza ] -construcţii sintactice (care există şi în limbajul curent) : asindet. prosopopeea34. 38 39 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII FIGURILE RETORICE FIGURILE RETORICE Aceste retorici clasice tratează în esenţă (uneori în exclusivitate) despre acea parte a artei de a vorbi şi de a scrie. începând cu Quintilian. e nevoie de un cod organizat de alternanţe vocalice pentru ca lipsa vocalei să aibă o funcţie distinctivă. sensuri şi semnificaţii care depinde în mod existenţa sa depinde în întregime de conştiinţa pe care o capătă sau nu cititorul în legătură cu esenial de competenţa lingvistică a receptorului. zeugmă. nu o privesc47. rima etc.fie expresivă (o anumită figură este dictată de un anumit sentiment). fără încetare remaniată. ironia. litotă30 . repertoriul temelor).METAPLASME sau figuri formale În cadrul acestei clase se disting: -METATEXELE sau figuri de sintaxă a) figuri de sunet propriu-zise: -METASEMEME sau figuri care conţin modificări semantice. eufemismul. sub acest raport. discursul figurat urmărind să producă un efect asupra auditoriului şi tinând. chiar calităţi ale vorbirii individuale.) 19 a2)-silabice (ca în paronomaza 20 ) În afară de acesată împărţire care ţine seama de nivelul figurilor. a celui atic. aranjamente de cuvinte în frază sau de fraze în perioadă (repetiţie. oratorică etc-. O dată ieşită din vorbirea vie a invenţiei personale şi intrată în codul tradiţiei. nu este. Dar are totuşi. antonomaza. infailibil al existenţei unui sistem :deoarece. dintr-o perspectivă identitară : “Figura nu e deci nimic altcev adecât un sentiment al figurii. să se desemneze pe sine însuşi ca limbaj literar. ambiguitatea discursului ce i se propune. apocopa. iar pilot. -: figuri referitoare la o frază întreagă (sau figuri de stil). adesea prezenţa lor nu este sesizată din În acest fel se ajunge la problema existenţei unui “Cerc hermeneutic” în retorică: valoarea perspectiva realizării legăturii biunivoce termen-concept. asindet. s-a propus. conform semnificantului (afereza.Analiza situaţiei paradoxale care se instalează ca urmare a prezenţei figurilor retorice în text. ci şi să notifice o calitate epică. normei 4. jurnalistic şi politic).. în ceea ce priveşte conţinutul exprimarea simplă şi comună Fontanier: Commentaire raisonné des Tropes său. prosopopeea. lirică. Figuri semantice -tropi.Jakobson propune clasificarea figurilor semantice în: -impresivă . unei figuri nu e dată de cuvintele care o compun. tabloul .care se bazează pe relaţia culturale. sinecdoca. Principalele mecanisme prin care se realizează sunt: Quintilian distinge între tropii care contribuie la exprimarea ideii (metafora.lingvistica: literatura modernă îşi are retorica sa proprie. Tehnica acestor impuneri de sens poate fi redusă la ceea ce manieră de a marca personalitatea emiţătorului prin folosirea unor procedee ale expresivităţii semiologia modernă numeşte conotaţie 45.(metalogisme în terminologia Grupul μ). parabola. aluzie istorică. corpuri…Figurile discursului sunt trăsăturile. şi care se poate exprima printr-o mică frază didactică.fie îmbinând ambele perspective . RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII FIGURILE RETORICE FIGURILE RETORICE sintagmei. în parte numite şi tropi realizate prin repetarea unor elemente -METALOGISME. având valoare de figură a sublimului. logice . -prin schimbarea ordinii cuvintelor [antiteza. -seria metaforică : metafora explictă sau implicită. a plăcea. este semnul public (în special în cel publicitar. . instrumentul unui consens general din perspectiva spiritului clasic va fi “codul acordă receptorul autorului discursului. se împart în Fontanier) (sau figuri de elocvenţă) -tropi de mai multe cuvinte (personificare. dar întotdeauna socotită drept exhaustivă. zeugma ] -figuri propriu-zise (paralelismul sintactic. parenteaza] DSL propune pentru acesată grupă următoarele subcategorii : -prin suprimare [asindet.De fiecare dată când foloseşte o figură recunoscută prin cod. după exemplul lingvisticii. “ discursurilor. În concepţia lui Paulhan 51 decriptarea este un proces care se desfăşoară în etape52 : sau. simbolul Alte interpretări38 acordă mai mică importanţă afectivităţii şi mai mare interes imaginaţiei. dacă îl considerăm din punctul de vedere al cuvintelor care îl transmit sufletului prin sensuri. etc. sau ceea ce R. metateza. asonanţa. o sintagmă sau o frază : alegoria. cât şi celor proşti. teoriei retorice. comparaţia. în care folosirea dialectului doric însemna în mod absolut lirism. enumerarea. epitetul. Nu trebuie uitat însă de existenţa celorlalte părţi ale retoricii antice. paradoxul.(metataxe în instrui. delectare.Figurile de gândire. hiperbat. clasificările au suferit în permanenţă modificări care privesc atât numărul figurilor . perifraza. scriitorul îşi structura discursului. din moment ce ea depinde de o distanţă (ecart) 2.Unii autori39 afirmă în această privinţă c㠓există o “gândire”. Această retorică a expresiei. identificaţi ca atare de Quintilian. valoarea poate fi: Dintr-o altă perspectivă. pe care anticii o numeau elocutio (vezi cursul III). retoricienii pun accentul pe funcţiile sale estetice (ca ornament c) jocuri de cuvinte care se bazează pe procedee cu implicaţii semantice (anagrama. de elocuţie şi stil. R. ar fi să organizeze limbajul literar ca pe o a doua limbă în interiorul figură. adică despre tot ceea ce este legat de Concluzii stil. calitatea poetică a discursului care combina marile unităţi ale discursului. personificarea. sinereza.produs. . ” 43 Această etapă nu presupune identificarea figurilor retorice. elipsă.Genette redefineşte statutul de sistem al retoricii prin raportare la exemple din cadrul ştiinţei – Dacă în epoca actual㠓funcţia auto-semnificantă a Literaturii nu mai trece prin codul figurilor. în care evidenţa semnelor s-ar impune cu tot atâta strălucire ca şi sistemul dialectal al ceva analog cu diferenţele de formă şi de trăsături existente în adevăratele poeziei greceşti. deliberarea35 Astazi se acceptă următoarea clasificare: De-a lungul timpului. repetiţia ). de Dumarsais. a figurilor admise. apostrofa33. în funcţie de caracterul devierii impus expresiei. 3. terminologia Grupul μ). care nu se adresează decât inteligenţei sufletului. oratorului cu discursul său şi afectează structuri mai extinse ale textului (întreg discursul) şi nu doar un cuvânt. şi 1. sinecdoca.Barthes a Figurile retorice sunt legate strâns de modul de a exprima logosul şi apar ca elemente intrinseci în numit semnele literaturii. retorică a conţinutului.

“Pentru a mijloci comunicarea retorică o figură trebuie să aibă disponibilităţi de reflecţie De efect (răzbunarea mâinii) rezonabilă (!)” şi depind de contextul situaţional (“o figură recognoscibilă în structura sa nu produce De conţinut (Cerul pentru Dumnezeu) în chip necesar. Vezi Gheorghe Mihai.Astfel.licenţă : figură retorică des folosită în oratorie pentru a exprima în mod liber o idee care poate 6. şi moduri de a vorbi simple şi comune.Dacă poezia este 38. şi nici măcar întreaga poezie. de vreme ce se referă deopotrivă. [Grupul μ. că figurile apar şi în limbajul comun dar orientarea clasificatoare. p96) retorica sa. elevate ar fi o lipsă de gust. poţi detalii. Genette a numit efectul unei “mişcări .94 [Aristotel. p. a sunetului şi a literei). Editura Univers. de ape şi iarăşi de 1. Editura Univers. Se admite. Asupra acestui lucru atrăsese atenţia şi Aristotel.Genette încearcă să precizeze statutul semantic al figurii prin îndepărtarea unor confuzii la indică nimic asupra valorii semnificante a figurii sau a grupurilor de figuri considerate. (G.Bucureşti. Gramatică. nivelul trăsăturilor diferenţiatoare : “ …definiţia figurii ca deviere faţă de uzaj se bazează pe o confuzie între uzaj şi literalitate : 37. aş fi scris corabie. Poetica. e evident că. o figură care nu susţine “natural” discursul argumentativ este mai degrabă figură de stil . p. Figuri II(1969). progresivă (şi supărătoare). Nimic mai marcat decât acesată simplitate: este figura însăşi. şi verbul. cât de mult aceste prezent în imaginaţie decât al ideii principale.Genette. dar este în retorica ceea ce am numi azstăzi un grad zero. absenţă.326-327 De loc de origine (Porticul pentru filozofia stoică) 17. Aristotel. afirmând c㠓ele fac parte deviere de la limbă. printr-o asemănare la metaforă. Ad Herennium De semn (Tron pentru monarhie) 18. scuză (iertaţi- e să fie limpede. printr-o atenuare la litotă. G. iar o teorie a figurilor ar face obiectul a ceea ce G.Quintilian. desemnarea corăbiei un detaliu material. asonanţă (vocala accentuată : căci unde ajunge nu-I hotar. XXI 1457b7 lui Aristotel p. argoul. Bucureşti. a lăsa să se înţeleagă mai mult decât se spune : Măriuca. 1996. p.86 33. Figuri.Orat. dacă aş fi vrut să spun corabie. pasiunii. şi întreg). 1998. în orice situaţie. îl descrie în chip mai agreabile şi mai energic”.“vrăjitorie evocatoare : cuvintele reînvie în carne şi 23. scuzaţi. 1990] 31. 2.Genette Figuri. 1978. asemeni. autorul vrea să spună. -repetiţia: omului pasionat îi place să se repete.”S-ar putea obiecta că stilul figurat nu reprezintă în întregul stil. pe măsură ce observaţia înaintează. Dumarsais asociază originea sensurilor figurate cu gustul care dirijează imaginaţia spre în limba primitivă a fiinţei reale)a ideii. pentru că alege un anumit detaliu (pânză) mai degrabă decât un altul (coca sau 42. . ce dă primul impuls frazei”53 24. mizeria filozofiei 26. sau a personajului . 1978. Astfel. Manuel classique pour […caracteristica metaforei tocmai asta este : că exprimă lucruri cu noimă punând laolaltă l’etude desTropes. în timp ce figura are: iată-ne revenind la definiţia Se poate vorbi despre existenţa unor termeni. căutând pretutindeni ajutor etc. după ce s-au apropiat astfel de un centru comun..94. substantivul. “Când folosesc cuvântul voile pentru a desemna o pânză de corabie. Bucureşti.figuri prin prin consonanţă (aliteraţia) Figures III. profiundă cu însăşi condiţia limbii şi se sprijină pe teoria lui De Brosses expusă în Traite de -hiperbat (inversiune): emoţia răstoarnă ordinea lucrurilor. Bucureşti. limba este deviere în raport cu totul şi mai ales cu ea din limbajul pe care Natura îl inspiră tuturor oamenilor” şi-şi argumentează poziţia prin abundenţa însăşi. oricât de Mare ar fi arbitrariul…Când ai străpuns acel mister dificil (al unirii. care se constituie orice limbaj poate părea simplă sofistică. şi ca figură. el nu G. 39. “adică semnul unei pasiuni pănză.88 ). Poetica. deviază din multe elemente ale conjuncturii.88) moment ce ea traduce semnificaţiile în termeni de determinism. 34. Figura poate să intre în uz fără să-şi piardă caracterul figurat (limba comună are şi ea Bucureşti. Retorică generală. Ediţia a III-a îngrijită de Stella Editura Univers. a semnificanţi (fonic şi grafic): “Oricâte devieri ar fi în compunerea limblor. sau contiguitate . Bucureşti.87) Petecel] este definită ca "trecerea [epiphora] asupra unui obiect a numelui altui obiect " 7. p89) -figuri prin extensie (epitet ) 12. traducere şi comentarii de D. IX. figurile reflectând un decupaj particular al realităţii : “numele ideii accesorii este adesea mai recunoaşte fără uimire. II. Gheorghe Mihai. iar ideea accesorie.. Editura Univers. de 1978. op. p. Des Figures du Discours autres que les Tropes. Pippidi. Figurile de cuvânt sau fonologice Privitoare la legătura fizic/psihic (inima pentru iubire) 19. 1804 Sobrietatea absolută a expresiei este marca unei extreme elevaţii a gândirii: “”Sentimentele sublime 45. literal la pânză. prezentând sensurile drept cauze Şi schiţează condiţiile de existenţăa le figurii: şi/sau efecte. Retorica tradiţională şi retorici moderne. fără să cadă în comun] mă pentru îndrăzneală. Obigatorie şi rezervată: s-o foloseşti ca să exprimi sentimente sau situaţii mai puţin (desemnarea acestui concept este lipsită de ambiguitate): avem de-a face aici cu o simplă denotaţie. Genette reia discuţia despre statutul figurii ca deviere în relaţie -epanortoza: omul pasionat îşi corectează neîncetat vorbirea pentru a-I spori forţa. ea existăîn mod ambiguă. şi El propune în consecinţă o clasificare a figurilor din perspectiva imaginaţiei şi.cit. dar îngăduită în metaforă). ei cinară . acelaşi efect retoric”). figura poate cea a cititorului : “de vreme ce nu vorbim aproape niciodată decât pentru ca să ne comunicăm fi comună dar nu poate fi simplă.Acest specific formal al figurilor a impus perspectiva taxonomică adoptată de tradiţia retorică. 1978. 1.M. Bucureşti. afereză: ‘Culae (Niculae).Genette Figuri. şi a cărui valoare este perfect cunoscută. Editura Univers. traduttore . DSL 30. 1998.personificare extinsă taxonomică a retoricii se bazează pe o teorie a figurilor ca “ansamblu de operaţii discursive de 35. p. ca spaţiu intern al limbajului (G. nou printr-un sistem de derivaţie…”. Bucureşti. Bucureşti.87 Bucureşti. la corabie. Gérard. Editura All.(G. 14. Bucureşti. Aceste formule pot “Spiritul retoricii se află în întregime în această conştiinţă a unui hiatus posibil între limbajul real deveni ticuri în exprimare (sunt frecvente în discursul televizat “liber”/live).mi exprimarea. abstracte (de exemplu. Des Tropes. Simplul nu este neapărat comun şi invers. adică un semn definit prin absenţa deci întregul prin mijlocirea părţii. adică să-I dăm carcateristicile sentimentelor noastre (Lamy)”. ) 40. RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII FIGURILE RETORICE FIGURILE RETORICE 22. p. idee. 1978.). propăşire/prăbuşire – în discursul de învestitură (Ilie Şerbănescu) 42 43 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII FIGURILE RETORICE FIGURILE RETORICE Trebuie spus despre acest tip de clasare că reprezintă o sistematizare de ordin pur logic. desemnând obiectul prin mai patru lucruri. Genette. ca în aliteraţie (consoane. Expresia simplă şi comună nu are formă. Editura Univers. Editura Univers. Fontanier împarte figuri de elocvenţă în : Univers.Genette este considerat unul dintre principalii reprezentanţi ai analizei structurale şi al teoriei catargul)” (G. afacerile sunt afaceri .). o “idee accesorie ” . Fontanier împarte metonimiile (sau tropii prin corespondenţă . p. 1978. "Arta oratoriei. p.Genette în Figuri. dacă pot să spun aşa etc. 1978. şi nu ideea principală. veşmânt străveziu care îl acoperă şi îl derivările . 1978. 1827 Poetica. moartea în Mioriţa) 4. Seuil. 11-13). 1978. în general. apocopă: de la mine pîn’la tine) oase. de vreme ce ea este purtătoare deopotrivă de prezenţă şi de sentimentele şi ideile. -hipotipoza: prezenţa obsedantă a obiectului iubit Într-o notă la pagina 239. 1978. Fontanier: Commentaire raisonné des Tropes de Dumarsais. sinecdocă.36 )]. (G.figuri prin legătură (abrupţia : figură cu legătură -zero) seculare de reducere a retoricii”. cu de aur vase. cu desăvârşire obligatorie . analiza şi respingerea motivelor detaliu”. în cursul istoriei limbilor dintre obiect.p. Stilul este în formularea inspirată a lui Genette . Quintilian. linguri 25. a simplă convenţie socială.Genette Figuri. nu-mi era urâtă (Creangă) 5.”[Ion Coteanu. Paris. printr-o 44 45 . Bucureşti. formelor literare. dar retorica defineşte un uzaj literar care seamănă mai mult cu o limbă decît cu o Genette consideră că în acest caz este vorba de o “semiologie inconştientă sau mascat㔠din vorbire)” (G.Genette Figuri. ce diferă pentru fiecare tip de figură (printr-un detaliu la 44. de exemplu] Ale lucrului (peruca pentru omul care o poartă) 20. (cel al poetului) şi un limbaj virtual (cel care ar fi folosit exprimarea simplă şi comună) pe care este 32.. repetare simultan cu interpunerea unor segmente interpunere : de munţi . vizând efectiv. Inst.VIII. Editura Univers. Hugh Blair (vezi cursul II) este adeptul originii naturale a figurilor. în terminologia lui 327 Jakobson) în : 15. “din moment ce este postulat acordul dintre starea de spirit a autorului. stilistică.Genette Figuri. XXII 1458 a 26-29] 8. 1818. de ape . Figuri III(1972) Genette surprinde în continuare esenţa figurii care constă în : 43. 35. de aproape borş cu ştir 28. după părerea lui tropilor în limbile “primitive” (G. Editura Univers. deci şi ordinea cuvintelor la formation mecanique des langues din 1765 : -distribuţia: sunt enumerate părţile ce alcătuiesc obiectul pasiunii ” Această trimitere la devierea (ecart) stilistică la devierea (ecartement) pe -apostrofa : omul emoţionat se răsuceşte în toate părţile. munţi. retoricul Lamy din perspectivă carteziană supralicitează interpretarea psihologică 1)semnificantul prezent este “literalizat” de o conştiinţă antiretorică : cînd scriu vreau să spun (afectivă) a figurilor. Geneza spune “Şi se făcu arbitrară (nu există nici un raport natural între cuvânr şi lucru). Editura IRI. . silabe accentuate) sau în Patronale (Penaţii pentru casă). în măreţia sa substanţială. pentru ca discursul nostru să fie eficace trebuie să-l figurăm. Editura retoricieni. G. absurdităţi (procedare imposibilă în vorbirea obişnuită. p. care sunt legate între ele printr-o lumină”.” (G. Dumarsais. cuvinte -valiză etc.Genette Figuri. de departe trandafir. Filozofia mizeriei. p97). 1974] 10. Vezi clasificare naturală . Bucureşti. vezi Metonimii prin cauză (Bachus pentru vin) distincţia retorică /stilistică De instrument (o pană măiastră pentru un scriitor bun) 16. o corabie. înger al mişcării. 2) semnificantul absent nu poate fi identificat. cine-mparte . Retoricii generale propuse de Grupul μ . compoziţie. opere principale : Figuri I (1966). J-P-Sartre. Gérard. această semnificaţie este mult mai bogată şi mai complexă: ea este că retorica mai cunpoaşte de asemenea stilul simplu (…absenţa riguroasă de figuri. poezia se face critică şi critica poezie BIBLIOGRAFIE ŞI NOTE: 27.(ceea ce distincte” : echivalează de fapt cu o traducere în limbajul literal) -elipsa : o pasiune violentă vorbeşte atât de repede încât cuvintele nu o pot urma. abstractă (cuvântul desemnează nu un lucru ci un concept) şi univocă sublimului.97-98. adjectivul. prin sinecdocă (parte pentru 41.metafora în Poetica. Editura Univers. folosirea unei metafore sau a unui simbol în discursul narativ pentru expunerea unei idei 3. citat de G.De Brosses desemnează prin acest termen separarea. Rhétorique française. parte-şi face 21. şi.Voi sunteţi urmaşii Romei 9. de ajuns să-l restabilim prin gândire pentru a delimita un spaţiu de figură”. . de vreme ce alege pentru de semn.Genette Figuri. iar omului mânios să lovească de mai multe ori. ea este concretă şi motivată. Editura Univers. XXII : darul cel mai de preţ al graiului şoca auditoriul. această smenificaţie este sunt întotdeauna redate prin expresia cea mai simplă (Domairon).Genette Figuri.326. 1978. Bucureşti. Dar dacă folosesc acelaşi cuvânt voile pentru a desemna. Trouducteur (Céline ) colorează. care ar conduce la o retoric㠓restrâns㔠(La rhetorique restreinte. traditore. Studiu introductiv. figura dispare atunci când : În acest sens.martor pentru subdiviziuni din perspectiva unor figurii ca distanţă dintre semn şi sens. Editura Ştiinţifică. pe de altă parte . Bucureşti .Genette Figuri. 6 29. ajunge să caute în figuri “caracterul” acesteia. Enunţarea acesteia este pregătită în general de o formulă de atenuare. Domairon.95 “… această motivaţie. Situations. 1730 36.figuri prin deducţie (sinionimia ) 13. p. 11. ediţia a doua remaniată în 1822. Figuri.

99 cu o masă un cuvînt rezervat corpului fiinţelor şi abate acest cuv de la semnificaţia sa În aceste condiţii. Editura Univers. semnificaţia proprie a acestui cuvânt" Relaţia dintre forma expresiei şi forma conţinutului: substanţa este manifestarea formei în materie(Hjelmslev) Forma considerată ca relativ echivalentă expresiei şi opusă sensului (conţinutului) : (L.Genette Figuri.p. în sine). complimentul. complimentul.15-16 1953] şi desemnează punctul de referinţă. deci avem de-a face cu o sinecdocă. de vreme ce foloseşte în legătură 49.) este însuşi sufletul figurii. citat de Genette. şi deci “o reproşul ." (Benveniste). limbajul ştiinţific pare a se apropia cel mai mult de gradul stilistic **Riffaterre. analizat atât de lingvistică. Dar “Ideea de a-I reînvia codul pentru a-l aplica la literatura noastră ar fi un anacronism catacreza nu este un trop –figură din moment ce nu pot propune nici o traducere a steril. lauda. concluzia ar fi : iniţială. RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII FIGURILE RETORICE FIGURILE RETORICE exagerare la hiperbolă etc. imagine acustică) şi un semnificat (concept). Editura Univers. pasiunile pot să izbucnească. video. Atunci. posografia şi 345 topografia. Cluj.Genette Figuri. reproşul . Editura Univers. cunoscând numeroase interpretări (termen-martor).Genette Figuri. “Ceea ce putem reţine din vechea retorică nu este deci conţinutul. “Ea se interesează doar de calitatea şi de universalitatea semnelor poetice. lauda. Le Nouveau Commerce. G. Editura Univers. Triunghiul semiotic propus de Ogden şi Richards ilustrează relaţia semnului lingvistic cu realitatea extralingvistică. Genette consideră statutul metaforei lexicalizate din perspectiva raportului diacronie-sincronie: Vezi în acest sens şi în viziunea lui Ion Barbu. partea a 4-a. Flammarion “zero”. falsă naivitate. . Alte interpretări ale discursului vizează echivalenţa sa cu . Abaterile de la uzul lingvistic normal se pot înregistra la orice nivel : accent. Forma retorică este o suprafaţă.. impusă de folosirea acelei figuri. …insulta. Bucureşti. sau de gingăşie şi de blîndeţe.textul este identificat adesea cu discursul scris (în special cu opera literară). adică limba tuturor ca mijloc de expresie şi acţiune”. falsă interogaţie etc. de faptul de a regăsi Catacreza este un trop impus de lipsa cuvântului propriu. iar prezenţa ei reprezintă o “Fontanier se întreab㠓deci sentimentul face figura?” Dar atunci.269-322 într-un mod care impresionează puternic spiritul”. din lipsă de alt cuvinte: ea nu interesează codul sincronic al figurile vechii retorici: dar sistemul s-a dezacordat. motivaţiei prin detaliu . căci în sensul cel mai riguros nu există textul său aparent. 1978.textul se află de cele mai multe ori în relaţie de sinonimie cu temenul “discurs”.p. Bucureşti. Discursul puterii. care susşine că obiectul stilisticii este “studiul limbajului tuturor. dar vertiginos. Op. G. a) textul (în cadrul căreia perspectiva comunicaţională şi cea tematică coincid în general . Bucureşti. reprezintă o constantă semantică care se distinge în ansamblul de variabile ale semnificaţiei. poezia ca “joc secund. la care se raportează exprimările marcate stilistic. trop= figură cu schimbare de sens. devierea sensibilă imprimată semnificaţiei.Bloomfield) grad zero (al scriiturii) Conceptul a fost introdus de Roland Barthes.Genette Figuri. Genette recunoaşte anumite inconsecvenţe : forma. cît şi de retorică. făcând perceptibilă prezenţa unui semnificant (pânză) şi totodată absenţa unui alt semnificant (corabie)” . 48 49 . semantică.90). Cominaţia nu este deci decât o pretinsă semnificantului prezent şi ale semnificantului absent…numai expresia figurată este prevăzută cu o figură”. blamul.Genette Figuri. drept o figură : limbaj” “f igură prin care prezentăm imaginea unui obiect”(Domairon). Paris. Competenţă comunicativă presupune Sens este un concept ambiguu prin excelenţă . mulţumirea. reprezentată de Leo Spitzer în filiaţia lui Benedetto Croce şi K. nonverbal. obiectul gramaticii. Editura Univers. lexicologie. 1978. Le poeme de haschisch.97-98 violenţă. Vossler. transfer al unui cuvânt în afara sferei sale conceptuale. “ Şi adaugă concesiv: În privinţa delimitărilor impuse în sistemul figurilor de criteriul funcţional al traductibilităţii. ci exemplul său. Baudelaire .p. pe care Paulhan a numit-o “Teroarea. 1999. interacţionale şi culturale de către Majoritatea lingviştilor sunt de acord cu definiţia conform căreia sensul este rezultatul unei un vorbitor nativ al unei limbi. sfatul. în sensul că se îndepărteză de limbajul neutru printr-un anume efect de diferenţiere şi de excentricitate. 1971.” (G. 53. atribuirea expresivitate caracteristică a enunţului la nivelul emoţional. Roland 1994. Editura Echinox. Editura Univers. consideră că orice afectare a stării psihice normale determină . (G. Essais de stylistique structurale. Competenţă lingvistică reprezintă un termen-martor al gândirii lui N. ca un filigran sau un palimpsest.Cf. anumită modalitate de viziune sau de intenţie”. 52. aparent abuzive. 1978. (limba).p. text melodic/muzical etc. Semnificaţie concept ce desemnează . p. Bucureşti. (G. situaţional ) Sens : ansamblu de unităţi semnificative care pot exista şi independent de enunţ. pe spaţiul îngust.94).328- Domairon facee din descriere un gen ale cărui patru specii sunt : hipotipoza. acelaşi sens. a acestui criteriu funcţional (orice figură este traductibilă) ne poate semnelor. în plan expresiv. 1978. blamul. Traite des tropes.” Insulta. în terminologia Text: anglo-saxonă).” “Catacreza picior de masă este într-adevăr un trop. Semnificaţia este un concept interdisciplinar (semantică. linguşeala. conştientă sau nu. nu întotdeauna clar delimitate: locutor şi un auditor. sintaxă. 54.] Semn _reuniunea (şi relaţia) dintre semnificant şi semnificat. în măsura în care el reflectă nu ideile. piciorul mesei. (G. Constantin Sălăvăstru. formă. de -în semiotică. p. Discurs : termen complex care poate fi definit ca terminologie şi pentru alte discipline nelingvistice. între două sensuri ale aceluiaşi cuvânt: între două limbajuri ale aceluiaşi Descrierea era considerată în epoca clasică. Bucureşti. Institutul European. text desemnează orice tip de unitate semiotică discursivă ( text cinematografic. care se deschide între două cuvinte cu explica anumite anexări. căruia i se atribuie mai multe definiţii. are caracter binar (Saussure) fiind un intermediar între gândire şi sunete (reuniunea interdependentă între un semnificant (complex sonor. Editura Univers. Chomsky. o îndepărtare de la uzul lingvistic normal iar orice abatere de la uzul lingvistic normal poate fi interpretată ca un indicator al unei emoţii. genetică sau literară .p. atâtea figuri noi câte sentimente sau pasiuni diferite există. sunt “Un semn sau o suită de semne lingvistice nu alcătuiesc decât o linie. text exemplu în cazul comunicării scrise ). etopeea. lexicografie. Bucureşti. pragmatică) iar realizarea sa se face în şi prin context (verbal. M. aparent timide. ţi în această calittae ea interesează istoria limbii (perspectiv diacronică). există tot semnificaţie secundă. “ Stilul este desigur o deviere. ele nu sunt deci traductibile. un ansamblu de varaibile semantice care se realizează numai în discurs prin enunţare. sfatul.). . Retorica este legată de această dublicitate a limbajului “ decât figuri de expresie) nu poate fi considerată ca atare decât dacă este simulată sau afectată (falsă Statutul metaforelor lexicalizate de tipul catacrezei (foaie de hârtie. Paris. cum ar fi plasarea cominaţiei ( =proferare de ameninţări) printre figurile de gândire . Competenţă comunicativă asigură adecvarea la contexte de articulaţii a gândirii şi a materiei fonice în acdrul unui sistem lingvistic dat. îndemnul.99).p.Genette Figuri. G. afectivitate unei noi semnificaţii unui cuvânt izolat "se atribuie unui cuvânt o semnificaţie care nu este formă :forma ca decupaj al realităţii (Saussure).” G. GLOSAR: Genette remarcă faptul că libertatea de instaurare a figurilor are anumite limite: cele pe care le impune criteriul implicit (traductibilitatea). plângerea…vor fi tot atâtea figuri pe care va trebui fără îndoială să le clasificăm după trăsăturile lor distinctive de răutate şi de 46. este forţată. ideea sa paradoxală asupra Literaturii ca ordine întemeiată pe ambiguitatea “Aplicarea.” a dispărut odată cu reţeaua de relaţii ce le articula în acest sistem. sau câte moduri Aceasta voile în loc de corabie înseamnă o denotaţie şi simultan o conotaţie a diferite în care sentimentele. din punctul de vedere al conţinutului lor afectiv. şi intenţia locutorului de a-l influenţa pe celălalt. cunoaşterea internalizată a sistemului de norme/reguli lingvistice.p. (deoarece unitate comunicaţională. Bally. 1978. discursul reprezintă "o enunţare ce presupune un Concept multivalent. şi funcţia semnificantă a figurilor retoricii. 47. şi această formă lineară face conţinuturi şi nu moduri de exprimare. Stilistica individuală. *Barthes. Traite des Figures ou la Rhetorique decryptee. interpretarea textului este ca secvenţă lingvistică scrisă sau vorbită formând o discursuri centrate în jurul unei singure teme şi alcătuite fiecare din mai multe texte. c㠓expresivitatea tulbură linearittaea limbajului. din perspectiva comunicării.) este amplu concesie. Editura Univers. linguşeala.92). -ansamblu de enunţuri ale unui emiţător. fiecare replică a schimbului conversaţional constituie o unitate comunicaţională. şi deci un text. b) un ansamblu de texte (conversaţie) care ilustrează o interacţiune între două sau mai multe -în pragmatică. 50 În terminologia lui Jean Paulhan. spune în Langage et vie. nu sensuri. şi anumite refuzuri.Bary afirma că la nivelul secund al sistemului (literatura) transparenţa şi rigoarea care-l caracterizează pe primul ”natura este mai fertilă în lucruri decît suntem noi în termeni”. 1977 fiind absente) în timp ce hipotipoza :se preface că ni le pune (pe cele absente) în faţa ochilor dar 51. Şi aceasta nu pentru că nu am putea regăsi în unele texte moderne toate cuvântului picior . ale retoricii. voinţa. competenţă anumite erori.278 stilistică: disciplină lingvistică al cărei obiect de studiu îl reprezintă faptele de expresie ale limbajului organizat. comunicare specifice.cit. mai pur” 48. oferta. 1978.).99 Bally . pentru că numai ea închide un spaţiu” “Orice figură este traductibilă şi îşi poartă cu sine traducerea.p. p. sentimentele. în : Du Lamy o vede ca o variantă atenuată a hipotipozei (descrierea vorbeşte despre lucruri absente ca Marsais. pronunţie. care se referă la cunoaşterea internalizată a sistemului de norme/reguli specific unei 46 47 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII FIGURILE RETORICE FIGURILE RETORICE limbi de către comunitatea de vorbitori nativi ai acesteia. cererea. 1978. 1978. Conceptul reprezintă obiect de studiu pentru semantică. cea pe care o delimitează cele două linii ale “Traducem cuvinte. impulsiunile. Plăcerea textului. morfologie. care se referă la un subiect unic (topic. caracterizat prin absenţa figurilor. ci emoţiile.321-328. Clasificările din anumite perioade au pus în evidenţă Competenţă termen care apare adesea cu determinări : competenţă lingvistică. Bucureşti. creatorul lingvisticii moderne. onomasiologie. Le degre zero de l’ecriture. sub O figură de gândire (categorie marginală şi contestată.Genette Figuri.p. de necesitate. Dintr-o perspectivă pragmatică. pragmatică (sau comunicativă). Iaşi. Bucureşti. DSL îl citează pe Ch.Genette Figuri.

” (Negruzzi. Discursul din face în mai multe moduri. că nu sunt prost. nu trebuie confundată cu A fi în siguranţă/ A fi fericit/ A fi prosper/ înseamnă AFI (Societate de chiasmul. începutul frazei precedente. o frază etc. textul nu mai este descriptiv sau abrupt. Păcală) whatever the cost may be. “În faţa acestui bastion al Europei de Vest Studiul acestui ansamblu vast pe care îl numim codul sau repertoriul sau sistemul figurilor se poate fu oprită cândva mareea invaziei germane. pentru a obţine un efect ironic sau eufemistic. F. we shall fight on the seas and oceans. apoi ea substanţializează această Veni.F. “distrugerea inamicului.Discursul “We shall not flag or fail. fiindcă nu mai merge cu sistema asta. inamicul care ne striveşte şi ne întinează patria. publicitar pentru maşinile Romcar) un exemplu. inamicul detestat. propoziţii sau fraze se face cu modificare funcţiilor gramaticale şi a înţelesului. .(Charles de Gaulle. vidi. organice ale ALUZIE: folosirea unei construcţii lingvistice (cuvânt. we shall fight on the beaches. Washington D. Discursul “Nu spera şi nu ai teamă. Ori de câte ori cititorul are nevoie. care. groaza!” (Caragiale) ANTIFRAZĂ : figură retorică prin care o locuţiune. dialogul este abrupt (în loc să fie legat). (J. Etica nicomahică. (J. 1 ALITERAŢIE :figură care constă în repetarea aceluiaşi sunet (consoană sau silabă) la începutul ” procedeul prin care retorica fabrică figuri: ea constată în text o calitate care unor cuvinte în frază. strâmb şi grăieşte drept. un context. We shall go on to the end. inversiune (poetică). aşadar un număr de copaci din pădurea care câteodată ameninţă să ne Şi cât de viu s-aprinde el covârşească pe toţi”. 50 51 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII GLOSAR DE TERMENI RETORICI GLOSAR DE TERMENI RETORICI AMPLIFICARE ORATORICĂ ANASTROFĂ :procedeu retoric care constă în răsturnarea (inversarea) ordinii obişnuite a cuvintelor în frază. dicţionarele nu se citesc. La prima oră/ Cu ştiri de ultimă oră [Cotidianul Naţional ] înţeleg şi eu atâta lucru. Asigurare. se studiază. este bine ca el să (re)găsească repede o definiţie. monşer. O piele frumoasă începe cu [săpunul] LUX Curajosul! (despre o persoană fricoasă. Discursul din 6 iunie 1944) “Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate” (Grigore Alexandrescu) ANACOLUT:eroare gramaticală constând în ruperea sau în întreruperea construcţiei sintactice Şi astăzi tu de bunăvoie începute şi continuarea frazei cu o altă construcţie. we shall fight with growing “…pentru că e mai bine să fii în fruntea cozii decât coada frunţii . ANTANACLAZĂ : procedeu retoric care constă în repetarea unui cuvînt. Discursul inaugural) descriere sau o abrupţie. (Iulius Caesar) calitate numind-o. (intonaţia joacă un rol important în ANADIPLOZĂ :procedeu retoric care constă în a începe o frază cu cuvântul sau cuvintele de la realizarea figurii) . : sunt proaspătă. Spre umbra vechiului castel Când ea o să-i apară. În orişicare sară. te-apucă groaza. mediatice de toate tipurile. o indicaţie. praf şi pulbere ARGUMENT [2] ce. lexico- “Opţiunea prezentării figurilor retorice sub forma unui glosar (cu aşezarea termenilor în ordiene gramaticală echivocă dar extrem de expresivă ca urmare a fenomenelor de omonimie şi polisemie.”(Charles de Gaulle. printr-o comparaţie subînţeleasă. un eveniment. alfabetică) se doreşte a fi o încercare de a evita pe cît este cu putinţă descurajarea în faţa numeroaselor denumiri complicate prin propunerea de a ne raporta la o strategie educaţională Toată lumea aleargă după putere. ascultă-mă pe mine. Ele corecte. una şi aceeaşi speranţă”. Noi avem putere pentru toată lumea. care. că dv. Această terminologie poate deveni o adevărată obsesie în -literar㠓Un regat pentru o ţigară s’împlu norii de zăpad㔠(Eminescu) unele etape ale învăţării şi un obstacol în calea însuşirii cunoştinţelor. luat în sensuri diferite. and servants of business. el conţine o Let us go forth to lead the land we love.cum ar spune Francis E. deoarece sunt posibile două interpretări- Această prezentare poate reprezenta şi o direcţie de studiu. expresie. RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII GLOSAR DE TERMENI RETORICI GLOSAR DE TERMENI RETORICI CURS V GLOSAR de termeni retorici Motto: ALEGORIE :figură de stil care se bazează pe folosirea metaforelor sau a simbolurilor în “Învăţătura cere înzestrare şi exerciţiu. Fericită-n braţe cazi-mi (Eminescu) Eu când am auzit asta a fost imposibil (pentru că nu am vrut) să plec.. “Patrioţii! Virtuoşii. Retorica are ca şi alte discipline ştiinţifice.(Eminescu) Interpretări posibile :s-aprinde spre umbra/ umbra o să-i apară. Investiţii) [Asadar. AMFIBILOGIE :figură cu structură sinctactică echivocă.20 ianuarie 1960) France. vici. marcate de Studiul figurilor poate fi considerat un instrument puternic în mâna celor implicaţi în crearea sau în anumite norme culturale la nivelul semnificaţiei. în acelaşi context. într-un mod discursului în special în epoca multimedia şi a magistralelor informaţiei. Glosarele. cum te gândeşti.(text “prietenoasă”. Kennedy. Sau. eu după cum văz ce se petrece.” (Francis Bacon ) ANTILOGIE : figură prin care se stabileşte un echilibru între judecăţi opuse. II. we shall defend our island. locuţiuni curente [2]: [1]multe şi mărunte.” (Winston Churchill) 52 53 .” ”(Charles de Gaulle.” G. “prezentarea…desprinde. expresii idiomatice. în prefaţa la cartea sa Termenii filozofiei greceşti 2. We shall fight in inaugural. ctitori de aşezăminte. Unde spumegă desfrâul în mişcări şi în cuvinte. We shall never surrender. de te cheamă.Şezi confidence and growing strength in the air. geminaţie. mă-nţelegi.Kennedy. De te-ndeamnă. ar fi putut să nu existe: poetul descrie (în loc să desemneze printr-un cuvânt). “Este o criză. inamicul lipsit de onoare. Dacă admitem perspectiva lui Tvetan Todorov conform căreia “ puterea este în vîrful limbii” Aluzia poate fi: putem considera studiul codului retoric ca o condiţie esenţială a realizării unei comunicări eficiente -religioas㠓Nu vă temeţi …” în toate domeniile.i în mână nu. Peters. este folosită cu un sens contrar celui uzual. Arta nu este nimic fără studiu şi nici studiul fără art㔠Protagoras “În spatele norului atât de apăsător (plin) de sângele şi lacrimile noastre iată că reapare soarele măreţiei noastre”.Genette* Apare şi în construcţii ale “gramaticii expresive” [1]. un personaj. în Imperiu. Discursul din 6 iunie “Ceea ce avem de învăţat să facem . figură a ambiguităţii. multiplicând obiectele cunoaşterii ei 1. text) care evocă. compatriotii mei. AMBIGUITATE :posibilitate de a interpreta în moduri diferite o construcţie lingvistică. Finanţare. expunerea narativă a unei idei abstracte. we shall fight on the landing grounds. we shall fight in the hills. we shall fight in the fields and in the streets.” (Eminescu) ANAFORA : procedeu retoric constând în repetarea unui cuvânt la începutul mai multor fraze sau părţi de frază în scopul accentuării unor idei sau pentru obţinerea unor simetrii. : sunt tare! Ia-mă cu tine! intrebati-va ce puteti face voi pentru ţara. în armate nu mai este decât una şi aceeaşi voinţă. ”(Charles de Gaulle. decodarea multitudinii de texte politice. Tu rămâi la toate rece. servants of fame. publicitare. în special lingvistica. / Ask not what your country can do for you. reduplicare. care. afacerile sunt afaceri Statul cum a devenit acuma.i minciună Retorica rediviva repune în discuţie problema figurilor retorice ca elemente intrinseci. timidă) Urâto! (termen de adresare cu sensul “frumoaso”) “Men in great place are thrice servants: servants of the sovereign or state. ANTIMETATEZĂ : Figură retorică prin care repetarea inversă a unei sintagme.(vezi intetextualitate). “În naţiune.] nu va intrebati ce poate face ţara pentru voi ci Bueno cafee: sunt nouă. -istorică : Hannibal ante portas. o 6 iunie 1944) terminologie bogată cu o lungă tradiţie.” (Eminescu) Frumuseţea începe cu o piele frumoasă. din 6 iunie 1944) Ce e val ca valul trece.C. sugestiv. învăţăm făcând” 1944) Aristotel. Acest obstacol este repreentat -mitologică : Apolo-i profesor de mandolină/Pan lecţii dă de limbile moderne de faptul c㠓există în retorică o furie de a numi care este un mod de a se extinde şi justifica (Arghezi) etc.nu ştiţi. o situaţie etc. ask what you can do for your country.

” Editura pentru literatură. a emoţiei (frică. ce-ar vrea ca să mă râdă. şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pământ. să spună sau să facă). vici “C-am avut nuntaşi Ai carte.figura admite şi substituirea ANTIPTOZĂ :figură realizată la nivel morfologic (clase şi categorii morfologice) prin substituire inversă. înmulţiţi-vă. din cauza războiuluinu ne-a mai rămas nimic din bunurile de mai înainte pe care le păstrăm. personaje. RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII GLOSAR DE TERMENI RETORICI GLOSAR DE TERMENI RETORICI ANTIPARASTAZĂ :figură prin care se probează că faptul de care este acuzat vorbitorul este naturii. ARHAISM : cuvânt.5. Bucureşti. Ce mi-ar răpi chiar piatra ce-oi pune-o căpătâi. rimă vocalică. având ca “Iertare-ţi cer.”(Shakespeare. 1. Bucureşti. şi-n tăcere care v-a dus de la o stare de prosperitate la decădere. fac să fie un factor activ şi pozitiv în “Să vorbim oare de renumele său de autor?Ar trebui atunci să facem un curs contemporaneitate” RL 1969.”(Geneza 1:28 ) “Apele plâng clar izvorând din fântâne”. o lut însângerat rezultat intertextualitatea de tip publicitar. căci este cu mult mai uşor de a păstra ceea ce ai decât de a câştiga dimpotrivă. dacă aşa este voinţa zeilor. Editura pentru literatură.II) (Eminescu) ANTONOMAZĂ : figură semantică care constă în substituirea unui nume comun prin numele propriu al unui individ considerat reprezentativ pentru clasa respectivă. redefinirea unor judecăţi (fie pentru a amenda o frază pe care cineva tocmai a spus-o. sap. ţăranilor. Veni.Pentru coroană. obiect personificat). dubitaţie. (Eminescu) BRAHILOGIE 1 : figură care constă în scurtarea sau contragerea unităţilor enunţului prin ASINDET (ASINDETON): figură retorică bazată pe suprimarea conjuncţiilor (mai rar şi a subînţelegere şi chiar prin elipsă. situaţii. Iulius Cezar). dar fiindcă iubirea mea pentru Roma a Antoniu îşi întrerupe discursul: fost mai mare” (Shakespeare. vol. 1969. genitiv-dativ) Un Apollo/Adonis pentru “un tânăr frumos” “Se bate miezul nopţii în clopotul de aramă. Fiindcă Nescafe tu bei. indiferent de consoanele învecinate. mi-ar fi ruşine de el.II) AUTOIMPRECAŢIE :blestem autoadresat prin care se garantează o afirmaţie sau un BRAHILOGIE 2 (gr.” (Shakespeare. realizează un discurs concis folosindu-se maxime (sentinţe) sau proverbe. aţi ajuns atât de nechibzuiţi încât să credeţi că atitudinea voastră În raclă. Iulius Cezar. brachys = scurt. retractarea. logos = cuvânt. Ca figură de compoziţie brahiologia reflectă tendinţa spre prepoziţiilor ) pentru a conferi dinamism textului. să cerşesc. Limba română de azi. şi stăpâniţi peste peştii mării. 16) APOSIOPEZĂ : figură care constă în întreruperea bruscă a enunţului. Bucureşti. ANTITEZĂ : figură retorică bazată pe contrastul dintre două idei. pleci în lume unde vrei! “Ei vor aplauda desigur biografia subţire Care s-o-ncerca s-arate că n-ai fost vreun lucru mare. exaltare) sau a modestiei. şi Dumnezeu le-a zis: “Creşteţi. Bucureşti. 1986. Reuşita acestui procedeu este determinată de sesizarea de Prea blând m-arăt cu-aceşti casapi ai tăi! către destinatar a pastişei sau a parodiei şi de recunoaşterea tipului de discurs vizat.” (Eminescu) Antoniu: AUTOPARODIE :se bazează adesea pe interferarea unor tipuri discursive diverse. formă fonetică sau gramaticală a unui cuvânt ori construcţie de limbă ieşită C-ai fost om cum sunt şi dânşii…” (Eminescu) din uz. dacă l-am avea nu acţiune!” (Demostene. 7731 [exemple preluate din Valeria Guţu întreg de literatură-furată. ANTIRRHESIS: figură care constă în respingerea puternică a opiniei cuiva sau în contestarea “Pieptul de dor. “…Să se ajungă-aici! “Dar dumneavoastră trebuie să vă mulţumesc înainte de toate: Mort doar de două luni! Nu.Figură retorică prin care autorul/vorbitorul/personajul se adresează direct unei persoane (sau unui Puteri să puie-n braul ce-ar sta să mă ucidă. restul fiind considerat de Brutus: “Şi dacă acest prieten mă întreabă pentru ce s-a ridicat Brutus prisos sau omis din cauza grabei. munţii mari “Acum se pare că n-a izbutit în acţiunea ei. vers/frază. domeniul publicităţii. “(Eminescu) Romalo. peste păsările cerului.Inima mi-a coborât “În sfârşit.Univers. Să binecuvânteze pe cel ce mă împilă. împotriva lui Cezar. vă va aduce de la Aştept acum la mine să se-ntoarcă. fruntea de gânduri ţi-e plină“(Eminescu) autorităţii/competenţei cuiva. Humanitas Educaţional. 1969. proprietarilor care azi vă redobândiţi drepturile…”(Emil Constantinescu. Şi stele făclii” (predicatul am avut este subînţeles)- vol. Corectitudine şi greşeală. îi APODIOXIS : figură care constă în respingerea unui argument absurd. 2000] APOKINU :figură de inversiune în care un segment sintactic intră simultan în relaţie cu doi termeni. niciodat’ “Aceasta este raţiunea din totdeauna a teatrului. vorbire): figură de compoziţie prin care se angajament. Iertare. este un inginer de doi bani care crede că ceea ce ar trebui să gîndească. 56 57 . ceea ce-i asigură veşnicia. Hamlet) dumneavoastră. nici de două. “Să blesteme pe-oricine de mine-o avea milă. pe baza echivalenţei cazurilor (în general. ANTIPALAGA :abatere de la regula acordului. vidi. APORIE: exprimare a îndoielii (adesea simulată) prin care in locutor apare nesigur (la nivelul a X nu este un comentator sportiv. nu vrea să-mi iei vamă. şi supuneţi-l. Discurs cu ocazia promulgării Legii privind restituirea terenurilor agricole BINECUVÂNTARE/ BENEDICTIO : figură prin care se adresează urări de prosperitate ori se şi pădurilor. umpleţi pământul. totul. 10 ianuarie 2000) laudă cineva sau ceva (invocând adesea numele divinităţii).Olintica a II-a. acest lucru se poate întâmpla Păsări.Pagini alese din oratorii greci. APOCOPĂ : figură care exprimă tendinţa de economie lingvistică şi constă în scurtarea unui “…principiul rău. prin imprimarea unui caracter obscur discursului datorită conciziei excesive brahilogia poate deveni un viciu de vorbire. fenomene. plasate în construcţii simetrice care se evidenţiază reciproc. lângă Cezar. Porniţi aşadar la “Cu părere de rău îi vom spune că nu avem acest talent şi. Ispravnicul şi-a zis : “Ce am să fac dacă îmi ia stăpânul isprăvnicia? Să expresii etc. economie de expresie. Eşti rămăşiţa celui mai de seamă Bărbat ce a trecut cândva prin veacuri. dau preţ în viaţa socială. căci o meserie pozitivă e totdeauna onorabilă. nu pot. Acum. mi-e ruşine” (Luca. fără ca înţelegerea cuvântului să fie Nedreptul şi minciuna al lumii duce frâu” (Eminescu) afectată Numărul de burse nu pot depăşi jumătate… cinema[tograf]. nr. ASONANŢĂ: procedeu retoric bazat pe identitatea vocalică a silabelor finale tonice dintr-un “Dumnezeu i-a binecuvântat. Ş-acela dintre oameni devină cel dintâi 2 Mustrare sau interpelare (pe un ton dur). ai parte Brazi şi păltinaşi Preoţi. ci totul trebuie recâştigat. aplică algoritmul la jocul de fotbal. aceasta la una înfloritoare? Dar această speranţă este împotriva judecăţii şi a 54 55 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII GLOSAR DE TERMENI RETORICI GLOSAR DE TERMENI RETORICI APOSTROFĂ S-asculte orice gură. obştilor (învechit şi popular conform DEX’96).” (Eminescu) “O frumuseţe” pentru o persoană (într-un anumit context de desemnare). fie pentru a explica de ce o anumită Se poate considera că apostrofa retoricii clasice corespunde astăzi personalizării (excesive) din formulare nu este corectă). cuvânt prin îndepărtarea unei vocale sau a unei silabe finale. traducere de Tudor Vianu) “O. îi voi răspunde : am făcut-o nu fiindcă iubirea mea pentru Cezar a fost mai mică. O Iudă pentru “un trădător” Şi somnul vameş vieţii. lăutari oricărui om. vol.” (Demostene. ceva de laudă. Iulius Cezar). Ed. AUTORISM (corecţie): figură care constă în rectificarea. 200 Păsărele mii [Pagini alese din oratorii greci.” (Shakespeare. Opere Complete. 26 . judecată!Omul te-a pierdut.

gură (persoană la masă). Dar dacă faci răul. până la sfârşit am urmat linia mea de conduită şi cu toată inima m-am devotat vouă pentru a lupta împotriva pericolelor care ameninţau cetatea noastră”. Bate fierul “Si mai sunt câţiva care chiar spun: "da. kommen! Sa vina la Berlin! [Aplauze puternice si strigate de urale. vine maşina) CHIASM : figură sintactică realizată prin repetarea încrucişată a elementelor cu funcţii corepunzătoare din grupul nominal sau verbal (după schema AB .în oratorie) poate fi ipotetică şi/sau aluzivă. BUTADĂ : figură care constă într-un joc de cuvinte prin care vorbitorul realizează în finalul unui “Apoi cu degetele aspre. enunţ o glumă spirituală.9) “Saltă baba. aspecte. Ameninţarea persoana I pentru altcineva. când te vei stinge. Păcală) dar ne permite sa facem progrese economice". căci nu degeaba poartă sabia. Ce Dumnezeu? Cât suntem încă pe pace. Unele construcţii de acest tip un caracter relativ fix “Orice gând ai. provenită dintr-o metonimie/sinecdocă/metaforă al cărei sens – la origine figurativ – s-a pierdut prin uz. care se bazează pe enumerarea ostentativă a unor fapte. Discurs în Berlinul de Vest. te-aud. nici ogar. CONJUNCŢIE : figură care combină observaţii rezultate din asocierea unor aspecte contradictorii Se disting: ale vieţii. pentru că e mai bine să fii în fruntea cozii decât coada către destinatar ca o ironie fină . nici tu casă. Se bazează pe Arse de şpan şi de rugină roase” (Arghezi) efecte generate de surpriză şi plăcere (nu se urmăreşte în mod special satira). catacrezele “O. “Căci toţi se nasc spre a muri/ Şi mor spre a se naşte. te cuget. decepţia (adesea simulate). cu efect puternic. Tu deci. furi?(Romani 2:21) pentru literatură. finul Pepelei. Kennedy. Dar să trăieşti astfel. zboară. Anthypophora ( figură de gândire în care cineva cere şi apoi dă imediat răspunsul la propria întrebare). Anacoenosis (a cere opinia judecătorilor sau a audienţei): CRONOGRAFIE : figură de compoziţie care constă în descrierea cadrului temporal al unui eveniment. ca şi lumea.Se realizează adesea prin intermediul unei figuri simple cum ar fi antimetateza : Filozofia mizeriei. pe tine însuţi nu te înveţi? Tu. care înveţi pe alţii. redarea etapelor de percepere a realităţii) Metonimie (proces semantic de contiguitate): Limbă (idiom). formă de enumerare realizată în gradaţie ascendentă sau intensivă tuturor marilor politicieni ai timpului …”(Gaston Boissier. fără a fi plecat în această misiune şi insistând asupra contradicţiilor existente în caracterul persoanei respective. o zi.locuitori ai Ierusalimului şi bărbaţi ai lui Iuda. cel isteţ ca un proverb .” CONGLOBAŢIE: replică tăioasă. împărate. El este slujitorul lui Dumnezeu pentru binele tău. Lass'sie nach Berlin en (antimetateză +epanadiploză=repetiţie în anafora şi în epiforă ). aur. şi oricum vei fi sosit. “(Alecsandri) CATACREZĂ : figur㠓gramaticalizat㔠sau figură semantică lexicalizată. Femeie între stele şi stea între femei” (Eminescu) “Să faci din viaţa mea un vis.” (Eminescu) “…Atticus. eu îţi zic : “Bine-ai venit!” (Eminescu) nici câine. Dimpotrivă. “Acum dar. că de voie te-ai adaos La cel cor ce-n operetă e condus de Menelaos? (aluzie) Azi deseori femeia. nu. tânără şi dulce veste se mai numesc şi figuri împietrite.Şezi strâmb şi grăieşte drept. mulţumit nici cu propunerea scrisă. 179 [Pagini alese din oratorii greci. singur cuc. argint dimensiunea ei firească la una din ce în ce mai redusă (bani de …). grăsun (porc) sau în gradaţie descendentă (anticlimax). adesea este vorba despre nici să merg ca sol fără a-I convinge pe tebani. ca să-L Sunt toţi politicienii corupţi? Cu siguranţă. căci pentru Behehe vei pierde şi pe Mihoho. e o şcoal㠓Ah! – zice unul.]”(John F. De aceea trebuie să fiţi supuşi nu numai din frica pedepsei. sub pas “(Blaga) Poţi să negi …? Să discutăm despre nenumăratele tale minciuni? Despre Explică-ţi trecutul. p. care Demostene. s-a întors de “Toate-s vechi şi nouă toate” acolo mai mult viu decât mort” “Cu zâmbetul tău dulce tu mângâi ochii mei. S-a dus Pann. 60 61 . de CATEGORIE :figură prin care se scot la iveală anumite defecte/acţiuni ale adversarului . comunismul este un sistem diabolic. dar din păcate. exprimând regretul. precum. trăieşte-ţi prezentul cunoscându-ţi viitorul! (text publicitar pentru Tarot ) afacerile tale necurate? “Înşirând aceste lucruri şi altele de acelaşi fel. nici căuta cai morţi ă le iei potcoavele. tocite. şi nu s-a mai auzit nici un glas împotrivă. 26 iunie 1963) BREVILOCVENŢĂ :procedeu sintactic care constă în formularea concisă a propoziţiei/frazei. Ce?să-ngâni pe coardă dulce. judecaţi voi între Mine şi via Mea!”(Isaiia 5:3) DIRIMENS COPULATIO : echilibrare sau opunere a faptelor astfel încât să se preîntâmpine argumentare care ar putea acuza de părtinire. cap (persoană. un ceas. Bucureşti. Nu băga mâna unde nu-ţi fierbe oala. nici tu prieteni.II] Sermocinatio(dramatizarea dialogului mai multor persoane de către una singură. Editura propovăduieşti : “Să nu furi”. cum). Gura! (taci din gură) Maşina! (atenţie. reuşind a ocoli cu abilitate şi calm capcanele laşităţii dar şi tentaţiile curajului. vol. ciuda.” CARACTER :figură de compoziţie care constă în redarea trăsăturilor morale ale unui tip uman. ce te-or plânge. Editura Univers. adesea nu este percepută de masă şi la colţ de ţară. Bucureşti. motive etc. ci şi din Apostrofă (vezi) îndemnul cugetului (Romani. Cicero şi prietenii (când începe de la cuvintele cele mai slabe la cele mai tari) săi. Nu m-am Inter se pugnantia (folosirea adresării directe pentru a condamna pe cineva în faţa audienţei. încât. teme- te. am coborât de la tribună.” (Negruzzi. cunoscător desăvârşit al limitelr firii omeneşti. groase.Pentru coroană. 1000 de lei de cap) “încă un an.El este în slujba lui Dumnezeu. confident al CLIMAX : figură sintactică. Să părăseşti zâmbind amicii. pînă e cald şi fă tot lucrul la vremea lui. răzbune şi să pedepsească pe cel ce face rău. şi drumuri toate s-au retras / de sub picioare. să te sileşti a fi totdeauna la mijloc de CHARIENTISM :replică ironică dată unui interlocutor (orgolios).Zice Domnul. (Eminescu) “Încorda-voi a mea liră să cânt dragostea? COMUNICARE/communicatio: termen generic pentru figurile care se constau în simularea Un lanţ – ce se-mparte cu frăţie între doi sau trei amanţi consultării auditorului cu privire la aprecierea unor fapte. COMPARAŢIE : figură semantică care constă în apropierea a doi termeni -A (comparat) şi B “Plângând tu ai venit pe-acest pământ (comparant) – prin intermediul unui adverb ce semnifică asemănarea lor totală sau parţială (ca. cristalizate. frunţii . din visul meu o viaţă. CONCATENAŢIE :enunţ dezvoltat în care termenii-cheie din segmentele iniţiale sunt reluaţi în “Cum veniră se făcură toţi o apă şi-un pământ” (Eminescu) cele următoare. mizeria filozofiei “S-a dus la Carlsbad mai mult mort decât viu. După ce toţi m-au aprobat. cu-alte raiuri. atunci când imaginea unui obiect evouluează de la Sinecdocă (relaţie semantică parte –întreg ): Pânză (corabie). înjosire şi spoială. 13.” (Eminescu) “Precum Atlas în vechime sprijinea cerul pe umăr Aşa el sprijină lumea şi vecia într-un număr.nveţi numai durere.spuneţi că-I omul o lumină Unde. cu alţi zei”(Eminescu. eu 58 59 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII GLOSAR DE TERMENI RETORICI GLOSAR DE TERMENI RETORICI nu m-am mărginit la aceasta şi am făcut o propunere scrisă. te văd. “(Eminescu) Pe lumea asta plină de-amaruri şi de chin?” (Eminescu) . 4-5) Epitropă (vezi) DIAFORĂ: repetiţia unui nume comun în aşa fel încât să îndeplinească 2 funcţii logice: să să desemneze o persoană şi calităţile conotate de numele /titlul persoanei. Amici ce te-aşteptau. RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII GLOSAR DE TERMENI RETORICI GLOSAR DE TERMENI RETORICI “De vrei să trăieşti bine şi să ai ticnă. te-au salutat zâmbind.BA ). 1969. de la început contradicţii între vorbele şi faptele unei persoane). fuge. 1977. figură legată de narratio. Dintr-un cer cu alte stele. declamare la COMINAŢIE :figură prin care se formulează un avertisment la adresa auditorului.

Discursul 1) coalescenţa: metaforă explicită (metaforă in praesentia) : A1 este A2 din 6 Iunie 1944) “O raclă mare-i lumea” (Eminescu) 2) implicaţia: metaforă implicită (metaforă in absentia) : A2 în locul lui A1 INTERTEXTUALITATE 4: Parametru de caracterizare a unui text literar la nivelul relaţiei ( intenţionate sau nu) pe care acesta o stabileşte cu texte anterioare.Churchill apreciere negativă. Corectarea enunţului poate conduce adesea la modificarea sensului. c) în tabù-urile sociale sau religioase.” (Charles de Gaulle. Stă cât vrei. nu numai să placă. care duce la construcţii reconsidera importanţa sa. text publicitar) A susţine că putem stăvili corupţia e ca şi cum am cere unui câine să renunţe EPIGRAMĂ :sinteză compoziţională a unor figuri specifice. de douleurs “ / atătea lupte. căci metafora nu rezultă niciodată dintr-o unificare totală de sens. în “Salonul alb. figură de gândire bazată pe acest procedeu…eufemismul apare : a) pentru evitarea unor expresii triviale. pe cînd în subînţelegere termenul omis este unul singur (şi cunoscut). a unor cuvinte (cu lungimi asemănătoare şi aflate în relaţii de omofonie . care se bazează pe exploatarea ambiguităţii. Expresii idiomatice sunt adesea METAFORA5 intraductibile. oriunde ar fi ei. “Lui N. atâta furie.” (DSL) Metafora cunoaşte două forme principale : “Este vorba despre distrugerea inamicului…”(Charles de Gaulle. când este vorba să a da ortul popii (pentru a muri) ne orientăm în viaţa publică: este greutatea că. de la Tunis la Roma. un cuvînt. datoria simplă şi sacră este să lupte cu toate mijloacele pe care le au.” /“a fi legat de mâini şi de picioare” (Charles de Gaulle. Hitler a ocupat Austria –fără avertizare. Italia a invadat Etiopia –fără avertizare Preşedintele nu este preşedinte cînd patronează corupţia. Retorica clasică a favorizat definiţia metaforei drept comparaţie implicită (“comparaţie prescurtată”). dlor deputaţi. FNI. b) în evitarea unor expresii insultătoare sau care ar putea fi EPANORTOZĂ :figură care se realizează prin retractarea sau reluarea a ceea ce s-a spus mai interpretate astfel.Un avantaj uriaş pentru investitori “În Iaşi.”/ De la Stettin din Marea Baltică până la Triest în Marea Adriatică. este) Ar fi dovada că îţi ţii Cuvântul numai după moarte. în versuri (de obicei catrene). atâtea dureri HIPERBOLA :Figură a exagerării care se realizează prin mărirea imaginii obiectului peste limitele (Charles de Gaulle. înainte în acelaşi enunţ.” (Charles de Gaulle. aluziei. de necesităţi reale ce par a se impune. este adesea încadrată de formule de scuză. uneori cu valoare onomastică… Ca figură. dispreţuitoare. nici unul!” personificare): (Caragiale) Energia Universului – în bateriile autoSolite LITOTĂ: figură care constă în atenuarea expresiei unei idei (ca efect al modestiei). le bon ordre dans la bataille exige plusieurs posibilă decât unei baze semice comune lui S1 şi S2 conditions. ci impecabil de curat (text publicitar) EXORTARE/EXORTAŢIE : figură care constă în a adresa încurajări. a trecut deja mult timp de când nu mai este decât o fiară care dă înapoi. . în acelaşi discurs (sentenţios). dar Hipebola este adesea asociată cu alte figuri care îi măresc expresivitatea (metaforă.”[Dicţionarul de ştiinţe ale limbii]. LICENŢĂ: figură retorică prin intermediul căreia vorbitorul exprimă o idee incomodă. “…în constituirea metaforei se stabilesc două serii de reprezentări: o serie de asemănări între Discursul din 6 Iunie 1944) realitatea desemnată şi cuvântul metaforic dar şi o serie de diferenţe între cele două părţi ale metaforei. mare asemănare. Discursul din 6 Iunie 1944) foloseasc㔠(G.Coşea) Distincţia şi ţinuta parlamentarului au impresionat audienţa. mai bine zicând. crude sau impudice…. de curente parţiale mai mici. finală ) ale unităţii sintactice . contre l'oppresseur (substituit) şi A2 (cu sensul S2) termenul metaforic (substituent). o expresie etc. prin înlocuire. violentă la adresa unui eveniment sau a unei persoane. an iron curtain has sângelui …şi al lacrimilor” (Charles de Gaulle. “Procedeu lexical constând din atenuarea expresiei unei idei prin substituire sau perifrază. Pavelescu) Ciuc. În 1938. (În loc de: Ţinuta distinsă a parlamentarului au impresionat audienţa. visa cu roze albe/Un vals de voaluri albe” (Bacovia) retorică. “Este o mare greutate. Dar în postumele-ţi memorii Apare adesea în unele construcţii stereotipe expresive: Precum de-atâtâţia ani susţii… tânără de condiţie (bună) De-o fi talentul să mă poarte de când lumea (există. bananele nu au fost încă aclimatizate. Titulescu (în care termenul omis se află în acelaşi context). 6 Iunie 1944) 62 63 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII GLOSAR DE TERMENI RETORICI GLOSAR DE TERMENI RETORICI “România nu poate fi numită totuşi o ţară bananieră pentru singurul motiv că HENDIADĂ: raportul atributiv este transformat într-unul de coordonare. dar poate fi o republică a corcoduşelor” (M. acum 10 ani. paronomazei. Discursul din 6 Iunie 1944) descended across the continent. În piaţa public-a simţirii noastre” (Philippide) INTERTEXT [citate din cântecul Rezistenţei]:”în această seară. În elipsă termenul omis poate diferi. Încă una şi mă duc. Dar. Impresia de deosebire dintre termenul propriu şi metaforă nu trebuie ştearsă printr-o prea INJONCŢIUNE/INJONCTIV : ordin precis. Discursul din “In 1931. EPIFORĂ: figură care constă în repetarea aceluiaşi cuvânt/grup de cuvinte la sfârşitul unor fraze succesive “Pentru fiii Franţei. Japonia a invadat Manchukuo –fără avertizare. adevărată! – În Iaşi n-avem nici un negustor român. unui dialect. să alegem pe cea EXEMPLU întăreşte demonstraţia prin procedee literare care urmăresc efecte patetice : mai importantă. de la malurile Nilului la Bizerte.Dispare când vrei. îndemnuri unei persoane sau unui grup prin formulări patetice. prin jocuri de cuvinte cu structură de poantă : ELIPSĂ: figură care constă în contragerea enunţului prin omiterea unui cuvânt sau chiar a unei propoziţii ce se poate deduce liber din context sau situaţie. “Perfecti oratoris moderatione et sapientia”. cea etică să fie Stalingrad la Ternopol. orice ar fi ei. ci să şi folosească. este tristă. les pieds et les poings liés. mediană. Mecansimul semantic al metaforei: dacă A1 (cu sensul S1) este termenul metaforizat “Pour la nation qui se bat. cu la a mai fura ouă. în mulţimea de Necuratul (pentru diavol) idei. construită abil în general prin comparaţie Culoarea vine când vrei. “(C. Roosevelt ) DIASIRM (diasyrmus): ironie caustică şi umilitoare. Ibrăileanu) Noul ARIEL– nu doar curat. de exemplu. Discursul din 6 Iunie 1944) sale fireşti. pentru fiecare din noi. duşmanul…va afla preţul “From Stettin in the Baltic to Trieste in the Adriatic. comparaţiei etc.permiteţi-mi această digresiune. Elipsa nu se confundă cu subînţelegerea. şocantă Cola Cao – o excelentă băutură de cacao pentru auditoriu. metaforice ori simbolice. W.În lexicul hiperbolic predomină adjectivele cu sens de superlativ. absolută.) IZOCOLON : figură care se bazează pe folosirea. caracter uşor satiric. RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII GLOSAR DE TERMENI RETORICI GLOSAR DE TERMENI RETORICI In 1935. (Ea) Înaltă…cât un dop 64 65 . (text publicitar) EPANALEPSĂ :figură care constă în repetarea unui cuvânt (grup de cuvinte) în diferite poziţii EUFEMISM3 (iniţială. pe cea mai urgentă şi să o deosebim de aceea care mai poate aştepta” (Maiorescu) “El se va agăţa de pământul noastru cât mai mult timp posibil. antitezei. de principii. cu scopul de a se corecta.noi îngheţăm şi ecuatorul “Bucuria părinţilor n-a fost proastă”/ în loc de “a fost mare” (Creangă) IDIOMATIC: care aparţine unei limbi. de fureurs. înlocuirea lui A1 prin A2 nu va fi armé jusqu'aux dents . în nămolul. o cortină de fier a coborât peste continent IRONIE: figură de gândire constând într-o expresie lingvistică care introduce în mod disimulat o (Europa). de cuvinte ce se aruncă şi. culoare! (Wella. de nu vor avea valoare estetică mare. astfel încât să Noul PUR Universal – detergentul cu o mie de feţe se înţeleagă mai mult decât se spune în enunţ. Teama? De nici o ridicolă. sau a se eufemismul este de cele mai multe ori utilizat ca rezultat al unui tabù. metaforei . formal. De la “Voim ca piesele. Cicero. înainte de toate să s-a obişnuit cu înfrîngerea. ba. Arctic.” ( Franklin D. comparaţie. De oratore “de combats. în acelaşi Nu fug ca tine după glorii context.

folosirea eufemismelor în scopul liniştirii publicului sau al “cosmetizării” unor fapte. din cauza A băut un Cotnari unor anumite inerdicţii. alege AFI componente a războiului care reprezintă. Astfel. Oul sau găina ?– Răspunsul corect: Avicola “Eu ţi-s frate.. Peters Termenii filozofiei greceşti Editura Humanitas. Francis E. conceptuale . grup de cuvinte). contribuie la sporirea forţei persuasive a etc. Kalos “frumos”) paronime) muncă laborioasă (lat. A bea câteva pahare Capitala Franţei (Paris) A trăi din munca cuiva Oraşul etern (Roma). care duc la construcţii Discursul din 6 iunie 1944 metaforice ori simbolice. “mascare” a evenimentelor din această sferă prin diferite eufemisme. Connex GSM (texte publicitare) a avea posibilitatea nemijlocită de a lua contact direct cu marfa Crima nu e politică…Crima e crimă (Rebreanu) mijloace mass media ( Cf. eliptică. este o formă de elipsă. deşi evenimentele recente din Iugoslavia par a infirma acest lucru. RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII GLOSAR DE TERMENI RETORICI GLOSAR DE TERMENI RETORICI METONIMIE: figură retorică de înlocuire a unui termen prin alt termen.Serviciul de domeniu). text publicitar) Culoarea care te prinde! Părul tău a avut întotdeauna o culoare frumoasă. acţiuni termenului “traumă provocată de război” în acest secol. “Deconectarea” de la realităţile neplăcute se realizează printr-o terminologie complexă. Anumite schimbări de perspectivă asupra unor concepte sau instituţii atrag după sine acestuia. 1978. OPTAŢIE: enunţarea exclamativă a unei dorinţe care este privită ca soluţie (sau răsplată) a unei situaţii.Călinescu) a revenit din nou a se bifurca în dou㠓Femeia tot femeie. p. inamicul detestat. luceafăr blând PARIGMENON :figură de repetiţie realizată prin utilizarea în enunţ a mai multor derivate de la Alunecând pe-o raz㔠(Eminescu) acelaşi radical: “Este chiar el însuşi în persoană A trăi făr-a iubi Vai de mine! Monşerul meu! Mi-l omoară!” (Caragiale) Mă mir ce trai o mai fi! a cronometra timpul (gr.( Isaiia 48:18 ) Dar.”(Charles de Gaulle.93).“a explora spaţiul cosmic” (tendinţă spre neutralitate lingvistică pentru americani) şi “a cuceri spaţiul cosmic” pentru sovietici (ca expresie a unei ideologii “războinice”). Bucureşti. Tendinţa spre neutralizarea conotaţiei negative a războiului este şi un reflex al căderii în mesaje secrete) desuetitudine a războiului clasic (neinformaţional). inamicul fără onoare. formulată într-o expresie concisă. cum ar fi Luceafărul (Eminescu). “Este vorba despre distrugerea inamicului. până la “afecţiune datorată stressului posttraumatic (post-traumatic stress disorder)” în timpul 68 69 . de la “şoc cauzat de explozie (shell shock)” în timpul primului război TAUTOLOGIA6 : figură care constă în repetarea cuvântului cu rol de nume predicativ sau a mondial. în vara asta e timpul să trăieşti blondul la maxim! Blondul plin de viaţă. Aaron Delwiche descrie evoluţia TABLOUL: figură de compoziţie care se bazează pe descrierea detaliată a unor evenimente.5 66 67 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII GLOSAR DE TERMENI RETORICI GLOSAR DE TERMENI RETORICI legi ce urmează a fi abolite în urma iniţiativei parlamentare a… Ce e al tău e al tău. două faţete unei secvenţe (sunet. 1993 3. figură de gândire bazată pe repetarea a două sau “relaxare nu înseamnă deconectare. politica guvernelor în Spune-mi ce mesaje primeşti ca să-ţi spun cine eşti (Connex. caligrafie frumoasă (gr. Negruzzi) a convieţui laolată/împreună a-şi trăi viaţa nu-i frumos ce e frumos. Ministerele de Război se transformă în Ministere ale Apărării (prin actualizarea unei Cum îţi aşterni. O! de ai fi luat aminte la poruncile mele atunci pacea ta ar fi fost ca un râu şi fericirea ta ca valurile mării. Festina lente/ Grăbeşte-te încet.(texte publicitare) În noi doi un suflet bate” (Alecsandri) “Cobori în jos. aşa dormi.Genette face aprecierea acesta într-un context diferit dar semnificaţia poate fi extinsă şi la nivel Istoria ieroglifică (Cantemir). s’avancer “a se apropia de un punct”) Investitură/învestitură. Fii înţelept. tu mi-eşti frate Buftea. bazată pe o relaţie logică PERIFRAZĂ : figură de stil care constă în a exprima în mai multe cuvinte ceea ce s-ar putea de contiguitate între cele două concepte desemnate de aceştia. Francoise Thom susţinea în “Limba de lemn” că aceeaşi realitate poate fi descrisă semantic. Curat murdar (Caragiale) PERSONIFICARE : figură de stil prin care se atribuie unui obiect concret sau unui concept abstract trăsături ale fiinţelor vii. O vară în culoarea care te prinde! (Wellaton. propăşire/prăbuşire a aduce aportul (fr. care. dragă domnule…Un Cezanne e un Cezanne. ( G. metaforică. cel de pe comoară (eufemisme pentru “diavol”) …compartimentul unde nu intră decât o persoană (Caragiale) a se săvârşi din viaţă OXIMORON: evocare în aceeaşi sintagmă a unor însuşiri contradictorii. în funcţie de ideologia care o promovează. 1. datorită caracterului său sentenţios : modificări terminologice care tind spre semnificaţii neutre. în perioada divizării lumii în două blocuri militare. cronos “timp”) PARONOMAZĂ : Repetarea unor cuvinte cu rezonanţă apropiată dar cu sens diferit (în general.”(C. zise Lăpuşneanu zâmbind. terminologic. tabu-uri.) Perifraza eufemistică constă în înlocuirea unui nume de obiect/noţiune/persoană care. traditore realizarea acestuia s-a realizat cu… prevăzut în prevederea nr. care cunoaşte diferite realizări sinonimice. 2. neplăcute. ea se sperie. mass media of communication) “Nu-l vând. fără să sufere o revoluţie conceptuală etc. prin care se enunţă ca adevărată o idee ce contrazice opinia generală (comună). Aşa cum m-a învăţat Dosia (detergentul Dosia. O strategie discursivă destul de frecvent folosită în discursul politic al propagandei constă în PROVERBUL : învăţătură morală populară. Figuri. PLEONASM : figură de stil care constă în folosirea mai multor cuvinte sau construcţii decât ar fi necesar pentru exprimarea unor idei sau imagini. are BIBLIGRAFIE ŞI NOTE: caracterul unei strategii narative caracterizând integral un text. comunica în cuvinte mai puţine sau într-unul singur. colaborare reciprocă prosperă şi înfloritoare El e preşedinte şi puternic în loc de El e preşedinte şi e puternic liberă şi independentă PROSOPOPEE : formă extinsă a personificării care. ferro et igni (lat. uleiului de maşină i se adaugă aditiv Ce e bun e bun. evenimente rimată. în loc să se bucure. şi.Genette . Inserat ca atare (nemodificat) în textul discursului. e frumos ce-mi place mie a prezice viitorul a mers cât a mers a coborî în jos vorbeşte ca să vorbească a îngheţa de frig a vedea cu (proprii) săi ochi ZEUGMA : figură sintactică care constă în folosirea unică a unui cuvînt comun mai multor membri ai frazei. text publicitar) PARADOX : figură a ambiguităţii. la “oboseală provocată de luptă (combat fatigue)” în cel de-a doua conflagraţie mondială oricărui alt cuvânt ca termen al propriei sale determinări : A este A. nu poate fi utilizat: A fi în primăvara vieţii ucigă-l crucea/toaca. FLIT – mor insectele după el Ce-a fost mai întâi. apporter “a aduce”) Traduttore . în moduri diferite : “a cunoaşte REPETIŢIE : figură sintactică (de construcţie) care constă în reluarea de două sau mai mult ori a spaţiul extraterestru” implica. depăşind limitele unei figuri izolate. Editura Univers. Zeiţa înţelepciunii (Atena) Are un Picasso A trece prin foc şi sabie Cf. înrudită cu antiteza şi ironia. Părintele istoriei (Herodot). îl las acolo” s-a sinucis singur (G. inamicul care ne striveşte şi ne Datorită conotaţiilor negative ce însoţesc “războiul” pe plan terminologic se manifestă o tendinţă de întinează patria. labor “muncă”) a avansa înainte (fr. a căror desfăşurare este încadrată spaţio-temporal. cel puţin la nivelul intenţiilor. Relaxare înseamnă conectare” mai multe cuvinte care au acelaşi sens sau care aparţin aceleiaşi sfere semantice. a primit diferite desemnări. a adormi pe veci trecerea în viaţa cea veşnică etc. cuvânt.

asociaţii stabile etc. triste sau care contravin modestiei” (Dumarsais. cum ar fi :“Lista lui…” (lista lui Coşea) sau “Cronica une morţi anunţate” Gabriel Garcia Marques. religios etc. se dezvăluie…” argumentelor: argumentul autorităţii.n argumente şi o concluzie. argumentul cazului paradigmatic23. un mijloc de cunoaştere pe care îl Folosirea eufemismelor cu valoare onomastică poate reflecta uneori cinismul prost disimulat al utilizăm constant şi care face apel atât la imaginaţie cât şi la raţiune (interpretare echivalentă cu unui guvern pacificator care denumeşte o rachetă cu mare putere distructiv㠓Peace keeper”. 70 71 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII ARGUMENTAREA . Paris. în fond. RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII GLOSAR DE TERMENI RETORICI GLOSAR DE TERMENI RETORICI Războiului din Vietnam. argumentul grămezii. argumentul henologic24. Registrele care se plasează în operator argumentativ. sau actelor de limbaj5 şi extind aria cercetării spre surpinderea fenomenului la nivelul cotidianului.8 interacţiunii comunicative.planul imagistic se conturează ca un domeniu coerent al discursului. deducţie.“Little Boy” şi “Fat Boy”. unei/unor persoane în particular .Introducere. argumentul propoziţii. narativ cantitativă. argumentul transcendental27. Astfel. Teoria argumentării s-a dezvoltat însă şi în cadrul ştiinţific al logicii 3. 29 şi socială. Uneori se pun în evidenţă registre banale dar revelatorii pentru concepţia omului politic despre acţiune şi autoritate. cât şi ca bogăţie a semnificaţiilor şi complexitate a asociaţiilor. în special ale teoriei 1. 9 Dintr-o perspectivă opusă. Definiţii. O analiză sistematică a imaginilor folosite de un om politic dezvăluie o reţea semnificativă de teme. ceea ce conduce în cele din urmă la a considera lucru şi în esenţă semnifică altceva sau pot să semnifice altceva” (Ludwig Wittgenstein citându-l pe c㠓a controla imaginea devine valoarea care calcă totul în picioare”. adoptată . argumentum ad Studiul discursului unui actor politic trebuie să stabilească un “inventar ” al metaforelor folosite personam. Rousseau. Ultimul termen apare ca rezultat al unui tabù deoarece în structura sa nu Dintr-o anumită perspectivă. act perlocuţionar discurs raportat.Este evident deci că 2. Inexactităţile terminologice din discursul politic exersează puterea de pătrundere. “Contractul cu bucureştenii”. punctul de vedere modern asupra argumentării încearcă să realizeze locul comun al intersecţiei acestor două direcţii de cercetare4. 1978 consecinţă. 11 Teoria argumentării poate fi definită ca studiu al tehnicilor discursive ale raţionamentului practic. de natură intelectuală stilul folosit într-o argumentaţie va fi determinant în relaţia orator/auditor sau scriitor/cititori. Argumentarea reprezintă un de asemenea un ansamblu de tehnici de legitimare a credinţelor şi a Emiţătorul şi destinatarul sunt termenii de bază în cadrul teoriei ce are ca obiect de studiul actelor comportamentelor. Acelaşi statut îl are şi titlul jurnalistic care reproduce ca intertext alte titluri cu un anumit prestigiu în lumea culturală. În general. Analizele tradiţionale asupra limbajului politic au acordat o mică importanţă studiului Jürgen Habermas* metaforelor. care selectează cu predilecţie elemente cosmice. propoziţie considerată ca adevărată şi luată în considerare pentru demonstrarea altei propoziţii 14 Definiţii Argumentul poate fi definit deci ca variabilă independentă a funcţiei predicative. CURSUL VI Modalităţile de articulare a premiselor pot fi mai mult sau mai puţin complexe. argumentum ad hominem. act ilocuţionar. 1988. MOTTO: “…teoria argumentării trebuie realizată în forma Ca intertext-imitaţie parţială. “mai adaugă la acestea înveşmântarea şi stilul…. Dintr-o perspectivă tradiţională. Argumentarea reprezintă prin excelenţă marca situaţiilor dialogale 12. argumentul fizico- teologic22. efect de persuasiune. retorica este considerată un element esenţial al limbajului şi al gîndirii. folosind o anumită limbă. silogism. un vorbitor reuşeşte să extragă concluzii valabile Argumentarea se supune întotdeauna legilor adecvării contextuale. Editura Humanitas. falsa analogie . nu întotdeauna delimitate cu precizie: Tendinţele recente în studiul argumentării integrează decoperirile pragmaticii. Din perspectiva lingvisticii. să supraevalueze rolul metaforei. Bucureşti. epicherema. Dominique. pregătirea auditorului Noile perspective (Labbe. ca ornamente retorice care reprezintă. extralingvistic şi de intenţiile de comunicare adecvate acestuia. argumentum a pari. cotidiană sistemului retoric2. silogism ipotetic. 72 73 . nici validităţii unui raţionament deoarece mecanismele procesul de argumentare aparţin limbilor scheme argumentative cu statut de legitimitate capabile să convingă pe toată lumea. Pornind de la constatarea faptului că discursul politic abundă în metafore.Nu există argumentare-tip pentru un subiect dat. 28 dintr-un enunţ .” 5. argumentul celui de-al treilea om. argumentare reprezintă un proces de justificare logică a unei gradelor de perfecţiune. atât ca importanţă argumentativ. argumentum ex silentio. “pierderi civile“ este înlocuit cu “pagube colaterale” care aparţine jargonului juridic-militar şi. în Însemnări postume 1914-1915. Schimbarea perspectivelor Lessing (despre Biblie). discursului politic au încercat. Aceasta poate fi interpretată şi în termenii pragmaticii astfel: prin formularea unui ansamblul Actorii argumentării (coerent) de enunţuri. presupune existenţa unor pseudosinonime a căror aplicabilitate ţine seama de contextul 1995. pentru unul sau mai multe domenii (care ţin de registre diverse cum ar fi cel militar. paralogism. dar din acelea ce doilea război mondial . 4. p. principalul actor al argumentării este oratorul care se credinţele/comportamentele ţintelor (colocutori.28-29).J. Definiţii. pe deplin saturat de tautologii. enunţurile sunt produse de un locutor pentru un interlocutor . descriptiv. conceptelor. “Adversarii” unui duel argumentativ sunt desemnaţi adesea prin Argumentarea în limbajul natural se sprijină pe paraverbal şi pe implicit. Astfel.ca aluzie la un tezaur cultural existent în memoria receptorului şi care se realizează ca intertext sub diferite forme. ei se descoperă. “Contractul cu România”. ale naturii etc. ideile agresive.astfel încât En se formulează ARGUMENTAREA sau este afirmată pe baza enunţurilor din jur. al prin care un individ urmăreşte să determine sau să sporească adeziunea celorlalţi la anumite idei dezbaterilor ceea ce nu exclude importanţa ei în cadrul contextelor monologale13 (deliberare sau opinii ale sale. Metaforele ar reprezenta deci.. adresându-se naturale pe când cele ale demonstraţiei aparţin logicii7. de cele mai multe ori. sau specializată (în diferite domenii ale acţiunii sau cunoaşterii). ea trebuie integrată şi interpretată în sistemul din care face parte. dacă limbile nu au destule cuvinte pentru a exprima bogăţia ideilor.Introducere. 6 2. raţionament . toposuri şi strategii argumentative.10 Introducere Înţelegerea discursului ca ansamblu de strategii prin care emiţătorul încearcă să-şi influenţeze colocutorii conferă oricărei forme discursive o forţă argumentativă inerentă. Des tropes ou des different sens (1730). în context de război. tipologia conectorilor argumentativi. care indică obiectele şi indivizii de care depind proprietăţile şi relaţiile (adică predicatele 15). Bucureşti. argumentul imagini. emiţătorul urmăreşte să obţină acordul unuia sau mai multor colocutori . Ea caută să influenţeze. şi a filozofiei care desemnează anumite tipuri de raţionamente 17 : argumentul ontologic18. argumentum ad misericordiam. teoria argumentării este considerată ca parte constitutivă a Din punctul de vedere al cadrului în care se desfăşoară. ceea ce sugerează că argumentarea este motivată printr-un dezacord real. procesele argumentative sunt impregnate de retorică ARGUMENT şi logică. argumentul îndoielii20. o metaforă nu poate fi considerată izolat. post hoc ergo propter hoc. Glosar: act de limbaj. Tot în considerarea metaforei epistemologice în discursul ştiinţific). să transforme sau să întărească de vorbire. argumentarea reprezintă o activitate verbală. Metafora poate suplini lipsurile lexicului. unei “logici informale”. Definiţii. argumentum ad verecundiam.1 interioară). din perspectivă lingvistică. ) . Definiţia poate fi îmbogăţită prin evidenţierea “canalului” astfel : argumentarea reprezintă o strategie prin care. Titlul operei/programului politic(e) poate fi interpretabil uneori din perspectiva intertextualităţii TEORIA ARGUMENTĂRII . categoria eufemismelor onomastice intră şi desemnările “afective” ale bombelor nucleare din al 6. al înlănţuirii replicilor. în limba naturală.Genette . deoarece par să spună uneori ceva diferit şi totuşi spun acelaşi sunt preluate şi răspândite cu generozitate de presă. p. argument. strategie În concluzie. nici prin evidenţe empirice. termeni marcaţi de imprecizie ca oponent şi preopinent30. argumentul întrebării deschise25. logică şi limbaj:argument.51-61) asupra elaborarea unei argumentări. probabil sau posibil între Actorii situaţiei argumentative sunt desemnaţi diferit în funcţie de poziţia pe care o ocupă în cadrul colocutori. silogism alternativ. petitio principii. Din punctul de vedere al logicii. deoarece o bună înţelegere asupra “Contractul cu Americanii” [Newt Gingrich] reprezintă aluzii evidente la “Contractul social” al lui chestiunilor teoretice şi moral-practice nu poate fi obţinută J. ansamblu de enunţuri adevărate în vecinătatea unui enunţ fals pentru a transfera asupra enunţului fals aparenţa sau “tenta” adevărului.p. propoziţie. Termenul “argumentare” acoperă sfera conceptuală a unui domeniu aflat la intersecţia retoricii cu “Argument” intră şi în alcătuirea unor sintagme consacrate de tip termen-martor 16 din istoria logicii logica şi lingvistica. din contră. Termenului “argument” îi pot fi atribuite mai multe definiţii. sunt folosite pentru disimularea propriilor concepţii politice. argumentarea stabileşte o relaţie între 1. discurs prim. conector argumentativ.Din punctul de vedere al retoricii. în *G.77) deci. motive.Altfel spus. Les metaphores du general de Gaulle. silogism perspectiva absolutizării observaţiei potrivit căreia “oamenii politici îşi aleg imaginile din domeniile categoric. o problemă de stil şi un aspect superficial al discursului politic. paralogism de compoziţie. Imaginile reprezintă deci o necesitate a comunicării şi o sursă a crestivităţii lexicale. tipologia care le sunt familiare sau care îi obsedează. este suficient să existe un Introducere. Dincolo de perspectivele teoretice din care este privită argumentarea.. nici deductiv. Editura Univers. sentimentelor etc. ARGUMENTAREA . teleologic26. Astfel. act locuţionar. argumentarea poate fi comună.E2…deci En] . o argumentarea este o suită de enunţuri [E1. argumentul decalajului temporal21. argumentul 1. sau ignoratio entelechi. argumentum ad ignorantiam. argumentum ex concessis. ipostazierea.) adresează publicului (auditoriu) . argumentum ad pentru a evidenţia un sistem mai mult sau mai puţin organizat sau mai mult sau mai puţin stabil de judicium. are avantajul de a fi mai “opac”. din concluzie. actorii argumentării. în special. Pornind de la constatarea că. analogie. argumentul poate fi interpretat ca variabilă independentă a unei funcţii. Concepte de bază : argumentare. argumentum a tuto. inducţie. insulta. o manieră de a gândi analogic. De aceea. dezagreabile. cel care îşi construieşte Argumentarea nu trebuie confundată cu demonstraţia logică a adevărului unui enunţ sau a discursul trebuie să se adapteze la public. Figuri. Flammarion. prin care se poate realiza justificarea sau respingerea unor opinii. retorica clasică propune trei explicaţii posibile ale fenomenului: 1) Imaginile servesc la “a deghiza conceptele negative. jucându-se cu cuvinte. termenul aparţine unui lexic specializat interferent iar definiţia sa depinde de perspectiva argumentul moral în favoarea existenţei lui Dumnezeu19. se mai regăseşte nici un element evocator al războiului. Mots. analiza metaforelor dintr-un discurs poate demonstra o preferinţă a omului politic bâtei. interpretate. argumentul urii. inferenţă .

constitund una al modului de acţiune. deducţia. care Argument.indiferenţa celor interesaţi 53 .relaţiile cauză-efect. -antanaclază sau reflecţie: se reiau cuvintele interlocutorului dându-le o altă semnificaţie. El permite ca acestea să fie prezentate sub forma propoziţiilor înlănţuite ţinând cont de reguli stabilite.71 Realizările argumentative folosesc pe scară largă deducţia 57 şi analogia58. sunt destinate să poate fi pusă în relaţie adesea cu expresia unui adevăr general. -subterfugiu : se vorbeşte despre lucruri fără legătură cu problema în cauză.argument ad ignoratiam : I se lasă adversarului grija de a dovedi contrariul “Dovediţi-mi cㅔ . regula reciprocităţii. într-un raţionament să justifice unei opere. vorbi de prezenţa terţilor . mărturii(declaraţii). clişee şi pot deveni mai puţin percutante dacă folosirea lor este sistematică şi stereotipă 49.argument a contrario (enantioză): proba este înlocuită de o aserţiune inversă 50 . pattern) pentru a găsi întotedauna anumite lucruri de spus despre un sprijine pe probe (lat. şi în acord cu planul de ansamlu al discursului . 69 Argumentele Definiţia concluziei70 ca “încheiere a unui şir de judecăţi” sau ca”ultima parte a unei expuneri sau a Un argument este deci o aserţiune care are ca funcţie. a unui discurs şi a unui contradiscurs orientate de aceeaşi întrebare/problemă. destinatarul argumentării poate. -apodioxis/apodictic: se respinge un argument fără a fi discutat. numit epremise la o diferite perspective sau puncte de vedere. adesea de tip proverbial. etichetare: cel care omoară este un asasin -legătură între antecedent şi consecinţă : pune în discuţie legile cauzalităţii . o diferenţă de nivel între enunţul argument şi enunţul strategii cum ar fi cea a bunului simţ60. astfel încât dacă premisele sunt adevărate concluzia este adevărată sau cu mare probabilitate adevărat㔠şi ca “formă logică corespunzătoare procesului de trecere de la premise la concluzie77”. să îl respingă. Principalele topice folosite în argumentare sunt: -regula de justiţie : a trata la fel lucrurile asemănătoare. În cazul în care schimburile argumentative depăşesc cadrul partenerilor direct implicaţi.etimologice. LOGICĂ ŞI LIMBAJ -replicare: se întoarce argumentul interlocutorului împotriva lui. 80 76 77 . reîncadrarea realului 34şi apelul la autoritate35.argument ab utilitate : constă în a face să se creadă că opinia interlocutorului i-ar dăuna acestui dacă ar fi pusă în practică -terţul exclus : acolo unde cale de mijloc nu este posibilă 51 -legătură între act şi persoană prin definire. să fie deci adaptate profilului psihologic publicului vizat.37 iar celelalte fiind specifice celor trei ramuri ale oratoriei.-argumentul continuităţii 54 -argumentul direcţiei55 în care imaginea angrenajului este asociată acestui loc. al condiţiei joase a adversarului. primele având un aspect general. RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII ARGUMENTAREA . din Raţionamentul poate fi definit “ca proces de trecere de la unele propoziţii. El poate selecta diverse Inferenţa presupune întotdeauna un salt. se poate CURSUL VII. Raţionamentul reprezintă de fapt asamblarea argumentelor într-o structură coerentă. cauzale. tipar.antecedent/consecinţă46. profitabil. CURSUL VIII -descalificare : se refuză argumentul pe motivul josniciei. "Topoi" înseamnă ad litteram "locuri pentru a găsi lucruri". atribuit unui trezească emoţii. discurs. poncife. forma exhaustivă ca metodă algoritmică care vizează epuizarea argumentelor. pe un un mod polemic TOPOSURI ŞI STRATEGII ARGUMENTATIVE sau cooperativ. Aristotel le-a împărţit pe evidente (fapte expuse) sau ieşite din context36 şi artificiale (intrinseci) sunt create prin şi în acestea în subiecte de invenţie "obişnuite. toate RAŢIONAMENT argumentele converg spre aceeaşi concluzie 67 schema radiară în care tema tratată este supusă analizei multiple pe diferite axe. -argument a fortiori “cu cea mai mare dreptate” . fenomene. Desi topicele de inventie au reprezentat elemente esenţiale pentru generarea discursului in traditia retoricii ele au suferit în anumite perioade (din antichitatea clasica pana in secolul al 17-lea) o concurenţă serioasă din partea imitatiei (imitatio) 48 Locurile cele mai frecventat utilizate se se numesc locuri comune. 74 75 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII TOPOSURI ŞI STRATEGII ARGUMENTATIVE.Ele pot constitui argumente40 “de-a gata” pe care oratorul le poate plasa în diferite presupoziţii comune33. LOGICĂ ŞI LIMBAJ 56 -suspendare: dacă punctul discutat este delicat se trimite înapoi sau se respinge pentru mai târziu . 63 emiţător colectiv : se ştie că…75 Argumentele legate de logos se adresează raţiunii şi pot fi: . inferenţă poate oferi un punct de sprijin important. circumstanţe. Relaţia respingere76.deductive care se bazează pe implicaţia logică64 . de dat factual (prezentat ca) incontestabil pe care. comparaţie. el trebuie să se servi ca model (şablon. subiect.obiecţie în cadrul acţiunii argumentative poate fi privită din perspectiva . contrarii. deci continuarea dialogului. opozitive etc.Introducere. Definiţii. obiecţia solicită un răspuns. relaţie (cauză/efect45. -corax în care se consideră că un argument este falacios fiindcă este prea probabil. Elaborarea unei argumentări În cadrul invenţiei retorice. Cei trei termeni se caracterizează prin diferenţe de statut lingvistic şi cognitiv.contradicţia). declarându-l prea naiv sau prea lung pentru a fi dezvoltat. concluzie şi atribuie datelor iniţiale un sens argumentativ pe care nu îl aveau înainte 74 Inferenţa Argumentele legate de pathos sunt argumente de ordin pur afectiv. Topicele comune42 se referă la: definiţie43. O tipologie a probelor distinge: probe naturale /extrinseci . topicele sau topoi sunt categorii de bază ale relaţiei dintre idei care pot Pentru ca discursul să fie acceptat şi să i se acorde atenţie din partea auditoriului. argumentele sunt împărţite în trei subcategorii sau familii 59: -proces de trecere de la premise la concluzie -relaţie între premise şi concluzie73 Argumentele legate de ethos sunt argumente de ordin afectivşi moral ( atitudinile pe care trebuie să le ia un orator pentru a inspira încredere auditoriului său). maxime sau proverbe47 etc. ce nu are un corespondent general în realitatea cotidiană.68 propoziţie numită concluzie. -amalgam: se consideră ca aparţinând aceleiaşi categorii noţiuni. a sincerităţii61. comune" şi "speciale".analogice65. -mărturie : propoziţia nu se bazează pe o observaţie ci pe creditul unei persoane care mărturiseşte .31 Argumentarea legată de structura interacţiunii verbale este o confruntare.66 menţinerii sau închiderii acesteia. -martor fictiv : se face apel la un arbitru obiectiv/imparţial imaginar. Modurile de raţionament cel mai frecvent folosite în argumentaţie sunt : inducţia 78. care cuprinde rezultatele finale” cuprinde trăsătura comună de “plasare la sfârşit” ceea sau să explice o altă aserţiune. TOPOSURI ŞI STRATEGII ARGUMENTATIVE. Tipologia metodelor de argumentaţie distinge . probationes) . pasiuni şi sentimente. concluzie. în timp ce respingerea închide dialogul. categorie. 32 TOPICELE (locurile)38 Pregătirea auditorului Topicele reprezintă puncte de vedere generale sau “comune”39 mai multor subiecte de În faza de pregătire a auditoriului discursul este dominat de argumentele încadrării : apel la raţionament. Inferenţa72 poate fi definită ca În anumite clasificări. dinte premise. al violenţei. Toposul se caracterizează prin generalitate şi admisibilitate41 şi gradualitate. evident. secvenţe ale discursului său.genul şi speciile sale44. bunăvoinţei 62etc. din punctul de vedere propoziţia poate fi validată într-un argument silogistic ca propoziţie adevărată.legătură între tot şi părţi : grup şi individ52 . silogismul79 şi entimema. obiecte diferite. Astfel. Logica şi dialectica sprijină raţionamentul în procesul argumentativ. Argumentul are statutul de credinţă (prezentată ca) împărtăşită.

care reprezintă de fapt aserţiunea însăşi ANALOGIA Reprezintă o varietate a inducţei. O inducţie este perfectă doar când este posibil de verificat că ceea ce propoziţia afirmă este valid în toate cazurile de observaţie. P Atunci Q “Toţi românii sunt ospitalieri” : se ştie că întreaga clasa a românilor este alcătuită din oameni ospitalieri Dacă nu plouă. Am Este o aserţiune care poate fi afirmată sau negată. premiza minoră trebuie să confirme antecedenta sau să nege consecinţa. este deci fratele tău) 1. nu suntem Politicienii= termenul subiect. numărul de termeni ar trebui redus la trei: Silogismul ipotetic are ca premiză majoră o propoziţie conţinând o aserţiune ipotetică (sau condiţională).Toţi oamenii sunt fiinţe raţionale. O propoziţie afirmă sau neagă ceva. Avem aici patru termeni : persoanele care studiază /elevi/ 3 Dacă una dintre premise este negativă. Structura completă a silogismului este deci: Termenul median trebuie să fie prezent în cel puţin una dintre premize. atunci Q acest caz despre termen distribuit. este o inducţie. concluzia trebuie să fie negativă Ion/ persoană care frecventează liceul. în total. din punct de vedere strict logic. avem o aserţiune generală bazată pe un grup de 2. fiinţe raţionale. Dacă P . Un silogism nu poate afirma nimic în concluzie care să nu fie implicat într-una dintre Termenul mediu poate fi identificat ştiindu-se că este prezent în cele două premise şi nu în premise. validitatea sa nu a fost examinată în toate cazurile. în particular în aceea în care se afirmă sau se neagă ceva asupra ansamblului de care depinde termenul median Este vorba în Dacă P. în exemplul nostru : Eroarea provocată de un termen nedistribuit este responsabilă de multe greşeli de raţionament care -un termen major(fiinţe raţionale) generează alte forme de erori formale. ies afar㠓Unii oameni sunt fiinţe raţionale” nu are termen distribuit. Ion este o persoană care frecventează liceul. vor bea într-o zi băuturi mai tari) sau de la particular la particular (dacă nu eşti tu. 4Dacă una dintre premize este particulară. Sunt = verb corupţi= predicat. Patru reguli de mai mică însemnătate ale silogismului: Deci Ion este elev. probabilitate : “comparaison n’est pas raison”(asemănarea nu este argument). Deci nici un gentleman nu este laş. de la particular la general (tot cei care încep cu bere. Eroarea provine din faptul că termenul “laş” apare în concluzie dar nu este distribuit în premiza unde apărea. În funcţie de ordinea în care acestea apar în mod obişnuit. O propoziţie cuprinde trei părţi: termenul subiect. Un adevăr intuitiv nu cere nici o -premisa majoră probă. Tot ceea ce -premisa minoră pleacă de la o observaţie particulară. Ea poate fi deci afirmativă sau negativă. utilizată de toată lumea. concluzie (oamenii. cu ajutorul -conscluzia inducţiei. în exemplul nostru). SILOGISME -dacă o propoziţie universală este adevărată. Dacă nu plouă. este asemănător cu un alt lucru recunoscut ca adevărat. putea deci să ne sprijini pe această definiţie pentru a dovedi că generaliazrea unui exemplu nu este Toate propoziţiile sunt fraze. este imposibil de a stabili Premiza majoră conţine două aserţiuni. Se bazează pe o comparaţie sau o asemănare. dar ambele pot fi false. iar propoziţia în ansamblul ei o relaţie între ceilalţi doi termeni: realizează o relaţie de implicaţie între ele două. nu este posibilă nici o concluzie . Formula sa este dată de expresia: Toate persoanele care frecventeză liceul sunt elevi. poate varia. UNII politicieni sunt oameni celebri. în cel de- UNII dintre prietenii mei sunt politicieni. Toate persoanele care studiază sunt elevi. va nega antecedenta. Socrate). Numărul exemplelor. Atunci ies afară Atâta timp cât termenul median nu este distribuit într-una dintre premise. TOŢI Politicienii sunt corupţi este un exemplu de inducţie imperfectă. ar trebui introdusă o specificare. RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII LOGICĂ ŞI LIMBAJ LOGICĂ ŞI LIMBAJ PROPOZIŢIA Numărul de inducţii perfecte pe care le facem este relativ redus. Deci unii dintre prietenii mei sunt oameni celebri. 78 79 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII LOGICĂ ŞI LIMBAJ LOGICĂ ŞI LIMBAJ Cele trei propoziţii conţin întotdeauna . voi ieşi afară Nu ies afară Termenul mediu este “politicieni”. Socrate este un om. (concluzie) să fie cel puţin egal cu două. Atunci. Lassie este un animal. TOŢI şi UNII caracterizează aspectul cantitativ al propoziţiei. Se trece. Acele propoziţii care sunt sub observaţie directă sunt dovedite prin inducţie. (premisa majoră) În orice exemplu de inducţie (generalizare). dar trebuie Deci Socrate este o fiinţă raţională. Ea nu furnizează niciodată probe în sensul strict. -din două propoziţii contrare. al doilea caz. de ansamblu sunt universale. cele trei părţi sunt: Anumite propoziţii sunt intuitive şi se situează în afara logicii. dar Politicienii sunt corupţi. dar nu toate frazele sunt propoziţii. 1Plecând de la două premise particulare. Silogismul ipotetic Pentru a face un silogism valid. Reguli: Deducţia pleacă deci de la general (citat în prima propoziţie) pentru a merge spre particular. Pentru un rezultat corect. DEDUCŢIA TOŢI Politicienii sunt corupţi = p u a NICIUN Politicienii nu este corupt= pun Este o metodă de raţionament prin care propoziţiile sunt stabilite nu printr-o observaţie directă a UNII Politicienii sunt corupţi : ppa faptelor ci prin referire la alte propoziţii deja stabilite.81 validă. doar o Propoziţiile care privesc o parte a unui ansamblu sunt particulare. concluzia va afirma consecinţa sau. antecedenta şi consecinţa. atunci subalterna particulară care e dedusă din aceasta este şi ea adevărată Silogism categoric INDUCŢIA Este un sistem logic constituit din trei propoziţii astfel încât una dintre ele să fie implicată de celelalte două. implică un grad mai mare de asemănare. nu ştim nimic în ceea ce priveşte toţi Nu plouă oamnii sau toate fiinţele raţionale. (premisa minoră) exemple particulare. nu este posibilă nici o concluzie. căci nici o premisă nu spune orice ar fi în legătură cu toţi politicienii. propoziţia sa contradictorie trebuie să fie falsă. atunci Q Deci Ion este elev. UNII Politicieni nu sunt corupţi= ppn şi 4) sunt contradictorii Lassie e un câine. una trebuie să fie falsă şi cealaltă adevărată. Prezenţa termenului median este raţiunea acestei reguli. Politicienii sunt corupţi este o propoziţie căreia îi lipseşte precizia. faptele observate sau adeverite. Toţi mincinoşii sunt laşi Regulile formale ale silogismului Niciun gentleman nu este mincinos. Analogia se bazează pe teoria conform căreia un anumit grad de asemănare între două lucruri Propoziţiile care privesc aspecte generale. verbul de legătură (copula) şi termenul predicat. şi 2) sunt contrare Toţi câinii sunt animale. despre care se face o aserţiune absolut siguri de universalitatea ei). Un silogism este compus din trei şi numai trei termeni. 2Plecând de la două premise negative. şi 4) sunt subcontrare şi subalterne (ele sunt deduse din alte propoziţii) Deci. Ion este o persoană care frecventeză liceul. -un termen minor(Socrate) -un termen mediu(oamenii) Nici un termen nu poate apărea în concluzie dacă nu a fost distribuit cel puţin o dată într-una dintre premise. de la un exemplu. 80 81 . Cea mai obişnuită formă de analogie este aserţiunea că un lucru sau altul este adevărat pentru că Toţi Politicienii sunt corupţi sau unii Politicienii sunt corupţi. trei termeni (oamenii. -dacă o propoziţie este adevărată. concluia trebuie să fie particulară Nu există nici un termen care să lege Ion şi elevi. dar nici o premisă a acestui teremn nu este distribuită sau Deci plouă. Chiar şi propoziţia “legea gravitaţiei este universal㔠este o inducţie imperfectă (ea nu e nici falacioasă nici inexactă.

Dumnezeu există . dacă nu. Efectele acestui tip de argumentare pot declanşa o reacţie simetrică (adeversarul îşi pierde calmul ştiinţifice. pentru a asigura legătura între probleme. argumentum ad verecundiam[argument care face apel la respect] în sens larg. reperabile şi controlabile. nici măgar. formei. În realitate. cu atât mai mult] 84 85 . sunt mulţi specialişti ai domeniilor respective celeilalte (nici cal. RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII LOGICĂ ŞI LIMBAJ LOGICĂ ŞI LIMBAJ Toria silogismului ipotetic constă în a spune că adevărul exprimat de antecedentă implică adevărul Acest argument falacios este postulatul conform căruia un eveniment care survine în urma altuia exprimat prin consecinţă. Reprezintă o variantă a argumentării ad hominem şi constă într-un atac personal asupra Respingerea argumentelor autorităţii se poate face din perspectiva atacului împotriva autorităţii ( în adversarului (ad personam vs.(Locke) Acest tip de argumentare este strâns legat de administrarea sau demonstrarea prin probe. 89 Unii autori 90consideră c㠓Critica tinde a aduce autoritatea la surse umane. Autoritatea reprezintă fie un punct de sprijin. dacă ea respinge o alternativă. Unii cercetători 92 arată că cel mai important mecanism al respingerii este reprezentat de punerea adversarului în contradicţie cu el TIPOLOGIA ARGUMENTELOR însuşi. Silogismul alternativ IPOSTAZIEREA Premiza majoră este o propoziţie alternativă.Strategia se bazează pe a cere adversarului să admită ca probă ceea ce li se prezintă sau. silogismul ar încălca a doua regulă. ar fi mult mai adecvată formularea : fie nici cal. Deci nu ies afară Deci. POST HOC. “reputaţie” nu este de obicei obţinută în domeniul în discuţie). instituţionale.. în mod de argumentare care constă în invocarea. Biblia a fost dictată de Dumnezeu. fie un refugiu pentru cel ce argumentează. medicina. a degaja contradicţii şi a crea disonanţe”.97 mod de argumentare care constă în a-i opune adversarului consecinţele care rezultă din tezele cele mai puţin probabile admise de acesta.98 argumentum a fortiori [dintr-un motiv mai puternic. afirmaţii etc. Stabilirea unei secvenţe temporale nu este suficientă. sunt prescriptiv-normative ( se argumentum ab invidia [argumentul urii] interzice insulta adresată interlocutorului/ adversarului) se constată că insulta este adesea prezentă în dezbaterea publică.cum . concluzia trebuie să o o realitate concretă. unde.85. mod de argumentare în care se recurge la respectul adversarului pentru opinia unui om sau a unor Se poate vorbi despre argumentum ad hominem întotdeauna când este vorba despre adevărul unei oameni care au dobândit o bună reputaţie în ochii opiniei comune (Locke) aserţiuni sau despre legitimitatea unei conduite care se resping prin referire la caracteristicile Acest tip de argument se organizează pe o schemă argumentativă inadecvată care se bazează pe a negative ale persoanei care le susţine. cercetare). ştiinţa sunt entităţi ai căror 1) este sigur că alternativele propuse se exclud reciproc. Un silogism de acest tip. având mod de argumentare care const㠓în folosirea dovezilor scoase din unul dintre fundamentele schema : dacă lui A îi corespunde B. De aceea. ceea ce echivalează cu ” a argumenta în sistemul de credinţe şi valori al adversarului . iar A este o autoritate în materie. implicit. sub pretextul apărării adevărului. Petitio principii reprezintă un raţionament vicios care constă în a considera ca adevărat obiectul însuşi al problemei. în sprijinul unei poziţii. Dacă premiza minoră acceptă un adintre alternative. Mecanismul organizării acestui argument se bazează pe susţine că un punct de vedere este valabil doar pentru că este susţinut de o autoritate ( a cărei deplasarea accentului de la problemă la persoană. Mecanismul acestei argumentări se bazează pe ironizarea adversarului în legătură cu aspecte ce nu “Autorităţile” în diferite domenii beneficiază de existenţa unui sistem de norme de evaluare şi de ţin de problema în discuţie (“hors de propos”). Deci.Cu toate că o cauză dată implică întotdeauna un anumit efect. Se ajunge la concluzie fără a trece printr-un proces de argumentare. Biblia ne spune că Dumnezeu există. ştiindu-se că pot fi mai multe A dovedi fenomenul cauză-efect este mult mai complicat şi necesită o utilizare precaută a regulilor cauze pentru un singur efect. în momente diferite). “Medicina a descoperit …” Donkey nu este un cal Ipoteza prezentă în aceste expuneri este că istoria. regulile de politeţe. scopul prelevării de organe pentru vindecarea (prin transplant) a unor maladii incurabile. Dacă se întâmplă ca Donkey să nu etc. “excelenţ㔠în discursului din planul general al argumentării în plan personal. părerilor altora sau să-I compromită pe nedrept Dezbaterea electorală reprezintă cadrul predilect pentru manifestarea atacului la persoană. formularea unor aluzii în termeni negativi.contradicţie între normă şi realitate95 Argumentul autorităţii86 este un argument de confirmare având următoarea formă canonică : Temă : construiţi o argumentare şi o contraargumentare pe tema necesităţii clonării fiinţelor în P. atac cu referire strictă. când îţi taie drumul o pisică neagră înseamnă că vei avea un accident. intonaţiei care trebuie să susţină firesc logosul . Printre tehnicile de căutare şi organizare a argumentelor se numără şi cele care vizează schema cine. urmăreşte să provoace ură împotriva invalidează adesea interlocutorul iar atacul la persoană influenţează dezbaterea. şi la fel pentru negaţie. Insulta care la prima vedere nu pare să fie o problemă de argumentare demonstraţie falsă care. dacă ar fi posibil ca Donkey să fie un hibrid cal-măgar. argumentum ab auctoritate[argumentul autorităţii] Se disting mai multe căi de realizare: -contradicţia la nivelul cuvintelor93 (oponentul pune în contradicţie afirmaţiile locutorului emise. pentru că nu au fost Anumiţi istorici consideră că enumerate toate posibilităţile. cînd. doctrina adversarului. recurgând şi el la atac personal). de investigare inductivă. Relaţia de implicaţie nu este în mod necesar simetrică. “Istoria ne învaţă cㅔ Donkey e ori un cal ori un măgar “Ştiinţa spune…” Donkey e un măgar. fiindcă A susţine P. A afirma într-una dintre premize ceea ce este de presupus a fi dovedit în concluzie. Superstiţiile83 în marea lor majoritate se bazează pe acest Construcuţia inversă va genera un argument falacios : sofism: Dacă nu plouă. voi ieşi afară O pisică neagră mi-a tăiat drumul în momentul în care voiam să trec strada. O argumentare eficientă va PETITIO PRINCIPII acorda o mare atenţie stilului. transferul control a activităţii lor (control reciproc în cadrul unei colectivităţi de experţi. oponentul recunoaşte această -contradicţie la nivelul cuvintelor şi a convingerilor/credinţelor 94 autoritate -contradicţie la nivelul cuvintelor şi al actelor . Totuşi . un silogism Cercetătorii în medicină au descoperit că… în care nu sunt date toate alegerile posibile trimite la o eroare numit㠓enumerare incompletă”. precisă la individualitatea. Plouă Imediat după aceea m-a lovit o maşină. de ce iar figurile de gândire şi figurile de stil sunt frecvent utilizate pentru a elabora o argumentaţie. 96 argumentum a contrario argumentum ad ignorantiam[argumentare asupra ignoranţei] mod de argumentare analogică care se bazează pe transferul de la contrariu la contrariu. lui non-A este probabil să-I convină non-B cunoaşterii sau probabilităţii” . direcţii de cercetare. Premiza minoră este o propoziţie categorică care acceptă sau respinge una dintre alternative. ad hominem). a unei general. cele două posibilităţi se exclud una pe alta. în care alegerea nu se bazează pe Mulţi oameni de ştiinţă cred că excluderea uneia dintre posibilităţi. este în mod necesar rezultatul primului. insulta Deşi deontologia interacţiunilor sociale. 87 argumentum ad personam [atac(ul) la persoană/atac personal ] Un tip aparte de argument al autorităţii îl constituie autoritatea citată 88. ARGUMENTE FALACIOASE COMUNE ce. astfel că afirmarea uneia implică negarea reprezentanţi vorbesc acceaşi limbă84. terminologii 2) a fi sigur că toate alternativele posibile au fost luate în calcul. Această eroare apare în multe argumente care încep cu : accepte pe cealaltă. la rândul lui să argumentum ad hominem[privitor la om(ul) (cu care se discută)]91 furnizeze o probă (mai bună). un efect dat nu implică întotdeauna o anumită cauză. ERGO PROPTER HOC 82 82 83 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII TIPOLOGIA ARGUMENTELOR TIPOLOGIA ARGUMENTELOR CURSUL IX Respingerea argumentum ad hominem este foarte productivă. nici măgar) care nu sunt întotdeauna de acord asupra anumitor probleme. trimite la o eroare numit㠓disjuncţie imperfectă”. instanţe investite cu autoritate. idei. Domeniul de validitate a acestui argument [dogmatic] a constituit şi constituie încă în zilele noastre o miză socială şi culturală majoră”. cele mai multe cazuri se suprapune cu atacul contra persoanei). Este o eroare care constă în a considera un obiect care are o existenţă conceptuală sau imaginară ca concluzia trebuie să o respingă pe cealaltă. prestigiu în opinia comună . trebuie de asemenea să fie vorba despre o legătură cauzală care să poată fi demonstrată.

Preşedintele este un om. improprii a limbajului. deci din cauza acelui conduce la cunoaştere. contariul său. paralogism de compoziţie Dacă nu o ştim este pentru că suntem proşti. dilema paralogism sofism săvîrşit fără intenţia de a induce în eroare. minoră sau concluzia. argumentum ex silentio [prin tăcere] mod de argumentare bazat pe tăcerea adversarului. În fiecare exemplu. argumentul baculinic etc. 103 argumentum a tuto mod de argumentare analogică bazat pe transferul de certitudine de la ceea ce e sigur la ceea ce nu paralogismul sperietoarei are acelaşi grad de certitudine constă în a atribui un punct de vedere fictiv celeilalte părţi sau a deforma neadecvat propriul punct de vedere. O argumentare completă. dar care este înşelător de constă în a folosi incorect schema argumentativă a analogiei. insuficiente publicitare şi se axează pe “manipularea” sentimentelor de compasiune ale adversarului sau pe strategia ameninţării acestuia. petitio principii.Deci vaca este carnivoră 88 89 .Toate animalele sunt carnivore 2Vaca este un animal 3. Avem premiza minoră şi concluzia. Entimema : Numai proştii folosesc un calculator şi tu foloseşti un calculator. lucru] sofism prin “falsitatea cauzei” care constă în confuzia dintre concomitenţă şi cauzalitate argumentum ad misericordiam mod de argumentare care se bazează pe presiunea exercitată asupra adversarului prin apelul ecundum quid [generalizare pripită] constant la sentimentele şi interesele sale folosirea incorectă a schemei argumentative a simultaneităţii producerii unor evenimente prin Acest tip de argumentare este frecvent folosit în discursurile politice. O dilemă la care nu se poate răspunde printr-unul dintre aceste raţionamente este o falsă dilemă. Un argument deductiv de acest tip îl reprezintă entimema .Propoziţia care lipseşte poate fi premisa majoră. 86 87 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII TIPOLOGIA ARGUMENTELOR TIPOLOGIA ARGUMENTELOR Toţi oamenii îmi sunt fraţi. X va fi un bun preşedinte fiindcă este originar din Moldova. Gîndesc. Studiul paralogismelor a stimulat cunoaşterea şi definirea mai exacta a Există două moduri de a respinge o dilemă : sensurilor diferite ale acleluiaşi cuvânt sau a unor cuvinte diferite. se bazează pe demonstrarea sau respingerea altei probleme decât a celei care face argumentum ad judicium [se bazează pe judecata asupra naturii subiectul discuţiei lucrurilor] mod de argumentare constând în “folosirea dovezilor scoase din unul dintre fundamentele petitio principii [întoarcerea la enunţul iniţial] cunoaşterii sau probabilităţii” (Locke) Eroare logică care foloseşte în vederea demonstraţiei.. Un frate nu se trădează niciodată. mai 2-falaccia/sofism extra dictionem [sofisme extralingvistice] . nereprezentative.parataxa Această argumnetaţie nu numai că ne convinge ci şi ne persuadează. desemna posibilitatea dovedirii lumii exterioare prin lovirea pământului cu o bâtă. Or libertatea este ceva care ne este datorată din naştere. Se ajunge astfel a demonstra un lucru şi comparaţii corecte. se pleacă de la premise false : error mult decât a se supune legilor reflecţiei trebuie să conţină ceva recunoscut unanim. interzise legate în special de exigenţele metodei ştiinţifice : circumstanţele enunţării enunţului nu Trebuie să fie o a treia cale. acre nu ar avea consecinţele neplăcute ale trebuie să intervină asupra valorii de adevăr a enunţului. Deci preşedintele este muritor. contravine regulei de a organiza atacul asupra punctului de vedere al adversarului argumentum baculinum/ argumentul ad baculum [argumentul bâtei] respectând condiţiile enunţării sale mod de argumentare bazat pe folosirea forţei în locul oricărui argument . cel căruia i s eadresează un argument se presupune că poate furniza propoziţia lipsă. o soluţie intermediară. influenţa argumentării depinde esenţial de felul în care considerăm adevărul aserţiunii.102 spre deosebire de argumentum ad hominem. este validă pe plan formal. Aceşti termeni se aplică la argumentare în ansamblul său şi nu la fiecare dintre propoziţiile sale. raţionamentul cauzal pe care îl implică.100 argumentum ad consequantiam se bazează pe folosirea unei scheme argumentative cauzale neadecvate care conduce la respingerea argumentum a pari [argument dintr-un motiv egal ] unui perspective descrise datorită consecinţelor sale indezirabile mod de argumentare care se bazează pe transferul unei demonstraţii specifice unui caz la un alt caz. care nu neagă afirmaţia enunţat㠓Internetul ne face mai liberi. lipseşte premiza minoră : Tu eşti un prost. argumentum ad ignorantiam şi argumentum ad verecundiam deorece bazându-se pe judecata asupra naturii lucrurilor este singurul care poate post hoc ergo propter hoc [simultan cu un lucru. stil prolix. 99 sofism care constă în neluarea în consideraţie tocmai a problemei care trebuie dovedită împotriva unui adversar. Acest tip de argument reprezintă din perspectiva lui Locke singura formă validă de argumentare . ceea ce este echivalent cu a considera admisă însăşi teza de demonstrat. de prezenţa argumentatorilor în argumentare. Ignoratio entelechi[ignorarea subiectului/argumentaţie nepertinentă] care prezintă. sofism falsa analogie Numit şi paralogism. faţă de primul motive mai puternice de a fi “cu atât mai adevărat”. a priori o premiză. Toţi oamenii sunt muritori Sofismul este adesea folosit în manipulare (se încearcă deci inducrea unei erori). electorale şi generalizări bazate pe observaţii disparate. este o formă de silogism care pare logic în aparenţă. un echivalent sau un sinonim a ceea ce se urmăreşte a fi demonstrat. fără a fi îndeplinite condiţiile unei fapt deoarece se bazează pe diferitele sensuri ale unui cuv. cu precizarea că aceasta se află într-o formă uşor diferită. Diferenţa între adevăr şi validitate Cei mai mulţi dintre logicieni folosesc termenii “valid” şi “invalid” pt a indica dacă argumentaţia se prezintă sub o formă corectă. Argumentaţia: 1. falaccia este un sinonim pentru sofism . din raţiuni de identitate sau analogie între cele două cazuri paralogismul ambiguităţii se bazează pe exploatarea ambiguităţii referenţiale. În teoria argumentării -a fi cucerit de una dintre alternative ceea ce înseamnă a accepta una dintre alternative dar a nega paralogismele pot fi reduse la un singur principiu organizator: ele ţin de prezenţa “omului în limbă”. ignoratio elenchi (argumentul la persoană. Premiza major㠓Toţi politicienii din Moldova sunt buni preşedinţi “ a fost omisă. RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII TIPOLOGIA ARGUMENTELOR TIPOLOGIA ARGUMENTELOR mod de argumentare prin care ceea ce este demonstrat printr-un caz se extinde şi asupra altui caz. entimema Argumentele apar adesea cu una dintre cele trei propoziţii omise sau suprimate pentru a evita un silogism greoi. Se consideră că fundametalis.) Epicherema este o probă. Deci nu pot să trădez pe nimeni.a unei proprietăţi Internetul este bun deci pentru proşti” a unei părţi referitoare la structura acesteia. semantice şi pragmatice. iniţial. deci sunt.Aceste paralogisme se organizează în jurul unei zone -a evita alternativele : se încearcă să se arate că toate alternativele nu au fost numărate/expuse. apelul la autoritate. un exemplu. se datorează mai ales folosirii silogism cu premise ipotetice disjunctive105. însoţind o argumentare. 101 afirmarea consecinţei paralogism care se bazează pe confuzia condiţiilor necesare şi suficiente. considerând că o condiţie argumentum ex concessis[prin concesie] necesară este şi suficientă mod de argumentare indirectă prin acceptarea provizorie a atezei adversarului pentru a-l pune în contradicţie cu sine însuşi sau a-l determina să accepte ceea ce iniţial respinsese sorit104 este o înlănţuire de argumente a cărei concluzie reia un termen din primul şi din ultimul argument. se bazează pe confuzia legată de sistemul parte/întreg prin atribuirea –întregului. Totuţi oricine ştie ca prima premiză este falsă. sintactice.Termenul apare şi în expresiile: 1-falaccia dictionis/sofism in dictionem [=sofisme lingvistice]-în limbaj echivoc. celorlalte două.

atitudini şi credinţe împărtăţite de DAR locutor şi auditorul său 116 Conectorii argumentativi sau “mots du discours” în terminologia impusă de Oswald Ducrot Marchează în general contradicţia argumentativă 117 impun discursului un comportament inferenţial. potenţialitate argumentativă din perspectiva Ducrot şi Anscombre. altfel.Modul în care conectorii argumentativi se inserează în discurs pentru a forma scheme argumentative 118 P dar Q 2. dacă nu. de altfel) Este ora 7 (fix). adverbului. MOESCHLER (1995) a propus o tipologie a conectorilor argumentativi bazată pe distincţia Non multa.Ducrot (1972. pe o scară tip de conectori corespondenţă în LN simbol structura lui S ascendentă . intenţii. grupului prepoziţional. sunt concluzia fiind “grăbeşte-te” ) -orientate în acelaşi sens (Chiar. Toţi câinii sunt animale. de altfel. aplicat la un conţinut. precis. informativ al acestora.(orientarea enunţului spre polul “târziu” al continuum-ului “devreme –târziu”. precis. se disting conectori introductivi ale căror argumente sunt Conectori argumentativi -orientate în acelaşi sens (Chiar. Căci.115 În continuare vom prezenta câteva exemple pentru modul în care acţionează conectorii în cadrul discursului argumentativ. aşadar. un element implicit şi un element explicit . la urma urmei enunţare. potenţialitatea argumentativă a acelui conţinut . argumentativ la X şi Y. C non C Astfel. este definit drept funcţie care are ca argumente o pereche ordonată de aceeptare pe un plan general: lucrurile la reducere/ieftine sunt un avantaj propoziţii (P. Ar trebui să o cumperi. -conectori care introduc concluzia/concluzivi : deci. pentru că pe care le modifică. (comunică o informaţie referitoare la timp ) -orientate în sens contrar : Totuşi. această stofă nu e ieftină Clasificarea conectorilor din logica formală şi corespondenţa acestora în limbajul natural sunt redate în tabelul de mai jos: O. termenul conector textual (sau pragmatic) desemnează un Nu te grăbi) cuvânt sau un grup de cuvinte din clasa adverbului sau a conjuncţiei care au funcţia să asigure Argumentelor aproape 7 j-n (nu te grăbi) legătura formală şi semantică dintre elementele unui discurs . îmbogăţi Principalele probleme legate de “comportamentul ” concetorilor în discurs privesc: 1. de altfel) orientate în sens contrar : dar Conectorul argumentativ este un morfem (de tipul conjuncţiei. din moment Un operator argumentativ limitează posibilităţile de folosire în scopuri argumentative a enunţurilor ce. sunt prea sărac să cumpăr lucruri ieftine sau e ieftină dar nu e stilul meu În logică formală108. în care j marchează intensitatea acţiunii). o . în caz contrar. toposul “”ieftinătăţii” putând fi repsins printr- Termenul conector aparţine lexicului specializat şi are sensuri diferite în funcţie de domeniul în un topos invers care este folosit. Conectorii argumentativi reprezintă elemente pragmatice a căror funcţie este de a exprima adecvat valori pragmatice adică seturi de supoziţii. Q) într-o propoziţie compusă S.112Operatorul argumentativ este cel ce conferă pentru că. variabilă implicită cu funcţia de argument sau de concluzie între două varibile asociate Orientarea enunţului este deci efectul conectorului argumentativ. totuşi.119 P(Concetăţenii noştri muncesc mult) conduce la C (este bine) În timp ce Q introdusă prin dar (dar întotdeauna în scopul de a se îmbogăţi) conduce la non C (nu Tipologia conectorilor argumentativi este bine). dar. 1980) şi E. Toposul diferă de silogism şi deducţie (elemente ale raţionamentului logic. J. ci şi prin ceea ce este” 111 ”sensul profund al enunţului nu este atât descrierea unei stări de lucruri .Analiza relaţiilor de compatiblitate şi de excludere stabilite între aceste morfeme precum şi ↓ ↓ paradigmele lor tipologice.Un conector argumentativ este predicat cu trei locuri dacă este nevoie să se intervină cu o a treia pertinenţă/direcţie/orientare argumentativă. semnificaţiile lor funcţionând ca instrucţiuni Structura tip de legătură a două enunţuri : P dar Q privitoare la strategiile de urmat. TOPOSURI ARGUMENTATIVE (după D. (concluzie) 90 91 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII CONECTORI ARGUMENTATIVI CONECTORI ARGUMENTATIVI Operator argumentativ -“Un conector argumentativ este un predicat cu două locuri dacă segmentele X şi Y pe care le articulează în structura de suprafaţă pot îndeplini o funcţie argumentativă şi nu este nevoie de Termenul este atribuit conceptului de morfem care. o parte şi de toposuri pe de altă parte este susţinută de faptul că argumentarea este reglată de nişte reguli foarte generale a căror proprietate esenţială este de a fi Argumentare: distincte de raţionamentul logic”107 Stofa aceasta este la reducere(ieftină). deci. Concluzia “ar treui să o cumperi ” nu este obligatorie. astfel se caracterizează prin afinităţi de natură pragmasemantică. trecînd prin j. respingerea într-un caz particular: dacă iau în considerare raportul calitate/preţ. cu toate acestea. se disting conectori concluzivi ale căror Spre deosebire de operatorii argumentativi. dar întotdeauna în scopul de a se interpretării pragmatice a enunţurilor. cu 2 argumente O(biectul) este p (ieftin) + cumpărare conectori de conjuncţie şi ∧ P∧Q 1500 j+n conectori de disjuncţie sau ∨ P∨Q Scara ↑2000 ↑ j conectori de implicaţie* dacă…atunci ⊃ P⊃Q Argumentelor 2500 j-n conectori de echivalenţă dacă şi numai dacă ≡ P≡Q cu un argument nu ∼ ∼P sau ∼Q + târziu +precipitare Deja 7 j+n (grăbeşte-te) Scara ↑7 fix ↑ j (grăbeşte-te/ [În teoria textului.Toţi oamenii sunt fiinţe raţionale.) “Enunţul este argumentativ nu doar prin ceea ce spune despre lume. dar. (ei) bine. echivalent cu “mai este timp”) 114 -conectori care introduc argumentele/introductivi : căci. ex. 2. indiferent de valoarea informativă a acestuia.sigur. Socrate este un om. (premisa minoră) Ansamblul argumentelor formează schema argumentativă ce conferă coerenţă discursului. cât posibilitatea unei Silogism : anumite continuări a discursului în detrimentul alteia” ceea ce este acopeirt de conceptul de 1. Motto: “Ipoteza corelării conectorilor argumentativi de problematica orientării pe de Deci. Q) şi are rolul de legare a propoziţiilor (P. În cazul în care conectorul este un predicat cu trei locuri . ex.O altă clasificare se poate realiza după funcţia argumentativă a enunţului introdus de conector: Nu este decât şapte.) care articulaează două sau mai multe enunţuri într-o în cele din urmă. conectorul argumentativ articulează enunţuri care argumente sunt intervin în realizarea argumentării. În cazul în care conectorul este un predicat cu trei locuri . 17) sunt două tipuri de dar: enunţuri şi câmpul discursiv pe care îl creează. conectorii atunci. presupoziţii. chiar] În cazul în care conectorul este un predicat cu trei locuri . chiar. -orientate în acelaşi sens : În definitiv Spre deosebire de conectorii logici. locuţiunii adverbiale.Rovenţa-Frumuşani) Toposul (loc comun la Aristotel) este o regulă foarte generală care face posibilă o argumentare Conectorii orienteză interpretarea în cadrul “lecturii” enunţurilor şi nu depinde de conţinutul particulară. Deci Socrate este o fiinţă raţională. ei bine.Eggs (1994. se disting conectori ale căror argumente Este aproape ora 7. RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII CONECTORI ARGUMENTATIVI CONECTORI ARGUMENTATIVI CURSUL X Deducţie: CONECTORI106 ARGUMENTATIVI Lassie e un câine. deci. sed multum 120 dintre predicat cu două locuri [ 92 93 . conectorii lingvistici pot corela entităţi eterogene: un enunţ şi o -orientate în sens contrar : totuşi. cu toate acestea Este deja ora 7(s-a făcut deja ora7) (trimite la epuizarea timpului pentru o anumită acţiune) 113 2.Aceste “Instrucţiuni” se referă la un ansamblu de relaţii între O. contribuind la realizarea coeziunii 109 textuale . totuşi. interjecţiei etc. de altfel. Lassie este un animal. (în mod) hotărât. strategie argumentativă unitară. atunci)” enunţului în care este inserat. compensatoriu: 1. or.(orientare spre rezerva de timp. Rolul lor este de a impune constrângeri semantice anti-implicativ : Concetăţenii noştri muncesc mult. dar.Ducrot110stabileşte corespondenţa între două paliere argumentative : scara argumentelor (de la mare la mic pe o scară ascendentă) şi scara concluziei (de la j-n la j+n . transformă intervenţia unui al treilea constituent implicit (cu funcţia de argument sau de concluzie.

propoziţiile interogative : -Vedeţi. zise ea. s-au văzut rezultatele. zise ea către Amaranta.Sora ta a aşteptat să împlinească 16 ani ca sa meargă la discotecă. efect de rezolvare/soluţie 141. Se bazează pe ideea de surpriză : când te aştepţi mai puţin. 96 97 . ţinând de faptul că se adauga A 2 la A1. Efectele reacţia poate fi verbală coerentă: întrebare. Schema argumenatativă a exemplului de mai sus este următoarea: OR Argument: sora ta a aşteptat să împlinească 16 ani ca sa meargă la discotecă. … ştiţi dumneavoastră DISCURS ARGUMENTATIV VEZI (tu)/VEDEŢI (dumneavoastră) O taxonomie154 a discursului din punctul de vedere al tipului textual155 relevă existenţa a trei tipuri majore: narativ. o explicaţie. a doua imagini a interlocutorului. efect de principiu144 . Era tare prostănac.” [Camus. insistând asupra efectului de dedublare introdus prin de altfel Q. folosit după anumite secvenţe considerate ca insuficiente de către locutor. de corectare: Tranziţia nu este uşoară. dar numai înainte” [Livingstone. 1981135 se disting trei tipuri de ŞTII/ŞTIŢI “Ascultaţi. apoi. Datorită efectului de dedublare. ca putere pozitivă de a Trebuie să mă laşi să ies în seara asta. efect de complicitate/conivenţă 149. Sunt conectori specifici anchetelor. dar sunt întotdeauna oamenii care o susţin. legată de faptul că el este destinatarul actului A 1 Conector argumentativ care poate fi parafrazat prin “ just. Articulează şi delimitează un enunţ în cadrul unei enunţări şi reprezintă indicatori ai forţei Caracterul să discursiv. A doau imagine. spune acesta. de evaluare etc. normalul. apare ca satisfăcut d eargumentul P. ÎN CAZ CONTRAR Marchează o supracreştere a aprecierii. al dezordinii naturii în impresii. care se bazeză pe apariţia imaginară şi imaginată prin discurs a unei Y: Tocmai. Conector argumentativ care vizează captarea adeziunii interlocutorului la ceea ce se spune sau ceea ce se va spune. efect emoţional 152.” [Gabriel Garcia Marquez.”Când îl găsiră mort de-a binelea în apropierea ferestrei ei. vag şi de departe. este poluare. temporală a unei naraţiuni. nu mergi mult. trebuie izolat şi încercat un tratament special. spune Richard. este în centru. în A2 se foloseşte Q pentru a susţine aceeaşi concluzie. efect “-A. efect de -Anormal? îndoială146 . a doua corespunde în mare analizei naturii. mîrâit. şi chiar asupra centrilor cerebrali… CEL PUŢIN Schema tip : R: P de altfel Q125 Operator modal care marchează o strategie discursivă a consolării. efect comic 153 etc. noi. 137 2-orientare calitativă . cel puţin în contextul unei afirmaţii presupune caracterul favorabil al şi de domeniul modalităţii – de identificare. actul de argumentare A2 apare ca necesar127. efect de metodă142 . Davoine . pledoariilor “Nici pe el. cu dezordinile care încurcă tabloul fiinţelor şi îl risipesc într- Implicit factual : “povestea trist㔠a sorei a cărei dorinţă de libertate a fost prea mult înăbuşită.). Caracteristica acestui tip de conector argumentativ este de a face apel la un univers de cunoaştere al locutorului presupus în relaţie (de identitate. ceea ce conduce la a-I aribui ex. argumentativ este dat de imposibilitatea de a parafraza : ŞTII/ŞTIŢI că +P interactive a limbajului După J.aspectul comparativ inerent semantismului lui cel puţin parcă aş fi o crampă intestinală. de 3. Un veac de Cel puţin . 1. Pretinde că moare din pricina mea. totuşi. efect de bunăvoinţă 151. În A1 se foloseşte P în favoarea concluziei R. realităţilor economice din ţară. este Pagubele au fost pe drept evaluate. Ciuma] efect de exemplu 148. ba da. ştii…” [Camus. de competenţă 140. negativ. a fost la şcoală. 128 Y respinge răstălmăcirea argumentării prin schema următoare: -este de acord asupra faptului prezentat ca argument. frumoasa La acestea se mai poate adăuga şi inducerea unei orientări argumentative în sensul negativ în Remedios îşi confirmă prima impresie. două cazuri cu ganglionii foarte inflamaţi. intersecţie) cu cel al destinatarului. gesturi etc. se aseamănă. RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII CONECTORI ARGUMENTATIVI CONECTORI ARGUMENTATIVI dar de respingere121 care marchează un act de rectificare. născută din aserţiunea prealabilă legată de enunşul asupra căruia acţionează CEL 94 95 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII CONECTORI ARGUMENTATIVI CONECTORI ARGUMENTATIVI PUŢIN. cu dreptate”: (considerat ca suficient) . ce conţine CEL PUŢIN va fi întotdeauna orientata spre concluzii Verbul a vedea are valori care ţin de domeniul perceptivului prezenatte ca favorabile. 150 sau nonverbală (ridicarea sprâncenelor. textul construieşte două imagini succesive ale acestuia. transforma timpul linear al reprezentării în spaţiu simultan de elemente virtuale. ŞTII/ŞTIŢI136 în interiorul unei replici susţine o justificare. descriptiv şi argumentativ. oricum. să ştiţi. Ciuma] ŞTII/ŞTIŢI operator de identificare. 126 X : Nu vei ieşi seara asta. este un articulator logic care dă seamă de relaţia semantică între ipoteză şi negaţie” 130 A elimina durerea prin acţiune directă asupra circuitului nervos. clişee.132 (a) concret: Acest conector pare să fie carcaterizat de inducerea a trei efecte specifice : Mi-am pus ochelari ca să văd mai bine şi. de certitudine.-P. Concluzie: Tu nu vei ieşi în seara asta.efectul argumentativ elogiator : b) abstract: El. “Uite. precizează statutul argumentativ al acestui conector. Conjuncţia neologică or (cf. dire seulement ce qu’on croit utile de dire ). dispoziţiile psihologicepentru aceasta. al O măsură ale cărei consecinţe sunt dezastruoase trebuie schimbată puterii de a reconstitui ordinea pornind de la acele impresii) îşi găsesc unitatea în ideea unei “geneze” 129 CHIAR123 DACĂ NU. text publicitar pentru whisky-ul Johnny Walker] Ducrot (1980) în ilustrarea conceptului de polifonie. cât e de prostănac. efect de implicare -He. TOCMAI (Pe când)/Pe drept 122 Presupunând că enunţul X de altfel Y ar fi destinat unui singur alocutor. efecte demonstrative 139. trebuie să ne ajutăm între juridice. Exemplu următor pune în evidenţă modul de articulare argumentativă la nivelul lui or: -din acelaşi fapt trage concluzia implicită opusă : “Prima serie de probleme corespunde în mare unei analitici a imaginaţiei.” [Camus. efect de bună-credinţă. Ciuma] ŞTII/ŞTIŢI cognitiv de emfază. Implicit argumentativ: o lege generală de tipul : copiii aceleiaşi familii trebuie să beneficieze de un tratamnet egal. efect “purtător de cuvânt”145. aceste două momente opuse (unul. stereotipuri etc. Dar trebuie să adăugăm că ea se bazează pe o cunoaştere a De altfel articulează două elemente de sens P şi Q şi îndeplineşte două acte argumentative A 1 şi A2. cu lacunele ei. Dar. 133 SPUNE / SPUNEŢI (mai ales în conversaţiile telefonice) ASCULTĂ/ ASCULTAŢI Alţi autori 134consideră ŞTII/ŞTIŢI drept un “conector de cooperare”. Se încadrează în categoria conectorilor specifici argumentului direcţiei care trimit la ordinea nestoriană138 a argumentării. se produce calitatea x 124 Conjuncţie cu “vocaţie discursivo-argumentativă. articulează o secvenţă asupra unui cuvânt pe care locutorul îl AŞTEPTAŢI/ (Şi) asta nu e tot/În plus/Mai mult consideră insuficient pentru a asigura o decodare optimă din partea destinatarului. efect de intimidare 147. văd că m-ai uitat. de evidenţă 143 . dar argumentativ: Reforma este un fenomen necesar. cel puţin. deputaţii au votat legea? singurătate] ŞTII/ŞTIŢI VEZI (tu)/VEDEŢI reprezintă uneori un act de reacţie la o intervenţie anterioară. o suită de reprezentări care. persuasive consecutive unei argumentări se pot clasifica în : neclară: murmurat. efect de insistenţă inducerea unei idei se face prin repetiţie obsesivă . Iată de ce un enunţ. 131 “Aspectul argumentativ al lui CEL PUŢIN se bazează pe tipul de consolare descoperit în lumea imaginară M. ALTFEL. a compensării. În prima. or )marchează un moment special al raţionamentului sau o secvenţă Implicit factual : X nu are 16 ani. legată de o lege a discursului care impune a spune doar ceea ce este considerat util de a fi spus (de Ex. Eficienţa discursului argumentativ se poate aprecia şi în funcţie de persuasiune. Exprimă o opoziţie atenuată (şi nu un raport contradictoriu între două alternative) şi nu trebuie confundată cu ori disjunctiv (echivalent cu sau). EFECTELE ARGUMENTĂRII Este adesea folosit ca autocorecţie şi apare ca urmare la o reacţie de neînţelegere din partea destinatarului . Implicit argumentativ: o formă de argumentare prin consecinţe: Or. DE ALTFEL “Voi merge oriunde. lucrurilor afirmate : Mergi pe jos la facultate. nu pot spune că îl cunosc.fr. celălalt pozitiv. textelor politice. dar cel puţin .

definiendum[(<lat) ceea ce trebuie definit]. colocutorului) Politeţea negativă va acţiona ca o a menţinerii distanţelor. competenţa socială). ordinele cu promisiunile. concluzia 159 emiţătorului. deci a unor strategii interpretative. a SIMBOLURI şi ABREVIERI consola. Reboul) Locuţiuni: Studiul retoricii şi al teoriei argumentării este esenţial pentru decriptarea. spre demonstraţie în care premisele conţin deja concluzia de demonstrat. orice act de limbaj Contradictio in terminis (<lat) [contradicţie în termeni] este alcătuit din trei componente : contradicţie care se manifestă la nivelul expresiei lingvistice a termenilor act locuţionar (transmiterea unor anumite semnificaţii lexicale şi gramaticale prin rostirea unui enunţ) act ilocuţionar (exprimarea unei anumite intenţii comunicative: deschide cartea!) act perlocuţionar (intenţia de realizare a unui efect asupra interlocutorului: a convinge. uite ce) să adecveze permanent semnificaţiile în funcţie de atitudinea receptorului. drept activitate de comunicare disimulată sau manipulare. Problema se referă atât la clasificarea clasică -vorbire directă. Maxima generozităţii care reprezintă una din strategiile impersonalizării emiţătorului (Se poate configurată în termenii unor atribute sociale accepttae de alţii. După Austin. RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII CONECTORI ARGUMENTATIVI CONECTORI ARGUMENTATIVI Tipul narativ desemnează atât un mod de enuţare. menţinerea imaginii fiecăruia dintre face ceva pentru sinistraţi/Pot să fac ceva pentru sinsitraţi) noi presupune cooperarea. În acest fel emiţătorul are pe -procedurile care exprimă ezitarea. afirmaţia A cu ajutorul afirmaţiei B şi apoi B cu ajutorul lui A. italice. -diminuarea propriei personalităţi. exprimând direcţie exercitării controlului comunicării. printr-o întoarcere în punctul iniţial Revirimentul acestei discipline în secolul XX se datorează în mare parte caracterului său inter-. Avantajul acestora constă în ambiguitatea pe care o creează . Prezentarea unor probleme dintr-un domeniu cu o istorie şi complexitate remarcabile se doreşte a fi un îndemn pentru viitorii specialişti în comunicare de a se deprinde cu reflecţia. Aprecierea măsurii în care un act de limbaj afectează eul interlocutorului se realizează în funcţie de Asemenea efecte pot fi prevenite şi/sau atenuate printr-o alegere strategică a mijloacelor şi formelor trei variabile extralingvistice: de comunicare distanţa socială (relaţie simetrică. propusă de P. a învăţa să gândeşti” (O. maximele 2 şi 4 se resfrâng asupra emiţătorului. în tot cursul interacţiunii verbale. prin formulări indirecte ale solicitărilor. Acţiunea acestui principiu se manifestă la nivelul reglementării comunicării în sensul menţinerii echilibrului social şi a unor relaţii de bunăvoinţă între colocutori.actualizează procedee ca justificarea. mulţumirile. vorbire indirectă şi stil . constând în multiplicarea actelor care compun mişcarea de bază într-o intervenţie comunicativă 100 101 . ). vreau să spun. -gluma . [ 1999:107]. Ca modalitate de Prezenţa unui comportament strategic al emiţătorului este. aşa. de fapt.şi transdisciplinar şi noii perspective asupra recuperării tradiţiei domeniului într-o structură Definiţie circulară care are un definiens [(<lat) ceea ce defineşte]presupus/integrat în coerentă a interacţiunii în comunicare. ea se naşte în tavaliul limbajului şi a învăţa să te exprimi înseamnă. de tip anticipativ. înţelegerea şi compunerea Circulus vitiosus (<lat) [cerc vicios] discursivă într-o eră care. bucura de aprecierea şi de acordul semenilor săi (positive face) …şi dorinţa de a acţiona conform Maxima simpatiei. dispută spusele lui A…”). tatonarea (de ex. de tip aditiv. 2. Ca într-o operaţie vectorială. se poate aprecia că acţiunea principiului politeţii este în mod necesar legată de un comportament strategic. iar strategiile sale se caracterizează prin spre receptor) sublinierea puternică a aprobării şi interesului faţă de tot ceea ce este legat de persoana receptorului. Maximele 5 şi 6 sunt centrate asupra receptorului. trimiterea la alt discurs (“după . 1. argumentele. centrate asupra emiţătorului şi Pragmatica dispune de o teorie coerentă a politeţii. pe d elată parte. În timp ce maximele 1 şi 3 sunt centrate asupra receptorului. 144)consideră că acest concept . politeţea pozitivă are un sens integrativ. care frânează relaţiile sociale . şi la strategii de validare a conţinutului unei aserţiuni (“Vom avea alegeri anticipate. [ 1999:107] citându-l pe Green (1989. propriilor principii şi intenţii (negative face)”. constituind cadrul comportării deferente. semnalată de lipsa de enunţare se referă la un ansamblu de procedee de redare a evenimentelor156. de pornire. Sensul uzual al politeţii se referă la respectarea unor norme de comportament într-o comunitate Transparenţa pentru receptor a strategiilor folosite de emiţător este pusă în evidenţă de existenţa dată. rezultanta acestor variabile îi permite E să decidă asupra nivelului optim de politeţe pentru performarea unui act verbal şi să aleagă strategia adecvată (politeţe DSL consideră că cele mai importante strategii ale politeţii pozitive sunt : pozitivă /negativă).reprezentând o preluare şi adecvare a aceleiaşi noţiuni propuse de Goffman (1967). Goffman. formulate de G. individului) şi secvenţele de acte comunicative actualizate în structura de suprafaţă (care reflectă încadrate şi determinate spaţial157.” [DSL] cooperării. adus interlocutorului.vizează adeziunea la anumite idei indirect liber-. Maxima tactului cere diminuarea expresiei neajunsurilor unei acţiuni din perspectiva receptorului. Contextul comunicaţional concret poate determina recurgerea la forme directe sau indirecte de transmitere a intenţiilor comunicative. Din perspectiva efectului unei intenţii de comunicare asupra relaţiilor sociale. pentru că acest fapt este strict dependent de acţiunile şi de sistemele de Maxima aprobării. Strategiile politeţii negative presupun apelul la mecanisme specifice de atenuare a prejudiciului După clasificarea propusă în DSL . Levinson (1987) care receptorului. -folosirea unor mărci de identitate care subliniază apartenenţa colocutorului la acelaşi grup (noi) -abordarea unor subiecte de discuţie sigure (conversaţia fatică) Strategia comunicativă reprezintă o “formă de comportament comunicativ bazată pe manipularea -reluarea (integral sau parţial) a replicilor interlocutorului structurilor interacţionale şi a mijloacelor verbale de concretizare a acestora în vederea atingerii -evitarea exprimării directe a dezacordului obiectivelor urmărite”. unor strategii corespunzătoare acestora la nivelul receptării. Vezi Liliana Ionescu-Ruxăndoiu. Concluzii: Motto: “Gândirea nu preexistă limbajului. nu am făcut mai nimic pentru el) lui E. Se consideră c㠓O descriere completă şi în detaliu a strategiilor comunicative este practic Principiul politeţii reprezintă un principiu de bază în pragmatică. contradicţie intrinsecă Contradictio in subiecto/in re (<lat) contradicţie în interiorul subiectului când acesta are elemnete incompatibile GLOSAR: Act de limbaj utilizarea limbii în situaţii concrete de comunicare. în contrast cu exagerarea valorii interlocutorului Din această categorie fac parte -impersonalizarea enunţurilor -schimburile preliminare -reducerea gradului de interfernţă prin folosirea unor construcţii restrictive sau a litotei -diversele tipuri de mişcări de sprijinire a actului interacţioanl de bază (mişcările de motivare a -exprimarea indirectă a intenţiilor comunicative care se realizează în special prin folosirea figurilor ofertei emiţătorului. contradicţie în atribuirea unei calităţi. complimentele) ANEXĂ putând să pună în pericol imaginea individuală reciprocă a interlocutorilor şi implicit să afecteze relaţiile dintre aceştia. bazate pe predicţii asupra atitudinii şi a reacţiei colocutorului. a linişti etc. depăşind stadiul informaţional tinde. valorizare. valori ale celor cu care venim în contact”. de obicei. Brown şi S. a flata. cât şi la modalităţile de redare prin ghilimele. în forme interogative introduse cu verbe modale : (vrei să Liliana Ionescu-Ruxăndoiu. opoziţie.) < provine din …(limba din care provine un termen este indicată în deschiderea unghiului) Actele de limbaj se deosebesc şi după potenţialul lor agresiv intrinsec (a se compara de exemplu solicitările. la acţiuni redresive implicite sau explicite etc. multi. apelul la elemente ca : păi. Tipul argumentativ desemnează un text cu următoarele caracteristici: discurs raportat : modul de a reprezenta într-un discurs vorbele atribuite unor surse diferite de cea a -se organizează în conformitate cu un plan158 ce cuprinde premisele. Leech : 1983 : se bazează pe conceptul de face. 98 99 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII CONECTORI ARGUMENTATIVI CONECTORI ARGUMENTATIVI Aplicarea principiului politeţii în comunicare determină alegerea strategică a modalităţilor de expresie lingvistică (în funcţie de datele concrete ale situaţiei de comunicare). cum se spune/dacă pot spune aşa/dacă pot să mă exprim astfel etc. Pragmatica defineşte politeţea în relaţie cu sentimentul responsabilităţii faţă de locutor (faţă celălalt) ceea ce dovedeşte convenţionalitatea comportamentului strategic al membrilor unei comunităţi. închizi uşa? / faţă de închide uşa) dificil de tradus acceptabil în limba română) desemneaz㠓imaginea publică a eului individual.în limba română. dinspre emiţător În acest sens. gradul de interferenţă al actului comunicativ (în raport cu dorinţa de autonomie sau de aprobare a a punctelor comune cu acesta. cum ar fi: cea mai mare parte a strategiilor comunicative sunt -formularea directă de scuze 1. complementar cu principiul imposibilă. probatoriu. Maxima modestiei care constă în minimalizarea gesturilor proprii de generozitate (Nu e mare Conceptul de imagine /face în pragmatică preluat din cercetările de sociologie a comunicării ale lucru. dacă ar fi să-l credem pe A”) sau a folosirii unui termen (Sunt pe tuşă. la acest nivel. ştii (ce). cât şi rezultatul acesteia. astfel încât se demonstrează instituirea unei ere a comunicării. aceste proceduri implică de o parte posibilitatea de a-şi declina responsabilitatea pentru anumite afirmaţii şi . Ambele tipuri de strategii sunt recunoscute ca atare de participanţii la interacţiunea comunicativă. de amplificare a informaţiei despre ofertă şi de dezarmare a receptorului) de stil. critica şi analiza Contradictio in adiecto (<lat) unui fenomen care ne priveşte pe toţi. paote fi înţeles în termenii unui “conflict implicit între dorinţa fiecăruia de a se Maxima acordului.Regulile de politeţe în comunicare strategie Termenul nu trebuie înţeles . pentru că în acest domeniu se manifestă cu precădere creativitatea indivizilor. a raporturilor de cooperare. în pragul mileniului trei. în fine. adică. determinată de atribute sociale stabile şi de frecvenţa Strategiile politeţii pozitive şi negative se caracterizează prin exprimarea fără echivoc a intenţiilor schimburilor verbale şi de domeniile în care aceasta se realizează) de comunicare puterea (relaţie asimetrică. Principiul politeţii are un număr de maxime subordonate.N. concordanţă între structura interacţională de adâncime (care reflectă competenţa comunicaţională a Tipul descriptiv se deosebeşte de tipul narativ prin faptul că este reprezentat de enunţuri statice.

Orice grilă lingvistică reprezintă nu numai un rezultat al experienţei sociale ci. Ca prieten am incercat sa-l ajut. care este o forma de protest. Maxima relevanţei este adesea încălcată prin adăugarea unor propoziţii generalizatoare inutile la ceea ce ar trebui să fie doar o indicaţie specifică. La adus pe oameni in criza actuala. pe care actuala putere nu a fost putem conta pe voturile a 2 pina la 11% din acest electorat. precum şi structurarea logică a enunţurilor. un mod în care o comunitate vede lumea. a ambiguităţii şi a politeţii. partidului. este greu de imaginat o campanie electorala in luna februarie. el e unic. in mod clar este un succes al Uniunii Europene. pentru ca se arata in zona de deal asa cum este in Italia si va arata in zona de deal-munte asa cum se prezinta in va desfasura Campionatul European de Fotbal!" Elvetia. Berceanu e aproape vesnic.Maximele conversaţionale ale lui Grice (1975). deoarece avem un electorat fidel si „Romano Prodi a realizat un dialog intre toate fortele politice. ordinea neemfatică -cuvinte-cheie dpdv ideologic folosite excesiv Maxima calităţii : cere ca interlocutorii să spună numai ceea ce cred că este adevărat. subliniind că esenţial nu este limbajului în comunicarea umană sunt determinate de un principiu al cooperării care poate fi faptul că emiţătorul ar respecta întocmai aceste maxime." „Am avut dosar prost inainte de '89. RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII CONECTORI ARGUMENTATIVI CONECTORI ARGUMENTATIVI 2. ceea ce determină o degradare a mijloacelor de recepţie şi. deoarece luna iunie va fi importanta. sintem afectati. Gazdar. pe anul 2001 si chiar pe anul 2002. Babiuc e aproape vesnic. „Unora le-as reprosa lipsa de simt al umorului. reclamând claritate (manifestată prin evitarea obscurităţii expresiei." Precizări de principiu „Nu imi e frica ca imi pierd viata. „Cruzimea fata de animale. daca la Constanta un copil e omorit. în acelaşi timp. dar. pentru Comentaţi textele* următoare încercând să realizaţi un eseu asupra limbajului politic din ca in spatele versurilor frumoase se ascunde un barbat cu o energie cu totul remarcabila. altfel comunicarea nu ar fi “Contribuţia ta. condiţiile de bază ale folosirii eficiente şi efective a H." Studentul este liber să-şi aleagă textele de comentat. cu competente deosebite. nici excesivă) Maxima cantităţii poate fi definită astfel: -intervenţia ta să fie atât de informativă pe cât necesar -nu face intervenţia ta mai informativă decât este nevoie Principala cale prin care această maximă este încălcată -se referă prima dintre cerinţe la lipsa “informativităţii” (“clişee politice. plante si gize sporesc agresivitatea umana. sa-l numesc asa. În opinia lui Grice (1975)." „Nici eu nu am depusa demisia in alb. sigur." „In ceea ce priveste decizia de la Helsinki. nu vor sa desprinderea de context înţeles într-un sens mai larg. pentru ca exista o unitate a ora. Pedeapsa cu moartea ar trebui mentinuta vreo cinci ani. să fie aşa cum se cere de către scopul convenit sau posibilă.Grice ne previne asupra înţelegerii tale quale a acestor maxime. ci ca pierd casa si tot ce am agonisit o viata. ne ajuta sa fim luati in seama. la momentul la care are loc” Maximele principiului cooperării descriu mijloacele raţionale care asigură eficienţa conversaţiei Aceste maxime sunt : Maxima cantităţii : reglementează cantitatea de informaţie furnizată de fiecare participant la un schimb verbal. mai devreme sau mai tirziu. cum ati crede dumnevoastra ca as fi putut sa-mi arat altfel muiuta pe sticla? „Nu ne facem probleme pentru viitoarele alegeri generale." Textele nu sunt însoţite de precizarea numelui emiţătorului. 102 103 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII TEME TEME TEMA1 „Eminescu este un perpetuum mobile al destinului etern al culturii romanesti!" „…Eminescu este al nostru asa cum sint plaiurile si codrii acestei tari. ma pregatesc sa am dosar prost si dupa”. Repetarea formelor lipsite de sens diminuează capacitatea receptorilor de a-şi îndrepta atenţia spre realitate. în cadrul în care ea are loc. o reducere a capacităţii de reacţie imediată şi adecvată." perspectiva retoricii şi a teoriei argumentării. „Pai. in Vale. si noi care sintem aici. în consecinţă. repet. cât şi în surprinderea unor aspecte cu caracter de relativă generalitate în limbajul „Basescu e aproape vesnic. fie la nivel social. avem mare nevoie de Eminescu: sigur ca poeti ca el nu ne ajuta sa intram in NATO. pentru ca pot chiar si acum explicite dar obiectivele temei nu privesc situarea comentariului pe poziţii partizane. prin numirea şi a întregului prepunerea adjectivelor." „Or. Aceasta exclude furnizarea unor informaţii false sau pentru care emiţătorul nu are dovezi adecvate. Aceasta trebuie să se încadreze strict în limitele impuse de obiectivele schimbului respectiv (să nu fie nici insuficientă. faca politica. în pragmatică. „Noi recurgem la greva. dar. În unele cazuri a fost imposibil de evitat apariţia unor elemente contextuale sau referiri „Sa tinem un moment de reculegere si in memoria domnului Ion Ratiu." „Succesul acestei guvernari este posibila." „Agricultura Romaniei va arata in zona de cimpie cum arata in SUA sau in cimpiile Frantei.” aspru „Vreau sa precizez in primul rind faptul ca toata filosofia vietii se rezuma la schimbul de substante dintre om si mediu si ca din generatie in generatie s-au transmis legaturi neurofiziologice care i-au „Dinel isi exprimase dorinta de a sprijini partidul nostru. „Noi. presedintele politic românesc şi din punctul de vedere al cultivării limbii." „…Eminescu este (si) plin de capcane." fapt luna ianuarie…" „Sindicatele ridica problema existentei cetatenilor. romanii. fac ca sufletul sa devina „. Am facut anticamera mai mult de o si pe celelalte. sintem impotriva subventiilor in agricultura. atunci politica trebuie sa o faca cineva si astia sint Absenţa atribuirii este motivată însă de dorinţa de a nu influenţa analiza şi de a ne situa pe o poziţie oamenii pe care ii avem. ceea ce inseamna de Romaniei. va „Alegerile locale ar trebui organizate in luna mai. adica bugetul pe anul acesta. este in fond o criza morala ce le genereaza Bucuresti nu am reusit deoarece Ion Diaconescu nu l-a primit." de imparţialitate (absolut necesar ca punct de referinţă al viitorul specialist în comunicare şi relaţii publice). neimpunându-se restricţii de ordin cantitativ sau de altă natură. ceea ce poate avea consecinţe prin „Problema principala este ca oamenii cu o moralitate absoluta." „Cum n-au facut nimic pentru partid Nicolae Ionescu-Galbeni si Gabriel Tepelea? Au facut 104 105 ." „Mai intii. dupa parerea mea. ci faptul că receptorul interpretează definit : întotdeauna enunţurile interlocutorilor drept conformându-se maximelor la un nivel de profunzime (implicatură). pe parcurs. fara indoiala. fie la nivel individual .. direcţia discuţiei la care participi. Aceasta înseamnă o deformare a două dintre cele mai importante componente ale comportamentului Maximă este termenul atribuit.. dar aceasta este singura cale de a avea Puterea. si nu al „In principiu.netul cetateanului devine mai mare." problemele cu finalitate negativa ne afecteaza pe toti. Levinson. nu am nimic sa le reprosez." capabila sa-l realizeze. prolixităţii) -. este necesar sa realizam toate etapele care privesc actualul Executiv. Maxima cantităţii poate fi definită astfel: -încearcă să faci astfel încât contribuţia ta să fie una adevărată şi anume: -să nu spui ceea ce crezi că este fals -să nu spui ceva despre care nu ai date adecvate Maxima relevanţei cere ca orice intervenţie într-un schimbul verbal să se coreleze cu celelalte şi să fie strict legată de tema în discuţie. subsumează un număr de maxime specifice. unei cerinţe particulare ce decurge dintr-un anumit uman : grilele cognitive şi mijloacele de reacţie prin folosirea “vorbăriei goale” principiu." Obiectivele pe care şi le propune această temă constau atât în aplicarea cunoştinţelor dobândite în cadrul cursului. redundanţă”) -repetarea conceptelor cu sfere referenţiale de aplicare identice (vorbitorul să fie scurt) -enumerarea tuturor membrilor unei totalităţi şi. Daca nu vor sa faca politica astia. era destul de firesc ca eu sa nu ramin izolat. Normal ca si Dinel s-a suparat. De exemplu. care. desi este anti-ecologica." materiei vii care duce la concluzia ca exista o corelatie intre toate elementele care alcatuiesc materia si ca orice sincopa informationala deregleaza mecanismul si. P." „Sintem o formatiune care uraste politica. Astea sint promisiuni electorale. afara de cazul in care dinsul isi da demisia sau afara de cazul ca-si va „Partidul National Liberal este Luceafarul politicii romanesti!" continua activitatea. In alta ordine de idei. Maxima manierei : se referă la modul în care trebuie formulate intervenţiile în cadrul unui schimb Cele două principii fundamentale ale interacţiunii verbale : principiul cooperativ şi principiul verbal." „Se va lua o decizie a BPC.

. ci de veniri in partid. iar cel mic PNR.?" „Victor Ciorbea este un nou Cezar pentru poporul roman!" „Oricum." „Cred ca lucrurile au avansat in cadrul intilnirii de ieri si pot sa spun ca azi e mai bine ca ieri si mai prost ca miine." „In acest an dramatic pentru Romania." ajusteaza rezultatele in functie de rezultatele politice „Nu am avut niciodata apucatura de a ma comporta altfel decit atunci cind nu eram ministru. aceste umbre care nu lasa nici un in sus. E mortal. Or. asa ca e musai sa trateze in mod egal toate echipele." „Cineva ori e. ca ar fi la putere. sub regimul Constantinescu. inseamna ca mergem cu Vestul." „A existat." „El a uitat ca Boda si cu mine. ca si ale celor care sint in ospiciu si legea nu le-a interzis dreptul de vot!" „Partidul cu care am dori sa facem aliante postelectorale este totusi PDSR. i-am santajat sa ia presedintia Senatului." care nu aveau dreptul.. Am inteles ca problema e rezolvata. sa ne lase sa continuam ceea ce avem de inceput!" „. daca nu stii s-o folosesti." tren si deraiaza." „La prima intilnire protocolara cu Ion Dinca . sa nu ne alegem cu nimic. Muncesc la negru. ea nu poate fi imputata nimanui." vazut ca paznic la lada de gunoi a societatii. ca sa controleze si acolo." „. palavragim. ce sa facem. Au muncit pina in ultima zi si ma mint pe mine ca nu au ce minca. vor fi exclusi din rindurile noastre!" raspuns ca le-au transferat lor doctrina Brejnev. daca mie imi iese acuma joi decizia de subprefect." „Este vorba de a respecta statutul PNTCD." „Mi-am anuntat deja familia ca. Cind au venit saptamina trecuta la mine aveau miinile impregnate de cel de jos sa fi extrem de subtire. Astept cu interes o febra viitoare care sa-l cuprinda pe domnul Basescu si sa se creada vapor. deoarece vechea putere a nimicit mediul inconjurator!" nimeni." fel de urma. asa ca treceti la vot!" „In cazul in care tiganii din Marea Britanie au patat onoarea comunitatii noastre. ca prostii." „Raspunzator este domnul Decebal Traian Remes. in orice partid m-as fi inscris." cred. care prevede ca este un partid moral. ca si noi.foarte-foarte bogatii." „Exista o astfel de hirtie cu un fel de «testament» al lui Coposu. ca am trecut in opozitie. Secretariatul Guvernului." la Finante!" „…nu e vorba de PSDR. insa despre acest lucru nu m-a intrebat vom fi la guvernare. i-am santajat sa-si numeasca vicepresedinti la diferite agentii. liderii sindicali au ramas neschimbati. Conventia." „In cazul consumului de apa poluata. daramite o marca sau un dolar.." „Eu am fost cercetat pe drept cuvint. domnul ministru Basescu delireaza. il dam afara. doi-trei ani. si cine scapa. iar acestia incep sa semene tot mai mult microbistilor..aparitia lui Isus Cristos a fost esentiala. care de multe ori „Este o prea mare inghesuiala pe scena politica. al ApR. dar hirtia nu a fost luata in considerare. „Opozitia mea fata de darimarea locaselor de cult nu a lipsit. aproape mistica. acelasi post l-as fi obtinut. vazuta nu doar „Semnarea scrisorii de intentie catre FMI inseamna prelungirea unui nou acord de mine. dar nu votam organul. „Minerii ma cred prost.am avut o opozitie ferma." „Si acuma." „Spaga deschide chiar usi interzise de lege. o intilnire cu domnul Constantinescu. ori ei sint in opozitie si „Ultima intilnire dintre PDSR si UDMR a avut loc la Atlanta.. acum trebuie cistigat pariul cu prezentul. Ion Iliescu se pregateste sa devina presedintele tuturor romanilor. in schimb nu avem o piata a rosiilor…" „Romania este in momentul de fata pe un vulcan de prioritati. astfel incit banii sa ajunga la studenti. voi avea grija sa „Nu CFSN-ul i-a chemat pe rusi sa intre in România." „Eu cred ca Magureanu are in mina o quinta la doua capete. sint o victima a Securitatii lui Ceausescu. iar inginerii sint cei mai apti sa se integreze in aceasta activitate." „Lupta pentru coruptie a ramas o vorba goala." „Astazi. ori nu e ministru…" „Statul este hotul invizibil. Corneliu Coposu m-a desemnat pe mine presedinte al PNTCD. bagajele anatomice neproductive. sa nu uitam ca a divortat o data!" 106 107 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII TEME TEME „Eu am spus ca nu este posibila o asemenea colaborare. cind domnul Basescu are febra. la care nu aveau dreptul. din momentul investirii." „Noi stim ca este griu." „Singurul vapor linga «Titanic». dar nici imposibila. fiind pus in situatia de a ceda. ma simt mai terorizat astazi de Securitatea lui Ceausescu decit eram inainte de '90.fiindca la cuplul dictatorial nu am avut niciodata audiente . deci si al tuturor „In ultimul deceniu.." „Cind PD are febra. in care blaturile . insa daca il intorci cu picioarele general Badalan. Dupa ce ii retragem sprijinul politic.. ci tocmai americanii." stam doi ani si raminem saraci ca prostii. Numai ca rusii le-au fie aspru pedepsiti. de inocenti si virgini. la ApR. clasa de mijloc. o optiune politica. fie babana crema. dar sa carbune. este PDSR!" „Politica devine tot mai mult o stiinta. " „Luna Curateniei a inceput acum citiva ani." Daca erau de un an si jumatate in somaj." „Exemplul meu favorit este acela ca Romania are acum o piata valutara. ii vine mintea la cap. moare." mai aiba acces la justitie." „Noi vorbim aici. intr-unul situindu-se PNR." „Tot noi." „Pai." „Noi incercam sa gasim un punct de intersectie intre dreapta stingii si stinga dreptei. scapa. domnul Sirbu." „In fond. dar problema e ca nu este.. capabil sa preia supravietuitori. presedintele „Nu am luat nici un leu imprumut de la Bancorex. de catre colegul meu de supliciu. pentru a se vedea daca am cunostinte asupra semanticii." cu membrii Sfintului Sinod. mie." 108 109 . in urma cu citiva ani. ci ne coborim mai papagal." om care a crescut pe nave si prin porturi. mergem cu Estul sau mergem cu Vestul si cochetam cu Estul. fata de care am vrut sa ne detasam!" „Sintagma «telefonul rosu» reprezinta. ci de PDSR. se crede Cianura de potasiu este perfect solubila. si sper sa continue si dupa ce nu voi mai fi la Primarie. ca el?" „De aceea au ramas grajdurile goale: ca s-au mutat in Senat ocupantii lor." „Visul nostru." „Desi in cazul «Stanculescu» este o culpa a Justitiei. Vreau sa mor pe strazile Ploiestiului!" „Nu exista organism care sa verifice ca am avut sau nu cvorum. ar fi trebuit sa aiba miinile ca ale mele." „…as scrie despre partea mai putin stiuta din activitatea unui presedinte. „Omul tranzitiei este ca o clepsidra. RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII TEME TEME puscarie. noi sintem in Europa de 2-3000 de ani. nu e „Eu cu Ion Iliescu sigur nu sint contemporan!" vorba de plecari din PDSR.ori noi sintem la putere si credem." „Datele ghicitoarelor sint mult mai reale decit cele din sondajele institutelor. personal. dintr-un anumit punct de vedere." „UFD nu poate fi decit radical. am facut-o din motive de imoralitate politica. m-a pierdut. nu e vorba de grupul Nastase. vineri ii retragem sprijinul la „Ceea ce acuz eu este ca nu incercam sa fim mai destepti decit publicul nostru. impreuna cu ceilalti care ne-am desprins din PDSR." organizatiei. statul se strecoara pe gaura cheii la mine in casa si-i fura sotiei din poseta o suma variabila de bani!" „Si voturile puscariasilor conteaza. mai jos decit el. cea a lui Victor Ciorbea este providentiala. In hirtia respectiva. totul e adevarat.si partea de sus . In fiecare luna. consecintele sint cam nefaste. In traducere. sa stam ca el. de fapt. care functioneaza ireprosabil." „…nu telefonul rosu este problema. daca ma gindesc la daci. Pe scurt. sint caliie» nu ar a „Agentul electoral cel mai bun pentru noi este PNTCD. ci de grupul Melescanu." „Trebuie sa combatem anonimatul autoimpus. in asa fel incit nimeni sa nu „Eu. si anume presedintele „Soarta viitorului guvern va fi in functie de alegeri." trage nici un client al liniilor erotice. este ca societatea romaneasca sa arate ca un urias cremsnit." „Vom disponibiliza soferii de pe masinile Ministerului Agriculturii. asa cum un mesaj: «Suna-ma. In primul rind. Asa ca cine moare. Sint un „Degeaba ai scula." „Este victoria Dunarii asupra recesiunii financiare… Acesta este simbolul acestei nave." „Problema unui ministru al Tineretului este: de unde-i ia pe tineri. In rest." „…am cistigat pariul cu viitorul. aceasta vietuitoare hibernala care nu are ce cauta „…proprietatea este sfinta. in celalalt „Da. I se scurge mintea-n picioare. ca sa spun asa. l-am santajat pe Stoica sa faca o reforma in Justitie. adica patura saraca . capul mare este ApR." „De fapt. dl. ci Iliescu rosu este problema.

" 110 111 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII TEME TEME „Mi-as dori ca Bucurestiul sa nu mai aiba prostituate atit de ieftine si aurolaci atit de tentanti pentru pedofili.“ dezacordat.. inca din frageda tinerete. cu ocazia lansarii la apa. sint incult. care are autorizatie sa faca asa ceva. intrucit domnia sa. iar incompetent daca ar fi.“ „Primaria Generala a Capitalei ar fi mers mai bine. a fost infectat cu puternicul bacil al comunismului. ii ofer echipament asa cum am vazut in Vest si ii fac un instructaj de doua zile. ca si in spatele lui." „In fata lui Adrian Nastase." „Vreau sa apuc Bucurestiul din maruntaiele lui. pina la urma." abia apoi sa rezolvam si alte probleme care.“ „Populatia a facut revolutia pentru ca nu gasea de mincare. / Vreau un mandat acum nimic despre existenta asociatiei medicilor PNTCD. ce tinar esti.“ prim-ministru. pentru ca e inundata. / Nu te las sa pleci. Pentru ca. sta presedintele Iliescu. PDSR pierde alegerile. Aveti sa-mi dati 30." „Eu nu am nimic impotriva sa impart paternitatea si cu primul-ministru si cu presedintele. nu ca ultima batrina. dar este inadmisibil ca un politist sa faca politica.“ „Fiecare asociatie este alcatuita din medici specializati in tratamentul anumitor boli. a unor jocuri de „Este penibil ca ministrul Justitiei a cerut ridicarea imunitatii parlamentare a deputatului Mera.“ „Pe candidata noastra am lansat-o cind i-am dat o sticla de sampanie dupa ceafa si a rezistat. Ea. Cred ca ar fi suficient. cu alta parte a corpului.“ umar: «Domnu’. pentru care am tot respectul. sa fac ceva.“ „Daca un aurolac se ofera sa imi spele contra cost parbrizul.“ „Ceea ce domnul Ionel Vasile declara.“ „Statul este cel mai important lucru.. detinatorii de functii de pe o lista nesfirsita devin automat transparenti. pentru ca e prieten atit cu Ion Iliescu cit si cu Emil „Protocolul ar trebui sa fie cam cit cele patru volume ale DEX-ului. pe vremea cind eram celor care au venit de pe alte planete si care ne ofera cu generozitate o varianta virgina." „Barbat destoinic poate fi foarte bine si o femeie.. chiar daca dat ministrul. sint semipregatit. Nu trebuie sa fac insa exces. firesc.“ mine." virsta.“ „Cetateanul nici nu va indrazni sa scuipe pe jos. nu cu cea de care au fost saraciti. evident ca ma duc. ci de presa care nu e cu noi. chiar si acolo voi lua trandafirul dupa „Obiectivul partidului nostru nu il reprezinta alegerile din toamna. fara discutie. asa cum s-a „Voi construi mai multe teatre pentru ca Iasi-ul are nevoie de mai mult circ!“ observat asupra domnului George Padure..“ „Banii pe care ii iau ii donez oricum nevestii-mii. Apoi il duc la o firma specializata. cita vreme cuvintul «Pruteanu» insusi avea un sens in 1996 si are cu totul alt sens in anul 2000?" „Acum sint independent si sint hotarit sa nu mai dau case pe pile. care interese. cind am mirosit o balega. mai maninca si atunci se slabeste rezistenta digului de pamint.“ „Sint doua posibilitati: sa fie subiectiv sau incompetent. adica de jos in sus…" „Domnul Ioan Muresan a devenit moralist de cind sta in preajma dlui Lupu. slabeste rezistenta digurilor. Basescu isi va explica public explicatiile sale." „Noi trebuie sa ne ocupam in primul rind de problemele pe care le-am avea ca parlamentari si de. a doua a fost oferita de CDR. primul lucru pe care il fac este sa il urc „Prin lege.“ Aisberg.“ „Domnul prezentator are si el antecedenti in Ardeal.“ „Din partid voi pleca atunci cind ma voi duce la groapa. „Un om care a reusit sa faca un film poate sa fie presedinte si in Bangladesh. Remes. un om de-al meu il va bate pe „Daca UFD cistiga primaria Bucurestiului.. cu picioarele.“ Constantinescu si Petre Roman.“ „Cei care au condus Bucurestiul in ultimii zece ani de zile ar trebui spinzurati.“ 112 113 .. n-o semnez." Anton Parlogi (membru PD): „Functia de voua sa ramineti aici. Iar daca o va face. bucurestenii sa aleaga oameni.000. Nu stiam pina „Dom’ primar." degenerata de femeie. internat in PDSR. nu sa plecati in Asia si America.“ „Eu nu am fost securist. asa ca nu ma mai intrebati nimic despre acest „Ii urez vint din pupa «capitanului de Titanic» Basescu.“ „Negocierile cu FMI merg crestineste. v-a cazut ceva din gura.trebuie sa transformam exodul de creiere intr-o circulatie a creierelor. barbatul este o forma „In general. ci anticipatele din 2002.." „Ca vecin de bloc cu dl. il imbrac pe banii mei. pina acum. desigur. la buget.“ „Eu doresc populatiei Romaniei sa sarbatoreasca in aceste zile cu bucurie interioara…“ “Mugur Isarescu este un bun politician.“ unora nu le convine." „Eu zic sa ne comportam ca deputati. ca un taran si ma culc noaptea „Doresc succes limitat celorlalti candidati participanti la cursa pentru primarie. Acum. daca nu avea primari.“ doresc deplin." „Dl. ca sa pot „Am trecut pe linga un cimitir si mi s-a facut dor de tara. si asta am vazut ca este tratata ca o stire de senzatie.. pentru „. Pina atunci vom fi pregatiti sa preluam puterea. in timp ce paste." „Mai avem sa facem o lege despre sexul ingerilor. din vine in contradictie cu ce am spus eu." labute. in aceasta campanie electorala..“ „PRM nu este un partid extremist.“ „Eu sint un barbat si-mi voi mentine standardul." primar al Bucurestiului i-ar putea aduce lui Ion Tiriac un spor de credibilitate internationala. ci doar are probleme de imagine. domnul Câmpeanu „Lumea inundabila de aceea se numeste inundabila. nu vine in contradictie cu ce am spus eu. iar cea de a treia cale ar fi a „De-abia acum mi-am dat seama ca nu trebuia sa impart cu nimeni puterea.“ “As vrea sa fac din Soseaua de Centura prima carte de vizita a Capitalei. stiu ca aprobarile de pe lista reesalonarilor la plata datoriilor nu le-a „Nu prea m-am pregatit pentru discutie. si nu numai. Nu e vorba de toata presa. / De data asta voi fi cu tine.“ „Decizia parlamentarilor de a nu relua votul este o infringere a jigodiei de presa..daca PDSR imi ofera un loc de ministru in cabinet.“ „Dorim ca.“ „Cea mai importanta calitate a mea este ca ma scol cu noaptea-n cap. pentru ca mie mi-l foarte tirziu. RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII TEME TEME „Cum doreste domnul Pruteanu sa protejeze prin lege limba româna." cineva ca sa ii ia locul. problema unor asemenea actiuni ridica chestiunea hazardului moral. Iliescu nu are nevoie sa fie infectat cu tot felul de bacterii.“ „Putin inseamna mai mult decit nimic.“ este un reputat profesor de matematica.»“ „Castrati sau nu." „In 2004 vom cistiga alegerile.“ „Mugurel Vintila a declarat ca eu incerc sa execut o partitura simfonica cu un instrument „Prin formatiunea noastra politica deschidem PDSR-ului portile strainatatii. ceea ce fac de fiecare data..“ tragem concluzia ca PNTCD este o noua maladie descoperita pe plaiurile carpato-danubiene?" „Legea lobby-ului ar fi prima caramida pentru transparentizarea unor activitati. Prin generalizarea celor de mai sus sa alaturi de tine." „La Partidul Noua Generatie tinerii nu mai trebuie sa vina si sa astepte in anticamera ca sa moara „Daca nu credeti in acest guvern inseamna ca nu intelegeti democratia. eu am fost capitan de nava. ca un intelectual. sint la fel de importante.“ „Nu am colaborat cu Securitatea ca politie politica. tot da asa. pentru ca in Bucuresti e seism.“ „Traian Basescu este un pericol public." „Luni. Semnat – aspect. deci astept sa vina sa-mi acordeze instrumentul. este tot inadmisibil.“ munci.“ ni-l propune pe Iliescu monarh prezidential si va fi. o sa-mi intreb colegii: dumneata vrei sa pleci in Asia? Du-te linistit! Iar eu va spun „Dl.“ „Asemenea constructii nu se pot ridica.“ „Dupa ce ni l-a propus pe Mihai presedinte regal si a fost externat din politica.. care „Sa stiti ca oaia.“ in masina. el iese ca paduchele pe frunte si se bitiie in vazul public.“ „Nu stiu unde am fost vineri pentru ca am amnezie." „Daca mi se cere sa semnez o lista ca nu sint borfas. ciinii se intorc si musca din nou. toata lumea vrea sa vina la Bucuresti." „Am intors istoria Romaniei. Eu zic sa ne comportam ca similar." „Pamintul este o perpetua incintare a sufletului si o provocare a mintii. Statul este stat.“ „Concetatenilor le urez sa aiba parte de miros de trandafiri.“ „A fost prima cale reprezentata de PDSR.“ „.

Această bătălie. cum că America n-ar vrea să intre în război şi să Washington. ca orice alt lucru din armată. America iubeşte învingătorii. a trecut deja mult timp de când nu mai este decât o fiară care dă înapoi. care au aruncat si ei cu pietre in autobuzele electorale ale PDSR. Anglia. „Pot spune ca am fost provocati. ambasadorul Japoniei în Statele Unite împreună cu colegul său. balegă de cal! Tâmpiţii ăia nevrozaţi care scriu din-astea pentru Saturday Evening Post habar n-au Azi noapte japonezii au atacat Insula Wake. de 1500 de ani încoace. poporul american. Discursul Generalului George S. Acest scop este care îşi exprimau speranţa pentru menţinerea păcii. Au fost selectate pentru analiză discursuri1 celebre (T. Acest răspuns soldaţi sunt laşi. O va duce cu ordine. Discursul prin care Franklin D. cauza unui singur soldat care a adormit în post . vom apăra până la capăt dar ne vom încredinţa că acest fel de trădare nu ne va mai ameninţa Aceste rezultate/reprezintă bunurile voastre căpătate cu multă dificultate// niciodată. Jr. la o oră după ce escadroanele aeriene japoneze şi-au început bombardamentul asupra Nu trebuie să vă temeţi de moarte. Ne vom aminti mereu de acest atac crâncen îndreptat împotriva noastră. Din aceste motive atacate brusc şi deliberat de forţele navale şi aeriene ale imperiului Japoniei. Mai mult. 114 115 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII TEME TEME În calitate de comandant suprem al Armatei şi al Marinei. în acest loc. prins pe nemernicii ăia dormind! Azi noapte forţele japoneze au atacat Guam-ul. în Imperiu. atâtea dureri. unii transmis Secretarului nostru de Stat un răspuns oficial la un mesaj adresat anterior. iar altora după mai multe zile. frica dispare sau măcar vreo aluzie/ vreun indiciu cu privire la un posibil război sau atac în forţă.Kennedy. D.“ la Stalingrad la Ternopol. …! Pe undeva prin Sicilia sunt 400 de morminte frumos săpate. Isarescu a fost la padure in vinerea Pastilor. necesare pentru securitatea noastră. e drept. La unii. inamicul care ne striveşte şi ne „Parteneriatul are loc intotdeauna intre mai multi si nu de unul singur.“ Din spaţiul politic românesc3 ne-am oprit la dicursul de renunţare la candidatura pentru alegerile prezidenţiale ale lui Emil Constantinescu. nici învinsă. Poporul american şi-a format deja o opinie şi ar sări în şanţ ? Ce-ar fi dacă fiecare soldat ar gândi: " Nu-mi vor duce dorul. El se va agîţa de pământul noastru cât mai „Cea mai fair-play campanie electorala mi se pare cea a partidului lui Radu Vasile. chiar astăzi.“ sau de altă natură. Este vorba despre distrugerea inamicului. America nu a pierdut şi nu va pierde nici un război. datoria simplă şi sacră este să lupte cu toate mijloacele pe care le au. De acordat tot sprijinul retragindu-se din campanie. Doar doi la sută dintre voi. RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII TEME TEME „Afirmatiile contracandidatilor ca pot fi niste buni primari mi se par aberante. Armata este o echipă. 7 Decembrie 1941. de la Tunis la Roma. J.“ I. „Securitatea nu a fost politie politica in ansamblul ei si nu cu aceeasi intensitate in toate timpurile. Americanii îi dispreţuiesc pe cei laşi.“ După atătea lupte. într-o alertă permanentă. la solicitarea Japoniei.“ întinează patria. atît de aşteptate. Precizări de principiu „Eu din principiu nu refuz invitatiile in strainatate. s-a obişnuit cu înfrîngerea.dar acolo sunt îngropaţi nemţi fiindcă noi i-am Azi noapte forţele japoneze au atacat Hong Kong-ul. O sa ma intrebati ce a cautat acolo: va spun ca a neîngenuncheată. Ce-ar fi dacă fiecare şofer de Precum se vede. Într-adevăr. Patton2). Pe tot parcursul carierei voastre militare aţi înjurat ceea ce voi numiţi "găinaţul de timp. a fost una normala. 8 decembrie 1941. „In anul 2000 e posibila o crestere economica de 10%. Dar şi aceste exerciţii au un scop precis. 7 decembrie 1941 . Franţa este gata pentru a lua parte la această ofensivă. pe cind o Uriaşe mijloace de atac care ne vin în ajutor au început să vină spre ţărm plecând de pe ţărmurile crestere economica de 3% este si posibila. Prima este respectarea exactă a consemnelor date de Guvernul francez şi de şefii francezi desemnaţi pentru a le face pe plan local TEMA 2 A doua… A treia… Comentaţi textele următoare încercând să realizaţi un eseu asupra limbajului şi discursului politic Bătălia Franţei a început!În naţiune. chestiile astea pe care le vântură unii. iată momentul încleştării decisive. orice ar fi ei. 1944. a-şi salva viaţa///curentul este puternic/ dar înotând cu efort// ea s-a apropiat de mal//e aproape Ca urmare a atacului neprovocat şi ticălos al Japoniei din data de duminică. Inamicul va face totul pentru a scăpa de mâna destinului. Fiecărui soldat îi este teamă insulei americane Oahu. Astăzi el este baza de plecare a ofensivei libertăţii. Astfel o vom câştiga şi pe aceasta.. doarme. camion s-ar hotărî că nu-i place şuieratul glonţului ce-i trece pe deasupra capului. neimpunându-se restricţii de ordin cantitativ „…Ion Iliescu se pare ca nu va muri sarac si cinstit. un soldat trebuie să fie americane au fost atacate cu torpile şi în largul mării. bătălie importantă.C. În bună ordine *Textele aparţin arhivei Internet a publicaţiei “Academia Caţavencu”. Franţa o va duce cu furie. Eu nu am avut niciodata curajul sa spun ca sint mama sau unul din tati. Este oare momentul să le (rezultatele )repunem în discuţie? Animozităţi există. în măreţia lui. America nu va tolera Ieri. rol esenţial. ce e aia să te lupţi cu adevărat sub gloanţe aşa cum nu ştiu … Fiecare soldat dintr-o armată are un Iar în această dimineaţă japonezii au atacat Insula Midway. Dacă vrea să rămână în viaţă. Unde dracu' am ajunge atunci ? Unde ar ajunge atunci ţara noastră. Nu există nici o îndoială că poporul nostru. atâta furie. moartea ne va lua pe toţi. purtau discuţii cu Nu toţi veţi pieri în luptă. mănâncă. dar ei trebuie să lupte la fel de aprig că de nu. americanii luptă ca să învingă. care adresează trupelor sale un ultim mesaj mobilizator înainte de invazia din Normandia. simţul datoriei patriotice şi al atacul a fost în mod deliberat planificat cu multe zile sau chiar săptămâni în urmă. iar reactia oamenilor mei. am demal/aproape îl atinge// atunci/ o voce îi spune la ureche/ “” De ce să te forţezi astfel?//Începi să cerut Congresului să declare instituirea stării de război între Statele Unite şi imperiul Japoniei. Dar. va lupta până la Dar nimic nu ar fi putut fi îndeplinit fără voi/ fără voi care aţi susţinut redresarea prin disciplina şi izbânda finală. americanii iubesc lupta. Să ajungem în sfârşit într-o situaţie asanată/ cu o economie restabilită/ cu bune condiţii de viaţă?/// Având deplină încredere în forţele noastre armate şi împreună cu voinţa de neclintit a poporului Gândiţi-vă la situaţia unei persoane căzută în apă///care înoată// care înoată contra curentuluipentru nostru vom triumfa.F.27 ianuarie 1978. dar un soldat Trebuie să luăm act de faptul că distanţa ce separă insula Hawaii de Japonia indică evident că adevărat nu va permite ca frica de moarte să-i întineze onoarea. inamicul fără onoare. Bineînţeles.Kennedy. invadată de patru ani. lupte. Soldaţi. în special cele referitoare la compunerea şi argumentarea specifice discusului politic fără a neglija nici surprinderea “funcţionalităţii” figurilor retorice. redusă la o neputinţă totală (a fi legat de mâini şi de picioare). cei pe care îi iubim.“ „Fiecare partid are o mama si mai multi tati. (cu o bună organizare)…[] Pentru naţiunea care se bate. 17 Mai. Chestia cu eroul individual este o Azi noapte forţele japoneze au atacat insulele Filipine. crearea şi menţinerea unei stări de alertă continuă ! Atacul de ieri asupra insulelor hawaiiene a produs numeroase pagube forţelor navale şi militare americane. 6 iunie 1944 „Ioan Ghise a fost informator doar pentru oamenii cinstiti din Securitate. din perspectiva retoricii şi a teoriei argumentării. în armate nu mai este decât una şi aceeaşi voinţă. au la prima misiune. În spatele norului atît de greu de sânge şi de lacrimile noastre iată reapăru soarele măreţiei noastre. si exista.Roosevelt. Enniskillen Manor Grounds. altora după un ceas. oriunde ar fi ei. supunerea necondiţionată la ordine.Statele Unite ale Americii au fost învinşii. îi ia naiba! considera inutilă continuarea negocierilor diplomatice existente. şi asta din Tot ieri. una şi aceeaşi speranţă. Discursul rostit la BBC. si va fi!“ bătrânei Anglii.“ Studentul este liber să-şi aleagă textele de comentat. Toţi americanii adevăraţi iubesc provocarea şi zăngănitul armelor în luptă. care mi-a mult timp posibil. vasele Acest lucru trebuie insuflat fiecărui soldat. casele noastre şi chiar lumea? 116 117 . este bătălia pentru Franţa şi este bătălia Franţei . teritoriul nostru şi interesele noastre Nu ar fi mai bine să continuăm efortul// se află în mare primejdie. Astfel am câştigat. mulţi?". sunt doar unul din ăia înţelege foarte bine care sunt implicaţiile asupra existenţei şi siguranţei naţiunii noastre. oboseşti//Nu ai decît să te laşi dus de curent””///Persoana ezită//este foarte tentant// de ce să nu se lase dus de val?//dar/ când te laşi dus de curent/ te îneci/ da/// apaluze 7 secunde///da/ trebuie să terminăm redresarea economiei. buna organizare în luptă cere îndeplinirea mai multor condiţii. cautat cresterea economica!“ Pentru fiii Franţei. imediat ce au intrat în focul luptei. inamicul detestat. trăieşte. Da. de la malurule Nilului la Bizerte. Cel care nu recunoaşte acest lucru este un blestemat de mincinos. inevitabil. luptă ca echipă. „Veniti in ALIANTA cu Melescanu-n frunte. dar nu conţinea nici o ameninţare Un erou adevărat este acel soldat care se luptă chiar dacă moare de frică. În faţa acestui bastion al Europei de Vest fu oprită cândva mareea invaziei germane. dar nu e probabila si nu va fi. am ordonat să se ia toate măsurile Discursul lui Valery Giscard d’Estaing.“ Discursul politic francez este reprezentat de două discursuri (Charles de Gaulle şi V. aşa să ne ajute Dumnezeu. Statele Unite se aflau în relaţii de pace cu acea naţiune şi. care nu se ocupau cu Bătălia supremă a început! represiunea. veţi pieri într-o guvernul şi împăratul acestei naţiuni cu privire la menţinerea păcii în Pacific. Am credinţa că exprim voinţa Congresului şi a poporului când afirm nu doar că ne efortul vostru. Cu timpul. Japonia a lansat un nou atac şi asupra Malaieziei. Japonia a declanşat o ofensivă surprinzătoare pe tot cuprinsul zonei Pacificului. între San Francisco şi Honolulu. Veniti ca sa juram poporului credinta Caci «EL» e- alesul tarii sa-i fie presedinte Sa-i poarte azi cirma cu spor si iscusinta. Cu durere vă aduc la cunoştinţă că mulţi americani şi-au pierdut viaţa. sunt nişte prostii ! Prin tradiţie. s-ar îngălbeni şi Evenimentele de ieri şi de astăzi vorbesc de la sine. Franţa.“ Charles de Gaulle. dar „Dl. Nu contează cât timp va dura până vom birui această invazie premeditată. Fiecare soldat are o sarcină pe care trebuie să o facă. Giscard d’Estaing) . Patton. ci doar sarac. guvernul japonez a indus în eroare în mod deliberat Statele Unite prin declaraţii false prin exerciţii". fiecare din bătăliile noastre. În tot acest bărbăţiei. Obiectivele pe care şi le propune această temă constau aplicarea cunoştinţelor dobândite în cadrul cursului.o dată acoperită de ruşine pe vecie . Roosevelt declară "stare de război" împotriva Japoniei. R. si probabila.

prietenilor şi semenilor noştri. permiţând dezvlăluirea întregului sistem. scandari si urale. ci la sărbătorirea libertăţii.Kitchen Police) care s-au crezut. Soldaţii de la artilerie duc şi întreţin armele şi vasta maşinăria a acestui război. şi asta nu pentru că şi comuniştii ar face acest lucru voastre. si de un sentiment de dreptate pentru acei din tara noastra care inca mai sufera. cand SUA trece printr-o perioada dificila. in aceasta lume libera. dar ne permite sa facem meargă înainte şi să spunem. putem lua acea cale de a ne polariza . fie că ne vrea binele sau răul. Toti oamenii liberi. aceasta generatie de germani si-a castigat dreptul de a fi Noi aici in SUA nu de dezbinare avem nevoie. Să lăsăm cuvântul să Si mai sunt câţiva care chiar spun: "da. omul deţine în mâinile sale de muritor puterea deosebire dintre lumea libera si lumea comunista. Putem trai bine in aceasta tara. iară-i blestemata aia de Armata a Treia şi …' ăla de Republicilor surori cu noi. Ca tara. permiteti-mi sa va cer sa inchideti ochii. născuţi în acest secol. comunismul este un sistem diabolic. Vreau să mă vadă şi să zbiere: " Ah. gastrointestinal). în unele acel act de violenta. le facem o promisiune specială: vom Patton!" transforma vorbele noastre în fapte bune. ci de dragoste si intelepciune. Dacă suntem dezbinaţi. Palatul Cotroceni.] Nu putem îndrăzni să uităm că noi suntem moştenitorii acelei dintâi revoluţii.presedinte. Bucureşti. condamnarea făptuitorilor direcţi. Astazi. durerea care nu poate aduce uitarea se scurge pic cu pic in inima pana cand. inclusiv dreptul de a-si reuni familiile si natiunea printr-o pace durabila si dorinta de SUA nu de violenta si de faradelegi avem nevoie. care acest oras se va reintregi. luptăm nevoiti sa ridicam un zid pentru a impiedica oamenii sa plece ! [Multimea striga. ei albi sau negri. le pot spune doar ca si inima mea este cuprinsa sau înşală. Kennedy care anunta vestea asasinarii lui Martin Luther King. să ajungem şi la împuţiţii liberi şi guvernele libere să se descătuşeze de sărăcie. dincolo de persoana voastra spre intreaga umanitate. pentru toti concetatenii vostri si pentru toti cei din lumea aceasta de a nu candida pentru un nou mandat de Preşedinte al României în alegerile din noiembrie 2000. si a murit din aceasta cauza.tinem seama de un caracatiţa firmelor-paravan era beneficiara unui sprijin de înalt nivel din instituţii de stat. Privim inainte spre acea zi in trece si in viitor prin vremuri grele.] revoluţionară pentru care au luptat înaintaşii noştri ne animă şi astăzi. plini de ura unii fata de altii. Indiferent că printre vinovaţi de aceleasi sentimente ca si ale voastre. Si un membru al familiei mele a fost ucis.] unii fata de altii. puţine sunt faptele pe care le putem realiza. declarand "Ich bin ein Berliner". magistraţi sau reprezentanţi ai altor 120 121 . prin urmare. le promitem forta. nu suntem uniţi. sa desparti soti si sotii si frati si surori. Va fi un lucru măreţ pe care voi. prosteşte. nostru. Berlinul de Vest. pentru că nu vom comunist. îi reînnoim promisiunea cu nepotul pe genunchi şi o să vă întrebe ce-aţi făcut în război.Cu doua mii de ani in urma. Îi puteţi mulţumi Celui de Sus că. mândri de strigate de urale. sunt date nu de generozitatea statului ci de mâna lui Dumnezeu. cea acelaşi timp un sfârşit şi un început. Şi totuşi. istoria ultimilor optsprezece ani. pentru a ajuta oamenii Vrem să terminăm repede cu chestia asta şi să ne cărăm dracului de aici. noastra.C. Celor care sunt negri si in aceste momente sunt tentati sa se lase cuprinsi de ura si neincredere fata Neangajându-mă în campania electorală.] Poporul trebuie să ştie. în trecut. chiar daca de la distanta. am trecut prin vremuri grele si vom Libertatea e indivizibila si daca un om este sclav. la fel si aceasta tara si acest maret continent al Europei.sa va rugati pentru intelegerea si compasiunea despre care v-am vorbit. Ke-nne-dy…] Suntem astăzi martori nu la victoria unui partid. nu poate continua discursul de zgomotul produs de multime. In aceasta zi grea. au sfârşit-o în stomacul fiecare are o treabă de făcut şi chiar şi tipul ala care fierbe apa ne fereşte să nu …(G..] 118 119 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII TEME TEME Ce e adevarat pentru acest oras. că torţa a fost predată noii generaţii de progrese economice". sa separi familiile. a amaraciune. Aşa au fapt care e evident si anume ca responsabilitatea a fost a unor oameni albi . voi putea continua imparţial şi ferm lupta cu cei ce fură de nedreptatea acestui act impotriva tuturor albilor. Sunt multi oameni in lume care nu inteleg . Unul dintre ei: Nu. 20 ianuarie 1961 [ Multimea aclama ritmic "Ke-nne-dy. Pentru aceasta şi multe altele ne angajăm voi. astăzi. V-am lasat pe dvs. Nu cunosc un alt oras care sa fie sub asediu de optsprezece ani si care sa aiba dorinta de viata si Vechilor noştri aliaţi. vom suporta orice In numele compatriotilor mei care locuiesc la mii de mile departare. sa va rugati pentru tara noastra pe care cu totii o iubim si sa va ganditi la libertatea de pretutindeni. Ca şi cum aşa s-ar schimba fondul problemei: îmbogaţirea nemăsurată prin acţiuni ilegale a unora pe seama populaţiei furate şi minţite. scria: In somn. le Soldaţi. Nu eu ar trebui să conduc sau pentru că am avea nevoie de voturile lor. îl veţi putea spune când totul se va sfârşi şi veţi fi din Iar adunării mondiale a statelor suverane. pentru a vă aduce la cunoştinţă decizia mea Am o veste proasta pentru voi. Germania. Deoarece este o ofensa adusa umanitatii putea face faţă grelelor provocări dacă. Un număr mic de profesionişti din Poliţie. in SUA. speranta si hotararea acestui oras care este Berlinul de Vest ! loialitatea prietenilor fideli. Dar noi trebuie sa facem un efort aici. încearcă prezentarea continuării acţiunilor din justiţie ca o campanie electorală negativă la adresa adversarilor politici. Şi toate puterile să afle că câştiga dacă le arătăm duşmanilor că avem mai mult curaj decât au ei sau o să aibă ei vreodată! această emisferă doreşte să rămână stăpână în casa ei. Kennedy. participanţi la guvernare. Lass'sie nach Berlin en kommen! Sa vina la Berlin! [Aplauze puternice si americani. pagubele imense produse de mafia petrolului. si de compasiune bunastare pentru toti cetatenii. RFK . pauza. Jr. Lăsaţi-i pe blestemaţii ăia de nemţi să liberă nu îi poate ajuta pe cei mulţi şi nevoiaşi. Fiecare soldat care îşi face treaba lui Salutăm cu bucurie acele state care şi-au dobândit libertatea şi le încredinţăm că eliberarea lor de contribuie la întreg. sunt cetateni ai Berlinului si.puteti fi coplesiti de fost posibile devalizarea băncilor. sa va rugati pentru familia lui azi si sa va ganditi la speranta de maine. nimeni nu e liber.I. Kennedy face o acasă şi pretutindeni în această lume. am descoperit că în România se crease un sistem mafiot în care popor suntem si ce cale vrem sa urmam. Dar noi nu am fost niciodata omului cărora naţiunea noastră le-a fost mereu credincioasă şi pentru care şi noi. 26 iunie 1963. Să nu pomeniţi nimic despre mine în scrisorile făgăduim că îi vom ajuta. vom face faţă tuturor greutăţilor. Discursul inaugural al lui John F. afle primii. cei noi nu-s prea multe de furat. Indianapolis. Asadar. cu Haideti sa ne dedicam la ceea ce vechii greci au spus cu multa vreme in urma: sa imblanzim mandrie rostesc: "Ich bin ein Berliner!" [Aplauze prelungite. ca om liber. Dacă o societate această armată. să vă dregeţi glasul şi să-i spuneţi: "Am cărat r…cu lopata în Louisiana. RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII TEME TEME Mulţumesc Celui din Ceruri că americanii nu gândesc aşa. sa treceti dincolo de acest zid spre ziua pacii si a . oriunde s-ar afla în America. Justiţie şi Curtea de conturi a reuşit. că vom plăti orice preţ. Haideti sa ne dedicam acestui lucru si sa rostim o rugaciune pentru tara noastra si pentru poporul Discursul lui Robert F. liberi intr-o lume a pacii si a sperantei.] moştenirea trecutului şi fără dorinţa de a fi martori sau a permite dispariţia acestor drepturi ale Libertatea presupune multe dificultati iar democratia nu e perfecta. dreptatii. si aceasta inseamna sa poti face liber o alegere [Urale] Poetul meu favorit. sa traiasca in conditii mai bune si vor dreptate pentru toti oamenii care traiesc in tara satisfactia de a se fi aflat in prima linie timp de aproape doua decenii. peste 20 de ani. locuitorii Berlinului de Vest vor avea impreuna. ci pentru că aşa este drept să fie. atât cât este nevoie. elementar de a fi un om liber. faradelegea nu se va sfarsi aici. in Europa. acea pata de sange care s-a intins pe tot cuprinsul tarii noastre. [Urale si aplauze prelungite. solemn. aflate la sud de graniţa noastră. cu care împărtăşim tradiţii culturale şi spirituale comune. Sa vina la Berlin ! [Aplauze si urale. o înnoire precum şi o schimbare. Dar această revoluţie paşnică a speranţei nu ăia de japonezi. că pe unde mergem ideile. cea mai mandra lauda Celui Atotputernic acelaşi solemn jurământ pe care l-au depus şi înaintaşii noştri acum un secol şi este "Ich bin ein Berliner!" [ Multimea striga puternic]." Discursul lui John F. fi. pentru a inlocui unor presiuni enorme. la Zidul Berlinului. Dar întotdeauna vom avea speranţa că îşi vor sprijini libertatea şi nu vor uita că. Kennedy: MESAJUL Au aflat despre Martin Luther King ? [intreband un organizator al mitingului] Preşedintelui României. in disperarea noastra si impotriva vointei noastre. creşterea neîngrădită a corupţiei. sa treceti peste libertatea acestui oras si a intregii Germanii Martin Luther King dar. domoliţi de război. ne vom opune oricărui duşman afla la mare distanta de voi. sub jugul colonial nu va fi înlocuită de o altă tiranie de oţel. distrugerea flotei. in aceasta seara va rog sa va intoarceti la casele voastre. . aceeaşi credinţă [Aplauze.negri îngrăşămintelor chimice. în ciuda Sau. asa cum o fac si eu. sau altundeva.] salbaticia omului si sa facem frumoasa viata pe acest pamant. Emil Constantinescu. trei sferturi în urmă. puţine sunt faptele pe care să nu le putem realiza Intreaga lume poate sa vada ca acest zid este cea mai vie si graitoare dovada a esecului sistemului împreună. voi nu ştiţi că eu mă aflu aici. printr-un efort cazuri. până în ultima zi a mandatului de Preşedinte al României. care simbolizează în Cu 2000 de ani in urma--[ Kennedy este intrerupt de aplauze. ca cel facut de Martin Luther King. Sa vina la Berlin! de a înlătura toată sărăcia umană precum şi toate formele de viaţă umană. Vom trece prin vremuri grele.sau spun ca nu inteleg . care. 17 iulie 2000 Kennedy: Puteti cobori putin pancartele acelea ? [Multimea coboara pancartele cu Dragi compatrioţi. Kennedy – Washington D. sa hotarati. dar noi nu avem nici o multumire din acest fapt. care iubesc pacea. să adune dovezi şi să conducă investigaţiile până la inculparea şi. pentru a ne intelege. ce e mai important. credinţa că drepturile omului Sunt unii. fie Voi traiti intr-o insula aparata a libertatii dar viata voastra face parte din cea a tuturora. oameni buni. e adevarat si pentru Germania: pacea adevarata si durabila din de un alb.(KP . la nevoie. Parchet. ultima noastră speranţă într-un veac în nou la casele voastre. albi contra albi. in compasiune si dragoste. nu uitaţi. Martin Sunt dator să vă fac cunoscute argumentele care m-au determinat să iau această decizie: Luther King si-a dedicat viata dragostei si dreptatii pentru semenii sai. Pentru că. si anume ca Martin Luther King a fost impuscat si ucis in aceasta seara. SUA trebuie să se întrebe ce dracu' s-a întâmplat cu mine. Pentru cei dintre voi care sunteti negri . acum.] Mă adresez astăzi dumneavoastră cetăţeni ai României.]-. trebuie sa facem efortul de a ne intelege si Europa nu poate fi asigurata niciodata atata vreme cat unui german din patru ii este refuzat dreptul a trece peste aceste vremuri grele. Celor mulţi care locuiesc pe această lume în colibe sau sate şi se chinuie să iasă din mizerie. noi aici in libera. Toţi vecinii noştri să ştie că noi le vom fi alături Cel mai scurt drum spre casă trece prin Berlin şi prin Tokio! O să câştigăm războiul ăsta. În urmă cu patru ani. ar fi bine sa ne intrebam ce fel de Când am început această campanie. 4 aprilie 1968. Violenta nu se va sfarsi aici. Eschil. Intendenţii se ocupă de echipament şi de alimente. sa desparti oameni care doresc sa traiasca impreuna ! [Urale si aplauze. Naţiunile Unite. Acum se de intelegere. trebuie să devină o pradă pentru puterile ostile. nu va trebui să-l mutaţi pe celălalt noastră de sprijin: genunchi. ura si dorinta de a va razbuna. vreau sa va spun ca pentru ei este cea mai mare mandrie sa imparta cu pentru a asigura supravieţuirea şi victoria libertăţii. nu-i va putea salva nici pe cei puţini şi bogaţi/avuţi. condamna comunismul si reafirma solidaritatea americana. Dar marea majoritate a albilor si marea majoritate a negrilor din aceasta tara doresc sa traiasca Cand acea zi va sosi intr-un sfarsit. putem face un efort. când veţi sta la gura sobei care instrumentele păcii au fost demult copleşite de armele războiului. acestuia. precum se va si intampla. Până la ultimul soldat de la poliţia de bucătărie. oriunde ar locui ei. Nu ne aşteptăm ca ele să ne susţină pentru ca noi să putem lupta. noi aici in SUA nu de ura avem nevoie. Dacă suntem uniţi. într-o nouă alianţă întru progres. dar el a fost ucis sunt foşti sau actuali parlamentari. de fapt eu nici n-ar trebui să fiu în Anglia. am promis cetăţenilor României că voi lupta împotriva corupţiei şi a hoţiei. si sa treceti peste pericolele din ziua de Asadar. disciplinaţi de o pace grea şi amară. dar îl vom împotriva agresiunii şi a subversiunilor. intelepciunea vine prin gratia ingrozitoare a lui Dumnezeu." In optsprezece ani de pace si buna credinta. cand toti vom haosul nu se va sfarsi aici. ne vom ajuta prietenii. care spun " noi ne putem intelege cu comunistii". contra negri.care este cea mai importanta Lumea s-a schimbat mult de atunci. puternici călărind pe spinarea unui tigru. dincolo de Atlantic si care se povară. Am jurat în faţa voastră şi a mai de pret lauda era "civis Romanus sum!".

Editura All. Nu am nevoie să mă protejez în spatele continuare. în beneficiul cetăţenilor. Drăcia asta care se numeşte ONU 124 125 . trăiască regele! Clericalismul. Nu vreau să particip la tranzacţii şi manipulări de nici un fel. constantin. care schimbările necesare le-au adus celor mai nevoiaşi. fii gata de război Banii n-au miros Democraţia e fată bună. Veţi putea spune: am fost acolo! Dacă nu am harul Domnului. fără publicitate. cumpără principii. Modele şi strategii. vreau să precizez că nu voi accepta să conduc nici un partid politic existent sau care într-o lume a hoţiei şi a minciunii sau într-o ţară a cinstei şi a adevărului?" V-aş fi recunoscător dacă s-ar forma în viitor. dar am câştigat-o. Editura All. izolate. la întrebarea: "Doresc să trăiesc De asemenea. în special din cauza comportarea mea să infirm această opinie dar nu cred că am reuşit. Le mulţumesc tuturor pentru că pozitive ale reformei ca măsuri populiste. dar. să le ascult necazurile fără a fi bănuit că vreau să -Alexandrescu. ca să nu te-nşele. Comentaţi din perspectiva retoricii şi a teoriei argumentării următoarele “vorbe memorabile”. Vreau să cunosc mai bine problemele lor. TEMA 3 Eu nici nu-I iubesc. Voi sprijini cu toată puterea promisiuni şi în numele unor oameni politici care apoi n-au înţeles să le respecte şi de multe ori nici realizarea programului Guvernului Isărescu. Am făcut greşeli personale pe care mi le recunosc. fie prin catalogarea unor efecte sociale de cei care m-au susţinut sau faţă de cei pe care i-am reprezentat. În alegerile din 1992 şi 1996 nici un grup financiar românesc sau străin nu mi-a acordat sprijin considerându-se că nu am nici o şansă nici în cursa prezidenţială şi nici pentru coagularea unor forţe politice care să preia guvernarea. Obiectivele temei vizează fixarea cunoştinţelor de retorică şi teoria argumentării. să privim fiecare în sufletul şi cugetul său. în ultimele patru luni ale mandatului meu. Ce vremuri! Ce moravuri! Deoarece contextul* în care au fost formulate aceste texte este foarte important pentru înţelegerea Cei care nu pot fi guvernaţi prin justiţie trebuie guvernaţi prin sabie. cât de generoasă. Daniela. prietenii şi toţi semenii mei. Gheorghe. rămâne scris Motto: Cunosc puterea cuvintelor Guizot Ce este starea a treia? Totul. Sorin. Aici şi astăzi începe o epocă nouă în istoria lumii. Am cu evitarea răspunderilor ce îmi revin ci dimpotrivă cu hotărârea de a mă dedica cu şi mai multă crezut că pot face mai mult pentru oameni decât mi-au permis prerogativele prezidenţiale Am făcut energie îndeplinirii până la capăt a sarcinilor actualului mandat. Bunicul meu îi iubea pe hughenoţi şi nu se temea de ei. Ridicarea pragului minim al pensiilor pentru vechime Dragi compatrioţi! completă de muncă la 250.000 de lei pentru ţărani şi la 1 milion de lei pentru pensionarii de Am câştigat încrederea Europei şi lumii în noi. analiza modul în care sunt folosiţi. urmaţi-mă. pentru a evita orice neînţelegere. 1999 oameni. cu rezerve. înşelăciunea şi jaful care ne-au sărăcit ţara. fie prin amânarea unor măsuri absolut necesare dar nepopulare. Am avut multă încredere în oameni care apoi au dovedit că nu o meritau. discursul lui Patton este prezentat fragmentar. dacă dau înapoi. meu. ştiu însă foarte bine cine a pierdut-o De vreme ce episcopii au inimi slabe de fete. în ceea ce am reuşit cu atâtea sacrificii să facem. de unde oamenii loviţi de nedreptate. încredere şi altora că pot lucra după puterile lor pentru binele ţării. şi jumătate de pensionari de asigurări sociale de stat. nevoi şi indiferenţe pot veni mai greu să se plângă la instituţiile statului. Voi continua însă să-mi slujesc cu devotament patria şi voi fi gata s-o fac ori de mi-aţi putea transmite răspunsul dumneavoastră la această întrebare. în ce ţară voi trăi eu. ceea ce ar afecta încrederea oamenilor în programul de mi-au dăruit imensul privilegiu de a-mi sluji ţara în cea mai înaltă demnitate a statului. dar care a avut nenorocul să nu îndeplinească Dacă înaintez. de sabie vor pieri. cât de mare. câte ori va fi nevoie ca interesele poporului român să fie apărate în ţară sau în străinătate. Paradoxul român. de călăi. Sper ca. Ce a fost ea până acum în orânduirea politică? Nimic. Ce frumoasă e Franţa. Iată de ce cred că se simte limbajului excesiv de “colorat”. dacă mor. acesta e duşmanul! O pace înarmată Comunismul înseamnă puterea sovietelor plus electrificarea întregii Rusii. Următoarele lucrări dedicate discursului politic românesc constituie bibliografie obligatorie : cinstiţi şi de valoare vor fi mai motivaţi să candideze. faţă ceea ce ar bloca reforma cu consecinţe grave asupra tuturor . RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII TEME TEME Înalte instituţii publice. Mâine voi prezida o şedinţă de guvern în care vom să se respecte pe ei înşişi. cu atât rămâne la fel Aici odihneşte un principe plin de intenţii bune. Mandatul reformă. Mai presus de toate. Al doilea motiv care mă determină să renunţ să candidez este efectul negativ pe care campania Cred cu fermitate că îţi poţi sluji ţara şi ca Preşedinte şi ca simplu cetăţean şi sper că astfel voi da electorală l-ar putea avea asupra reformei economice. vulgaritatea. Bătălia de la Marna…Nu ştiu cine a câştigat-o. 122 123 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII TEME TEME Tatăl meu nu-I iubea şi se temea de ei. marea majoritate a oamenilor sunt cinstiţi şi corecţi. Ce am scris. în ceea ce vom putea face împreună în viitor. Am umblat prin ţară şi până acum.Fără a fi vorba despre cenzură. deie Domnul să-l păstrez Am fost alături de voi în zilele de glorie. Istoria şi oamenii le vor judeca. 1998 mă folosesc de ei în campania electorală. Cred pentru că este de necrezut Acela a fost cântecul de lebedă al marelui om Crezând în Franţa cred într-o minune A fost una din cele ami mari regine ale noastre-nu. acesta e duşmanul! A murit astăzi un om care aducea cinstire omenirii. unul dntre regii noştri cei mai mari Cu “dar” nu se poate guverna Aici odihneşte Marcelin Berthelot. nici nu mătem de ei. nu definitiv. mă va interesa în loc în Parlament. Vă rog ca. Aşa cum am spus şi cum am procedat şi până acum. să pot fi mai direct şi mai firesc alături de -Sălăvăstru. dar din -Mihai. sunt profund afectat de suferinţele pe cărora contribuabilul român plăteşte acum. 1. 1998 păcate prea rar. Voi propune sancţionarea drastică a celor vinovaţi. măsuri substanţiale de mărire a pensiilor. Cei ce scot sabia. Argumentarea. lor studenţii sunt rugaţi să-şi argumenteze comentariile ţinând seama de acesta. de vedere proaspete. în special cele referitoare la statutul şi rolul figurilor retorice în impunerea -istorică şi cultural㠖a unor texte. Cu cât se schimbă.Traducerea din engleza americană îi aparţine Romanei Tulbure. Si să răspundem fiecare. nu accept nici un fel de Pentru a face faţă. -Rovenţa-Frumuşani. vreau să declar că nu voi candida pentru a ocupa un minciuna. Am intrat în politică pentru a-i reprezenta pe aceşti oameni. Am crezut că voi avea de-a face cu un general şi am dat de un jandarm Iar dacă îl am. Răspunsul meu îl cunoaşteţi. voi aduce în aceste ultime patru luni alături de mine mulţi oameni noi în special intervenţii şi nici un fel de presiuni din partea vreunei persoane sau a oricărui grup de interese. nici acum şi nici vreodată de acum înainte. în România. copiii mei. în această seară. Retorica tradiţională şi retorici moderne. Trăim o vreme a oamenilor care vând şi Vă mulţumesc pentru că m-aţi ascultat. Nu se impun nici un fel de restricţii cantitative sau de altă natură în alegerea textelor care vor constitui tema de analiză a referatului.Ce anume cere ea? Să devină ceva. trebuie să faci zilnic dragoste cu ea. Catilina? Regele a murit. renunţare la a candida pentru un nou mandat ca o nemulţumire a mea faţă de cei care m-au ales. Vă voi fi alături în zilele întunecate! Daţi Cezarului ce este al Cezarului Avem nevoie de lanţuri. Nu vreau să fiu implicat în sciziunea unor partide şi în diferite jocuri de culise. voiască Dumnezeu să mi-l dea. hotărârea mea de a nu participa la alegeri pentru un nou mandat nu trebuie asociată nereuşite. Cât o să ne mai pui răbdarea la încercare. unei imunităţi parlamentare. Oricât de rea ar fi o Cameră este preferabilă unei anticamere oricât de bune Comunismul. Institutul european. Iaşi.şantajul. desfăşurat în momente de mare cumpănă ale istoriei României şi Europei a avut reuşite şi În acelaşi sens. Al treilea motiv pentru care renunţ să candidez este degradarea competiţiei politice transformată înt. fetele trebuie să aibă mândre inimi de episcopi. nevoia unui gest care să ne elibereze de această prejudecată. Dumnezeu să ocrotească România! o luptă oarbă pentru interesele personale sau de grup. tineri formaţi în ţară şi străinătate pentru a le împărtăşi ceea ce ştiu şi pentru a primi de la ei puncte Eu am considerat şi consider că. Editura Humanitas. prin acest precedent. Nu vreau nici acum să -mi creez obligaţii sau servituţi . Prea mulţi văd funcţiile politice doar ca aducătoare de putere şi avere. Aceasta mi-a permis să nu am nici un fel de obligaţii care să -mi influenţeze deciziile. În această lume nu am ce căuta. banii veniţi din străinătate pentru Intr-o societate în care fiecare vorbeşte doar despre greşelile celorlalţi înţeleg să-mi asum diferite programe şi cauzele neîndeplinirii unor vechi contracte garantate de stat pentru nerealizarea răspunderea pentru toate aceste lucruri. M-am străduit să lupt în numele lor cu În încheiere. cu greu. omorâţi-mă.oamenii 3. Am încercat prin 2. ideologii. De această măsură vor beneficia o jumătate de milion de ţărani şi un milion Avem acum de câştigat încrederea în noi înşine. N-aş vrea să se înţeleagă această Acesta poate veni din două direcţii.Este singurul loc pe care nu l-a solicitat. Dacă n-aş fi Alexandru aş vrea să fiu Diogene. răzbunaţi-mă! nimic. Discursul puterii. Voi propune impreună cu primul ministru Cer iertare tuturor celor care au sperat că vor trăi mai bine dar suferinţele lor au continuat. până acum. de torturi De vrei pace. soluţii noi şi dorinţă de acţiune. Ca simplu cetăţean. manipularea oamenilor prin orice metode. Voi circula mai mult în ţară mai ales în zonele sărace. 2000 Doresc ca. iar electoratul va avea mai multă încredere în posibilitatea de a alege oameni valoroşi şi corecţi. locuri în Parlament şi Guvern folosind minciuna. asigurări sociale de stat.

318] *Umberto Eco. Stă locului şi totuşi simt că îşi urmează drumul Forma de guvernământ a Franţei este o monarhie absolută temperată de cântece Tăcerea popoarelor este mustrarea regilor Franţa e o persoană Un cal!Un Cal! Regatul meu pentru un cal! Franţa. chiar dacă mergem călare în direcţia soarelui. romani cu romani. Însă cum toată lumea ştie din experienţă că greutatea aceea cade perpendicular. şi deci n- ar tebui să cadă vertical. Roberto mai înghiţise încă o găleată de apă sărată. De la Cezar la Churchill. c) explicaţi modul în care retorica susţine latura argumentativă a textului. Bucureşti.Pe când noi vedem foarte bine că. însă pe urmă nu le mai putea înghiţi şi se împotrivea la toată ştiinţa aceea cu al său Argument al Dorinţei. dacă pământul s-ar roti în cuprinsul unie zile.Luînd pământul din centrul lumii şi punând în centrul ei soarele. In primis. lacrimi şi sudoare. du-te. la noi Regele a ţinut seama de camere. Venea apoi Argumentul Grindinei. Insula din ziua de ieri.”Tu cobori braţul drept. exact la jumătatea zilei l-am privi din centrul unei camere printr-o fereastră şi pământul s-ar învârti cu iuţeala cu care se spune – şi-I cale lungă de făcut ca să realizeze o rotire completă în douzeci şi patru d eore.într-o clipită soarela ar dispărea din vederea noastră. RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII TEME TEME Dumnezeule. 1995 128 129 . Să luăm apoi argumentul Arcaşului. nu va mai fi niciodată eclipsă de lună. pentru că între timp turnul (odată cu pământul s-ar fi mişcat spre răsărit. puteţi înşela mereu o parte a lui. Roberto accepta pentru puţin timp toate argumentele acelea. cei ce s educ spre apus ar trebui să meargă cu o iuţeală nemaipomenită. n-ar putea niciodată. care din instinct ar trebui să se mişte totdeauna către orient. ca şi cum ar atârna sub corpul tău. atunci când zboară. Urma Argumentul Norilor Albi. nici dacă ar fi obosite. pentru că tot poporul 126 127 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII TEME TEME ea îşi rostuieşte calculele după mişcările soarelui. dacă s-ar învârti pământul. Acesta. şi iată că te afli cu burta în jos!” N-au uitat nimic şi nici n-au învăţat nimic. atunci norii cu grindină ar fi duşi de vânt împotriva mişcării acestuia.>>[ p. Vorbe memorabile explicate în contextul lor Istoria va judeca judecata voastră istoric. iar dacă soarele nu s-ar mişca. ci mult mai încolo. Mai bine primul aici decât al doilea la Roma. eurorachetele în Est deoarece. Editura Pontica. ar trebui să dea grindină pe cel puţin trei-patru sute de mile de câmpie. chit că norii se duc spre răsărit sau spre apus. Însă dacă pământul s-ar învârti. să se împotrivească rotirii lui. spre miazănoapte sau spre miazăzi. pământul fiind deasupra ei. pe când. este doar o ştire! Regele domneşte (dar) nu guvernează Du-te. Ediţia a II-a. Dacă-l punem deasupra. Editura Humanitas. trudă. Dcaă s-ar lăsa să cadă o greutate de pe latura occidentală a unui turn. ne vitregim patria! a) redactaţi un eseu asupra schemei argumentative din aceste texte. la multe mile distanţă de cel ce a tras-o. şi-ar trebui să arate mare aversiune ca să se mişte către occident. Constanţa. Pacifiştii se află în Vest. ea n-ar tebui să cadă la poalele construcţiei. Aceasta cade câteodată timp de o oră încheiată. elipsele. ori nimic! pentru că. acesat ar cădea la apus. care plutesc în văzduh când vremea-I liniştită. dat fiind că te pomeneşti cu faţa sub apă şi anume sub o apă care atâta aşteaptă ca să exploreze nările Intrusului. şi întâmple-se ce s-o întâmpla! Să rămână cum sunt sau să nu mai fie deloc Este mai mare mort decât viu. Şi în plus Puteţi înşela o vreme întregul popor. ca să urmeze mişcarea pământului care le guvernează. o revoluţie! Statul sunt eu! Eu mă duc. dar statul va dăinui mereu. 2000 (Colecţia “Top H-Cele mai citite cărţi Humanitas”) În Anglia Camerele au ţinut seama de Rege. care. te răsuceşti”. ea nu a pierdut însă războiul! *Vezi Francois Bluche. Meseria de rege e o meserie de câine <<“Dacă acum tu vrei.” [p. Argumentul Soarelui. b) construiţi o contraargumentare. Asta ar fi ca şi cu Argumentul Turnului. n-o să se mai poată vârî nicodată între ea şi soare. Învingători sau învinşi. nu acoperă niciodată câmpia pe mai mult de douăzeci şi patru sau treizeci de mile. Argumentul Eclipsei. chiar îi zisese la un moment dat Caspar. Sire. Ca să nu mia spunem de Argumentul Păsărilor. iar noi. ridici uşor umărul stâng. şi par să meargă pururea cu aceeaşi încetineală. n-o să mai fie niciodată eclipsă d esoare Ori Cezar. fiindcă ar simţi că asta-I o mişcare contra naturii. trebuie să pui ori sub lună. În cărţile de Neînfricare şi iar neînfricare. printr-o ignoratio entelechi de-a părintelui Caspar. Dacă-l punem dedesupt. când se trage o săgeată drept în sus. n-o să mai poată nicodată să se vâre între pământ şi soare. Nu specificase că în timpul acestei mişcări trebuia să-ţi ţii respiraţia. dacă ar sta nemişcat. dar nu puteţi înşela tot timpul astronomia n-ar mai putea să prezică. dar. luna fiind deasupra soarelui sau mai jos decât pământul. iată că mişcarea terestră se dovedeşte a fi vorbă goală. 311-312] Niciodată nu trebuie să spunem :niciodată! “Începuseră iar să vorbească despre mişcarea pământului şi părintele Caspar îi dăduse de gândit cu Nu vă pot oferi decât sânge. ori deasupra lunii. Dacă pământul s-ar învârti la fiecare douzeci şi patru de ore. orice pasăre ne ajunege din urmă şi ne lasă. Este o răzmeriţă?-nu. Secolul al XXI-lea va fi religios sau nu va fi deloc. Încă o victorie ca aceasta şi sunt pierdut! TEMA 4 În Statele Unite sunt treizeci şi două de religii şi un singur fel de mâncare Pornind de la fragmentele excerptate din romanul postmodernist Insula din ziua de ieri *de Umberto Eco: Luptăm între noi. )” “Părintele Caspar îl lăsă să se lenevească şi profita de asta ca să-i spună de-a fir a păr celelalte argumente ale lui împotriva mişcării pământului. toată munca ei ar fi în zadar. Se încheia cu Argumentul Animalelor Terestre. mereu neînfricare Mechanică Hydraulico-Pneumatică nu scria asta. doamnă. ci în diagonală. aşa cum a făcut-o întotdeauna foarte bine. ce eveniment! Războiul acesta este războiul meu -Nu este un eveniment. numai Franţa V-aş lăuda mai mult dacă m-aţi fi lăudat mai puţin Franţa a pierdut o bătălie. Aşa că.

23 Raţionament prin care. timpul. Hamblin. 40 Locurile pot fi comparabile scenariilor culturale care permit protagoniştilor unei interacţiuni 32 ceea ce pune în discuţie ce înţelege un actor al argumentării din discursul celuilalt. Limitele interpretării) a libertăţii de expresie (“pot să spun ce vreau…este democraţie nu?”) 30 oponent: opozant -a muncii care justifică acţiuni (“eu muncesc.L. John Searle) Argument care încerca să susţină ideea potrivit căreia din punctul de vedere al lui Kant “binele (vezi şi nota următoare) suprem este o stare de lucruri în care fericirea e distribuită riguros proporţional cu virtutea moral㔠6 Principalele direcţii de cercetare sunt : [Antony Flew. afirmă ceva înaintea alteia. 34 recadrajul /reîncadrarea realului constă în a modifica situaţia argumentativă pentru a o apropia 43 Procedeu general prin care se explicitează valoarea unui concept de opinia care se doreşte a fi împărtăşită.H. Topoi (sg. am să ies să mă plimb”. Sum. p. ilocuţionare şi efectele lor asupra interlocutorului. p. acţiunea. Informal Logic. tip de argument folosit în discursurile mine cㅔ. Retorica clasică (Aristotel) furnizează ca exemple în acest sens: legile. 31 toţi membrii unui public martor interesat de schimbul verbal dintre adversari. semiotica comunicării) armonizează trei direcţii de cercetare : -semantica.studiul sistemelor de semne şi al transmiterii semnificaţiei (semiotica semnificării şi context de dezbatere orientată de o întrebare/problemă. ergo cogit. f(x) cadrul următoarelor discipline: 2. Cele 10 categorii aristotelice reprezint㠓 … esenţele universale ale lucrurilor.Ducrot) 3. adversar de opinii. termenii schemei argumentative minimale : date-concluzie prin intermediul inferenţei (sau a “legii -sintaxa. B sunt C. sau când se recurge la o mărturie Procedeul prin care se obţine definiţia unui lucru. 1999 ) -ale lipsei de strategie 27 argument folosit în argumentarea folosită în a afla care este sensul propoziţiei despre care se ştie că e adevărată -ale promisiunii neţinute 28 Inclusiv adecvare faţă de auditoriu -a respectului pt persoana umană (“nu suntem maşini.Russell în -logica pragmatică (G. 14 -pragmatica centrată pe studiul utilizării sistemului limbii în diferite situaţii de comunicare De ex. pentru celălalt.Anscombre. 1985: 68 în D.Grize) Antony Flew. adică cel mai sărac în conţinut -timpul care lipseşte sau care nu trebuie irosit (este timp pt toate) 2. până cînd diviziunea am experienţa dvs. 1980 (promotorii conceptului de logică non formală). 2 Perspectivă privilegiată de Aristotel în Retorică şi nuanţată în Ad Herennium de Cicero. a conceptelor. fi prevenit sau eliminat. se invocă popoziţii (re)cunoscute ca adevărate de tipul “X gîndeşte”. Editura Humanitas. J. de exemplu să fie crezută ea trebuie să fie înconjurată de un pic de adevăr.argumentarea poate deveni convingătoare prin utilizarea unor figuri retorice (repetiţie.y) -pragmatica conversaţională centrată pe studiul unui caz aparte de interacţiune comunicativă . de localizare –la nivelul memoriei individuale şi colective. caractere distinctive om : animal (gen) +raţional (diferenţa) 132 133 . 5.-B. Genul arată ce este un lucru. -pragmatica lingvistic㠓integrat㔠în limbă (J. O. v-o spun din experienţă). să se plaseze într-un anumit “orizont de aşteptare”. aplicată în special dialogurilor cu carcater normativ-prescriptiv Raţionament formulat de Descartes : 1. atunci pot trage concluzia că toţi A sunt C. Blair şi R. A argumenta se reduce în ultimă instanţă la a adresa unui interlocutor un argument (un raţionament 9 Această definiţie acoperă sfera conceptuală a termneului inferenţa silogistică . 1) aceasta trebuie să convină numai definitului . pasiunea “ general.Habermas) 21 Argument care se referă la “credibilitatea percepţiei obiectelor fizice reale”. Aceşti termeni trimit la noţiunea de mai general de a fi al lucrurilor. Argumentarea. convenţiile.E2…] că toţi A sunt B şi că toţi adecvate acesteia. Editura Humanitas. tortura. demonstraţiei .Moore pentru a dovedi că orice definiţie propusă pentru “bun” conduce la eşec deoarece este -cantităţii. a asociaţiilor conscrate (alb pentru puritate. a citatelor . sintagmă. -pragmatica sociologică şi filozofică a “acţiunii comunicaţionale” (J. 3 Pe direcţia iniţiată de Aristotel (Topice. deliberativ . 7 Principalele niveluri de opoziţie care se pot distinge sunt următoarele: 22 . 17 Unele pot avea caracaâter sofistic. adică esenţa lui.definitio –delimitare perosnală (credeţi-mă. calitatea. crucea pentru sfinţenie etc. situaţia. Dicţionar de filozofie şi logică. plasare. ergo sum. Cogito. 1970. nu gîndesc…”) preopinent : persoană care emite o părere. posesia.C. cvasiparadoxal etc. 10 Pe această situaţie se bazează constatarea că. 1999]..E. parafrază). antevorbitor. locul. I. Nimeni nu împiedică un locutor să afirme : “Plouă. Fallacies. calităţii. 11 Există însă şi discursuri pur informative.argumentarea lasă receptorului libertatea de alegere. animale etc”) 29 (vezi şi Eco. f(x. Aristotel enunţă regulile definiţiei: jurământul. argumentarea eset specifică orice discurs produs într-un 4 Semiotica. pentru ca o calomnie în viaţa politică. 20 -pragma-dialectica. topos). asupra unui principiu (altfel ne aflăm în faţa unui “Aceasta nu înseamnă că argumentarea nu poate beneficia de creativitatea subiectului vorbitor…(). epidictic. conform doxei ” (J. 2)regula reciprocităţii definiţiei. 16 Caz în care îndeplineşte rolul de termen-martor al formării sau al evoluţiei conceptului desemnat.Johnson. 92) Stabilirea complicităţii cu interlocutorul. De exemplu: dacă bun) pentru a-l face să admită o concluzie şi pentru a-l determina să adopte comportamente mă întreb dacă toţi A sunt C şi dacă găsesc în baza de enunţuri [E1. categoriile sunt universale pretutindeni şi întotdeauna : esenţa. Vezi formularea propusă de B. unicităţii (“nu trăim decât o dată”) nedefinibil prin faptul că toate întrebările de forma “este Y bun?”sunt deschise în acelaşi sens (în condiţiile în care definiţia are forma “X este Y”). cercetarea secolului XX va aduce contribuţii importante la studierea argumentării în cadrul privelegiat al logicii prin contribuţiile lui C. subiectul şi predicatul trebuie să aibă aceeaşi extensiune şi deci să 37 Acestea ţin din arta oratorului.Genul este conceptul. două argumente : Platon este discipolul lui Socrate. pentru a 8 Este important de subliniat că prin argumentare dezacordul anticipat (intuit) de emiţător şi poate atinge un enunţ situat pe o anumită scală a acceptabilităţii (concluzia). -argumentarea şi analiza conversaţiei 2. Dicţionar de filozofie şi logică. Bucureşti. a dovedi că existenţa conceptului de Dumnezeu implică cu necesitate existenţa lui Dumnezeu. el este primul răspuns. "comun" era opus la origine lui "specific".) O argumentare presupune de altfel că cel puţin un acord s-a 41 Toposul este o regulă îndeobşte admisă datorită realizării unor asocieri la nivelul simţului comun. închizând în el cea mai mare generalitate. exprimă modul cel 38 Cf. în general. de creativitatea. relaţia. care este mai mare decât ceea ce poate fi gândit ca neexistent”. a relaţiilor dintre semne şi 13 Din punctul de vedere al monologului argumentarea reprezintă orice discurs analizabil după referenţi (realitatea extralingvistică). conversaţia.ext. este următorul : pentru a obţine directă (aveţi încredere în el. “sunteţi de acord asupra faptului cㅔ specializate : juridic. 12 Din punctul de vedere al dialogului.diferenţa specifică. RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII BIBLIOGRAFIE ŞI NOTE BIBLIOGRAFIE ŞI NOTE BIBLIOGRAFIE ŞI NOTE -demonstraţia se încadrează în obiectivitate. cuprinzând un număr foarte de 39 Printre locurile obişnuite regăsim pe cele ale : specii diferite în unitatea lui. (“ speech-acts theory” în terminologia lui John Problema a fost reluată din diverse perspective de Descartes. Specia este determinată de genul căruia îi aparţine şi de diferenţa care o caracterizează 3. loci (sg.A. J.cu un argument : Socrate este filozof . Editura Humanitas.) 1 Argumentarea reprezintă o operaţie care se sprijină pe un enunţ acceptat (argumentul). grec. chiar cu preţul redefinirii cuvintelor prin diverse strategii Orice definiţie se bazează pe postulatul că este posibil să se găsească o expresie semantic (prin cuvântul x înţeleg …) echivalentă cu unitatea respectivă (cuvânt.Dubito. -a ceea ce este preferabil faţă de ceea ce nu este 26 unul dintre cele mai populare argumente tradiţionale în favoarea existenţei lui Dumnezeu care porneşte de la -a copilăriei mefericite care explică un act violent observaţii privind integrarea şi regularitatea.comportament non Oratorul poate afişa certitudinea de a împărţi aceleaşi opinii cu publicul ( a-l avea la degetul mic).Moeschler . 3)Prin accident nu se poate defini. Rovenţa-Frumuşani. comunicative să se repereze. dar credeţi-mă că…) nu mai poate fi continuată. 36 . cel mai general la -modestiei întrebarea ce este .având drept obiect controversata problemă a sensului. Analitice). 19 Austin. de stăpânirea tehnicii. “căci poate fi conceput -pragmatica ilocuţionară sau teoria actelor de vorbire care studiază preferenţial tipologia actelor că există ceva ce nu poate fi gândit ca neexistent. Bucureşti. Bucureşti. Acest argument reprezenta o încercare de emiţător/ receptor/ situaţie de comunicare) (Emile Benveniste). Frege. Kant. non violenţa etc. “X vorbeşt etc. nu în ultimul poată fi substituiţi unul altuia (condiţia pascaliană a definiţiei) rând de talentul personal . este cel mai puţin determinat.) Cinci categorii de predicate : quinque voces 1. stabilit între orator şi public asupra unei opinii. adesea detectabilă prin expresii lingvistice ca “ştiţi ca şi 42 Iniţial. 33 apelul la presupoziţii comune constă în a activa o valoare prezentă la auditor (respectul pentru calori.Vignaux. Definiţia în Logica lui Aristotel este o expresie care exprimă esenţa unui lucru (Topica. balanţa justiţie. 1999 . veritabil dialog al surzilor). -pragmatica enunţiativă sau lingvistica enunţării axată pe caracteristicile enunţului şi analiza relaţiei 18 Argument dezvoltat pentru prima dată de filozoful scolastic Sfîntul Anselm.a unor idei admise în mod cantitatea. lat.101b) 35 apelul/recursul la autoritate este folosit mai ales în situaţiile în care se vorbeşte de experienţa Lar. cunoaşte bine acest gen de probleme) sau la strategii politicoase (nu expresia esenţei trebuie să divizăm genul în speciile lui. insistenţă etc. concluzia ei este definitivă : vezi quod erat demonstrandum (qed) “ceea ce era de demonstrat” şi quod erat demonstrantum “ceea ce s-a de demonstrat” . pentru a demonstra c㠓X este om”. Definiţia arată ce anume este un lucru. din faptul că sensul unui cuvânt este dat prin referire la cazuri pardigmatice se conchide că este imposibil să nu existe exemple de lucruri desemnate de cuvântul respectiv 130 131 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII BIBLIOGRAFIE ŞI NOTE BIBLIOGRAFIE ŞI NOTE 24 Denumire alternativă atrubuită argumentului gradelor de perfecţiune în favoarea existenţei lui Dumnezeu -banii care lipsesc sau care nu trebuie irosit 25 test introdus de G. să accepte provocările.care studiază relaţiile dintre semne. ergo Deus est. fiindcă se ajunge la indivizi Definiţia constă din gen şi diferenţe. Dicţionar de filozofie şi logică. adică modul de inserare a semnelor pe axa de trecere”) sintagmatică a combinării . lucru care nu este valabil în cazul unul dintre cei termeni ai clasificării tripartite (propuse de Kant) în problema încercărilor posibile de dovedire a existenţiei lui Dumnezeu. am trăit asta….” 5 Argumentarea ca macro-act de limbaj 15 Predicatele pot fi: reprezintă o orientare pragmatică ce acoperă în lingvistică o diversitate de probleme studiate în 1. Locus communis). şi ajunge la concluzia că acestea nu pot fi decât opera unui Proiectant (vezi -a realismului (“să rămînem cu picioarele pe pământ”) Antony Flew. speciile în subspecii. de metoda şi.

origine.”) sau la judecăţi de un grad mai mic de generalitate Există mai multe tipuri de definiţii: definiţia ştiinţifică. procese etc. cum ar fi cercetările europene de gramatică a textului 77 Se reprezintă ca o succesiune d e propoziţii pe verticală. se discuta pe seama faptului ca practica (obiceiul) si pedagogia imitarii justifica mai bine 69 caz în care. comun între direcţiile de investigare grupate sub denumirea de "analiză a discursului" îl constituie Silogismul poate fi considerat o schemă deductivă. S şi P sunt termeni. inducţie Brazil. dar va avea cu siguranta legatura cu aceste conditii de dinainte. urmeaza actiuni sau conditii date. Pomeranz. “se ştie c㔠-opinia autorităţii (în materie) . premiului Nobel”.) şi 78 metodă de raţionament prin care se inferă o lege generală sau un principiu din cazuri particulare observate. educaţie. mijloace. exemplul 45 Topic de invenţie. s-ar putea adăuga şi Petofi(ed. sau pe cele care susţin valori general Ce trebuie să facem? acceptate: democraţie. terminologii). (concisa) pentru a oferi credibilitate spuselor (afirmatiilor) cuiva. loc. şi matematică desemnează prin analiză conversaţională orientarea iniţiată de un grup de etnometodologi 79 În formularea lui Aristotel: “un discurs în care. scopuri. exactitatea lui P. acest loc de invenţie arata evenimente sau consecinte care -cele care ţin de persoană ( vârstă. manevră.enunţ injonctiv : Să facem deci asta! 134 135 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII BIBLIOGRAFIE ŞI NOTE BIBLIOGRAFIE ŞI NOTE . RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII BIBLIOGRAFIE ŞI NOTE BIBLIOGRAFIE ŞI NOTE 4. anumite lucruri fiind enunţate. la convenţii admise într-o comunitate culturale diferite lingvistică : locuri comune (topoi) 84 adic㠓la unison” fără referire la o lingua franca 85 76 “Respingere” este un termen care se aplică următoarelor situaţii: Vezi. În care. -un discurs este respins când este abandonat de emiţător ( şi astfel. sex. formulată în parafraze mai mult sau mai puţin a> c 58 complexe. etic. ----. Diferenta este ca ceea ce urmeaza poate sa nu fie cauzat de ceea caracter. Structuri şi strategii. 1977 etc. cunoştinţe. nu este echivalentă în spaţii 75 Fiind adesea implicită. precedând sistemul argumentelor 80 Absenţa raţionamentului nu implică absenţa sensului. nu orice om este alb şi nu este nici un carcater propriu al omului 53 ” nu trebuie să fii mai catolic decât papa” Definiţia corespunde unei operaţii metalingvistice sau este rezultatul ei. Fiind data o anumita -cele care privesc problema în discuţie privită în ansamblu şi fragmentar. (van Dijk. se pun în valoare personalităţi/surse a căror cunoştinţe în domeniul 3 M-P 2 P-M ce priveşte subiectul în chestiune sunt considerate ca reper definitiv : “după cum a afirmat laureatul M.Jakobson : ethos . interes naţional etc. iar M este termenul mediu (care figurează în ambele premise . Montgomery. semnificaţia numărului 13. Jefferson. 67 Dialaga reprezintă discursul tipic care se desfăşoară după această metodă. ce este posibil sa ii urmeze acesteia (consecinta)? Aceasta ia deseori forma dezvoltare. definiţia ostensivă sau referenţială. -cele care se referă la circumstanţe : cauză. 47 Folosirea unei zicale binecunoscute. social.).). 1981. următorul citat dintr-o lucrare de specialitate care pune în evidenţă deosebiri de terminologie şi de -un discurs este respins când se demonstrează că este fals.Ea joacă un rol important . Ce trebuie să credem? maşinaţiune. psihologic. 48 De fapt. definiţie.) se aseamănă în anumite privinţe. el ştie “Nici un S nu e P” bine acest gen de probleme) sau la inocenţa presupusă a auditorului (“nu am experienţa dvs. 72 Termenul inferenţă este folosit adesea şi ca sinonim pentru raţionament doar frazele declarative sunt propoziţii. a unui precept sau a unei generalizari pline de miez. ----- S-P S-P -opinia comună : “după cum se ştie” . în care bara delimitează premisele de concluzie. Fanshel. 86 Plantin [1996: 88] consideră că :”Motivul de a crede (sau a face) P nu mai este căutat în Modul de dispunere a termenilor în premise determină figura silogismului. cedezi întotdeauna (autonimie= relaţia dintre un semn şi propria lui definiţie. Singurul punct decurge cu necesitate din cele enunţate” . pentru care parafraza cere o identitate a >c totală (matematică. în luarea deciziilor şi contribuie la construirea unui răspuns la trei tipuri fundamentale de unei alegeri judicioase dublată de inventivitate pentru elabora un discurs eficient. situatie (antecedentul). ea permite apelul la principii. “Levinson consideră reprezentative pentru analiza discursului cercetări foarte diferite ca fundamentare teoretică şi ca metodologie. Astfel. credinţe etc. enunţ la viitor indicativ exprimă un fapt aleatoriu dar a cărui realizare este foarte probabilă (ţinând seama de “Unii S nu sunt P” ambiguitatea enunţurilor). posibilă numai pentru concepte care permit raţionament care constă în a infera din faptul că două lucruri (fenomene. Ansamblul constituit din verificate asupra unor situaţii.) ce l-a precedat. propriul “lingvist” este propriu omului dar fără să fie element esenţial al noţiunii de om 52 : nu poţi face omletă fără a sparge ouă 5 accidentul :om alb. anumite texte pot fi generate după o (caz frecvent în articolele de presă) anumit㠓logic㔠şi pot căpăta un sens. dar mi “Unii S sunt P” se pare cㅔ).enunţ la indicativ prezent Lucrurile sunt cu siguranţă astfel. 1979. mod de viaţă. murdaria (dezordinea) ar trebui aspru 63 trebuie să suscite mânia. există mai multe tipuri de inducţie : inducţie descendentă. pathos-receptor. Labov. spus: raţionament prin care se trece de la constatări despre cazurile singulare dintr-o mulţime de obiecte la aserţiuni despre toate cazurile. antecedente etc. 87 Plantin [1996: 88 şi urm. referitoare la analiza structurii schimburilor verbale (Coulthard. cine are drepturi are şi datorii 65 se bazează pe asemănare. întrebări organizate pe axele gândire-acţiune-credinţă: Discursul politic actual foloseşte cu predilecţie locurile care trimit la ideea de complot. concluzie. unei propozitii de tipul ” daca…atunci” si este asociata co forma de argumentatie tipica. dispare din interacţiunea Editura All Educaţional. că este posibil ca ele să prezinte asemănări şi în alte privinţe indicarea lucrului pe care semnul îl denotă etc.fem. “ major. cenzură. frica. deci din cauza aceasta” 82 74 postulat fundamental al argumentării discursive 83 Acest tip de argument falacios este determinat însă de presiunea unor norme culturale. Sinclair. în mod normal. inducţie transfinită . economic. ura. politic. iar termenii sunt determinaţi de adjectivele problemelor coerenţei prezintă mari deosebiri. religios.noi. mila… 64 pedepsita. logică. definiţia lexicografică reprezintă echivalentul b >c (autonimul) cuvântului-intrare sau cuvântului –titlu . Dressler. enunţurile care reprezintă concluzii se prezintă sub două forme lingvistice principale. de Beaugrande. În acest caz se face apel la următoarele locuri comune : 46 Foarte asemanator cu cauza/efect. 1972. condiţii de viaţă. ci în faptul că este Există patru posibilităţi reprezentate de diagrama următoare: admis de o persoană care are rolul de garant al exactităţii sale”.). ştiinţific etc. Schelgoff.M S-M Perelman analizează următoarele forme ale argumentului autorităţii: ----. 1978). starea de siguranţă.S M-S ----. Montgomery(eds. Liliana (1999) . nu sunt propoziţii frazele interogative. premisă minoră.emiţător. minor. pornind fie de la un termen spre definiţia sa (în expansiune) fie de la o sintagmă (sau de la o unitate textuală ) la denunirea sa 54 “ce am început trebuie continuat pentru a nu fi fost zadarnice sacrificiile făcute” Definiţia este o relaţie de identitate între definit şi definitor. 59 Se poate stabili astfel o paralelă cu funcţiile lui R. dar modul practic de abordare a concluzia. altfel cele de orientare interacţionistă. filozofic. a pisicii negre. cel puţin acest tip de cuvinte este supus unui proces intens de uzură.concluzie de tip constatativ . imperative sau 81 73 implicaţie inferenţială: relaţie de implicaţie între judecăţi volitive “După aceasta. manieră. “după cum se prezintă teoria lui Einstein”. al cărei rezultat este un autonim 55 dacă cedezi o dată . machiavelism etc. Topicele trebuie să facă deci obiectul formal. Judecăţile poartă denumirile de premisă majoră. Conversaţia. în Coulthard. 70 Concluziile apar în urma unei operaţii argumentative ce permite transferul unor comportamente 49 Este lesne de înţeles pericolul de a folosi frecvent aceste locuri comune. ale religiei (dacă susţin şi completează alte argumente). şi utilizează metafora. a oglinzii sparte etc.sg. gusturi etc. în adecvarea sa la realitate aşa cum este sau ar trebui să fie .entimema. Propoziţiile categorice având pe S ca subiect sunt : Recursul la autoritate este folosit şi atunci când se vorbeşte de experienţa personală (“aceste lucruri “Toţi S sunt P” le-am trăit. logos-mesaj 60 adică să fie capabil să dea sfaturi raţionale şi pertinente 44 Un topic de inventie in care anumite calitati ale unui lucru sunt evidentiate prin apartenenta sa la o 61 trebuie să disimuleze ceea ce gândeşte sau ceea ce ştie anumita clasa mai cuprinzatoare. în acre se asertează premisele şi se formulează prin conjuncţia deci recunoaşterea validităţii de discurs coerent şi incoerent. el trebuie atunci să justifice acest refuz (şi să aducă probe de din punct de vedere istoric structura retoricii decat o fac categoriile abstracte ale subiectelor susţinere a refuzului) (topicelor) de inventie. in care se iau in considerare efectele unei cauze date sau cauzele care au 66 “progresul trebuie să fie mondial sau să nu fie deloc” contribuit la un efect dat.altceva decât ceea ce s-a enunţat americani (Sacks.). Ce trebuie să gândim? 50 “mai bine să râdem decît să plângem” În consecinţă. ipoteze etc. moment. cultural. 62 trebuie să arate că este gata să-şi ajute auditorul Exemplu: Ca si in cazul altor delicte impotriva societatii. rasă. conspiraţie. - 71 concluzia desprinsă dintr-un text este adesea plasată la început. 1977. 1981 etc. S-P S-P -tezele filozofiei. credeţi-mㅔ) sau cînd se face apel la o mărturie directă (Acordaţi-i încrederea. 1 M-P 2 P-M S. dom “catedrală impunătoare”. 56 ” vom discuta mai pe larg altădat㔠57 Raţionament în care se trece de la judecăţi de un anumit grad de generalitate la judecăţi de acelaşi grad de generalitate “subst. vezi Schenkein(ed. abordare asupra aceluiaşi subiect (Ionescu-Ruxăndoiu. dar nu şi în concluzie) Silogismul categoric reprezintă silogismul cu judecăţi categorice. comparaţie. de exemplu. Bucureşti) discursivă).] distinge argumentele autorităţii manifestate direct de interlocutor [1] şi autoritate citată de interlocutor pentru a spusele sale. comparaţia. 51 O uşă trebuie să fie ori deschisă ori închisă . cu referiri la începuturi. 136 137 . continut 68 faţetele pot ţine de domeniul istoric. mediu.

de exemplu. asupra obiectului. banii). participanţii la dezbatere Aceasta ar pune în joc doar capacităţile de cunoaştere. radio etc. jurnalistic care foloseşte trecerea de la stilul direct la stilul indirect şi discursul raportat. apoi. cel puţin. 94 De exemplu. (De aceea se mai numeşte şi “argumentul dublei ierarhii”. iremediabil (pierderea vieţii). locutorul declară că nu este de acord cu această acţiune (p). Nu se poate dovedi existenţa/inexistenţa “Banii sau viaţa!” divinităţii. specialişti. unor forţe oculte etc. vârsta pământului se poate invoca argumentul ştiinţific De exemplu. Deci situaţia se ameliorează). în petitio principii . Introduction a l’etude du discours. L’argumentation. care nu lasă urme”). contradicţia între a cere altora să nu fumeze (din perspectiva unei norme medicale ce (Geologia apreciază formarea universului acum circa 4.Deci. şi dacă acest lucru impresionează audienţa. -”nu este o ruşine faptul că altădată unul singur dintre noi salva un întreg oraş. asupra fondului dezbaterii. pentru a-I ţine într-un soi de respect care să-I împiedice să-I contrazic㠔 vin”). Dacă nu fac nici o critică îl La baza organizării sale stă silogismul : pierd de asemenea fiindcă nu suport să muncesc aşa şi voi sfîrşi prin a mă izola ” -dacă toate diamantele nobile sunt foarte scumpe. nu se solicită arătarea cadranului ).Vă va fi greu să demonstraţi că nu aţi făcut acest lucru cu intenţie. FPS a trimis în şomaj o parte din lucrătorii uzinei x.”) dar şi de un atac de invalidare a interlocutorului care imprimă un poporul este incapabil şi nici nu încearcă măcar să-şi salveze patria?” (Isocrate) sens argumentativ dezbaterii (“nici nu ştiţi sensul cuvântului “gestionarea deşeurilor urbane ”). implicită poate fi pusă în aplicare. în timp ce De fapt. “ Structura argumentului “bâtei” este deci următoarea: o ameninţare şi sugerearea unei căi posibile de a evita punerea în practică a ameninţării sunt emise În multe cazuri. în cazul problemei privind intervenţia internaţională într-o ţară aflată în stare de război civil.c) şi concluzia bunăstării” etc. pentru a evita producerea unui rău mai mare. istorice etc. neputând să susţină şi propoziţiile (a. permit să se observe zona în asemenea cazuri (c). alternative). ad verecundiam. frazele locutorului pentru a produce un efect de corectitudine şi respect al adevărului spuselui adversarului. avem de-a face cu un enunţ rem. independent de performativ instituţional. (pierderea bunurilor materiale. b. se poate vorbi de o manifestare a autorităţii (de la termeni neutri “interes naţional” la “economie liberală”. 138 139 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII BIBLIOGRAFIE ŞI NOTE BIBLIOGRAFIE ŞI NOTE -“Dacă Dumnezeu are grijă de toate păsările cerului. în afara intereselor celor care participă la interacţiunea verbală. sa (p) trebuie sau să le reformuleze sau să treacă la o clarificare a sistemului său de convingeri. îngrijirea etc. trebuie plătită consultaţia.) dar există şi o autoritate între televiziune. confuzii (Fr. “sunteţi un incapabil manipulat de presă. enunţul 2 ar putea reda mai exact semnificaţia enunţului 1. briliantele.). 98 Fr. influenţa în sens pozitiv cunoaşterea. critici de artă. Această situaţie nu poate fi asimilată celei referitoare la (schimbul de) servicii (datorită unei boli. R. cât şi de carisma personală. locutorul ar trebui să aprobe (de pe acum) intervenţia. Editura Universităţii din Bucureşti. cu atât mai mult va avea grijă de oameni” 96 În cazul unei probleme de tipul : “competenţa în gestionarea deşeurilor menajere” . -“actori autoritari anonimi” : Înţelepciunea. Grotendorst. Din perspectiva paralogismului etic. prin care locutorul se prezintă ca un om obişnuit. În suita de enunţuri: expresiile. 104 sau polisilogism 105 Se disting următoarele tipuri : Acest tip de argument este considerat un paralogism datorită faptului că încalcă regulile dezbaterii a) dilema simplă constructivă prin impunerea unei scheme care nu are legătură cu subiectul în discuţie. textelor fondatoare etc. s-ar adresa judecăţii -accesul privilegiat la informaţii : locutorul se bucură de autoritate în ceea ce priveşte starea sa (argument ad judicium). revelaţiei.cel ameninţat îşi face rapid un calcul al intereselor şi decide de a accepta un rău mai mic nu există nici un fapt care să demonstreze valabilitatea sa. Van Eemeren. 95 Este un tip de ilustrare a expresiei româneşti : “faci ce zice popa . Deci. numite diamantelor. transfer a sarcinii de a proba ceva prin solicitarea ca oponentul să demonstreze că punctul de vedere O somaţie de tipul : propus este greşit: (Dovediţi existenţa divinităţii. prin chiar acest Locke opune argumentarea ad hominem . presă. argumentum ad misericordiam reprezintă o strategie 100 populistă.şi . adversarii se (Leibniz) pot folosi de replici insultătoare (“terminaţi cu prostiile”. 102 Distincţia între petitio principii şi circulus vitiosus (cerc vicios) constă în faptul că. trebuie să fie foarte scumpe.). care poate fi respins cu s-a impus în urma evaluării efectelor tabagimului ). ad ignorantiam argumentării ad fapt şedinţa este deschisă. ad verecundiam. Van Eemeren şi G. [Eseu filozofic privind înţelegerea umană.” În cazul unei dispute privind .Singura “raţiune” pe care cineva radicalizarea eşecului apărării concluzionând că un punct de vedere este adevărat doar în virtutea se poate baza în acest caz este că dacă nu se răspunde afirmativ la o astfel de solicitare ameninţarea faptului că punctul de vedere opus nu a fost susţinut în mod convingător. consecinţă. circularitatea se stabileşte între variantele de expresie ale uneia şi aceleiaşi propoziţii. (Argumentarea prin absenţa probei este redată în special în stilul jurnalistic în următorii termenii : “Se produce o faptă gravă În ciuda cercetărilor. Grotendorst (1996:236) consideră că se pot distinge două variante ale acestui argument : Acest paralogism se află în relaţie strânsă cu folosirea procedeelor de obscurizare a textului care 103 eschivarea de la constrângerile impuse de probarea unui punct de vedere prin impunerea propriei contravin regulii de interzicere . acest tip de argumentare ia forma unei “argumentări prin absenţa probei ” ceea ce simultan. Perelman) Exemplu: dilema de tipul “dacă critic serviciul care mi s-a oferit îmi pierd job-ul.Ducrot) şi cu toate d) dilema complexă distructivă fenomenele discursive care prezintă scheme ierarhice . atunci a fortiori. în domeniul ştiinţei şi tehnicii. care se referă la lucrurile în sine. condiţiile de ignorantiam au ca punct comun faptul că ele nu sunt analizabile în afara interacţiunii şi. pe faptul unanim admis că intervenţia este necesară Folosirea unor termeni poate indica o anumită apartenenţă ideologică. se interiorizează contradicţia. b) dilema simplă distructivă c) dilema complexă constructivă 99 Acest tip de argument poate fi pus în legătură cu “toposul gradual” (O. oponentul a demonstrat că locutorul. Timpul. argumentul de autoritate constituie “o (“dacă profesorul a zis…”) probă extern㔠(nu se parcurg toate probele care conduc la o concluzie ci se face trimitere la probele existente în lucrări de specialitate). Cuvintele creează starea de lucruri . “stat rezidual”. ad mărturii : martorul cere să fie crezut datorită raportării sale speciale la eveniment. românilor cred că reforma face progrese. în argumentare. atunci cînd era preşedinte a susţinut că În acest caz se pune problema autorităţii se pune din perspectiva răspunsului la întrebarea: cu ce durata de 7 ani este necesară pentru consolidarea instituţiilor statului. aceste argumente au 101 Acest termen desemnează orice formă de ameninţare care tinde să obţină avantaje prin următoarele forme : constrîngerea interlocutorului. Ştiinţa. RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII BIBLIOGRAFIE ŞI NOTE BIBLIOGRAFIE ŞI NOTE Acest tip de argument reflectă supoziţia că ar fi un semn de aroganţă să te împotriveşti autorităţii/ Din acest punct de vedere. Argumentarea ad hominem . textelor sacre. Majoritatea De exemplu. în timp ce premisa minoră şi concluzia sunt propoziţii disjunctive. în circulus vitiosus este vorba despre două propoziţii care se deduc fiecare una din cealaltă. nu ce face popa. “stat al Astfel. locutorul (fost preşedinte) se declară de acord cu reducerea la 5 ani. pe cale de acceptare a mărturiilor sunt reglementate de norme juridice. a formulărilor neclare. “Aţi făcut acest lucru anume pentru a mă enerva!” (Caracteristica acestui tip de interacţiune pare a fi faptul că ameninţarea nu trebuie să fie anterioară Este grav să acuzaţi astfel în stânga şi în dreapta. cultură. surse autorizate -oameni obişnuiţi :în această calitate fiecare dispune de o autoritate condiţionată atât de rolul său social.] 93 -experţi. Locke arată că această formă de argumentare este singura capabilă de a interioară. ceea ce autoritatea a zis cu adevărat Oponentul îi atrage atenţia că într-o declaraţie anterioară. o subclasă a Premisa majoră este alcătuită din două propoziţii ipotetice (începând cu “dacㅔ . Cele două 140 141 . 92 Plantin [84 şi urm.Măsuraţi-vă cuvintele! interacţiunii adversarilor. FPS a restructurat uzina x. schema argumentativă va pune în relaţie directă extinderea conflictului cu ameninţarea pe conotaţia autoritară care o reprezintă pentru securitatea ţării (b).locutori infailibili uneori 91 Locke (1632-1704) opune argumentării ştiinţifice 3 tipuri de argumentare “în care oamenii sunt -autoritatea pur lingvistică care se referă la faptul că orice vorbitor al limbii este investit cu această obişnuiţi să se servească în procesul de înţelegere cu ceilalţi. Opinia ( ex. 1998). condiţii “A spune/a spus că P” este adevărat? Punerea în contradicţie apelează întotdeauna la un montaj făcut de oponent care reia termenii. mecanici etc. Cutuma. execelenţă în activitate etc. Van Eemeren şi G.5 miliarde de ani). “. “spectrului politic”. în condiţiile în care fumezi tu însuţi (chiar dacă argumentul (Dogma ne spune că lumea s-a format acum 12350m ani). 1690] -autoritatea de drept: dacă preşedintele parlamentului declar㠓şedinţa deschisă”. vinovaţii sunt liberi. iar astăzi întreg de anumite cercuri interesate etc. pentru a-I antrena în propriile formă de autoritate (prin posibilitatea de a formula enunţuri performative de tipul “ vă promit că sentimente sau . 88 include sursele credibile. 97 După Fr. şi se exprimă prin enunţuri de tipul “ nu faceţi ca mine”). Autoritatea citată poate fi raportată la : 90 Plantin [1996: 93] a. ceea ce se întâmplă deobicei în stilul Obiecţia oponentului se bazează pe argumentul unei posibile extinderi a conflictului în regiune (a). dacă locutorul afirmă că îl doare ceva nimeni nu ştie mai bine decât el acest lucru. (în numele divinităţii. mass media ( nu discutăm aici diferenţele de credibilitate ce par a fi Există autorităţi în materie (doctori. în cazul problemei privind reducerea mandatului prezidenţial de la 7 la 5 ani.) şi admite postulatul “ interlocutorul este veridic” (exemplificând dogmatică incontestabilă în domeniul religios cu o situaţie interacţională banală : la întrebarea cât e ceasul? Interlocutorul este crezut pe cuvânt. Grootendorst :1996) apărarea punctului de vedere prin mijloace persuasive care nu ţin de domeniul argumentării ci de cel al punerii în valoare a calităţilor personale (reputaţie. ex. divinitatea există/nu există) are o semnificaţie “argumentativ㠔 care este evident discutabilă. vinovaţii aparţin serviciilor secrete. dogmei.). 89 Ştiinţa însăşi poate fi invocată în dispute ca argument de autoritate. susceptibile de a conduce la persoane drept garant al acestuia. echivalează cu o argumentare asupra unei non-cunoaşteri : se respinge argumentul advers pentru că .). (vezi Mariana Tuţescu. Bucureşti.

orientând acţiunea spre ce a fost. Paris. care pot să-l indispună pe auditor şi să-l facă greu de stăpânit(îndărătnic. Coeziunea reprezintă un element definitoriu al conceptului de text . 1983:36 defineşte “universul de credinţă”: “ansamblul nedefinit al propoziţiilor pe 118 J. pentru că va trebui să alegem una dintre ele. -de autoritatea cu care este învestit emiţătorul. a -destinatar memoriei. 1. Editura Humanitas. 1996. Introduction a l’etude du discours. conclusive. a a imaginaţiei.Ducrot [1980. ciudate. pentru concluzia opusă 137 cu sensul de “constat”) 138 Dispoziţia argumentelor se poate face în: 123 “chiar este foarte des înlocuit prin pronumele însuşi. Maingueneau. apariţia unor paralelisme în schema sintactică. Editura Universităţii 130 din Bucureşti. este că prezentarea are la început. 1981(citat în Mariana Tuţescu în. în cele negative . p. L’argumentation. Editura Universităţii din Bucureşti. 1972. Factorii de unitate care confer㠖în diferite grade-coeziunea textului sunt: Coerenţa textului depinde de : .repetarea. etapele de determinare a ţintei unui discurs sunt [Brown et Yule. 309 : 144 145 . Deci ne pregătim pentru o perioadă de disponibilizări.[Domnique 2] în care fenomene lingvistice diferite asigură simultan continuitatea şi progresia textului. Editura Universităţii din Bucureşti. op. 1998p. formeze o unitate din punctul de vedere al semnificaţiei. 1985: 62. 1976: Un text poate prezenta calităţile unei coeziuni perfecte fără a fi însă şi coerent. menită a pune în valoare a celor mai puternice argumente. Bucureşti. teorie ) Ion…Ion… -elipse : Guvernul doreşte reforma. Introduction a l’etude du discours. deci dacă propoziţiile presupun o transmis mesajul muncitorilor . şi.Martin . 1996.Rovenţa-Frumuşani. discursul fiind punctat de ştii… subînţeleagă că faptele invocate de adversar pledează nu pentru concluzia sa ci. -Sensul global al textului nu reprezintă exclusiv suma asemnificaţiilor frazelor constituente. L’argumentation. înlocuirea elementelor lexicale (cu respectarea compatibilităţii semantice). Bucureşti. găsim analiza care dă seama de răsturnarea seriei reprezentărilor într-un tablou Adesea. 2000.cit. le consideră adevărate sau le susţine ca adevărate sau vrea să le acrediteze ca adevărate” 119 Şi carcaterizează o relaţie orientată P→atunci→Q (în Mariana Tuţescu în. pentru că) -reperarea tipului de act de limbaj * (textul va fi evaluat drept coerent în funcţie de clasificarea sa în de adăugare (în plus. Editura Universităţii în conştiinţa lor şi care poate să fie defavorabilă. S-a constituit un nou guvern. “Epistolae” 7. 1998p. dar simultan de comparaţii. Bucureşti. Cuvintele şi lucrurile.Rovenţa-Frumuşani. MOESCHLER. conectiv propoziţional 109 Trebuie făcută distincţia între coerenţă şi coeziune textuală . (vezi Valeria Guţu Romalo. Editura Universităţii 126 din Bucureşti.93 Mariana Tuţescu în. ea este reconstruită de destinatar : “La besoin de coeherence est une sorte primo. Coerenţa nu este în text . A analiza coeziunea unui text presupune înţelegerea acestuia ca o textură [Halliday şi Hasan. evident. p. Editura Universităţii din Bucureşti. p. Editura Universităţii din Bucureşti.Olbrects- 125 Nu vreau să votez (R): este prea dificil (P). vom fi în mod Unitate a sistemului pronominal. L’argumentation. construcţiile afirmative se construiesc cu adverbul numai Au fost numai ei/ Au participat decît câţiva incorect . 1998) Quintilian. vezi -conectorii între fraze : Mariana Tuţescu. adesea singura care râmâne 124 Mariana Tuţescu în. Bucureşti. se referă la un ansamblu de -deicticelor* : Ziariştii au notat informaţiile. L’argumentation.ordinea descrescătoare a forţei argumentelor. Vasiliu. Corectitudine şi greşeală. RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII BIBLIOGRAFIE ŞI NOTE BIBLIOGRAFIE ŞI NOTE alternative antrenează consecinţe neplăcute.295 132 Mariana Tuţescu în. Vasiliu. cineva. să nege că…în Congo pacea… ar . 107 D. Bucureşti. E. 59. fiind un instrument Bucureşti. de reprezentanţii chiar ai ţărilor NATO. p. Les termes de l’analyse du discours. pe de altă parte “De o parte. dar care persistă şi în limba actuală”. decît crezuse” 105) Valeria Guţu Romalo. Bucureşti. astfel încât acestea să -verbe (E. p. la o “ţintă ilocutorie” ataşată tipului său de discurs aceleiaşi secvenţe.. secundo.661) Mariana Tuţescu în. L’argumentation. Collection Memo:17]. De aceea ne îmbrăcăm cu haine groase. fraze). De cealaltă. Introduction a l’etude du discours. Am câştigat o mare experienţă şi pentru asta mulţumesc celor care m-au ajutat. “De institutione oratoria. 1990) : Ion dezinformează presa. Introduction a l’etude du discours. adică substituirea unor elemente lexicale prin altele. 1998 creioane. Bucureşti. în mod obligatoriu cu acelaşi sens. L’argumentation. Editura Humanitas. Editura Universităţii din Bucureşti. -cunoaşterea contextului există analiza care dă seama de asemănarea lucurilor…” (vezi Mariana Tuţescu. 1998 131 Anscombre şi Ducrot(1989 : 139-162) p.. el 113 deja indică momentul final.” (C. p. 122 Tocmai este conectorul argumentativ predilect pentru orice răstălmăcire. 1983.Adam (1984) 135 vezi Mariana Tuţescu în. 2000 arată că 128 114 [adverbele numai şi decât exprim㠓restricţia” şi se exclud în anumite condiţii sintactice: această confuzie reprezint㠓o greşeală de mult semnalată. Guvernul l-a anunţat pe liderul de sindicat cu privire la măsurile de restructurare a fabricii şi/iar el a Este coerentă semantică numai dacă Ion şi el sunt coreferenţiali. din contră. care le pot înlocui Coerenţa reprezintă o componentă esenţială în definirea textului. 1990 DSL) : -conjuncţii (copulative. revelând configuraţia acestuia : scripts* resulte de notre experience du monde” în primul rând. Editura Humanitas. El. p.-M. istorie. a acestui întreg fond involuntar care este ca o mecanică a imaginii în timp. corelate cu obligatoriu atinţi d euna dintre alternative.ordinea crescătoare a forţei argumentelor.refractar). Bucureşti. în momentul în care anunţă că va face cadou un stilou cumpărătorilor de l’etude du discours.-M. a elementelor lexicale în propoziţii diferite ale -adecvarea textului la o intenţie globală. L’argumentation. Editura Universităţii din Bucureşti. de a se preface dezamăgit d eclienţii săi : el se gândea la început că are de-a face cu cunoscători care vor înţelege cît de avantajos este însine preţul creioanelor. (dar nu şi Amândoi sunt în vacanţă)] 108 este sinonim cu termenii operator logic. Davoine . Introduction a vânzîtorului ambulant. L’argumentation. 1958. L’argumentation. incorecte : “Acum …cu greu ar putea . Seuil. Bucureşti.305 ordinea nestoriană. Inconvenientul ordinii descrescătoare este că lasă auditorul asupra unei ultime impresii. ameninţare… ) de timp (apoi) -mobilizarea cunoştinţelor enciclopedice deoarece “la connaissance des genres de discours et des -mărci care segmentează textul. trăsături care asigură unitatea semantică a unui şir depropoziţii/fraze . sau conectiv argumentativ Ea editează revista presei. Editura Universităţii din Bucureşti. 106 El este purtător de cuvânt la guvern. 2000. prin plasarea lor la început şi la sfârşit. trăsături care asigură unitatea sintactică a textului prin marcarea legăturii în secvenţa de unităţi -cuvinte la căror sens trimite la o frază anterioară lingvistice (propoziţii. argumente mediocre. pro-formele. 1990 133 R. editura Univers.Rovenţa-Frumuşani. 313 117 Les mots du discours. M-am întâlnit cu Ion. Bucureşti. X. Pentru a evita aceste două piedici se recomandă din Bucureşti. Argumentarea. 1984b propune termenul “Carre de l’argumentation” care un locutor. Editura Universităţii din de opoziţie (totuşi -) Bucureşti.ordinea nestorian㠖la început şi la sfîrşit argumentele cele mai puternice(aluzie la tactica fi triumfat demult” (vezi Valeria Guţu Romalo. El era pe stradă. Introduction a l’etude du discours. 110 1983 142 143 RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII BIBLIOGRAFIE ŞI NOTE BIBLIOGRAFIE ŞI NOTE 111 vezi D. op. 1998) argumentativ redutabil. Modele şi strategii. a reminiscenţei. unitate (relativă) a sistemului timpurilor verbale Condiţiile pentru ca un set de propoziţii/fraze să aibă coerenţă semantică (să constituie astfel un forme de reiteraţie la toate nivelurile (paralelisme şi anaforele) text). citat de Mariana Tuţescu în. a unui text publicitar. adică Ion.-P. Bucureşti. 115 vezi D. Seuil. Introduction a l’etude du discours. 1998)]: de cauză/consecinţă (deci. toate celelalte fiind grupate în mijlocul argumentării. ci -demonstrative care iau un pronume/substantiv deja exprimat trebuie să aducă un plus de semnificaţie aşa-numitul “plus semantic”.92 Amândoi lucrează la departamentul de comunicare.Perelman. ceea ce are ca urmare utilizarea abuzivă şi . L. tocmai… care lasă să se 136 folosirea repetată şi nejustificată conduce la apariţia ticurilor. Corectitudine şi greşeală. 1998. 1998. se referă la un ansamblu de Afară e frig. mai mult) obiecţie. Introduction a l’etude du discours. tertio de forme a priori de la reception discursive” (Charolles 1988: 55). 1998) 121 J. Acestea au fost prelucrate şi date publicităţii. Introduction a l’etude du discours. Introduction a l’etude du discours. ADAM. dar nu o face cu plăcere. Pliniu cel Tânăr. Corectitudine şi greşeală. Editura All.cit. de altfel nu mă interesează (Q) Tyteca. de asemenea. secvenţă intermediară de tipul : M-am întâlnit cu Ion. p. Bucureşti. Adesea apare un răspuns –clişeu : tocmai. spre trecut : Ştie deja simulează surpriza ferictă de a constata că are de –a face cu clienţi mai economi şi mai exigenţi totul. (elipsa verbului doreşte) Pentru destinatar . 235]arată că acest argument secund al “primei” “este ceea ce permite 112 vezi J. încheierea. Sindicatul. Trebuie să spui 120 mult dar în cuvinte puţine 134 J. în afară. Traité de l’argumentation.93 127 O. era pe stradă. a unui economică.propoziţiile/frazele trebuie să desemneze aceeaşi realitate lingvistică. 1998. cauzale) . sunt(T. L’argumentation. Bucureşti. p.113. Guvernul îşi propune un program de redresare (coerenţa textului va fi realizată diferit în cazul unui poem suprarealist.311 116 vezi Mariana Tuţescu în.112-113) -inferenţe* care pot fi înscrise în structura lingvistică sau se pot baza pe o cunoaştere enciclopedică. 2000) “Inconvenientul ordinii crescătoare . Introduction a l’etude du discours. dimpotrivă. judecăţile care evaluează un text în seria coerent/incoerent poate diferi în funcţie de : inactual. Dacă este o adevărată dilemă.van Dijk. Bucureşti. discurs politic) -repetiţia elementelor constitutive: -identificarea temei textului în cadrul unui anumit univers (ficţiune. generalului Nestor care punea la mijloc trupele pe care se baza cel mai puţin Bucureşti. L’argumentation. comentariu. adeseori incorectă a acestuia” sunt şi cazuri inverse . cu acelaşi rol şi aceeaşi funcţie se foloseşte decât Nu au fost decât ei] 129 Michel Foucault. în momentul în care se exprimă. analiza a impresiilor.

145 se referă la tendinţ㠓profesional㔠de a vorbi în numele tuturor sau în numele interesului general Doubleday / Co. şantaj etc.. actualizarea discursurilor face de cele mai multe ori imposibilă clasarea univoc㠓fără rest” într-unul sau altul din cele trei tipuri 155 în funcţie de caracterul funcţional al unei dominante textuale 156 Aceste elemente privesc schema care cuprinde -procedee de realizare la nivelul incipit-ului narativ. la sinteza şi/sau la analiza argumentelor BIBLIOGRAFIE specială: Ionescu-Ruxăndoiu. (“interesul naţional”) pentru a susţine o idee Searle. fără a se pune problema alternativei Goffman E. Garden City. Editura Humanitas. Modele şi strategii. o orientare 140 se referă la stabilirea cadrului de credibilitate prin prezentare de exemple. Argumentarea..suprapunerea şi/sau disocierea acestora) 157 “Discurs ancilar (de escortă) descrierea actualizează în egală măsură o competenţă enciclopedică (descrierea în literatura realistă. Structuri şi strategii. 1978 semnificative între opinii . (1987) Politeness.N. fapte. 159 are deci o direcţie.citat în D. *Jürgen Habermas. (1970) Speech Acts. 1981. Dicţionar de filozofie. mărturii 141 şansele unei soluţii de a fi reţinută cresc dacă ea este neaşteptată sau originală 142 se referă la modul de organizare a opiniilor. Modele şi strategii. “folosim o terminologie diferit㔠etc. Editura All. Editura All Educaţional. Londra –Nee York. Essays on Face-to-face Behavior.. descrierea recapitulativă sau prospectivă)şi o competenţă intertestuală (descroierea ironică.162 entimeme etc. organizarea informaţiei narative.Rovenţa-Frumuşani. Bucureşti. în realitate. de Beaugrande. 158 prezintă). Bucureşti. 2000. Editura All. Liliana (1999) . : 1983 Principles of Pragmatics.Interaction Ritual.. P.Rovenţa-Frumuşani. Argumentarea. Editura Politică. J. A. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Bucureşti. An Essay in the Philosophy of Language. “gradul zero” ar fi abstarcţiunea teoretică a suprapunerii exacte a acestora) şi vocea (autorul. 1999 Gheorghe Enescu. ameninţări. p. Conştiinţă morală şi acţiune comunicativă. (1967). 2000 (colecţia Memo) altceva”. . o competenţă retorică (paralela. aparenţa conciliantă este susţinută formule lingvistice (“nu am spus altceva”. Lexic de Filosofie. silogisme. Some Universals in Language Usage. Cambridge 146 se bazează pe strategia punerii în discuţie a contraargumentelor pentru a le preîntâmpina University Press Leech. Cambridge University Press Brown. p. vezi D. C. Le Bihan.162 146 147 . raporturi de cauzalitate. discursul ştiinţific şi cotidian). Bucureşti. p.. naratorul . 2000. Editura All.).Y. 143 obţinut ca urmare a strategiei de a se baza în argumentare pe idei sau valori incontestabile Bucureşti 144 argumentele susţin o idee. RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII RETORICĂ ŞI TEORIA ARGUMENTĂRII BIBLIOGRAFIE ŞI NOTE BIBLIOGRAFIE ŞI NOTE 139 se referă la modul de a prezenta problemele (sublinierea interesului şi/sau a importanţei pe care o “pattern global” în terminologia lui W. S. Institutul European. “folosim o terminologie diferit㔠etc. de a înlănţui argumentele prin legături logice. Levinson. Dicţionar de filozofie şi logică. 2000. antiteza. aparenţa conciliantă este susţinută formule lingvistice (“nu am spus LF. Dicţionar de logică. 1995 150 se bazează pe strategia dezamorsării stării de neîncredere prin evidenţierea lipsei unor diferenţe semnificative între opinii . 148 prin exprimarea unor formule încurajatoare (“şi eu am făcut asta”) SURSE: DSL 149 se bazează pe strategia dezamorsării stării de neîncredere prin evidenţierea lipsei unor diferenţe DF. Inc. glumeaţă 154 Este vorba despre clasificări realizate din perspective teoretice. Antony Flew.65 strategie prin care se recunoaştere eficienţa argumentării adversarului simultan cu respingerea 151 acesteia 152 se bazează pe manipularea abilă a afectelor 153 se apelează la o argumentare serioasă într-o formă hazlie. pastişă sau rewriting al unor texte anterioare)” . G. Conversaţia. Bucureşti. Graf. Bucureşti.).Dresler şi R. Longman 147 dramatizarea situaţiei prin mijloace violente. N. în relaţie cu timpul (timpul istoriei povestite este în mod necesar mai cuprinzător decât timpul narativ.