You are on page 1of 58

COLEGIUL ECONOMIC „VIRGIL MADGEARU” BUCURESTI

Nume si prenume elev:

Clasa:

Profesor indrumator:

CAIET DE PRACTICĂ PENTRU CLASA A XII-A

MODULULE
1. MANAGEMENTUL CALITĂŢII

2. UTILIZAREA CALCULATORULUI IN CONTABILITATE

3. STATISTICA SI ANALIZA ECONOMICA

1

Specialitate:Tehnician in activitati economice

Centralizatorul disciplinelor/modulelor
Instruire practica -comasata-
2012-2013

Clasa a XII-a
MODUL Nr. saptamani

1 2 3 4
Nr.zile Nr.note Nr.zile Nr.note Nr.zile Nr.note Nr.zile Nr.note

1. U.C.C 2 1 2 1 2 1 2
Prof.coord.

2. Managementul 1 1 1 1 1 1
calitatii

Prof.coord.

3. Statistica 2 1 2 2 1 2 1
Prof.coord.

2

Stagiul de pregătire practică - Anul şcolar ………………

Perioada de
Denumirea modulului de Unități de
desfășurare Competente specifice
pregătire practică competențe
Nr.ore
UC13. Managementul calităţii 30 ore Planificarea calităţii produselor şi
serviciilor

Definirea nivelului de calitate acceptat :
cerinţe privind calitatea, indici de calitate,
indicatori de noncalitate (număr de produse
C1.Realizează livrate cu defecte pe săptămână, numărul
planificarea calităţii de servicii prestate necorespunzător pe o
proceselor şi a perioadă de timp, numărul de zile necesare
produselor/ pentru remedierea defectelor);
serviciilor Stabilirea resurselor necesare: umane, de
timp, financiare, materiale;

Elaborarea planului de obţinere a calităţii
proceselor şi produselor/ serviciilor :
stabilirea succesiunii etapelor de acţiune
şi a termenelor, repartizarea sarcinilor şi a
responsabilităţilor

C2. Monitorizează Monitorizarea calităţii proceselor şi a
calitatea produselor / serviciilor
proceselor şi a
Supravegherea proceselor: activităţi, flux
produselor/ tehnologic, ciclul de viaţă a
serviciilor produsului/serviciului;
 Prevenirea apariţiei defectelor :
identificarea şi îndepărtarea factorilor care
determină apariţia defectelor;

 Prevenirea apariţiei defectelor :
identificarea şi îndepărtarea factorilor care
determină apariţia defectelor;

3

 Îmbunătăţirea calităţii proceselor şi a
produselor/serviciilor

Analizarea datelor despre desfăşurarea
proceselor şi despre calitatea produselor/
serviciilor: pe baza datelor din analiza
personală şi a informaţiilor suplimentare
obţinute de la angajaţi şi clienţi, prin
comunicare deschisă şi muncă în echipă,
pentru identificarea punctelor tari şi a
punctelor slabe.
C3. Îmbunătăţeşte  Rezolvarea problemelor
calitatea proceselor identificate:
şi a Probleme: neconformităţi, reclamaţii,
produselor/serviciilor insatisfacţia clientului, deficienţe ale
materiilor prime folosite, ale procesului de
realizare a produselor, ale atitudinii sau
competenţelor profesionale ale lucrătorilor.
Rezolvare: remedierea defectelor
produselor, dacă este posibil; compensarea
nemulţumirilor clienţilor, îmbunătăţirea
procesului, perfecţionare a personalului
 Stabilirea obiectivelor pentru îmbunătăţirea
calităţii: realiste, măsurabile, adaptate cu
obiectivele generale ale întreprinderii.

Aplicarea strategiilor de îmbunătăţire a activităţii
la locul de muncă prin utilizarea softului
specializat
C1 Aplica strategii de  identificarea tipurilor de softuri specializate
UC 24 Utilizarea calculatorului necesare locului de muncă - pentru gestiunea
îmbunătăţire a
activităţii la locul de mijloacelor fixe,pentru gestiunea stocurilor,
în contabilitate 60 ore muncă prin utilizarea clienţi, furnizori calculul salariilor,evidenţă
softului specializat încasări şi plăţi pentru obţinerea registrului de
casă
Evaluarea softurilor identificate - avantaje
/dezavantaje, preţ, timp de operare, viteza de
lucru, calitatea informaţiilor rezultate,
accesibilitatea softului.

Analizarea structurii softului
 instruirea privind utilizarea softului -
consultarea ghidului de utilizare a
C2 Analizează softului
structura softului
 identificarea structurii softului: -
meniuri, ferestre, iconuri
 accesarea meniurilor, ferestrelor,
iconurilor - direct de la tastatură sau
din bara de unelte pentru a vizualiza
modul de prezentare a programului.

4

Implementarea softul specializat la locul de
muncă
pregătirea documentelor ce urmează a fi
prelucrate - sortarea pe categorii de
evenimente şi tranzacţii şi perioade de
înregistrare,
 introducerea datelor din documentele
C3 Implementează pentru - vânzări (comenzi, avize de expediţie,
facturi, chitanţe fiscale, încasări client), pentru
softul specializat la cumpărări (comenzi,note de recepţie şi
locul de muncă constatare de diferenţe, facturi, chitanţe
fiscale, plăţi furnizori) fără a greşi sumele,
respectând datele de identificare ale
documentului
 derularea programului - utilizând
comenzile conform subsistemului informatic
 listarea situaţiilor necesare - pe ecran
sau pe hârtie
evaluarea performantelor - în funcţie de
calitatea informaţiilor şi a situaţiilor finale
obţinute

Datele elementare şi sistematizarea lor

 Identificarea surselor de date statistice:
C1. Sistematizează anuare statistice, reviste, broşuri,documente de
UC 22. Statistică şi analiză evidenţă,experienţa proprie, a grupului de
60 ore date elementare prieteni sau cunoscuţi
economică  Centralizarea datelor elementare:
simplă sau pe grupe
 Gruparea datelor elementare: pe
variante sau pe intervale

Distribuţii

 Calcularea indicatorilor tendinţei
centrale: media, mediana, modulul
 Caracterizarea distribuţiei
rezultate: structură, omogenitate, formă
C2. Analizează
 Interpretarea rezultatelor
distribuţii
obţinute: prin comparaţie: simetrie,
asimetrie, omogenitate, eterogenitate

 Reprezentarea grafică a distribuţiei
rezultate: histograma, poligonul
frecvenţelor, curbele cumulative ale
frecvenţelor, dreptunghiul si cercul de
structura

5

curbele cumulative ale frecvenţelor.extrapolarea trendului  Reprezentarea grafică a indicatorilor calculaţi: histograma. cronograma fenomenelor  Calcularea indicilor individuali şi de grup cu ajutorul echipamentului de specialitate: economice indicii volumului fizic. benzi. dreptunghiul şi cercul de structură 6 . poligonul frecvenţelor. indicii valorii   Interpretarea indicilor individuali şi de grup: verificarea relaţiilor care exista între indici şi între modificările absolute  Indicatori economici la nivelul agentului economic  Calcularea indicatorilor economici la C4. indicii preţului. relativi şi medii  Reprezentarea grafică a seriilor dinamice: dinamica diagrama prin coloane. Determină seriilor dinamice: absoluţi. Analizează nivelul agentului economic: ai potenţialului indicatorii economici intern. ai cheltuielilor şi indicatori valorici de rezultate de la nivelul  Interpretarea indicatorilor calculaţi: agentului economic caracterizarea structurii şi a dinamicii. Dinamica fenomenelor economice  Calcularea şi interpretarea indicatorilor C3.

numărul de zile necesare pentru remedierea defectelor).00. calitatea informaţiilor rezultate.experienţa proprie. clienţi. Elaborarea planului de obţinere a calităţii Luni proceselor şi produselor/ serviciilor : stabilirea succesiunii etapelor de acţiune şi a termenelor.pentru gestiunea stocurilor. 6 ore Datele elementare şi sistematizarea 14.evidenţă încasări şi plăţi pentru obţinerea registrului de casă 08. reviste. S2/Data: Intervalul Nr ore de Semnătura Semnătura pregătire Activitatea orar elevului tutorelui practică 08. 08.00. timp de Miecuri operare. repartizarea sarcinilor şi a responsabilităţilor 7 .00.00 lor Identificarea surselor de date statistice: Joi anuare statistice.00 acceptat : cerinţe privind calitatea. 08.00.00 materiale.00 activităţii la locul de muncă prin utilizarea softului specializat identificarea tipurilor de softuri Marţi specializate necesare locului de muncă - pentru gestiunea mijloacelor fixe.documente de evidenţă.00. FISA DE PREZENTĂ FIȘA DE PREZENȚĂ Nr ore de S1/Data: Intervalul Semnătura Semnătura pregătire Activitatea orar elevului tutorelui practică 08. 14. indicatori de noncalitate (număr de produse livrate Luni cu defecte pe săptămână. viteza de lucru. de timp. indici de calitate. Test de verificare. 6 ore Stabilirea resurselor necesare: umane. 6 ore Definirea nivelului de calitate 14.00 avantaje /dezavantaje. broşuri. a grupului de prieteni sau cunoscuţi 6 ore Evaluarea modului de indeplinire a Vineri sarcinilor . accesibilitatea softului. numărul de servicii prestate necorespunzător pe o perioadă de timp. 6 ore Aplicarea strategiilor de îmbunătăţire a 14. furnizori calculul salariilor. preţ. 6 ore Evaluarea softurilor identificate - 14. financiare.

modulul  Caracterizarea distribuţiei 8 . Nr ore de Intervalul Semnătura Semnătura S3/Data: orar pregătire elevului tutorelui Activitatea practică 08. flux tehnologic. iconurilor .00.00 instruirea privind utilizarea softului - consultarea ghidului de utilizare a softului 08.00. 08. 6 ore identificarea structurii softului: . 6 ore Analizarea structurii softului 14. Miecuri 08.00. iconuri accesarea meniurilor.direct de la Miecuri tastatură sau din bara de unelte pentru a vizualiza modul de prezentare a programului. 6 ore  Centralizarea datelor Joi 14. Marţi ferestre.00.00 sarcinilor . ferestrelor.  Prevenirea apariţiei Luni defectelor : identificarea şi îndepărtarea factorilor care determină apariţia defectelor.00 ferestre. 6 ore Monitorizarea calităţii proceselor şi a 14. mediana.meniuri.00. iconuri accesarea meniurilor. 6 ore Distribuţii 14. ciclul de viaţă a produsului/serviciului. 08.direct de la tastatură sau din bara de unelte pentru a vizualiza modul de prezentare a programului. 14.00 produselor / serviciilor Supravegherea proceselor: activităţi.00.00 Calcularea indicatorilor tendinţei centrale: media. 6 ore Evaluarea modului de indeplinire a Vineri 14. 6 ore Analizarea structurii softului Marţi 14. Prevenirea apariţiei defectelor : identificarea şi îndepărtarea factorilor care determină apariţia defectelor. iconurilor . Test de verificare.00. 08.00  instruirea privind utilizarea softului - consultarea ghidului de utilizare a softului  identificarea structurii softului: . ferestrelor.00 elementare: simplă sau pe grupe Gruparea datelor elementare: pe variante sau pe intervale 08.meniuri.

asimetrie. poligonul Joi frecvenţelor.00.00  Calcularea şi interpretarea indicatorilor seriilor dinamice: absoluţi.00 produselor/serviciilor Analizarea datelor despre desfăşurarea proceselor şi despre calitatea produselor/ Luni serviciilor: pe baza datelor din analiza personală şi a informaţiilor suplimentare obţinute de la angajaţi şi clienţi. pentru cumpărări Miecuri (comenzi. avize de expediţie. respectând datele de identificare ale documentului Joi 08. omogenitate. plăţi furnizori) fără a greşi sumele.00 de muncă pregătirea documentelor ce urmează a fi Marţi prelucrate .00.Test de verificare S4/Data: Intervalul Nr ore de Semnătura Semnătura pregătire Activitatea orar elevului tutorelui practică 08.vânzări (comenzi.00. prin comunicare deschisă şi muncă în echipă. curbele cumulative ale frecvenţelor. 6 ore Dinamica fenomenelor economice 14.00 documentele pentru . chitanţe fiscale. eterogenitate 08. încasări client). 6 ore introducerea datelor din 14. 9 . 08.00.00. facturi. 6 ore Implementarea softul specializat la locul 14. 6 ore Reprezentarea grafică a distribuţiei 14. formă Interpretarea rezultatelor obţinute: prin comparaţie: simetrie.00 rezultate: histograma. pentru identificarea punctelor tari şi a punctelor slabe. chitanţe fiscale.note de recepţie şi constatare de diferenţe. omogenitate. 6 ore Evaluarea modului de indeplinire a Vineri 14.00. rezultate: structură.sortarea pe categorii de evenimente şi tranzacţii şi perioade de înregistrare. facturi. 08.00 sarcinilor . dreptunghiul si cercul de structura 08. 6 ore  Îmbunătăţirea calităţii proceselor şi a 14.

Luni Rezolvare: remedierea defectelor produselor. 6 ore Implementarea softul specializat la locul 14. 6 ore listarea situaţiilor necesare . indicii valorii   Interpretarea indicilor individuali şi de grup: verificarea relaţiilor care exista între indici şi între modificările absolute 08.00. 6 ore Evaluarea modului de indeplinire a Vineri 14. 6 ore Indicatori economici la nivelul 14. insatisfacţia clientului. relativi şi medii  Reprezentarea grafică a seriilor dinamice: diagrama prin coloane.00 identificate: Probleme: neconformităţi.Test de verificare S5/Data: Intervalul Nr ore de Semnătura Semnătura pregătire Activitatea orar elevului tutorelui practică 08.în funcţie de calitatea informaţiilor şi a situaţiilor finale obţinute Joi 08. adaptate cu obiectivele generale ale întreprinderii.00 de muncă Marţi derularea programului . benzi.00. indicii preţului. ale atitudinii sau competenţelor profesionale ale lucrătorilor. 08. ai 10 . dacă este posibil.pe 14.utilizând comenzile conform subsistemului informatic 08.00.00. măsurabile. ale procesului de realizare a produselor.00 agentului economic Calcularea indicatorilor economici la nivelul agentului economic: ai potenţialului intern. reclamaţii.00. 6 ore Rezolvarea problemelor 14.00 ecran sau pe hârtie Miecuri evaluarea performantelor . deficienţe ale materiilor prime folosite.00 sarcinilor . cronograma  Calcularea indicilor individuali şi de grup cu ajutorul echipamentului de specialitate: indicii volumului fizic. perfecţionare a personalului  Stabilirea obiectivelor pentru îmbunătăţirea calităţii: realiste. îmbunătăţirea procesului. compensarea nemulţumirilor clienţilor.

00 sarcinilor . cheltuielilor şi indicatori valorici de rezultate Interpretarea indicatorilor calculaţi: caracterizarea structurii şi a dinamicii.Test de verificare 1. extrapolarea trendului Reprezentarea grafică a indicatorilor calculaţi: histograma. 6 ore Evaluarea modului de indeplinire a Vineri 14. poligonul frecvenţelor. MANAGEMENTUL CALITATII CUPRINS 11 . dreptunghiul şi cercul de structură 08.00. curbele cumulative ale frecvenţelor.

I.Probe de evaluare/Certificarea competentelor profesionale nivel 3 Lista unităţilor de competente specifice modulului “Managementul calităţii’’ Realizează planificarea calităţii proceselor şi a produselor / serviciilor. Analizarea calitatii proceselor si produselor/serviciilor d. Stabilirea obiectivelor pentru imbunatatirea calitatii d. Monitorizează calitatea proceselor şi a produselor / serviciilor. Stabilirea resurselor necesare c.Probe de evaluare III. Analizarea datelor despre desfasurarea proceselor si despre calitatea produselor/serviciilor b. Intocmiti fisa de identitate a agentului economic la care va desfasurati activitatea de instruire practica 2. Planificarea calităţii produselor şi serviciilor a. Planificarea calităţii produselor/ serviciilor ( anexa 1) 1. Realizati un referat cu titlul Planificarea calităţii produselor şi serviciilor la firma X 12 . Rezolvarea problemelor identificate c. Supravegherea proceselor b. Activitatea 1. Îmbunătăţirea calităţii proceselor şi a produselor/serviciilor a. Elaborarea planului de obtinere a calitatii proceselor si produselor/serviciilor II. Monitorizarea calităţii proceselor şi a produselor/serviciilor a. Prevenirea aparitiei defectelor c. Definirea nivelului de calitate acceptat b. Îmbunătăţeşte calitatea proceselor şi a produselor / serviciilor.

3. Monitorizarea calităţii proceselor şi produselor/serviciilor( anexa 2) Completati acest jurnal de practica JURNAL DE PRACTICĂ Elev: 13 . Respectati criteriile privind redactarea bibliografiei studiate Activitatea 2.

2. Ce lucruri noi aţi învăţat? . . Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi observat sau le- aţi desfăşurat? .cum se face recepţia cantitativa şi calitativa 3. .cum se remediază defectele : .cum se întocmesc documentele : . . elevul va completa următoarele informaţii: 1.identificarea defectelor produselor/serviciilor.Consultaţi standardele de calitate ale produselor şi serviciilor. 14 . alte documente referitoare la calitate În jurnalul de practică.Perioada: Unitatea: Monitorizarea calităţii proceselor şi produselor/serviciilor Sarcini de lucru: .analiza datelor despre calitatea produselor şi serviciilor.rezolvarea reclamaţiilor consumatorilor. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.Analizaţi calitatea produselor şi serviciilor din unitatea în care va efectuaţi practica.

Ce lucruri/ evenimentele nu v-au plăcut? Motivaţi. Activitatea 3.: 4. Îmbunătăţirea calităţii proceselor şi a produselor/serviciilor( anexa 3) Studiu de caz 15 .

Evaluare ( anexa 2) TEST Sa se rezolve testul (o singura varianta este corecta). la magazinul firmei). s-a decis sprijinirea producătorilor de încălţăminte.. ca urmare a creşterii puterii de cumpărare a populaţiei. Realizaţi o analiză SWOT a firmei „Mocasinul” S. mai sunt şi alţi agenţi economici. în comparaţie cu cele medii. care produc şi comercializează încălţăminte. Managementul este asigurat. de o echipă tânără. prin reducerea taxelor în cazul importurilor de piei brute. prin toate canalele media din zonă. în principal. şi-a făcut publicitate în ultima lună. de 3 săptămâni.L. completând următorul tabel: Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări Fisa de lucru: Având ca model fisa de documentare privind analiza SWOT( anexa 3) a unei unităţi de alimentaţie. Standardul ce descrie noţiunile fundamentale şi terminologia pentru sistemul de management al calităţii SMQ din 2000 este: 16 . Practică preţuri mari. de la producători interni şi externi. Activitatea 4. În oras. firma şi-a propus să deschidă un nou magazin de încălţăminte. iar publicitatea se realizează intr-un ziar local. Într-o ultimă Hotărâre a Guvernului. Firma „Mocasinul” SRL activează pe piaţa de încălţăminte locala şi are ca obiect de activitate producerea şi comercializarea de incalţăminte pentru femei şi bărbaţi. Peste două luni. 1. realizaţi propria voastră analiza în cadrul unitatii în care va efectuaţi practica. Firma nu dispune de un designer specializat.R. cu pregătire de specialitate şi bune competenţe de conducere. Materia primă folosită este pielea de bovine. de bună calitate. cu deschidere la nou. Cererea de încălţăminte este mare. existente pe piaţă din restul judeţului. Pentru aceasta. Reţeaua de distribuţie este limitată (desfacerea se realizează.

Detecţie. Norme tehnice. Ierarhia conceptelor referitoare la calitate este următoarea: a. 3. b. inspecţie. certificate de omologare. Asigurarea calităţii implică: a. ISO 9000/2000. controlul calităţii. ISO 8402. Toate etapele ciclului vieţii unui produs. Toate etapele ciclului de viaţă ale unui produs. c. managementul calităţii totale. ISO 9004. c. b. caiete de sarcini. Remaniere a defectelor. controlul calităţii. Asigurarea calităţii. c. Etapele după ce produsul ajunge la beneficiar. 17 . Etapele referitoare la satisfacerea cerinţelor clientului. 6. 4. c. Asigurării calităţii i se atribuie conceptul de: a. Prevenire a apariţiei neconformităţilor. b. Etapele referitoare la desfacerea unui produs. Buletine de analiză. managementul calităţii totale. norme tehnice. Standarde. 8. managementul calităţii totale. ISO 9000. Prevenire. Inspecţie. b. Documentele referitoare la calitatea produselor pot fi: a. c. buletine de analiză. 2.a. controlul calităţii. Sistemul calităţii implică: a. Un model de asigurare internă a calităţii este dat în standardul: a. 5. asigurarea calităţii. Inspecţie. b. b. Îmbunătăţire continuă. Scopul controlului calităţii este de: a. Etapele ce trebuie parcurse pentru realizarea unui audit. c. asigurarea calităţii. 7. A da încredere clientului. c. b.

Modalitatea de desfăşurare a tuturor activităţilor unei organizaţii. Şefului compartimentului calitate. certificate de calitate. Beneficiarului. Realizarea conformităţii cu cerinţele clientului şi îmbunătăţirea calităţii.. 14. Modalitatea specifică de desfăşurare a activităţilor de control. Fiecare membru al organizaţiei. procedurile sistemului calităţii. c. Realizarea programului de audit. b. Evaluarea costurilor calităţii. Managerului general. c. 18 . c. 10. Procedurile Sistemului Calităţii reprezintă: a. rezultatele proceselor. Politica în domeniul calităţii este elaborată de: a. 12. b. 11. 13. Sistemul calităţii. procesele organizaţiei. Responsabilitatea redactării Manualului Calităţii revine: a. 15. b. Conducerea de vârf a unei organizaţii. Buletine de analiză. b. Responsabilităţile şi autorităţile compartimentelor şi personalului în domeniul calităţii. c. Manualul calităţii. c. Prin auditurile calităţii se evaluează: a. c. Clienţi. ISO 9004/2000. ISO 9001/2000. c. Manualul calităţii descrie: a.Sistem al calităţii”. Documentaţia sistemului de management al calităţii are drept scop: a. Modalitatea specifică de desfăşurare a unei activităţi. Structura sistemului calităţii. 9. b. Manualul calităţii. Documentele utilizate pentru definirea şi implementarea unui . pot fi structurate astfel: a. documentele calităţii. b.b. certificatele de garanţie. Funcţiile sistemului calităţii.

Documentele de lucru în cazul auditurilor pot fi: a. ANEXE Anexa 1 FIŞA DE DOCUMENTARE Realizarea unei oferte competitive a unui agent economic Diferenţierea ofertei prin: 19 . Inspector. 19. 20. 17. Certificat de calitate. b. b. Certificarea este realizată de un: a. Organism de certificare. Raport. b. c. c. Buletine de analiză. c. Scopul vânzării produselor. b. Auditor. Acreditare. Poziţia organizaţiei pe piaţa mondială. c.b. Scopul selectării furnizorilor de materii prime și materiale. Modalitatea în care este asigurată protecția mediului înconjurător. Certificat de conformitate. Auditurile calităţii se efectuează în: a. Scopuri interne sau externe. c. Un audit se finalizează printr-un: a. Certificate de garanţie. Audit. 16. b. c. Recunoaşterea oficială a unui organism de certificare se realizează prin: a. Manualul calităţii. 18. Formulare pentru raportarea observaţiilor.

din punct de vedere al diversităţii Modalităţi de prezentare şi informare:  Numele produsului  Marca  Eticheta  Ambalajul  Documentele însoţitoare Comportamentul personalului:  Competenţă  Curtoazie  Credibilitate  Seriozitate  Receptivitate  Comunicare Aplicarea strategiilor adecvate mediului concurenţial Etapele planificării strategice:  Stabilirea misiunii – „De ce este necesară firma?”  Analiza mediului – analiza SWOT  Formularea obiectivelor SMART  Elaborarea strategiilor  Elaborarea planurilor şi programelor  Urmărirea şi controlul Planul de marketing:  Produsul / serviciul oferit 20 . acorporale  Comunicaţii în legatură cu produsul  Imaginea produsului Preţul:  Modalităţi de stabilire  Politica de preţ  Preţuri promoţionale Calitatea:  Managementul calităţii totale  Performanţa calitativă  Legătura dintre calitate şi profitabilitate  Raportul preţ/calitate Diversitatea sortimentală:  Asortimentul de produse: lărgimea.  produse  servicii  imagine  competenţa personalului  poziţionarea ofertei Produsul:  Componente: corporale. profunzimea  Alegerea strategiei de diferenţiere a ofertei.

exterioară. gratuită Promovarea vânzărilor –tehnici:  Reduceri de preţ  Demonstraţii şi degustări  Jocuri şi concursuri  Premii  Publicitatea la locul vânzării  Merchandising-ul  Cadouri promoţionale  Mostre Relaţii publice:  Relaţii cu cei care constituie publicul intern şi extern al întreprinderii  Realizarea şi păstrarea unor relaţii favorabile cu publicul  Calitatea. care este declarata în general implicita sau 21 .  Preţul  Distribuţia  Piaţa vizată / potenţialii clienţi  Mediul concurenţial  Strategia de promovare a vânzărilor Planul de resurse umane:  Organigrama şi distribuţia posturilor  Structura personalului  Echipa managerială  Responsabilităţi şi atribuţii ale echipei manageriale Promovarea pe piaţă a ofertei proprii Publicitatea:  Forme: de produs. directă. starea şi evoluţia acestor relaţii Promovarea prin forţele de vânzare:  Vânzările personale (directe) Participarea la târguri şi expoziţii:  Amenajarea corespunzătoare a standurilor  Tipărituri de firmă atractive  Personal specializat  Publicitate anterioară şi manifestări conexe în timpul desfăşurării târgului Anexa 2 Fisa de documentare GLOSAR DE TERMENI Termenii utilizati sunt conform standardului SR EN ISO 9000/ 2000  Calitate masura în care un ansamblu de caracteristici intrinseci îndeplinesc cerintele  Cerinta nevoie sau asteptare. de firmă  Tehnici şi mijloace: prin mass media. de marcă.

încercare sau comparare cu un calibru  Validare confirmare. asa calitate cum sunt exprimate oficial de managementul de la cel mai înalt nivel  Obiectiv al calitatii ceea ce se urmareste sau este avut în vedere referitor la calitate  Planificarea calitatii parte a managementului calitatii concentrata pe stabilirea obiectivelor calitatii si care specifica procesele operationale si resursele aferente necesare pentru a îndeplini obiectivele calitatii  Controlul calitatii parte a managementului calitatii concentrata pe îndeplinirea cerintelor referitoare la calitate  Îmbunatatirea continua activitate repetata pentru a creste abilitatea de a îndeplini cerinte  Eficienta relatie între rezulatul obisnuit si resursele utilizate  Eficacitate masura în care activitatile planificate sunt realizate si sunt obtinute rezultatele planificate  Client organizatie sau persoana care primeste un produs  Furnizor organizatie sau persoana care vinde un produs  Proces ansamblu de activitati corelate sau în interactiune. prin furnizare de dovezi obiective. obligatorie  Satisfactie a clientului perceptie a clientului despre masura în care cerintele clientului au fost îndeplinite  Sistem ansamblu de elemente corelate sau în interactiune  Sistem de management sistem prin care se stabilesc politica si obiectivele si prin care se realizeaza acele obiective  Sistem de management sistem de management prin care se orienteza si se controleaza o al calitatii organizatie in ceea ce priveste calitatea  Politica referitoare la intentii si orientari generale ale unei organizatii referitoare la calitate. care transforma intrari în iesiri  Produs rezultat al unui proces  Procedura mod specificat de desfasurare a unei activitati sau a unui produs  Neconformitate neîndeplinirea unei cerinte  Defect neîndeplinirea unei cerinte referitoare la o utilizare intentionata sau specificata  Actiune preventiva actiune de eliminare a cauzei unei neconformitati potentiale sau a altei posibile situatii nedorite  Actiune corectiva act de eliminare a cauzei unei neconformitati detectate sau a altei situatii nedorite  Document informatia împreuna cu mediul sau suport  Manualul Calitatii document care descrie sistemul de management al calitatii al unei organizatii  Înregistrare documente prin care sse declara rezultatul obtinut sau furnizeaza dovezi ale activitatii realizate  Inspectie evaluare a conformitatii prin observare si judecare însotite dupa caz. pentru a determina masura în care sunt îndeplinite criteriile de audit  Auditor persoana care are competenta de a efectua un audit 22 . ca au fost îndeplinite cerintele pentru o anumita utilizare sau o aplicatie intentionata  Audit proces sistematic. de masurari . independent si documentat în scopul obtinerii de dovezi de audit si evaluarea lor cu obiectivitate.

oportunităţi şi ameninţări. puncte slabe. 23 .Dotări tehnologice incomplete.Sortiment de preparate şi băuturi restrâns.L. experienţa). (beneficii mari).Ultimele rezultate financiare foarte bune .R.Reputaţia unitatii. .Echipa manageriala bine pregătita (cu .Oportunităţi de perfecţionare a personalului . . pentru firma „Mocasinul” S.Lipsa serviciilor suplimentare. salarii mai mari. . .Salarii mici.Calitateaproduselor. Exemplu de Analiza Swot Câteva exemple de atribute care pot constitui puncte tari. . .Personal de execuţie redus. zona. .Încheierea de contracte de Catering cu diferite .Capacitatea de servire subdimensionata.Existenta unei infrastructuri corespunzătoare . .Plecarea personalului spre alte unităţi ce oferă instituţii.Apariţia unui număr mare de restaurante în europene pentru dezvoltarea bazei materiale.Migrarea clienţilor către alte tipuri de unităţi. Opportunities (oportunităţi) Treats (ameninţări) .Posibilităţi de atragere a unor fonduri . .Anexa 3 Fisa de documentare Exemplu de Analiza Swot – la nivelul unei unităţi de alimentaţie Strengts (puncte tari) Weakness (puncte salbe) .

materiale. . dispune de resurse: financiare. UTILIZAREA CALCULATORULUI IN CONTABILITATE 24 . politici guvernamentale nefavorabile. . . avantaje faţă de concurenţi. deficienţe în rezolvarea problemelor interne. . . schimbări în exigenţele consumatorilor / clienţilor. recesiune ecnomică. politici guvernamentale favorabile. . servicii oferite clienţilor. Puncte tari Puncte slabe . . . . lipsa de viziune şi talent managerial. slaba poziţie pe piaţă. posibilitatea apariţiei unor noi concurenţi. umane. conducerea este capabilă. . . . . . . o percepţie pozitivă din partea clienţilor. Oportunităţi Ameninţări . diversificarea gamei de produse. cucerirea de noi segmente de piaţă. nivelul productivităţii este scăzut. . strategii neclare. linia de produse este limitată. . preţurile practicate. Anexa 4 TEST/solutii corecte 1c 2a 3c 4a 5b 6a 7a 8b 9a 10b 11c 12b 13a 14c 15a 16a 17a 18c 19b 20b 2. . pătrunderea pe noi pieţe. . . deservirea unor categorii mari de clienţi. schimbări demografice.

Computerele actuale nu sunt doar maşini de prelucrat informaţii. Calculator de buzunar = calculator de dimensiuni foarte mici. Sistemele informatice de contabilitatea se bazeaza pe conceptul de partida dubla vechi de sute de ani. Un computer. Noţiuni introductive CALCULATOR: 1. In figura de mai jos sunt descrise relatiile dintre cele mai importante sisteme informatice de contabilitate computerizate atat de firmele mici cat si de cele mari. sunet şi video 25 . text. calitatea informaţiilor rezultate. Astfel de sisteme produc estimari ale conditiilor viitoare ca proiecte financiare.  evidenţă încasări şi plăţi  pentru obţinerea registrului de casă  Evaluarea softurilor identificate . timp de operare. Performantele financiare ale unei firme se masoara dupa alte astfel de estimari contabile. numit şi calculator. 2. sau pe un concept mai recent profit / pierdere. 3.pentru gestiunea mijloacelor fixe. accesibilitatea softului. (impr. folosit pentru simplificarea operaţiilor. Maşină sau instalaţie cu care se efectuează automat operaţii matematice şi logice. furnizori  calculul salariilor. imagini.) minicalculator. broşură care cuprinde asemenea tabele. de exemplu sub formă de numere. . Sistemele contabile bazate pe calculator inregistreaza si raporteaza fluxul de fonduri de-a lungul istoriei unei organizatii si produce acte financiare ca balante. calculator electronic sau ordinator. declaratii de venit si altele.I. destinat publicului larg pentru efectuarea unei game de probleme matematice limitate. este o maşină de prelucrat date şi informaţii conform unei liste de instrucţiuni numită program. ci şi dispozitive care facilitează comunicarea respectivelor informaţii între doi sau mai mulţi utilizatori. Ele inregistreaza si raporteaza tranzactiile in afaceri si alte evenimente economice. carte. clienţi.avantaje /dezavantaje.pentru gestiunea stocurilor.Aplicarea strategiilor de îmbunătăţire a activităţii la locul de muncă prin utilizarea softului specializat  identificarea tipurilor de softuri specializate necesare locului de muncă . viteza de lucru. Sistemele informatice de contabilitatea sunt cele mai vechi si mai raspandite sisteme informatice din domeniul afacerilor. preţ. repartizarea bugetului. Tabel care cuprinde rezultatele unor calcule.

Sa recapitulam pe scurt cum cateva dintre aceste sisteme sprijina operatiile si managementul afacerii unei firme. 26 . Multe dintre pachetele soft de contabilitate sunt valabile pentru aceste operatii. In figura de mai jos sunt enumerate sase dintre cele mai importante sisteme informatice de contabilitate.

ferestrelor. produce facturi si date necesare analizarii vanzarilor si gestiunii stocurilor. Aceste sisteme pastreaza inregistrarile referitoare sumele datorate de clienti si furnizeaza lunar situatia platilor si a creditelor. salarizare si toate celelalte sisteme contabile.sortarea pe categorii de evenimente şi tranzacţii şi perioade de înregistrare. platile catre furnizori si produce rapoarte despre lichiditati.vânzări (comenzi. De asemenea realizeaza schimbarile de stoc. facturi. ferestre. chitanţe fiscale. Aceasta activitate ajuta la maximizarea creditelor profitabile si minimizarea debitelor neeficiente. La sfarsitul fiecarei perioade contabile se inchid cartea mare a afacerii.Inregistreaza cumpararile.în funcţie de calitatea informaţiilor şi a situaţiilor finale obţinute Soft-uri utilizate în contabilitate: 27 . II. jurnalele si alte acte contabile mult mai bune si mai ieftine decat daca ele ar fi realizate manual.note de recepţie şi constatare de diferenţe. Procesasrea comenzilor este un important sistem de procesare a tranzactiilor. furnizeaza date pentru reaprovizionare.consultarea ghidului de utilizare a softului  identificarea structurii softului: . care colecteaza si prelucreaza comenzile clientilor. compensatii. Registru general. încasări client). Implementarea softului specializat la locul de muncă  pregătirea documentelor ce urmează a fi prelucrate . Contabilitatea incasarilor.meniuri. Odata cu primirea comenzii de la client sistemul procesare a comenzilor o prelucreaza si transmite datele cartre acest sistem care produce avizele de insotire a marfurilor. III. Salarizare. iconuri  accesarea meniurilor. sumele datorate furnizorilor. si multe alte rapoarte referitoare la stocuri.Furnizeaza managerilor rapoarte care ii ajuta sa contoleze cantitatea creditelor si suma de bani datorata. Analizarea structurii softului  instruirea privind utilizarea softului .pentru cumpărări (comenzi. plăţi furnizori) fără a greşi sumele. avize de expediţie.utilizând comenzile conform subsistemului informatic  listarea situaţiilor necesare . facturi. In multe firme se pastreaza datele clientului pana cand marfa este livrata Gestiunea stocurilor.pe ecran sau pe hârtie  evaluarea performantelor . Inregistreaza munca prestata de angajati. Aceasta activitate ajuta la pastrarea unor relatii bune cu furnizorii asigurand un statut de bun platnic care poate face ca firma sa beneficieze de discounturi datorita efectuarii platilor la termen . chitanţe fiscale. Contabilitatea platilor. iconurilor . .direct de la tastatură sau din bara de unelte pentru a vizualiza modul de prezentare a programului. taxe si alte deduceri.Procesarea comenzilor. incasari. respectând datele de identificare ale documentului  derularea programului . si se produc balantele. Sistemul de gestiune a stocurilor prelucreaza date care reflecta schimbarile cantitativeale produselor aflate pe stoc.  introducerea datelor din documentele . Sintetizeaza datele primite de la sistemele de plati.pentru . concedii si produce state de plata si alte rapoarte pentru conucere si agentii guvernamentale referitoare la castiguri.

Consolidare date pentru mai multe puncte de lucru. Aplicatia Ciel Conta permite gestionarea corectă si completă a activităţii financiar-contabile. DBF. Importul de plan contabil usureaza foarte mult setarea initiala in cazul existentei unui istoric in alte aplicatii. prin intermediul unui fisier standard. exista posibilitatea salvarilor automate. de la introducerea inregistrarilor primare pana la obtinerea raportarilor anuale. multi-user. Pentru rapiditate si eficienta in introducerea datelor. multi-valuta si in retea: Ciel Conta poate fi utilizat pe un singur calculator sau in retea si nu are limitare la numarul de societati ce pot fi create. 4) Actualizare usor de realizat: La aparitia modificarilor de program (legislative sau functionale). Posibilitatea convertirii sumelor din balanta si din alte rapoarte in orice valuta prin folosirea cursului istoric sau a unui curs specificat de utilizator. contul de profit si pierdere.1. utilizatorul putand salva modificarile. Anexele 1-10 la bilant) si declaratiile fiscale (Decont TVA. permitand astfel introducerea extrem de rapida a datelor. Atentionare salvare baza de date. 2) Usor de utilizat: Interfata intuitiva si un manual de utilizare foarte detaliat fac ca functiile aplicatiei sa fie simple si usor de accesat. Filtrari. Ciel Registru de Casa) si exportul in excel al tuturor rapoartelor. Ciel Conta este livrat cu o societate “Exemplu” in care se pot efectua teste si exercitii utile pentru acomodarea userului cu aplicatia. ordonari si configurari diferite pentru a raspunde necesitatilor aparute in exploatare. din celelalte aplicatii CIEL (Ciel Gestiune Comerciala. Declaratii Bugetul de Stat. Posibilitatea de revizuire a datelor introduse prin accesul fisei de cont si apoi a notelor contabile direct din balanta (drill-down) prin meniul contextual. 3) Functionarea în sistem multi-societate. Excel. Rapoartele pot fi vizualizate. cu generare de solduri initiale. 28 . dispunand de Autorun. 6) Import / Export de date: Ciel Conta permite importul datelor: din versiuni anterioare ale aplicatiei. 5) Gestiunea datelor: Toate datele din societate sunt disponibile în orice moment pentru generarea oricarui tip de raport. precum si import de plan de conturi. care se lanseaza automat la introducerea cd-ului si care va ghideaza pe parcursul instalarii. Ciel Salarii. Coduri de bare pentru declaratiile fiscale. Declaratia 390 etc. Permite folosirea tastaturii in orice sectiune a aplicatiei. Caracteristici: 1) Usor de instalat si configurat: Aplicatia este usor de instalat. veti fi notificat pe e-mail iar upgradarea produsului se poate face on-line sau cu cd-ul. Text. din fisiere text. Ciel Conta este o solutie flexibila. Reevaluarea periodica a conturilor cu tranzactii in valuta.ordonari si grupari multiple: In liste programul permite grupari. cat si celor mijlocii si mari. Ciel Conta contine modalitati de introducere a notelor contabile specializate sau generale. fiind destinata atat societatilor comerciale mici. Puncte forte: Numar nelimitat de inregistrari in baza de date. tiparite sau salvate intr-unul din formatele: PDF. Situatiile financiare (bilantul. Ciel Conta ofera posibilitatea salvarii de modele de note contabile.) se obtin simplu si rapid cu Ciel Conta. filtrari. Comunica in timp real cu aplicatia CIEL Gestiune Comerciala. RTF. Ciel Imobilizari. Declaratia 394. 7) Aplicatia permite import de note contabile din alte aplicatii (de contabilitate sau nu).

winMentor Pachet integrat de aplicatii de gestiune si contabilitate: contari automate.  Rapid si robust. jurnale. bilant cu generarea fisierelor pentru raportare. Suport pentru operatiuni in valuta (intrari. cabinete medicale. prin retea. 8) Suport pentru legatura cu case de marcat in regim printer fiscal (Datecs. de 29 .2. lucru cu unitati aflate la distanta. Euro.  Accesare simultana a acelorasi optiuni de program. practicieni in insolventa. Contine: 1) Contabilitate financiara (fise de cont. transferuri. registrul inventar. pCont Program de gestiune contabila si operationala destinat persoanelor fizice sau juridice care utilizeaza sistemul de contabilitate in partida simpla.  Multi-firma. Avantaje:  Actualizare rapida la modificarile legislative. scadentar. avocati.crt.101. 4) Salarii (cu generarea declaratiilor în format electronic si a registrului de evidenta. este o solutie care permite informatizarea activitatii contabile pentru firme mici si mijlocii. Multi-user. registrul jurnal. CHD). situatii grafice. Eltrade. valuta) / Banca (lei. SAGA C. 7) Urmarire pe centre de profit. valuta) / Deconturi. Optimus. Imobilizari 2) Clienti / Furnizori (situatii facturi. 3) Casa (lei. declaratiile 100. 5) Productie (inclusiv pe baza de retetar si/sau comenzi). plata pe card). Daisy. notari.094). inventariere). Produsul nostru este extrem de flexibil si simplu de utilizat si se adreseaza PFA-uri. gestiune de stocuri. 301. cabinete de contabilitate sau contabili independenti. 390. 2. Samsung. situatie avize de expeditie. Soft: Caracteristici: 1. declaratiile 300. experti financiari. Elka. 394). intreprinderi individuale si alte profesii liberale. balante. calcul diferente de curs).  Help interactiv Alte softuri utilizate în contabilitate: Nr.392. iesiri. 6) Operatii interne cu stocuri (bonuri de consum.  Usurinta în asimilare si utilizare.  Extrem de manevrabil. bonuri de predare/primire. arhitecti. calcul impozit pe profit.

Nivelul de cunostinte informatice necesar celui care opereaza este minim. productie . EUROGENIUS Sistem de gestiune .facturare si contabilitate utilizabil de catre orice agent economic.390. astfel publicul este obligat să rămână atent). programul fiind usor de utilizat datorita interfetei simple. ClassoftSQL ERP Dezvoltata pe SQL SERVER 2005/2008 pentru : . accesibila si cu mouse-ul.Gestiune comerciala MySal .stocuri.distributie SFA online. 5. comerciala. gestiunea resurselor umane.depozite. retetare online . cantare electronice.reevaluare lunara sold valute Conţine manual si video tutorial.Evidenta salariati si calcul salarii MyImo . Reguli pentru realizarea prezentărilor PowerPoint: Prezentarea trebuie gândită în trei dimensiuni:  narativă (fiecare diapozitiv reprezintă un element important al poveştii. fise terti. mini-laptop sau Palm .Evidenta imobilizari MyGestTM . Recomandat de CECCAR din 2004 3.balante contabile. a help-ului apelabil prin tasta F1 din orice punct al programului.grafice si centralizatoarei complexe .magazine coduri de bare (cântare digitale) .servire auto . raportari complexe. ONG-uri : MyConta . agentii de turism. analiza economica. My soft Solutii integrate pentru societati comerciale. legatura cu case de marcat. baze de date integrate.restaurante . jurnale TVA intracomunitare . cu aplicatii Pocket PC. parteneri.Agentii de turism 4. 30 .interconectare online internet . note contabile. prin machete prestabilite bazate pe selectie din meniuri.declaratia 394. a mesajelor de avertisment sau de eroare. cititoare de cod cu bare.Contabilitate generala MyGest . care derivă din diapozitivul precedent.

două sau mai multe diapozitive simple sunt mai eficiente decât un diapozitiv complicat. Utilizarea diagramelor:  Simplificaţi diagramele pentru a le păstra lizibile. Animaţii/ Tranziţii:  Utilizaţi tranziţii simple – de tipul "fly in" care nu distrag atenţia de la informaţia prezentată.  descriptivă (fiecare diapozitiv colorează un aspect al poveştii) şi  argumentativă (vrei să demonstrezi. deoarece reduc viteza citirii. Utilizarea graficelor:  Păstraţi grafice simple.  Folosiţi grafice cu linii pentru a evidenţia schimbările şi grafice cu bare pentru compara ţii. cum ar fi alb şi galben.  Utilizaţi litere mari.  Nu aglomeraţi diapozitivul . rotunjiţi cifrele.  Nu utilizaţi antete pe diapozitive. vrei să convingi).  Dacă informaţiile de pe diapozitive sunt alb-negru.  Limitaţi numărul de diapozitive. Nu afişaţi un logo pe absolut fiecare diapozitiv. Dacă aveţi o cantitate mare de date. pe un fundal întunecat. Numărul de cuvinte:  Diapozitivele-titlu trebuie să conţină cinci sau mai puţine cuvinte.  Utilizaţi tabele cât mai scurte posibil . cum ar fi albastru închis. lizibile – dimensiunea 28pt este suficient de mare.şapte linii pe fiecare diapozitiv şi cel mult şapte cuvinte pe linie!  Spaţiile dintre linii ar trebui să fie cel puţin la înălţimea unei majuscule. 31 .  Nu folosiţi prea multe cuvinte cu majuscula. Reguli generale:  Fiecare diapozitiv trebuie să ilustreze un singur punct sau o idee.  Folosiţi efecte speciale. Nu utilizaţi mai mult de un diapozitiv pentru fiecare minut de prezentare. Mai bine utilizaţi culori deschise.  Separaţi diagramele complexe într-o serie de diapozitive. utilizaţi mai bine literele albe pe un fundal negru .  Nu folosiţi decât doua fonturi şi două mărimi de text.  Folosiţi aceeaşi tranziţie pentru mai multe diapozitive. atunci folosiţi o altă tranziţie care să-l scoată în evidenţă. Utilizarea tabelelor:  Utilizaţi mai mult diagrame decât tabele. Diapozitivele nu trebuie să conţină întreaga prezentare.  Nu aglomeraţi diapozitivul.  Dacă un diapozitiv este mai important.asiguraţi caractere (litere) cât mai mari. Scopul lor este de a sprijini discursul dumneavoastră şi pentru a sublinia punctele importante. atâta vreme cât ele accentuează ideile şi nu creează mai mult confuzie. împărţiţi-le în mai multe diapozitive. dar nu folosiţi efecte diferite pentru fiecare diapozitiv în parte.  Conţinutul unui singur diapozitiv trebuie să fie uşor înţeles în 20 secunde . pentru a acorda prezentării senzaţia de unitate. cum ar fi roşu sau violet.pe cât este posibil.  Limitaţi numărul de subtitluri/legende.totuşi acest stil este obositor pentru ochi.  Evitaţi diapozitivele cu fonduri în degrade – pentru a nu oscila vizibilitatea. Nu folosiţi culori.

121 Rezultatul exerciţiului(profit) 1. prezintă la data de 01.000 5.01. asta pentru publicul care vrea să ştie cât durează prezentarea.2012 următoarea situaţie: Nr.: "3 din 15"). 371 Mărfuri 7.C. 1012 Capital subscris vărsat 25. care să indice la ce diapozitiv s-a ajuns şi cât mai e până la sfârşit.000 3. cu care trebuie să rămână publicul după ce se termină prezentarea! Nu strică să apară numărul diapozitivului în josul paginii (ex. atrăgând atenţia publicului asupra diapozitivelor cele mai importante. La sfârşitul prezentării faceţi o recapitulare a celor mai importante idei. 2. 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 2. DELTA S.  Utilizaţi elementele audio subtil.600 4. esenţiale.000 6. 1068 Alte rezerve 1. Simbol Denuimire cont Suma crt cont 1.000 7.800 32 . Un diapozitiv trebuie să conţină informaţiile de bază. 2131 Utilaje 10. NU REPETAŢI CUVANT CU CUVANT CONŢINUTULUI UNUI DIAPOZITIV ÎN TIMPUL PREZENTĂRII! Discursul trebuie să vină în completarea celor afişate pe ecran. 401 Furnizori 6.000 2.A.Audio:  Nu utilizaţi muzică – ea distrage atenţia de cele mai multe ori. S.

01. 4.01.01. 9 din 06.5 % .01.000 13 541 Acreditive 1.000 lei conform stat de salarii nr. Se înregistrează fondul de salarii în valoare de 20.000.5 din 17. Societatea regularizează avansul plătit.800 14. 9. Se înregistrează reţinerile pe statul de salarii pentru angajaţii societății .CAS 10. Se înregistrează factura nr. TVA 24%.2012 contribuţiile către bugetul asigurărilor de stat. 15. 5311 Casa în lei 3.000 9.2012.2012. TVA 24%.01. Se achiziționează mărfuri în valoare de 9.2012 privind consumul de energie electrică în valoare de 1800 lei. 11.8 % . 10.10 din 10.01.CASS 5.impozit pe salarii 16% 7. 17.01. Achitarea drepturilor salariale personalului pe card. 33 .500 12. 8. 4111 Clienţi 3.CASS 5. 6.2012. diferenţa de datorie achitând-o printr-un efect comercial.2012.000 lei plus TVA 24%.2012.2012 şi a extrasului de cont nr. Societatea rambursează rata scadentă la creditul pe termen scurt în valoare de 5.01. 1 din data de 05. 3. conform ordinului de plată nr. preţ de vânzare 12. conform extrasului de cont nr. din data de 22. 5191 Credite bancare pe termen scurt 23. conform facturii nr.2012.500 lei.5 % 8. TVA 24%.CAS 20. 441 Impozit pe profit 320 10.3 din 12.8 din 17. Societatea plătește în numerar . Se plătește din cont contravaloarea efectului. 14.2012 contravaloarea facturii privind consumul de energie electrică.2012. Se înregistrează contribuţii angajator . conform chitanţei nr.01.5 % . Societatea plăteşte un avans furnizorului în vederea achiziţiei de materii prime în valoare de 3. conform extrasului de cont nr. Societatea achiziţionează de la furnizori materii prime în valoare de 5.31 din data de 21.000 lei.2 % .2012 și a ordinului de plată nr 12 din 04. 13.537 În cursul lunii ianuarie au loc următoarele evenimente şi tranzacţii: 1. conform extras de cont nr. Societatea achită impozitul pe profit.CFS 0. 2. 5. Se achită cu ordin de plata nr.01. 12.24 din data de 18. 16.1 din 12.6 din 19.5 % .01. Se încasează creanța pentru mărfurile vândute în contul curent . Societatea vinde marfă conform facturii nr. 4423 TVA de plată 1.2 din data de 23.2 din 13.2012. 7. conform avizului de însoțire a mărfii nr.01.000 lei.117 11 5121 Conturi curente la bănci 31. Ulterior soseste factura nr.01. 2012 la aceeași valoare.01.CFS 0.

înregistrarea operaţiilor în conturi (T-uri. curbele cumulative ale frecvenţelor. 19. asimetrie.2012 . întocmirea balanţei de verificare cu 4 serii de egalităţi e. a grupului de prieteni sau cunoscuţi  Centralizarea datelor elementare: simplă sau pe grupe  Gruparea datelor elementare: pe variante sau pe intervale 2. Societatea plătește conform ordin de plată nr. experienţa proprie.închiderea conturilor de venituri . documente de evidenţă. Societatea descarcă gesitiunea de marfa vândută la cost de achiziție de 7. modulul  Caracterizarea distribuţiei rezultate: structură. reviste. analiza contabilă şi formula contabilă a operaţiilor din luna ianuarie. formă  Interpretarea rezultatelor obţinute: prin comparaţie: simetrie.închiderea conturilor de cheltuieli . eterogenitate  Reprezentarea grafică a distribuţiei rezultate: histograma. 18. La sfârşitul lunii se înregistrează operaţiile de închidere: . TVA de plată aferente lunii precedente.01. întocmirea Registrului – Jurnal (evidenţa cronologică). 20. Distribuţii  Calcularea indicatorilor tendinţei centrale: media. mediana. evidenţa sistematică) d. c. poligonul frecvenţelor. documentele contabile specifice tranzacţiilor 3. omogenitate.Statistică şi analiză economică CUPRINS 1. dreptunghiul si cercul de structura 34 .regularizare TVA CERINŢE: a. b. omogenitate.200 lei. Datele elementare şi sistematizarea lor  Identificarea surselor de date statistice: anuare statistice. 33 din 25. broşuri. .

formularea concluziilor cercetarii. fundamentarea calculelor de prognoza Notiuni elementare 35 . curbele cumulative ale frecvenţelor. ai cheltuielilor şi indicatori valorici de rezultate  Interpretarea indicatorilor calculaţi: caracterizarea structurii şi a dinamicii. Sistematizează date elementare 2. serii si grafice 3. indicii preţului. prin intermediul datelor statistice. Determină dinamica fenomenelor economice 4.extrapolarea trendului  Reprezentarea grafică a indicatorilor calculaţi: histograma. Prelucrarea statistica: sistematizarea datelor. Procesul statistic este un proces de cunoastere care se realizeaza prin parcurgerea succesiva a 3 etape: 1.  3. calculul indicatorilor statistici si prezentarea datelor sub forma de tabele. Analiza si interpretarea statistica: compararea datelor. indicii valorii  Interpretarea indicilor individuali şi de grup: verificarea relaţiilor care exista între indici şi între modificările absolute 4. Analizează indicatorii economici de la nivelul agentului economic Capitolul 1: Datele elementare şi sistematizarea lor Definitie: Statistica si analiza economica reprezinta stiinta care studiaza si analizeaza. Observarea statistica: culegerea si inregistrarea datelor statistice elementare 2. benzi. Analizează distribuţii 3. fenomenele si procesele economice de masa care au loc la un moment dat intr-o structura organizatorica. poligonul frecvenţelor. Indicatori economici la nivelul agentului economic  Calcularea indicatorilor economici la nivelul agentului economic: ai potenţialului intern. utilizand metode si tehnici specifice. in scopul de a cunoaste realitatea economica si de a oferi solutii care sa faciliteze procesul decizional. dreptunghiul şi cercul de structură Lista unităţilor de competente specifice modulului “Statistică şi analiză economică’’: 1. Dinamica fenomenelor economice  Calcularea şi interpretarea indicatorilor seriilor dinamice: absoluţi. verificarea ipotezelor. cronograma  Calcularea indicilor individuali şi de grup cu ajutorul echipamentului de specialitate: indicii volumului fizic. relativi şi medii  Reprezentarea grafică a seriilor dinamice: diagrama prin coloane.

Ele pot fi: simple (ex. Este cea mai costisitoare c) Sondajele statistice: observare partiala (pe un esantion reprezentativ) realizata cand nu pot fi efectuate observari statistice totale 36 . derivate (obtinute in urma prelucrarii) 6) Caracteristica sau variabila statistica: insusirea.) 4) Indicatorul statistic este exprimat printr-un numar bazat pe date statistice cu ajutorul caruia se cerceteaza un proces economic sau social.) sau complexe (ex. culegerea si inregistrarea datelor de masa pot fi utilizate surse diferite: publicatii statistice (anuare. nr de salariati. kg. elevii dintr-o clasa. Ex. observatii. numarare. SA dintr-un judet. relative (% sau coeficienti). etc. productia. permanente. brosuri). proprietatea. etc Caracteristicile statistice pot fi dupa modul de exprimare: numerice (cantitative) sau nenumerice (calitative). mii lei). reviste.: persoana fizica. Ex: populatia Romaniei la recensamant. mijloacele material si banesti disponibile. primare (obtinute in urma unui proces de culegere sistematica).: varsta. Ele pot fi: absolute (m. cerintele fata de calitatea datelor. rezultate din actiunea combinata si repetata a unui mare numar de factori 2) Colectivitatea sau populatia statistica reprezinta o multime de elemente omogene sub aspectul anumitor criterii. Dupa natura variatiei: caracteristici discrete (iau numai valori intregi) sau continue (orice valori dintr-un interval). realizata direct. Dupa modul de obtinere: caracteristici primare sau derivate. greutatea. personalul de observare existent etc. directe sau indirecte. produsul. etc) b) Recensamintele: obsevare totala. cifra de afaceri. marimi relative si indici. Se completeaza pe baza datelor din evident contabila. experienţa proprie. trasatura comuna unitatilor unei colectivitati statistice inregistrata in procesul statistic si care ia valori diferite de la o unitate la alta. cu o larga raspandire. in forma si la termenele stabilite (capitalul fix. materiile prime. curente sau periodice. Metode folosite in observarea sau culegerea datelor: a) Raportarile statistice: observari totale. 5) Datele statistice: marimi concrete obtinute prin experimente. etc 3) Unitatea statistica este un element distinct al colectivitatii statistice. familia. Observarile statistice pot fi: totale sau partiale. purtatoare de informatii. intreprinderea. forta de munca. Metode de culegere a datelor statistice: Cercetarea statistica se face prin observarea sau culegerea datelor elementare. Are mai multe forme de exprimare: in marime absoluta. prin care se culeg date statisice referitoare la procesele economice. etc. rezultatele activitatii. masurare sau din calcule. periodice. marimi medii. Pentru observarea. 1) Fenomenele de masa sunt fenomene complexe. periodica. a grupului de prieteni sau cunoscuţi Observarea statistica este metoda de inregistrarea a valorilor caracteristicilor unitatilor populatiei cercetate in functie de scopul observarii.

Centralizarea datelor elementare Centralizarea datelor este operatia prin care se strang la locul prelucrarii toate informatiile. costul produselor Rolul centralizarii: generalizeaza rezultatele observarii Centralizarea simpla: se efectueaza la nivelul colectivitatii nestructurate si rezulta nivelul totalizator al acesteia. Nu sunt insumabile toate caracteristicile. e) Observarea partii principale: metoda partiala de culegere a datelor (sunt preluate numai datele de la cele mai semnificative unitati ale colectivitatii) f) Monografia statistica: studierea amanuntita a unei colectivitati sau unitati de inregistrare (intreprindere. zona). etc. 37 . formularele. Calcularea sistemului de indicatori ce caracterizeaza colectivitatea cercetata 4. precum si determinarea indicatorilor totalizatori (indicatori absoluti) acolo unde este posibil. d) Anchetele statistice: observari partiale care nu presupun reprezentativitatea esantionului. direct sau prin posta. Prezentarea rezultatelor prelucrarii sub forma de serii. tabele si grafice 1. la targuri. de ex: productivitatea muncii. presupunand nu numai culegerea datelor ci si interpretarea lor. etc. Gruparea datelor statistice: pe variante sau pe interval 3. localitate. Centralizarea datelor statistice elementare: centralizare simpla sau pe grupe 2. fondurile fixe. Ex: In cazul cercetarii colectivitatii statistice “firmele de exercitiu din Romania” la un moment dat nr total al FE investigate este de 897 firme. Se realizeaza pentru studiul unui nou fenomen aparut si de o echipa de specialisti din toate domeniile. denumite generic indicatori statistici. realizate pe baza chestionarului benevol. expozitii. Planul observarii trebuie sa cuprinda: 1) Scopul observarii 2) Obiectul observarii 3) Unitatea de observare 4) Precizarea caracteristicilor statistice 5) Timpul observarii 6) Locul observarii 7) Formularele de inregistrare 8) Instructiuni de completare a formularelor 9) Masurile organizatorice Prelucrarea datelor statistice Prelucrarea statistica primara reprezinta operatia prin care se obtin expresii numerice care sintetizeaza ceea ce este comun si tipic in masa datelor individuale. Etapele prelucrarii: 1.

Tipuri de grupari: 1) Gruparea pe variante: se aplica atunci cand numarul valorilor numerice inregistrate pentru caracteristica de grupare este redus.Grupele sa fie omogene 2. respectiv sirul datelor care exprima variatia caracteristicii urmarite si sirul de date care cuprinde frecventele de aparitie a variantelor caracteristicii. facilitatnd compararea si intelegerea fenomenelor studiate. timpul si locul -se alege forma tabelului in functie de continutul de prezentat -se completeaza capul de tabel (denumirea coloanelor si randurilor) -notarea indicatorilor in ordinea importantei si se precizeaza unitatea de masura b) Seria statistica: reprezinta un mijloc de sistematizare si prezentare a legaturilor dintre 2 siruri de date statistice. Ex: colectivitatea de mai sus se structureaza dupa obiectul de activitate si atunci vom avea: 500 FE de comert cu ridicata si 397 FE de prestari servicii la momentul respectiv. structurii.: SC din Bucuresti se pot grupa dupa caracteristica “statutul juridic”. intr-o forma sintetica. fiecare valoare inregistrata constituind o grupa. din punctual de vedere al nivelului. aplicatia) 3. Tipuri: tabele simple. serii de spatiu (sau teritoriale). Ex. Ex: gruparea intreprinderilor dupa numarul de salariati 2) Gruparea pe intervale: atunci cand gradul de variatie a caracteristicii este mare iar gruparea pe variante ar conduce la obtinerea unui numar prea mare de clase. Reguli: -titlul tabelului sa fie scurt.xmin (v. sau cronologice) 38 . pe grupe sau combinate. Centralizarea pe grupe: se efectueaza la nivelul grupelor in care a fost structurata colectivitatea. cantitativa). Conditii: . Prezentarea rezultatelor prelucrarii statistice Mijloacele de prezentare a rezultatelor prelucrarii statistice sunt: a) Tabelele statistice b) Graficele statistice c) Seriile statistice a) Tabelele statistice: principalul mijloc de prezentare. din care sa result fenomenul studiat. concis. serii de timp (sau seii dinamice. repartitiei teritoriale. Gruparea datelor statistice Este metoda statistica prin care se sistematizeaza datele individuale de masa. a datelor si rezultatelor prelucrarii acestora. clar.Controlul datelor culese . Tipuri: serii de distributie (calitativa. Ex: gruparea unitatilor economice dupa cifra de afaceri Marimea intervalului de grupare = k Amplitudinea variatiei = A Numarul de grupe = r k = A/r A = x max . dupa o anumita caracteristica de grupare.Datele sa fie comparabile . dinamicii. in scopul identificarii fenomenelor ce au trasaturi comune.

Tipuri: 1. Grafice utilizate pentru efectuarea diverselor comparatii: cercul de structura. c) Graficul statistic: este un mijloc de prezentare expresiva a datelor statistice. diagrama “pie”. Grafice utilizate pentru reprezentarea seriilor de distributie: a) Histograma b) Poligonul frecventelor c) Curba frecventelor cumulate 2. Grafice utilizate pentru reprezentarea seriilor cronologice a) Cronograma b) Histograma c) Diagrama prin coloane d) Diagrama prin benzi 3. a proportiilor. si rapoartelor dintre acestea. etc Ex: Serie de distributie calitativa: Profesie Nr persoane Ingineri 15 Economisti 20 Juristi 5 Muncitori 50 Total 90 Histograma: Serie de distributie cantitativa si histograma: Productivitatea muncii (mii lei) Nr de muncitori Frecventele cumulate crescator Pana la 100 7 7 100-120 11 7+11=18 120-140 9 18+9=27 140-160 12 27+12=39 160-180 10 39+10=49 180-200 17 49+17=66 Peste 200 5 66+5=71 TOTAL 71 71 39 .

6% Trimestrul III 1300 30% Trimestrul IV 1100 22.9% TOTAL 4350 100 Diagrama prin benzi: 40 .5% Trimestrul II 1200 27.Poligonul frecventelor: Serie de timp: serie de intervale: Trimestre Cifra de afaceri – mii lei Greutatea specifica G = n / n * 100 Trimestrul I 850 19.

105000. 98000. 128000. 125000. 143000. Caracteristica “cifra de afaceri” se noteaza cu x. 73000. 119000. 28000. 56000. 21000. 110000. 65000. 100100. 115000. 91000. 29500. 75500. 92000. xmax = 143000 mii lei 41 . 43000. 39000. a) Sa se realizeze gruparea pe intervale egale si sa se determine frecventa absoluta b) Sa se prezinte sub forma de tabel si sa se arate ce exprima acesta c) Sa se faca centralizarea pe total si pe grupe d) Sa se reprezinte grafic sub forma histogramei Rezolvare: 1. 48000. 34000. 51600. 117000. 61000. Diagrama “pie”: Aplicatie rezolvata: S-au inregistrat datele privind cifra de afaceri (in mii lei) obtinuta de societatile comerciale dintr-o localitate la sfarsitul exercitiului financiar astfel: 85000. 130000. 83500. 122000. 34000.

6 unitati 7. 5. 6. marimea cifrei de afaceri. 6. 94200] 6 4 (94200 . 143000] 6 Total 30 Tabelul exprima o serie de distributie ( deoarece exista o corespondenta intre grupele cifrelor de afaceri si frecventa de aparitie a acestor valori. Sintetizarea gruparii pe interval va fi: Gruparea SC dupa marimea cifrei de afaceri: Nr Grupe dupa marimea cifrei de afaceri (mii lei) Numarul societatilor comerciale grupa 1 [ 21000 . se exprima prin cifre). 45400] 7 2 (45400 . Seria este cantitativa (deoarece caracteristica de grupare. Se determina amplitudinea variatiei: A = xmax – xmin = 143000 – 21000 = 122000 mii lei 3. Marginile grupelor vor fi: xmin + 24400 = 45400 mii lei 45400 + 24400 = 69800 mii lei 69800 + 24400 = 94200 mii lei 94200 + 24400 = 118600 mii lei 118600 + 24400 = 143000 mii lei (= xmax) 5. 118600] 6 5 (118600. Se determina marimea intervalului de grupare (ne propunem sa determinam 5 grupe) k = A/r = 122000 / 5 = 24400 mii lei 4. Centralizarea pe total: 30 unitati. centralizarea pe grupe: 7. 6. 69800] 5 3 (69800 . Nr SC reprezinta frecventa absoluta a acestei serii. Reprezentarea grafica: 42 . xmin = 21000 mii lei 2.

O serie de timp se reprezinta grafic printr-o: a) Corelograma b) Diagrama de structura c) Cronograma d) Cartograma Capitolul 2.28.18.36. FISA DE EVALUARE I La o societate comerciala s-au realizat intr-o luna urmatoarele vanzari zilnice (in mii lei): 17. recensamantul: a) Nu presupune culegerea datelor de la toate unitatile populatiei statistice b) Se organizeaza cu o anumita periodicitate c) Se incadreaza in sfera observarilor cu caracter permanent d) Are numai un caracter demografic 2. Seriile de distributie se reprezinta grafic printr-o: a) Histograma b) Diagrama prin coloane c) Diagrama prin benzi d) Cartograma 5. utilizata in efectuarea studiilor comparative cu situatii similar ale altor tari 4. Sondajele statistice presupun: a) Reprezentativitatea populatiei chestionate b) Obsevarea intregii populatii statistice c) Completarea unor chestionare d) Cercetarea intregii populatii statistice 3. Anuarul statistic este: a) O publicatie lunara b) Un document secret c) Un cotidian d) O publicatie stiintifica periodica.23.11.29.26.13.26. Ca metoda de observare statistica.12.17.42.17.19.11.20.47.34.30. Calcularea si interpretarea indicatorilor statistici 43 .20.20.25.19.34.15. Sa se rezolve urmatoarele cerinte: a) Centralizarea cifrei de afaceri in luna respectiva b) Gruparea pe interval egale egale (in numar de 6) si determinarea frecventei absolute a fiecarui interval c) Prezentarea sub forma de table d) Reprezentarea grafica sub forma histogramei si a cercului de structura (diagrama “pie”) II Alegeti varianta corecta: 1.18.21.35.33.25.26.46.

marimile relative sunt: de structura. Indicatorii derivati se obtin prin comparari. Relatie de calcul: pentru frecvente: fi= x100. abstractizari. suma lor fiind 100%. (v. Acestia se numesc indicatori sintetici absoluti si exprima volumul. operatii aplicate marimilor absolute sau relative ale indicatorilor primari. cu 1000 – promile. Calcularea marimilor relative de structura Marimile relative de structura analizeaza structura diferitelor colectivitati statistice. unde t=1.ex.Cu baza mobila:  = Yt-Yt-1. care provin dintr-o observare totala sau partiala. de coordonare. de plan. generalizari si sintetizari. efectivul si stocul unor variabile economice.000 . In functie de scopul analizei. prin operatii de centralizare si grupare a datelor. cu 100. de intensitate. Acestea exprima raportul partilor fata de intreg si se mai numesc si ponderi sau greutati specifice. I Indicatorii relativi Indicatorii primari se obtin in procesul prelucrarii primare. unde t=1.Cu baza fixa:  = Yt-Y0. 1. 1) Modificarea absoluta se calculeaza: . Marimile relative de structura se inmultesc cu 100 si se exprima in procente. fie ca raport (se obtin indicatori relativi). de dinamica.…T .…T 2) Indicatorii relativi se calculeaza: marime comparata x 100 marime baza de comparativ Coeficientii inmultiti cu 100 se numesc procente.prodecimile.000 – procentimile. Din punct de vedere statistic.) 44 . cu 10. compararea poate fi facuta fie ca diferenta (se obtine modificarea absoluta sau diferenta absoluta).

tot ceea ce este tipic.Se exprima in unitati concrete de masura . esential.Raportul arata acea cantitate din valoarea caracteristicii comparate ce revine pe unitatea caracteristicii ca baza de comparatie. 5. unitati teritoriale diferite 4. respective baza de comparatie. In functie da baza de raportare. Calcularea marimilor relative de intensitate Se stabilesc ca raport intre valorile a 2 caracteristici primare legate intre ele si care au o semnificatie economica concreta. 2. comun in aparitia si manifestarea fenomenelor de masa. Calcularea marimilor relative de coordonare Reprezinta raportul dintre valorile aceleiasi variabile inregistrate la 2 grupe.Valoarea sa poate sa coincida sau nu cu una din valorile seriei 45 . considerata baza de comparatie: Indici ai sarcinii de plan= x 100 Indici ai indeplinirii prevederilor = x 100 Se exprima procentual dar se retine numai valoarea ce depaseste 100 si care arata procentul de depasire a prevederilor. care poate fi fixa sau mobila. Calcularea marimilor relative ale dinamicii Acestea caracterizeaza evolutia in timp a unui fenomen sau proces economic. Calcularea marimilor relative ale planului (prevederilor) Faciliteaza urmarirea obiectivelor propuse. intr-un singur nivel reprezentativ. Se exprima in unitati concrete de masura. Acest procent se numeste ritm de crestere sau ritm de indeplinire a a prevederilor. (v. Caracteristici: . Se numesc si indici de dinamica si exprima de cate ori sau cat la suta se modifica valoarea variabilei x dintr-o perioada sau moment de timp t numit termen current. II Indicatorii tendintei centrale 1. Arata de cate ori nivelul relativ al sarcinii de plan este mai mare sau mai mic decat realizarile dintr-o perioada anterioara. Marimile medii Media este o masura a tendintei centrale. clase.) Vi= 3.ex. fata de cea dintr-o perioada sau moment de referinta. indicii calculati pot fi indici de dinamica cu baza fixa sau indici cu baza mobil (in lant). valoarea sa sintetizand.

Este marimea inversa a mediei aritmetice. Pentru serii cu frecvente: xp = d) Media geometrica 46 . . Este cu atat mai reprezentativa cu cat valorile individuale din care se calculeaza sunt mai omogene. Indicatorii medii calculati sunt: a) Media aritmetica simpla: x= = si media aritmetica ponderata: x = unde i= nr variantelor caracteristicii x fi=frecventa aferenta variantei I a acaracteristicii x b) Media armonica simpla: x= si ponderata x = Media armonica este o varianta a mediei aritmetice. calculate din marimile inverse ale valorilor individuale ale caracteristicii. Formula de calcul – pentru serii simple: xp= . c) Media patratica Este o marime medie calculata prin extragerea radacinii patrate din media aritmetica a patratelor termenilor seriei. folosita in cazul in care se calculeaza o medie generala din medii partiale. mai apropiate ca marimi intre ele.

par de termeni. a) Mediana: este valoarea centrala a unei serii. Se calculeaza diferit: . n – nr de termeni ai seriei . Se poate calcula numai pentru o serie de distributie de frecventa. daca ar inlocui fiecare valoare individuala din serie. 3. dinamice). 47 . Daca seria are un nr. valoarea medianei este data de de media aritmetica simpla a celor 2 termeni centrali . dupa caracteristica studiata. de concentrare a unitatilor. Daca seria are un nr. Formula de calcul pentru o serie simpla: xg = e) Media cronologica Media cronologica simpla si ponderata este folosita in statistica pentru determinarea nivelului mediu al seriilor cronologice (de timp. Indicatorii sintetici ai variatiei (omogenitate. Reprezinta acea valoare a caracteristicii observate care. in comparatie cu o alta varianta sau cu nivelul mediu al acestei caracteristici. Intr-o serie de distributie de frecventa se foloseste formula: Me = b) Modulul sau dominanta reprezinta valoarea caracteristicii cu frecventa cea mai mare. eterogenitate) a) Indicatorii simpli caracterizeaza variatia unei singure variante a caracteristicii. care imparte termenii seriei in doua parti egale: 50% din termeni sunt mai mici decat mediana si 50% mai mari. Indicatorii de pozitie Evidentiaza valoarea tipica in jurul careia se manifesta tendinta de aglomerare. impar de termeni: Me= . ordonata crescator sau descrescator. n-ar modifica produsul acestora. Formula de calcul: X= 2. unde Me – mediana.

oblica la dreapta atunci cand MoMex . Cu ajutorul lor este posibila o comensurare a variatiei caracteristicii.  Amplitudinea variatiei: In marimi absolute: Aa = xmax-xmin In marimi relative: Ar = x100 = x 100  Abaterea fiecarei variante a caracteristicii de la nivelul mediu: In marimi absolute: da = xi-x In marimi relative: dr = b) Indicatorii sintetici sunt medii calculate din abaterile variantelor caracteristicii de la nivelul mediu al acesteia.oblica la stanga atunci cand MoMex 48 . media si mediana se confunda: Mo=Me=x Distributia este asimetrica sau oblica atunci cand frecventele valorilor caracteristicii urmarite sunt deplasate mai mult sau mai putin de o parte si de alta a tendintei centrale Asimetria poate fi: . atunci modulul. Abaterea medie liniara . pentru o serie simpla Coeficientul de variatie (omogenitate):  = x 100 Interpretarea statistica a formelor de repartizare a frecventelor: simetria si asimetria Daca observatiile inregistrate sunt egal dispersate de o parte si de alta a valorii centrale spunem ca distributia este simetrica.pentru o serie simpla Abaterea medie patratica:  = .se calculeaza ca medie simpla sau ponderata din valorile absolute ale abaterilor variantelor caracteristicii de la media lor. Dispersia caracteristicii (2) – este un indicator intermediar care se determina in procesul de calcul al indicatorului numit abaterea medie patratica: 2 = .

Imobilizari corporale 358 ? 3.000 0.000 235. Sa se calculeze structura sa. activul imobilizat al bilantului este evidentiat in tabel. Marimi relative: In tabel este prezentata situatia profitului si a activului la 2 SC. dupa model: Indicatori Mii lei % 1. Daca valorile acestui coeficient sunt mai apropiate de 0. seria este asimetrica. iar daca valoarea se apropie de 1.Imobilizari necorporale 185 25 2.000 ? 49 . Intreprinderi Profit (P) (lei) Activ (A) (lei) Rata rentabilitatii economice R= A 53. Asimetria este caracterizata cu ajutorul coeficientului de asimetrie Karl Pearson.Imobilizari financiare 210 ? TOTAL 753 ? g1 = x 100 = 25% Structura activului imobilizat: 2. Se cere calcularea rentabilitatii economice a celor 2 intreprinderi: 3.35 B 72. Coeficientul care rezulta ia valori cuprinse intre 0 si 1. Formula de calcul este: Cas = Aplicatii rezolvate: 1. La SC Zorile SA pentru anul 2008. seria este simetrica. Pentru a masura simetria Pearson se analizeaza pozitia a 2 valori centrale (media si valoarea modala) fata de dispersia seriei.000 148.

1). Prima frecventa cumulata crescator care depaseste valoarea de 109. iar acesteia ii corespunde valoarea 210 a productiei.5 este 141. medianei si modulului: Volumul productiei unor Nr. Calculul mediei aritmetice. Aplicatii de rezolvat 1. societati comerciale Frecventa cumulata Productia totala pe societati comerciale care au aceeasi crescator interval de grupare (lei) (lei) (xi) productie (fi) (xifi) 130 15 15 1950 150 22 37 3300 170 27 64 4590 190 31 95 5890 210 46 141 9660 230 37 178 8510 250 20 198 5000 270 11 209 2970 290 9 218 2610 TOTAL - = 218 = 44480 Media aritmetica ponderata: X = = 204. Deci mediana este: Me = 210 lei.4. In acest caz Me = Mo. Modulul (valoarea modala) este: Mo = 210 lei. Frecventa maxima este 46 (din coloana 2) si ii corespunde valoarea 210 (din col. Intr-o sectie de productie 50 de muncitori au produs numarul de piese indicat in tabelul urmator: 50 .04 lei/intreprindere Locul medianei la o serie de frecventa: LocMe = = = 109.5 Pentru aflarea medianei este necesar calculul frecventei cumulate (coloana 3).

Cas = = 3. Media cronologica se aplica la determinarea nivelului mediu al unei: a) Serii de distributie b) Serii dinamice de moment c) Serii statistice de spatiu 51 . Cunoscand ca media aritmetica a caracteristicii este egala cu 1500 lei. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la valoarea dominanta este adevarata: a) Dominanta reprezinta valoarea caracteristicii cu frecventa cea mai mare b) Dominanta imparte seria in doua c) Dominanta reprezinta valoarea caracteristica a seriei d) Dominanta se mai numeste si mediana 6. de piese produse Nr de muncitori (f) Frecventa cumulata xf de un muncitor (x) crescator 15 3 17 4 19 6 20 4 23 14 28 10 32 4 35 3 39 2 TOTAL f = 50 . Coeficientul de asimetrie Karl Pearson poate lua valori: a) -1 b) 0. Media aritmetica a patratelor abaterilor individuale de la tendinta lor central se numeste: a) Abatere medie absoluta b) Abatere medie patratica c) Dispersie d) Mediana 4.5 c) +2 d) +2. xf = Calculati media mediana si modulul. dispersia este de 1000 lei iar valoarea modala este de 1250 sa se calculeze coeficientul de asimetrie si sa se precizeze daca seria este oblica la stanga sau la dreapta. 2. Situatia productiei de piese pentru un numar de muncitori Nr.5 5.

a gradului de indeplinire a unei sarcini. Dupa sfera de cuprindere: a) Indici individuali (simpli. elementari) b) Indici de grup (compusi) 2. indici ai circulatiei marfurilor) d) Indici ai productivitatii muncii e) Indici ai salariului 52 . Variatia fenomenelor in spatiu se studiaza cu ajutorul indicilor teritoriali prin care se compara nivelurile atinse de 2 colectivitati social-economice de acelasi fel. care se desfasoara in acelasi timp dar pe spatii diferite. d) Serii statistice de structura Capitolul 3. agricole. Descompunerea pe factori a volumului unui indicator complex in indicatori simpli. 4. activitati. Variatia fenomenelor in timp se studiaza cu ajutorul indicilor de dinamica (marimi relative). Dupa perioada care se stabileste a) Indici cu baza fixa ca baza de raportare: b) Indici cu baza in lant 3. 3. se caracterizeaza si se analizeaza variatia medie (relativa) a unei colectivitati social-economice date sau a unei colectivitati date in raport cu o alta colectivitate. 2. circulatiei marfurilor). ai valorii productiei agricole. Functiile indicilor statistici: 1. proiect. factorial (reprezinta un procedeu foarte utilizat in analiza statistica) Clasificarea indicilor: Criteriul 1. ai pretului de vanzare). c) Indici valorici (indici ai valorii productiei industrial. Indicatorii dinamicii fenomenelor economice Indicii statistici fac parte din categoria indicatorilor derivati si prezinta caracteristicile marimilor relative si medii. Cu ajutorul lor se masoara. Dupa caracteristica urmarita: a) Indici ai volumului fizic (ex: ai productiei industriale. b) Indici ai preturilor (ex: indici ai preturilor de cost. Caracterizarea sarcinii de plan (prevederilor).

II = 7000 tone (q1) Trim.66% pentru trim. volumul productiei de ciocolata.I 53 .I = 6000 tone (q0) Trim. al SC “Delicia” SA este: Trim. Clasificarea indicilor de grup: Criteriul 1) Dupa procedeul de calcul:  Indici agregati  Indici sub forma de medii ale indicatorilor individuali  Indici ca raport de medii 2) Dupa modul de ponderare:  Indici cu ponderi constante  Indici cu ponderi variabile 3) Dupa felul structurii:  Indici cu structura variabila  Indici cu structura fixa  Indici ai variatiei structurii Aplicatie rezolvata: In anul 2009.I x 100 = 133. pe trimestre.33% pentru trim III / trim.II fata de trim.III = 8000 tone (q2) Trim IV = 9000 tone (q3) Se calculeaza indicii cu baza fixa astfel: x 100 = x 100 = 116.

IV / I Se calculeaza indicii cu baza in lant astfel: x 100 = 116. Aplicatie rezolvata: 54 .IV (fata de trimestrul I cat si raportat la trimestrul anterior) Capitolul 4.20 % . Daca interpretam indicii cu baza in lant observam o crestere a volumului productiei in trim III fata de trim.trim II/I x 100 = 114. Calcularea si interpretarea indicilor statistici de grup Indicii de grup ne arata sintetic variatia caracteristicii unei colectivitati formate din unitati eterogene.3% fata de trimestrul I al anului 2009.II cu 14.66 % . trim. daca se analizeaza activitatea unei intreprinderi de comert atunci este vorba de indicele valoric al circulatiei marfurilor) b) Indicele volumului fizic al productiei (circulatiei marfurilor) c) Indicele preturilor Indicele valoric caracterizeaza dinamica valorii productieie sau circulatiei marfurilor la un grup de produse.6 % iar in trim. x 100 = 150% pt. TEMA: Calculati si interpretati evolutia volumului productiei de ciocolata la intreprinderea respectiva in trim.2%.III o crestere cu 33.trim III/II ? – trim IV/III Interpretare: Se constata o crestere a volumului productiei in trimestrul II cu 16. Principalii indici de grup folositi in statistica economica sunt: a) Indicele valoric al productiei (in cazul unei intreprinderi producatoare.

in medie.I Trim.000 q0p0 q1p1 q1p0 Indicele valoric de grup caracterizeaza cresterea / scaderea intregii productii: I1/0= x 100 = x 100 = 121.000 = 56. .000 = -14. Indicele volumului fizic al productiei caracterizeaza dinamica productiei sub aspectul modificarilor cantitative: Iq1/0 = x 100 = x 100 = 128.31%  p1/0 = q1p1 .q0p0 = 251.100% = -5.90% fata de trimestrul I.000 112. la un grup de produse: I p 1/0 = x 100 = x 100 = 94.000 Lipie buc 500 540 50 48 25.I Trim.II Trim.000 = 41.31% .000 25.720 (mii lei) Interpretare: Valoarea productiei a crescut in trimestrul II cu 21.II Trim.000 (mii lei) Interpretare: Volumul fizic al intregii productii a intreprinderii analizate a crescut in trimestrul II cu 28. -p0. iar in cifre absolute cu 56.000 Graham buc 400 520 200 190 80. Se cunosc urmatoarele date referitoare la cantitatea si pretul a trei variante de paine.69% 55 .000 – 195. .290 27.720-195. -q1p1.000 TOTAL .71% q1/0 = q1p0 . .II in -q0. produse de SC Brutaria SRL pentru primele 2 trimestre ale anului 2009: Denumirea u/m cantitati Pret unitar Valoarea productiei (mii lei) produselor Trim.90% 1/0 = q1p1 . .000 236.000 mii lei.q1p0 = 236. preturile trim.II Trim. -p0.280 mii lei Interpretare: In trimestrul II fata de trimestrul I preturile au scazut cu: 94.720 mii lei.q0p0 = 236.I -q1p0- Paine alba buc 300 400 300 280 90.I Trim.720 251.000 98.71% fata de trimestrul I. iar in cifre absolute valoarea productiei a crescut cu 41. 195. -q0p0. Indicele de grup al preturilor caracterizeaza evolutia preturilor.000 120.800 104.720 – 251. -q1.

Indicatori ai mijloacelor fixe (privind volumul la un moment dat.Suma economiilor realizate in urma modificarii preturilor este de 14. Indicatori ai mijloacelor circulante utilizati in: analiza stocurilor de materiale in functie de piata de provenienta. nr. Indicatori ai potentialului uman:  existentul la inceputul perioadei (N0). analiza gestiunii stocurilor. analiza utilizarii resurselor material 56 .  intrarile (angajarile) de personal in cursul perioadei (I)  plecarile (iesirile) de personal in cursul perioadei (E)  existentul la sfarsitul perioadei (N1)  circulatia fortei de munca =  fluctuatia fortei de munca =  productivitatea muncii (productivitatea medie pe angajat sau eficienta utilizarii resurselor umane) W= b.280 mii lei. Potentialul intern al agentului economic poate fi determinat prin utilizarea a 3 categorii de indicatori: a. de utilaje in total MF)  Gradul de amortizare =  Gradul de inzestrare tehnica = c. evolutia in timp si structura MF):  Coeficientul intrarilor de MF  Coeficientul iesirilor de MF  Structura pe categorii de mijloace fixe (de ex.

Bucuresti.. Bădiţă. Editura Tehnica. Indicatorii valorici de rezultate:  Cifra de afaceri  Cifra de afaceri din activitatea de baza  Productia exercitiului  Valoarea adaugata  Marja comerciala MC = cifra de afaceri – costul de achizitie a marfurilor vandute  Profitul  Productivitatea medie si marginala Atentie! Nu sunt incluse in cifra de afaceri: a) Valoarea ambalajelor restituite dupa livrare b) Subventiile primite de la autoritatile publice sau institutiile UE c) Vanzarea propriilor terenuri si a activelor fixe Calculul valorii adaugate: . M. 1998 P. servicii externe) = marja comerciala sau . Voda. Baron.Conce/pt..1995 Miramis. E. alte chelt financiare + dividend platite + capacitatea de autofinantare Rezultatul brut al exercitiului = RE + Rf + Rex = Rcurent + Rextraordinar TEMA: Calculati. Economică. Creating Quality. BIBLIOGRAFIE 1. Editura Economica.Hill International Edition . Al.: Statisticăteoretică şi economică.VA= cheltuieli cu personalul + CAS + chelt cu impozite. F.Va = productia exercitiului – consum intermediar (materii prime. T. Bojian. Editura Teora. Gestiunea calitatii produselor..Manualul Calitatii. Bazele contabilităţii. 1979 Kolaric. Bucuresti. Graw.M. Ed. reprezentati grafic si interpretati indicii statistici de grup si principalii indicatori ai potentialului agentului economic pe un caz selectat de voi de la intreprinderea unde efectuati pregatirea practica. Biji. E. materiale. energie combustibil.E. J.M. Bucureşti.: 2001 2. Editura Luceafărul. 57 . Mc. Certificarea ISO 900. apa. O. 1998 Juran. V. în Managementul calitatii si protectia consumatorilor. Dicţionar statistico-economic explicativ.  consumul specific cs = d. S. Calitatea produselor. Cluj. taxe. 1996 Cozas. Editura Dacia. McElheron. Strategies and Tools. Bucuresti. Bucureşti. 1996 3. JW.Editura Didactică şi Pedagogică. M..Napoca. Systems. A. 2003 Ciobanu. Editura ASE. 1986 Isaic-Maniu. Cristache. Bucureşti. Gryna. Bucuresti. Auditul sistemelor calitatii.

Editura ASE.ro/yatg www. 1999 ***** Standardul SR EN ISO 9000/2001. 1997 Olaru. partea 1. M. 2000 Tantau. Bucuresti. Bucuresti. Guidelines for quality management system documentation ***** Standard ISO 10014/1997. Editura Economica. Cadrul conceptual al managemnentului calitatii. M. în Managementul calitatii si protectia consumatorului. Ursacescu M. M.afaceri.. Contabilitatea societăţilor comerciale. 2011 Ristea.2 si 3 /1994 Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calitatii ***** Standard ISO 10013/2001.CECCAR 2010 Tantau. Guidelines for managing the economics of quality www. M.” Editura Universitara.2002 Olaru. Vol. Bucuresti. Informatică şi Management. Editura ASE. Editura Economica. 1997 Olaru. Management und Strategie.. A Managementul productiei si al calitatii. Bucureşti.ro www. 2005 Ristea. Bucuresti. M.I. Mesnita G. Editura Economica Preuniversitaria.economicsoftware.. Noul sistem contabil al agenţilor economici din România. Ed. „Sisteme informaţionale pentru manageri”. Managementul Calitatii. înManagementul calitatii si protectia consumatorului.net www. Bucuresti. Editura ASE. 2002 Radu I. Bucureşti. Editura ASE. Editura Polirom. Ed. Cerinte ***** Standardul SR EN ISO 10011. Tantau.ro/bibliotecavirtuala 58 . M. M.ase. Strategisches Management. Sisteme de management al calitatii. Bucuresti. Sisteme de management al calitatii. Tehnici si instrumente ale managementului calitatii. Principii fundamentale si vocabular ***** Standardul SR EN ISO 9001/2001. CECCAR. Bucuresti. A.. 1999 Olaru.cnipmmr. Tehnici si instrumente utilizate în managementul calitatii. A.2000 Oprea D.Olaru.