You are on page 1of 27

OFERTA DE MARFURI

Semnificatii ale conceptului de oferta

Factorii de influenta asupra ofertei de marfuri

Semnificatii ale conceptului de oferta

Oferta de marfuri reprezinta forma sociala pe care o imbraca produsele destinate schimbului
prin intermediul relatiilor de piata. Realizarea finala a ofertei are loc in urma confruntarii sale
cu cererea, prin actele de vanzare-cumparare, care preced si conditioneaza trecerea marfurilor
in consum. Oferta de marfuri se afla insa, in stransa si permanenta legatura cu productia de
marfuri, reprezentand, de fapt, finalizarea acesteia pe piata. Sub aspectul ariei sale de
cuprindere, oferta se refera, atat la produsele existente in circulatie, cat si la cele care, iesite
din procesul de fabricatie si care urmeaza a fi trimise pe piata, si care se mai afla inca in
cadrul unitatilor producatoare.

In intelegerea lui Adam Smith, oferta era reprezentata de cantitatea de marfa adusa pe piata.
David Ricardo, atribuie termenului de oferta sensul de cantitate de bunuri disponibile. Jean
Baptiste Say vorbeste de oferta efectiva prin care intelegea acea oferta care se exprima in
preturile pietei.1[1]

In sens microeconomic, oferta reprezinta cantitatea dintr-un bun pe care un intreprinzator sau
toti intreprinzatorii sunt dispusi sa o produca si sa o comercializeze intr-o perioada de timp in
functie de nivelul pretului unitar si a altor imprejurari economice si extraeconomice.2[2]

In sens macroeconomic, oferta cuprinde toate produsele destinate satisfacerii consumului prin
intermediul circulatiei, respectiv, atat bunuri si servicii destinate consumului intermediar sau
formarii brute a capitalului fix, cat si bunuri sau servicii care asigura consumul final al
populatiei. Drept urmare transformarea bunurilor si serviciilor respective in oferta de marfuri
imbraca forme diferite, in functie de natura si destinatia lor. O parte a acestora se realizeaza ca
oferta prin comert, ca intermediar in procesul schimbului, iar o alta parte, in mod direct intre
unitatile producatoare si cele consumatoare, indeosebi, in cazul produselor destinate
consumului intermediar si a celor privind formarea stocurilor de capital prin intermediul
investitiilor (formarea bruta a capitalului fix).

Un alt aspect privind definirea ofertei se refera la continutul conceptual al notiunii respective
si la implicatiile acesteia asupra evolutiei in timp a disponibilitatilor de marfuri in cadrul
pietei. Potrivit modului de conceptualizare a notiunii de oferta, aceasta se refera atat la un

anumit volum de bunuri si servicii, cat si la un proces de miscare a acestora de la productie la
consum.3[3] Drept urmare in cadrul ofertei se disting doua elemente principale:

Oferta efectiva – cuprinde fondurile de marfuri atribuite retelei de distributie in cursul
unei perioade.

Oferta pasiva – cuprinde stocurile de marfuri existente in diferite verigi ale circuitului
economic.

Cand este vorba insa de oferta de marfuri la un anumit moment, aceasta se confunda cu
stocurile existente la momentul respectiv in procesul circulatiei. De unde concluzia, ca toate
produsele care alcatuiesc oferta de marfuri trec inevitabil prin stadiul de stocaj, imbracand
forma de stoc inainte de a fi vandute definitiv consumatorilor. Totusi, tinand seama de
particularitatile circulatiei marfurilor si locul acesteia intr-o economie activa de piata, este
necesara o delimitare clara, in cadrul notiunii largi de oferta, a notiunii de fond de marfuri;
aceasta intrucat piata cere cantitati si structuri de marfuri si nu oferta in general, in contextul
unor asemenea preocupari privind delimitarea respectiva, fondul de marfuri este avut in
vedere ca o parte a ofertei destinata vanzarii prin intermediul comertului intr-o anumita
perioada de timp. Notiunea 'fond de marfuri' delimiteaza cantitatile de produse pe destinatii ta
functie de natura consumului - final, intermediar sau stoc de capital. De asemenea, notiunea
de fond de marfuri separa bunurile de consum negociate de comert cu furnizorii sai intr-o
perioada data - an, trimestru etc. - de totalul ofertei de care beneficiaza piata in perioada
respectiva. Aceasta intrucat oferta totala este compusa din fondul de marfuri negociat si primit
de comert si din stocurile ramase din perioadele anterioare, ea depasind ca volum fondul de
marfuri dintr-o anumita perioada, cu marimea stocurilor din reteaua de distributie.

Baza materiala constituie o alta latura a cunoasterii continutului ofertei de marfuri. Dupa cum
indica insasi definitia ofertei, forma pe care o imbraca produsele destinate schimbului prin
intermediul pietei - baza materiala a acesteia - o constituie productia furnizoare a produselor
respective, nivelul de dezvoltare a ramurilor productiei materiale industriale sau agricole,
determinand volumul si gradul de diversificare a ofertei de marfuri. La aceasta se adauga,
cand este vorba de aprecieri macroeconomice, respectiv, daca se are in vedere economia unei
tari, importurile de marfuri care vin sa intregeasca si sa diversifice, in cadrul ofertei, fondul de
marfuri asigurat de produ 323c22d ctia autohtona.

Dinamica ofertei reprezinta un alt aspect important care reflecta in permanenta, trecerea de la
conditiile actuale la posibilitatile viitoare ale productiei, respectiv de la oferta reala la oferta
potentiala4[4].

Oferta potentiala, care trebuie sa reprezinte materializarea in timp a nevoilor consumatorilor,
se contureaza ca rezultat al cercetarilor permanente a cerintelor pietei, ale urmaririi in
dinamica a evolutiei acesteia. Pornind de la acest fapt, in contextul considerarii ofertei reale,

 materiile prime utilizate.ca fiind un rezultat si nu o premisa a cerintelor pietei. Fac exceptie locuintele.  tipul si metodele de productie ale diverselor intreprinderi. Clasificarea ofertei de marfuri Clasificarea ofertei de marfuri reclama utilizarea unui ansamblu de elemente specifice. fiind considerate si clasificate ca investitii nonproductive. Tinand seama de destinatia produselor in procesul de consum. 1.  ritmul de fabricatie si posibilitatile modernizarii procesului tehnologic. oferta poate fi grupata in trei mari categorii de produse5[5]:  produse destinate consumului final . pe de o parte.  produse destinate consumului intermediar .alcatuiesc ansamblul obiectelor materiale sau imateriale realizate si achizitionate pentru satisfacerea directa a nevoilor umane.reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor oferite agentilor economici . Dintre criteriile posibil a fi folosite amintim:  destinatia produselor in procesul de consum. care desi sant construite sau cumparate tot pentru a satisface direct nevoile umane. bazata pe o diversificare continua a sortimentelor de marfuri oferite pietei.  numarul.  criterii merceologice. iar pe de alta parte. sa ofere posibilitatea organizarii in mod corespunzator a proceselor de comercializare. sunt grupate separat. la o evidentiere clara a caracteristicilor marfurilor.  durata de viata a produselor. categoria si importanta segmentelor de consumatori care alcatuiesc clientela posibila. trebuie apreciat ca realizarea si dezvoltarea productiei nu trebuie sa se reduca la un proces pasiv de adaptare continua la cerintele pietei.  modul de solicitare de catre consumatori.  locul produselor in consumul populatiei etc. prin multiplicarea posibilitatilor de satisfacere a cerintelor populatiei. prin crearea de noi produse care sa duca chiar la aparitia a noi nevoi etc. care sa contribuie. Este necesar ca aceasta dezvoltare a productiei sa aiba in vedere o politica activa de piata.

formarea stocurilor de capital. In literatura de specialitate bunurile si serviciile destinate consumului final mai stat intalnite sub denumirea 'bunuri si servicii de consum'. Folosind drept criteriu durata de viata a diferitelor categorii de produse din cadrul continutului sau. Ca elemente ale ofertei ambele categorii de produse cunosc la randul lor propriile structurari. o serviciile de transport destinate activitatilor industriale sau agricole. o tabla folosita in realizarea tevilor sudate. 2. cladiri industriale si comerciale etc. sunt substituibile in procesul de utilizare. relativ usor accesibile ca pret si posibilitati de aprovizionare. adresandu-se. in marea lor majoritate intra in consum asociate unele cu altele. practic. pentru a le consuma in procesul de productie in vederea realizarii altor bunuri sau servicii.cuprinde bunurile utilizate in organizarea si desfasurarea unui proces de productie si a caror durata de viata este de cel putin un an. antrenati in actiuni lucrative. oferta de marfuri poate fi structurata in doua mari categorii de produse6[6]: bunuri nondurabile . in general cu putine exceptii. o masini. respectiv produsele destinate consumului intermediar si cele destinate formarii stocului de investitii.  produse de echipament .  Exemple de produse intermediare: o pielea utilizata in confectionarea incaltamintei. participa la un singur . participand astfel la acumularea bruta de capital fix..cuprinde articolele de uz curent. o serviciile de intretinere a masinilor si utilajelor etc. tuturor categoriilor de consumatori. indeosebi. sub genericul 'bunuri si servicii productive' sau 'bunuri si servicii de utilizare productiva'. in general standardizate.  Produsele de echipament au in vedere. iar cele cuprinse in ultimele doua grupe.  Exemple de produse de echipament: o utilaje de diverse tipuri. Asemenea produse se caracterizeaza printr-o vanzare de masa.

ele incep doar a fi utilizate pentru a asigura o serie de servicii casnice. la satisfacerea nevoilor fiziologice ale consumatorilor. participand in cadrul mai multor acte de folosire. iar dupa perioade lungi de utilizare conserva o anumita valoare reziduala. consumului final.. indeosebi asupra cererii de reinnoire. masini si utilaje industriale. constituie un important factor psihologic in determinarea ofertei pentru un produs sau altul din categoria analizata. participand. utilizarea asigurandu-se prin distrugerea lor continua. Mai mult. Criteriile merceologice structureaza oferta de marfuri in doua categorii de produse7[7]: produsele alimentare cuprind un ansamblu foarte larg de bunuri destinate. diverse categorii de imobile etc. daca se are in vedere consumul populatiei. 3. televizoare. Bunurile durabile. anumite restrictii cu privire la conditiile de pastrare.cuprind produsele de folosinta indelungata. bunurile de folosinta indelungata intrate in consum nu sunt distruse in cadrul unui singur act de folosire. indeosebi. in special. masini casnice. detergentii etc. Exemple de produse ce formeaza aceasta grupa: articole vestimentare de diverse tipuri. ce apare legata de bunurile respective. Produsele respective fac parte din categoria bunurilor de uz curent si se caracterizeaza. se uzeaza progresiv. influenta factorului respectiv se resimte puternic si asupra evolutiei cererii de marfuri.. caracterizate printr-o perioada relativ mare de utilizare si printr-un anumit grad de finisaj si tehnicitate. conservare si limite de intrebuintare. prin existenta unui anumit grad de durabilitate si perisabilitate. Exemple in acest sens: toate produsele alimentare. Spre deosebire de produsele din prima categorie. precum si o serie de alte bunuri cum ar fi ziarele. ciclu de folosire. Aceasta masura de valoare. bunurilor durabile . automobile. sau pentru a participa la realizarea altor produse sau diverse servicii cand este vorba de utilizarea lor lucrativa. pe langa distrugerea lor continua in procesul de consum. Ele detin un loc bine determinat in cadrul consumului individual si o anumita . o anumita durata de garantie. spirituale etc.

in orice tara. sa se realizeze relativ mai lent. obligativitati cu privire la desfasurarea proceselor de productie si comercializare. cu anumite retineri din partea consumatorilor. Legislatia respectiva are in vedere obligativitati cu privire la: verificari si analize de laborator continue asupra parametrilor de calitate si a conditiilor sanitar-veterinare pe care trebuie sa le indeplineasca materiile prime si materialele care sunt folosite pentru fabricarea produselor. produsele nealimentare satisfac cerinte foarte variate.stabilitate in consumul final. sortimentele se reinnoiesc de la un sezon la altul. producerea si circulatia marfurilor alimentare sunt reglementate.aparatura. in cadrul acestui segment al ofertei. precum si referitoare la personalul folosit pe parcursul intregului circuit economic al acestor produse. Tinand seama de rolul important pe care il au in consumul populatiei. de pilda materiile prime. Aceleasi aspecte se intalnesc in cadrul sortimentelor din componenta bunurilor asa-zis productive unde unele dintre ele se reinnoiesc la intervale foarte largi sau nu se reinnoiesc deloc. obligativitati cu privire la respectarea retetelor si tehnologiilor de fabricatie stabilite potrivit normelor legale. cum ar fi de pilda confectiile. cat si trebuinte tinand de consumul intermediar sau de stocurile de investitii. . in interiorul sau se intalnesc o serie de subgrupe care se deosebesc puternic intre ele. fie sub cel al . in timp ce altele.se innoiesc foarte rapid. Aceasta face ca aparitia sortimentelor noi. in general. utilaje etc. cat si de faptul ca activitatea de comercializare a acestora prezinta anumite particularitati. ca de exemplu mobila. cum ar fi produsele electronice . incluzand atat trebuintele de ordin fiziologic. social-cultural si de confort ale populatiei. cat si consumului productiv. este foarte complex variind in limite largi de la o grupa la alta grupa de produse. prin acte normative cu caracter de lege. marfurile respective inlocuindu-se in consum cu mai multa usurinta. cuprinzand un numar mare de bunuri destinate atat consumului populatiei. indeosebi sub impactul revolutiei tehnico .stiintifice. este mult mai larga. la alte articole. in cadrul pietei. aparitia sortimentelor noi are loc intr-un ritm mai lent. inlocuirea lor facandu-se. Procesul de innoire. aceasta parte a ofertei se confrunta cu o cerere care se caracterizeaza printr-o mare mobilitate. ca element al ofertei de marfuri. cum ar fi cele destinate confortului. Astfel in timp ce la o serie de articole ce alcatuiesc tinuta vestimentara. grupa de produse nealimentare. fie sub aspectul caracteristicilor merceologice. Data fiind ampla gama de produse pe care o cuprinde aceasta grupa. care sa restructureze oferta existenta in cadrul pietei. Drept urmare.

In functie de locul produselor in consumul populatiei si modul de solicitare al acestora de catre consumatori8[8]: bunuri primare de consum. bunuri de necesitate medie. Aceste bunuri sunt solicitate de consumatori la intervale mai mari de timp sau chiar foarte rar. . o regrupare a produselor respective. mobila. pe baza unor criterii mai pragmatice. indeosebi. Pentru comert. materiale de constructie. incaltaminte.incaltaminte. in scopul bunei desfasurari a activitatii comerciale. petrecerii timpului liber in mod agreabil. articole de librarie. in ultimele decenii frecventa cererii pentru respectivele produse a crescut. produse petroliere. combustibili. electrotehnice. periodic cand se are in vedere imbracamintea si rar in cazul locuintei. chimice. intrucat. imbracaminte. metalice.utilaj casnic. unelte si diverse utilaje destinate satisfacerii unor hobby etc. produse alimentare superioare. in cele mai multe cazuri. potentialul de consum devenind astfel nelimitat. indeosebi. in majoritatea lor produse cu o semnificatie mai mult sociala. destinate satisfacerii. destinate satisfacerii nevoilor de confort. locuinta . aspectul unei cereri periodice. ca urmare a faptului ca se cauta mereu produsele cele mai . nevoilor fiziologice ale populatiei . organizarea de vacante etc. aceasta ultima categorie de produse prezinta o semnificatie deosebita. care sa asigure o functionalitate corespunzatoare a diverselor metode de organizare si conducere a proceselor comerciale. imbracand.solicitate de consumatori in mod curent cand este vorba de hrana. utilaje. medicamente.comercializarii. autoturisme. Clasificare: In functie de criteriul functionalitatii: textile . aparatura industriala.hrana. intretinerea sanatatii. bunuri de lux. posesia sau cumpararea lor procurand o satisfactie episodica sau mai putin practica. produse farmaceutice. diverse materiale auxiliare folosite in procesul de productie sau al prestatiilor industriale. Aceasta face necesar. masini si instalatii. electronice.

intrucat in acest domeniu ne confruntam cu aspecte deosebite. noi si mai fine. respectiv acele produse industriale care vor deveni parte a produsului finit. in literatura de specialitate ele sunt grupate astfel10[10]: materii prime. Ultima problema referitoare la structura ofertei o rezervam produselor ce se constituie. furnituri. mijloace de ridicat. transport si depozitare. mijloace de transport uzinal. dar prin folosirea lor asigura desfasurarea propriu-zisa a procesului de productie. boilere. Produsele de utilizare productiva sunt destinate.9[9] 4. Aceste produse se consuma intr-un proces de folosire repetata si cuprind: instalatii de baza. echipament de instalatii (strunguri. in general. care cuprind bunurile ce vor intra ca parte integranta in structura viitoarelor produse. aparatura etc. in mod special.). pentru amuzament si chiar pentru ingrijirea sanatatii pot fi multiplicate prin zeci de sensuri. folosirii in procesul de realizare a altor bunuri sau servicii. freze. in care lumea este mai putin saturata si ca urmare sansele cresterii vanzarilor pot evolua in mod exponential. echipament industrial. pentru imbracaminte. echipamentul auxiliar (autocamioane. respectiv bunurile de utilizare productiva rare nu intra ca parte componenta a produsului finit. Ele nu au parcurs decat procesul de prelucrare necesar asigurarii si mentinerii calitatii in procesul de vehiculare. ca oferta de marfuri in cadrul pietei bunurilor de utilizare productiva. ele au suferit un grad mai ridicat de prelucrare. fara a ajunge insa la nivelul produselor finite. raboteze. semifabricate. Spre deosebire de materiile prime. in schimb sunt . cheltuielile pentru hrana. precum si o multitudine de unelte marunte). care grupeaza acele produse ce nu devin parte a produsului finit.

respectivii factori genereaza frecvente modificari in componenta si formele de manifestare a ofertei. in ultimele decenii. comertul mondial a crescut. reclamand preocupari continue cu privire la adaptarea acesteia la specificul cererii de consum. Dupa cum se poate observa. in aceiasi timp. care se contureaza cu caracter de legitate pentru intreaga economie. mondializarea pietei care contribuie la accentuarea gradului de penetrare in cadrul fiecarei piete interne a unor produse realizate pe terte piete externe. creand interdependente productive si sporind gradul de penetrare pe diverse piete. Or. cu structuri deosebite atat in ceea ce priveste consumul propriu-zis. cat si in ceea ce priveste modul de adjudecare a diverselor produse. social sau de alta natura. Ca o caracteristica comuna apare tendinta de crestere continua si in ritm intens a volumului de marfuri oferit pietei determinata de: sporirea permanenta a capacitatii de productie si a productivitatii muncii generate de frecventa ridicata a descoperirilor stiintifice si cresterea gradului de aplicabilitate a acestora. aplicabilitate care are drept rezultat sporirea continua a volumului de produse pus la dispozitia populatiei si a consumatorilor productivi. prezinta o serie de tendinte. altele sunt proprii unuia sau altuia dintre acestea. evoluand sub influenta unei multitudini de factori de ordin tehnologic. acest element are o dubla influenta asupra ofertei ca stimulent de crestere continua si puternica a productiei urmare a existentei unor piete de desfacere relativ deschise. lubrefianti. mai puternic decat productia. Caracteristicile ofertei de marfuri Oferta de marfuri. rechizite de birou etc. Dat fiind faptul ca se adreseaza unei mase mari de consumatori. economic. Asa cum a fost subliniat anterior. ca sursa de alimentare si sporire . gruparea prezentata are in vedere doar locul bunurilor de utilizare productiva in procesul de realizare a produsului finit. unele caracteristici sunt comune pentru ambele segmente ale ofertei. constituind segmente bine definite in cadrul pietei totale (piata bunurilor de consum individual si piata bunurilor de consum productiv). dar ea ofera totusi un cadru care permite o mai buna intelegere a continutului ofertei respective si indeosebi a locului pe care aceasta il ocupa in cadrul pietei. De aceea precizam ca ea nu este limitativa. consumate in mod continuu in cadrul activitatii unei intreprinderi: carburanti. materiale pentru curatenie.

informatica. fortand- o la preocupari de perfectionare. fibrele si firele sintetice. Elementul esential in aprecierea calitatii trebuie sa-1 constituie gradul de utilitate. Primul se refera la faptul ca dezvoltarea ofertei de servicii genereaza o puternica concurenta cu oferta de marfuri. crearea de noi produse care inlocuiesc pe cele existente. ca urmare a dezvoltarii puternice. superioare calitativ. utilizare si intretinere a multor bunuri din structura ofertei. cel putin din doua puncte de vedere. ansamblurile cibernetice si robotii etc. pe baza valorificarii superioare a materiilor prime si a perfectionarii tehnologiilor de fabricatie. perfectionarile tehnice si ale functionalitatii aduse produselor. crearea unor ramuri si subramuri care furnizeaza produse noi. si cresterea continua a gradului de penetrare pe diversele piete nationale a produselor straine are ca urmare: diversificarea continua a ofertei de marfuri prin: largirea puternica a gamei sortimentale de produse. imbunatatiri calitative si politici adecvate de preturi. diversificare sortimentala. Legatura stransa a bunurilor cu serviciile in procesul de satisfacere a nevoilor si cresterea considerabila a ponderii serviciilor ca element constitutiv al ofertei. a tehnicilor si tehnologiilor care au contribuit la adaptabilitatea bazei tehnico- materiale a acestora. nivelul la care produsul isi indeplineste functiile sale in consum. in special. din a doua jumatate a secolului XX. Cresterea calitatii ofertei se materializeaza in: diversificarea productiei. multe dintre servicii fiind legate de sporirea gradului de satisfactie a consumatorilor in ceea ce priveste realizarea actului de cumparare si a sistemului de garantie. prin aparitia produselor noi. aparatura electronica. in actuala etapa de dezvoltare a economiilor nationale. Fenomenul prezinta importanta pentru oferta de bunuri. mobilul tuturor actiunilor lucrative. neintrerupta a ofertei din cadrul diferitelor piete interne nationale. sporirea nivelului calitativ al produselor constituie. Cel de al doilea priveste asigurarea unui proces superior de utilizare a insesi bunurilor din structura ofertei. cum sunt: inlocuitorii din piele. Peste tot in lume serviciile se implementeaza functional in consum datorita gradului ridicat de adaptabilitate la nevoile de consum si. Cresterea calitatii bunurilor care alcatuiesc oferta . usurand astfel procesul de organizare si accentuand capacitatea de penetrare in sistemul de satisfacere a nevoilor de consum.generata de perfectionarea continua a productiei si a tehnologiilor utilizate. precum si de existenta unor piete deosebit de exigente. imbunatatirea parametrilor de calitate la produsele existente.11[11] Aceasta inseamna ca desi parametrii tehnologici . Dezvoltarea productiei interne.

indica aspecte importante ale calitatii. La aceasta se adauga faptul ca deprecierea fizica. realizat in vederea satisfacerii superioare a cerintelor de consum sau acoperirii unui spectru mai larg de nevoi. scaderea utilitatii unui produs este amplificata continuu de deprecierea functionala. in special prin aparitia de noi produse. Notiunea 'ciclu de viata al unui produs' desemneaza perioada in cadrul careia bunul respectiv exista pe o anumita piata. cum ar fi de exemplu cazul televizoarelor ameliorate fie in directia multiplicarii canalelor de receptie sau adaugarea unor noi functionalitati. Drept urmare. Durata „ciclului de viata” a produselor. produse noi cu caracteristici functionale superioare. precum si componente acorporale deosebite. contribuind la satisfacerea unor necesitati satisfacute si anterior cu alte marfuri similare. care au parametri functionali. ei nu sunt suficienti pentru o apreciere completa. functionale. produse ce largesc gama sortimentala existenta prin crearea de varietati noi ale aceluiasi bun. la vremea sa. cazul televizorului color. comerciale. cazul televizoarelor diversificate in functie de marimea ecranului pentru a contribui la satisfacerea tot mai deplina si intr-un grad mai ridicat a exigentelor consumatorilor. care trebuie avut in vedere in legatura cu innoirea produselor si diversificarea ofertei se refera la faptul ca produsele care apar.reprezinta o reflectare a modificarilor profunde care intervin in nevoile consumatorilor. procesul de diversificare a ofertei de marfuri imbraca doua importante aspecte: largirea gamei sortimentale prin aparitia produselor noi. pot avea o 'viata' mai lunga sau mai scurta. fiabilitate. asa cum a fost. Clasificare: produse absolut noi. trebuind sa fie intregiti cu elemente economice. care apar pentru prima data pe piata. Un alt aspect. televizorul. respectiv intervalul cuprins intre finalizarea produsului de catre producator si vanzarea sa prin intermediul unui vanzator catre consumatorul final sau . care se adauga celor existente si schimbarea structurii sortimentelor prin inlocuirea unora dintre acestea cu produse noi. precum si cu o serie de aspecte psihosociale si estetice. in mecanismul formarii si satisfacerii cererii. valente estetice. produse ameliorate. diferite de cele existente pe piata. formand oferta din cadrul pietei. Notiunea de produs nou are in vedere un bun material ce prezinta elemente constructive. ergonomice. innoirea produselor . de pilda. fiecare conturandu-si propriul sau 'ciclu de viata'. estetici si comerciali superiori celor ai bunurilor existente.

care corespunde etapei in care produsul a atins limitele de saturatie ale pietei. pentru comert. pentru a se putea . durata de ansamblu a acestui ciclu de viata. Fazele parcurse de un bun in timpul de la aparitia sa in cadrul pietei si pana la disparitia de pe piata au urmatoarea succesiune: aparitia pe piata a produsului. Pornind de la o asemenea premisa. Cel de al doilea aspect are in vedere ca acelasi fenomen genereaza si altfel de consecinte asupra activitatii comerciale. Ciclul de viata fiind specific fiecarui produs. Or.12[12] Ciclul de viata al produselor nu trebuie confundat cu durata de viata fizica sau ciclul de utilizare a acestuia. de ritmul in care apar pe piata alte produse care il inlocuiesc total sau partial pe cele existente. cat si pentru comert. precum si de alte fenomene generate de evolutia societatii moderne. precum si a factorilor de influenta ai acestuia prezinta o insemnatate practica deosebita. pentru producatori. precum si previzionarea evolutiei in timp a produsului. cunoasterea fazelor ce compun ciclul de viata al produselor. Astfel. Prin urmare. de crearea unor stocuri peste limitele normale.si tehnicii determina extinderea ofertei. deoarece riscul de a nu fi pe deplin acceptate de catre consumatori se manifesta la toate produsele. cresterea cererii si respectiv a ofertei pe piata pentru produsul in cauza. cercetarea economica asupra lansarii produselor si directionarea actiunilor de diversificare trebuie sa se faca atat de catre producatori. intrarea produsului intr-un timp scurt in perioada de declin inseamna uzarea lui morala prematura. Cercetarile trebuie continuate si dupa lansarea produselor. intermediar. pentru prevenirea unor asemenea consecinte. maturitatea. imbogatirea ei permanenta cu produse noi. fenomen insotit. cat si pentru cea de comercializare. faza in care produsul este mai putin cerut de consumatori si care se incheie cu disparitia lui de pe piata. Primul se refera la faptul ca progresul rapid al stiintei . de regula. care are in vedere timpul scurs intre faza finala a fabricatiei unui exemplar dintr-un produs si distrugerea sau casarea sa de catre consumator. cat si a fiecarei faze care il compun poate sa difere in functie de tipul produsului. sunt necesare doua aspecte importante de retinut in legatura cu innoirea si diversificarea ofertei. in conditiile unei eficiente economice corespunzatoare atat pentru activitatea de productie. in masura in care provoaca reducerea duratei ciclului de viata al produselor. declinul. cat si de catre intreprinderile comerciale. greu vandabile. colaborare care este necesar sa aiba in vedere cercetarea pietei pentru asigurarea cunoasterii amanuntite a cererii de marfuri. servind la fundamentarea masurilor menite sa asigure posibilitatile ca orice produs nou sa supravietuiasca un timp mai indelungat alaturi de celelalte.

cresterea costului va duce la scaderea ofertei. Solutionarea unei asemenea probleme poate avea in vedere:  activizarea procesului de utilizare de catre consumatorii obisnuiti.  largirea posibilitatilor de folosire a produsului de catre consumatori. Factorii de influenta asupra ofertei de marfuri Pretul de comercializare a produselor influenteaza direct cantitatea si structura ofertei pe piata.  cautarea de noi consumatori. Cunoasterea costurilor de productie este baza oricarui calcul economic13[13]. in asa fel incat cresterea sa pe piata sa se realizeze prin aportul diferit al variantelor sub care produsul a evoluat in cadrul ciclului sau de viata. oferta pentru bunurile respective va creste si invers. ameliorate sau produse ce largesc gama sortimentala existenta poate fi realizata in mod eficient pentru ofertant si benefic pentru consumator. Schimbarea structurii sortimentelor ce formeaza structura ofertei prin inlocuirea unora dintre acestea cu produse noi. Legea generala a ofertei: daca pretul creste oferta creste. Tehnologia procesului de productie.  punerea la punct a unor noi variante de produs. Avansul tehnologic14[14] consta in realizarea unor schimbari care sa duca la scaderea cantitatii de resurse folosite pentru producerea aceleiasi cantitati de bunuri. are ca efect cresterea productivitatii muncii. si implicit. Introducerea tehnologiei noi.asigura comertului elementele pe baza carora sa se actioneze in directia prelungirii duratei de viata a produsului pe piata si asigurarii unei eficiente economice corespunzatoare. Daca costul productiei scade. daca pretul scade oferta scade. O problema care apare legata exclusiv de diversificarea ofertei se refera la modalitatile de actiune prin care societatile comerciale sa sustina derularea procesului respectiv. in faza de crestere sau de maturitate a produsului. Nivelul si dinamica costului de productie influenteaza direct cantitatea de bunuri produse si oferite pe piata. printr-un program deliberat de diferentiere continua a produselor realizate initial. O asemenea diferentiere poate avea loc dupa lansare. reducerea costului de productie determinand cresterea cantitatii oferite. .

15[15] Pretul factorilor de productie. reducerea ofertei de bunuri si servicii.18[18] In schimb in cazul bunurilor complementare.16[16] Modificarile de pret ale altor bunuri substituibile sau complementare. in general. . juridica etc.17[17] Oferta din bunurile substituibile este direct influentata de pretul produselor similare.Termenul de avans tehnologic are multiple semnificatii. Introducerea tehnicilor de productie mai eficiente vor reduce deci. cresterea pretului produsului de baza poate determina cresterea ofertei acestuia si implicit si cresterea ofertei bunului complementar. continuand cu mai buna aplicare a tehnologiilor existente si terminand cu simpla reorganizare a muncii. oferta totala e de asteptat sa creasca. Daca pretul factorilor de productie scade. Pe de alta parte acordarea de subventii de la bugetul de stat determina cresterea ofertei. Numarul firmelor care aduc acelasi bun pe piata – pe masura intrarii intr-un anumit domeniu de activitate a unui numar din ce in ce mai mare de intreprinzatori oferta este influentata in sensul cresterii din punct de vedere cantitativ si calitativ. atunci oferta bunului substituit va scadea. Taxele si impozitele – majorarea taxelor si impozitelor are ca efect. Conditiile climatice pot influenta hotarator cantitatea de produse oferita pe piata. ofertantii unui anumit produs sunt dispusi sa produca o cantitate mai mare din produsele care au la baza factorii mai ieftini. Evenimentele social – politice influenteaza la randul lor productia. costurile si vor creste limita profitului pentru fiecare unitate vanduta. Daca productia se desfasoara intr-un cadru caracterizat de stabilitate politica. incepand cu descoperirile stiintifice.19[19] Succesiunea unor ani secetosi. De aceea. sociala. Daca de exemplu scade pretul unui produs substituibil. aceasta va inregistra o tendinta de crestere. sau din potriva a unor ani bogati in precipitatii influenteaza direct oferta de produse agricole.

Aceasta se masoara prin intermediul coeficientului de elasticitate al ofertei fata de pret. in functie de care avem:  Oferta elastica – pentru care o modificare a pretului determina o modificare mai mare a cantitatii oferite in acelasi sens (Eop>1). oferta se extinde. Elasticitatea ofertei Elasticitatea ofertei exprima sensibilitatea ofertei la variatiile diferitilor factori. care apeleaza pe scara larga la credite pentru organizarea si sustinerea productiei agricole.pentru care o modificare de pret atrage dupa sine o modificare egala a cantitatii oferite (Eop=1)20[20]. pe termen scurt. De exemplu o crestere de pret cu 10% determina cresterea ofertei cu 8%. previziunea unor scaderi de pret in viitor va determina cresterea ofertei prezente. daca preturile produselor agricole scad. producatorii debitori pot sa-si procure mijloacele banesti pentru achitarea creditelor scadente. De exemplu o crestere de pret de 10% determina cresterea ofertei cu 15%. prezenta un paradox al ofertei care se manifesta in economiile dezechilibrate. Paradoxul King Exprima comportamentul atipic al producatorilor agricoli. pentru ca doar in acest fel. Comportamentul atipic consta in acea ca. in schimb.21[21] Paradoxul Rugina Profesorul Anghel Rugina in lucrarea sa „Principia oeconomica”. indeosebi la modificarile preturilor. caracterizate de inflatie puternica.  Oferta unitara .  Oferta inelastica (Eop<1) – pentru care o modificare a pretului determina o modificare mai redusa a cantitatii oferite.  Oferta perfect elastica – chiar daca pretul nu se modifica oferta creste sau scade foarte mult (Eop=∞). (Eop=0). De exemplu o crestere a pretului cu 10% determina cresterea ofertei tot cu 10%. majorarea in continuare a acestora este insotita. In aceste situatii. Previziunile privind evolutia preturilor influenteaza oferta in sensul ca asteptarea unui pret ridicat in viitor are ca efect reducerea ofertei prezente.  Oferta perfect inelastica – reprezinta pastrarea cantitatii oferite chiar daca pretul se modifica (in sensul reducerii sau cresterii lui). de la un anumit nivel de crestere a preturilor. de reducerea cantitatii oferite pentru ca intreprinzatorii . mici si mijlocii.

asteapta conditii si mai favorabile (preturi si mai mari).22[22] Intrebari cu variante de raspuns Raspuns corect 1 In sens microeconomic. procedand la stocarea unei parti din productie. respectiv. se confunda cu stocurile existente la momentul respectiv in procesul circulatiei. oferta cuprinde: cantitatea dintr-un bun pe care un intreprinzator sau toti intreprinzatorii sunt dispusi sa o produca si sa o comercializeze intr-o perioada de timp in functie de nivelul pretului unitar si a altor imprejurari economice si extraeconomice. atat bunuri si servicii destinate consumului intermediar sau formarii brute a capitalului fix. oferta reprezinta: cantitatea dintr-un bun pe care un intreprinzator sau toti intreprinzatorii sunt dispusi sa o produca si sa o comercializeze intr-o perioada de timp in functie de nivelul pretului unitar si a altor imprejurari economice si extraeconomice. Raspuns corect 3 Oferta efectiva cuprinde: stocurile existente la momentul respectiv in procesul circulatiei. produsele destinate satisfacerii consumului prin intermediul circulatiei. respectiv. oferta de marfuri la un anumit moment. se confunda cu stocurile existente la momentul respectiv in procesul circulatiei. fondurile de marfuri atribuite retelei de distributie in cursul unei perioade. . Raspuns corect 2 In sens macroeconomic. produsele destinate satisfacerii consumului prin intermediul circulatiei. cat si bunuri sau servicii care asigura consumul final al populatiei. stocurile de marfuri existente in diferite verigi ale circuitului economic. oferta de marfuri la un anumit moment. atat bunuri si servicii destinate consumului intermediar sau formarii brute a capitalului fix. cat si bunuri sau servicii care asigura consumul final al populatiei.

produse destinate consumului final. produsele alimentare. cantitatile de produse pe destinatii in functie de natura consumului . produsele alimentare. Raspuns corect 5 In functie de destinatia produselor in procesul de consum. in general standardizate. intermediar sau stoc de capital. cuprinde articolele de uz curent. produse de echipament. bunuri primare de consum. stocurile de marfuri existente in diferite verigi ale circuitului economic. bunuri primare de consum.final. produse de echipament. produse destinate consumului intermediar. oferta poate fi grupata in: produse destinate consumului final. ansamblul obiectelor materiale sau imateriale realizate si achizitionate pentru satisfacerea directa a nevoilor umane. Raspuns corect 6 In functie de locul produselor in consumul populatiei si modul de solicitare al acestora de catre consumatori. bunurilor durabile. Raspuns corect 7 Produse destinate consumului final cuprind: ansamblul bunurilor si serviciilor oferite agentilor economici antrenati in actiuni lucrative. . produse destinate consumului final.Raspuns corect 4 Oferta pasiva cuprinde: fondurile de marfuri atribuite retelei de distributie in cursul unei perioade. bunuri de lux. relativ usor accesibile ca pret si posibilitati de aprovizionare. pentru a le consuma in procesul de productie in vederea realizarii altor bunuri sau servicii. bunuri nondurabile. bunuri nondurabile. bunuri de necesitate medie. bunuri de necesitate medie. bunurilor durabile. bunuri de lux. produse destinate consumului intermediar. oferta se clasifica in: produse destinate consumului final.

produsele de folosinta indelungata. in special. in general standardizate. consumului final. participand. relativ usor accesibile ca pret si posibilitati de aprovizionare. relativ usor accesibile ca pret si posibilitati de aprovizionare. caracterizate printr-o perioada relativ mare de utilizare si printr-un anumit grad de finisaj si tehnicitate. indeosebi. in general standardizate. un ansamblu foarte larg de bunuri destinate. cuprinde bunurile utilizate in organizarea si desfasurarea unui proces de productie si a caror durata de viata este de cel putin un an. un ansamblu foarte larg de bunuri destinate. ansamblul obiectelor materiale sau imateriale realizate si achizitionate pentru satisfacerea directa a nevoilor umane. participand. relativ usor accesibile ca pret si posibilitati de aprovizionare. consumului final. relativ usor accesibile ca pret si posibilitati de aprovizionare. indeosebi. produsele de echipament cuprind: ansamblul obiectelor materiale sau imateriale realizate si achizitionate pentru satisfacerea directa a nevoilor umane.Raspuns corect 8 Produse destinate consumului intermediar cuprind: ansamblul bunurilor si serviciilor oferite agentilor economici antrenati in actiuni lucrative. la satisfacerea nevoilor fiziologice ale consumatorilor. Raspuns corect 11 Folosind drept criteriu durata de viata a diferitelor categorii de produse oferta de bunuri durabile cuprinde: articolele de uz curent. in general standardizate. pentru a le consuma in procesul de productie in vederea realizarii altor bunuri sau servicii. cuprinde articolele de uz curent. . in special. caracterizate printr-o perioada relativ mare de utilizare si printr-un anumit grad de finisaj si tehnicitate. cuprinde articolele de uz curent. in general standardizate. la satisfacerea nevoilor fiziologice ale consumatorilor. Raspuns corect 9 In cadrul ofertei de bunuri si servicii. produsele de folosinta indelungata. Raspuns corect 10 Folosind drept criteriu durata de viata a diferitelor categorii de produse oferta de bunuri nondurabile cuprinde: articolele de uz curent.

posesia sau cumpararea lor procurand o satisfactie episodica sau mai putin practica. incaltaminte. destinate satisfacerii. in majoritatea lor produse cu o semnificatie mai mult sociala. periodic cand se are in vedere imbracamintea si rar in cazul locuintei. autoturisme. unelte si diverse utilaje destinate satisfacerii unor hobby etc. medicamente. .utilaj casnic.hrana. petrecerii timpului liber in mod agreabil. destinate satisfacerii. indeosebi.utilaj casnic. bunurile primare de consum sunt: destinate satisfacerii nevoilor de confort. locuinta - solicitate de consumatori in mod curent cand este vorba de hrana. nevoilor fiziologice ale populatiei . organizarea de vacante etc. periodic cand se are in vedere imbracamintea si rar in cazul locuintei. Raspuns corect 13 In functie de locul produselor in consumul populatiei si modul de solicitare al acestora de catre consumatori. medicamente. . incaltaminte. potentialul de consum devenind astfel nelimitat. indeosebi. unelte si diverse utilaje destinate satisfacerii unor hobby etc. produse alimentare superioare. intretinerea sanatatii.Raspuns corect 12 In functie de locul produselor in consumul populatiei si modul de solicitare al acestora de catre consumatori. intretinerea sanatatii. produse alimentare superioare. imbracaminte. nevoilor fiziologice ale populatiei . potentialul de consum devenind astfel nelimitat.hrana. bunurile de necesitate medie sunt: destinate satisfacerii nevoilor de confort. autoturisme. petrecerii timpului liber in mod agreabil. locuinta - solicitate de consumatori in mod curent cand este vorba de hrana. organizarea de vacante etc. . posesia sau cumpararea lor procurand o satisfactie episodica sau mai putin practica. in majoritatea lor produse cu o semnificatie mai mult sociala. imbracaminte.

semifabricate. locuinta - solicitate de consumatori in mod curent cand este vorba de hrana. produse alimentare superioare. B=b+c. indeosebi. amintim: instalatii de baza. mijloace de ridicat. incaltaminte. echipamentul auxiliar (autocamioane. unelte si diverse utilaje destinate satisfacerii unor hobby etc. intretinerea sanatatii. . . in majoritatea lor produse cu o semnificatie mai mult sociala. carburanti. lubrefianti. in general. destinate satisfacerii. nevoilor fiziologice ale populatiei . autoturisme. periodic cand se are in vedere imbracamintea si rar in cazul locuintei. mondializarea pietei care contribuie la accentuarea gradului de penetrare in cadrul fiecarei piete interne a unor produse realizate pe terte piete externe. furnituri. materiale pentru curatenie. bunurile de lux sunt: destinate satisfacerii nevoilor de confort. aparatura etc.hrana. organizarea de vacante etc. Varianta corecta este: A=a+b.). C=a+c. mijloace de transport uzinal. posesia sau cumpararea lor procurand o satisfactie episodica sau mai putin practica. echipament industrial. D=a+b+c. echipament de instalatii (strunguri. boilere. Raspuns corect 15 Dintre produsele de utilizare productiva destinate. folosirii in procesul de realizare a altor bunuri sau servicii. precum si o multitudine de unelte marunte). imbracaminte. potentialul de consum devenind astfel nelimitat. sporirea permanenta a capacitatii de productie si a productivitatii muncii generate de frecventa ridicata a descoperirilor stiintifice si cresterea gradului de aplicabilitate a acestora. freze.utilaj casnic. medicamente. Raspuns corect 16 Tendinta de crestere continua si in ritm intens a volumului de marfuri oferit pietei este determinata de: legatura stransa a bunurilor cu serviciile in procesul de satisfacere a nevoilor si cresterea considerabila a ponderii serviciilor ca element constitutiv al ofertei.Raspuns corect 14 In functie de locul produselor in consumul populatiei si modul de solicitare al acestora de catre consumatori. petrecerii timpului liber in mod agreabil. materii prime. rechizite de birou etc. raboteze.

are loc diversificarea productiei. C=a+c. prin aparitia produselor noi. multe dintre servicii fiind legate de sporirea gradului de satisfactie a consumatorilor in ceea ce priveste realizarea actului de cumparare si a sistemului de garantie. si cresterea continua a gradului de penetrare pe diversele piete nationale a produselor straine determina diversificarea continua a ofertei de marfuri prin: largirea puternica a gamei sortimentale de produse. are loc asigurarea unui proces superior de utilizare a insesi bunurilor din structura ofertei. . B=b+c. D=a+b+c. B=b+c. pe baza valorificarii superioare a materiilor prime si a perfectionarii tehnologiilor de fabricatie. utilizare si intretinere a multor bunuri din structura ofertei. imbunatatiri calitative si politici adecvate de preturi. Varianta corecta este: A=a+b. Fenomenul prezinta importanta pentru oferta de bunuri deoarece: dezvoltarea ofertei de servicii genereaza o puternica concurenta cu oferta de marfuri. superioare calitativ. Raspuns corect 18 O caracteristica importanta a ofertei de marfuri o constituie legatura stransa a bunurilor cu serviciile in procesul de satisfacere a nevoilor. imbunatatirea parametrilor de calitate la produsele existente. crearea de noi produse care inlocuiesc pe cele existente. diversificare sortimentala. fortand-o la preocupari de perfectionare. Varianta corecta este: A=a+b. D=a+b+c. perfectionarile tehnice si ale functionalitatii aduse produselor. C=a+c.Raspuns corect 17 Dezvoltarea productiei interne.

in mecanismul formarii si satisfacerii cererii. fiabilitate.Raspuns corect 19 Perfectionarea continua a productiei si a tehnologiilor utilizate genereaza cresterea calitatii bunurilor care alcatuiesc oferta care se materializeaza in: diversificarea productiei. D=a+b+c. B=b+c. comerciale. realizat in vederea satisfacerii superioare a cerintelor de consum sau acoperirii unui spectru mai larg de nevoi. Varianta corecta este: A=a+b. innoirea produselor care reprezinta o reflectare a modificarilor profunde care intervin in nevoile consumatorilor. multe dintre servicii fiind legate de sporirea gradului de satisfactie a consumatorilor in ceea ce priveste realizarea actului de cumparare si a sistemului de garantie. care apar pentru prima data pe piata. pe baza valorificarii superioare a materiilor prime si a perfectionarii tehnologiilor de fabricatie. superioare calitativ. Raspuns corect 20 Notiunea de produs nou are in vedere: un bun material ce prezinta elemente constructive. functionale. diferite de cele existente pe piata. utilizare si intretinere a multor bunuri din structura ofertei. prin aparitia produselor noi. . imbunatatirea parametrilor de calitate la produsele existente. cu caracteristici functionale superioare. asigurarea unui proces superior de utilizare a insesi bunurilor din structura ofertei. precum si componente acorporale deosebite.. imbunatatirea modului de acordare a garantiei. ergonomice. imbunatatirea modului de ambalare etc. produse care desi exista pe piata sunt imbunatatite din punct de vedere functional. C=a+c. valente estetice. contribuind la satisfacerea unor necesitati satisfacute si anterior cu alte marfuri similare.

B=b+c. taxele si impozitele. aparitia pe piata a produsului. cresterea cererii de produs nou. D=a+b+c. Raspuns corect 22 Notiunea 'ciclu de viata al unui produs' desemneaza: perioada care cuprinde urmatoarea succesiune: aparitia pe piata a produsului. care corespunde etapei in care produsul a atins limitele de saturatie ale pietei. disparitia de pe piata a produsului datorita inlocuirii acestuia cu alt produs imbunatatit. cresterea cererii si respectiv a ofertei pe piata pentru produsul in cauza. D=a+b+c. Raspuns corect 24 Dintre factorii care actioneaza asupra ofertei de marfuri amintim: evenimentele social – politice. tehnologia procesului de productie. B=b+c. cresterea cererii si respectiv a ofertei pe piata pentru produsul in cauza. aparitia pe piata a produsului. Raspuns corect 23 Dintre factorii care actioneaza asupra ofertei de marfuri amintim: pretul de comercializare al produselor. perioada in cadrul careia bunul respectiv exista pe o anumita piata. cresterea cererii de produs nou.Raspuns corect 21 Fazele parcurse de un bun in timpul de la aparitia sa in cadrul pietei si pana la disparitia de pe piata au urmatoarea succesiune: aparitia pe piata a produsului. Varianta corecta este: A=a+b. respectiv intervalul cuprins intre finalizarea produsului de catre producator si vanzarea sa prin intermediul unui vanzator catre consumatorul final sau intermediar. maturitatea. disparitia de pe piata a produsului datorita inlocuirii acestuia cu alt produs imbunatatit. nivelul si dinamica costului de productie. respectiv intervalul cuprins intre finalizarea produsului de catre producator si vanzarea sa prin intermediul unui vanzator catre consumatorul final sau intermediar. pretul factorilor de productie. maturitatea. perioada in cadrul careia bunul respectiv exista pe o anumita piata. care corespunde etapei in care produsul a atins limitele de saturatie ale pietei. C=a+c. . C=a+c. Varianta corecta este: A=a+b.

costul productiei nu influenteaza oferta decat in sensul cresterii acesteia. astfel: daca costul productiei scade. numarul firmelor care aduc acelasi bun pe piata. B=b+c. Varianta corecta este: A=a+b. sistemul legislativ. daca are loc cresterea costului va determina o scadere a ofertei. C=a+c. introducerea tehnologiei noi. oferta creste. daca pretul scade oferta scade. oferta pentru bunurile respective va creste. Varianta corecta este: A=a+b. previziunea unor scaderi de pret in viitor va determina cresterea ofertei prezente. in sensul ca asteptarea unui pret ridicat in viitor are ca efect reducerea ofertei prezente. D=a+b+c. Raspuns corect 28 Dintre factorii de influenta care actioneaza asupra ofertei. in schimb. Raspuns corect 27 Nivelul si dinamica costului de productie influenteaza direct cantitatea de bunuri produse si oferite pe piata.Raspuns corect 25 Dintre factorii care actioneaza asupra ofertei de marfuri amintim: modificarile de pret ale altor bunuri substituibile sau complementare. daca pretul creste. reducerea costului de productie determinand cresterea cantitatii oferite. pretul nu influenteaza oferta produsa decat in foarte mica masura. C=a+c. astfel ca oferta este influentata in sensul cresterii din punct de vedere cantitativ si calitativ. Raspuns corect 26 Pretul de comercializare a produselor influenteaza direct cantitatea si structura ofertei pe piata. cresterea productivitatii muncii. are ca efect: existenta unui numar din ce in ce mai mare de intreprinzatori. astfel: daca pretul creste oferta creste. D=a+b+c. B=b+c. oferta scade. . daca pretul scade. si implicit.

indeosebi la modificarile preturilor. o modificare de pret atrage dupa sine o modificare egala a cantitatii oferite (Eop=1). sensibilitatea ofertei la variatiile diferitilor factori. C=a+c. D=a+b+c. . B=b+c. utilizarea tehnicilor de productie existente insa utilizarea pe scara larga a materiilor prime si a semifabricatelor de ultima generatie.Raspuns corect 29 In realizarea ofertei de marfuri avansul tehnologic consta in: realizarea unor schimbari care sa duca la scaderea cantitatii de resurse folosite pentru producerea aceleiasi cantitati de bunuri. o modificare a pretului determina o modificare mai redusa a cantitatii oferite. utilizarea descoperirilor stiintifice. Raspuns corect 31 In functie de valoarea coeficientului de elasticitate al ofertei fata de pret. oferta elastica este oferta pentru care: o modificare a pretului determina o modificare mai mare a cantitatii oferite in acelasi sens (Eop>1). De exemplu o crestere de pret cu 10% determina cresterea ofertei cu 8%. rezultand astfel. modificarea ofertei in functie de venitul consumatorilor: daca venitul creste oferta creste. De exemplu o crestere a pretului cu 10% determina cresterea ofertei tot cu 10%. Varianta corecta este: A=a+b. daca venitul scade oferta scade. Raspuns corect 30 Elasticitatea ofertei exprima: modificarea pretului la modificarea ofertei – daca pretul scade oferta creste si daca pretul creste oferta scade. produse complet noi. De exemplu o crestere de pret de 10% determina cresterea ofertei cu 15%. cu mai buna aplicare a tehnologiilor existente si terminand cu reorganizare a muncii.

procedand la stocarea unei parti din productie. De exemplu o crestere de pret cu 10% determina cresterea ofertei cu 8%. o modificare a pretului determina o modificare mai redusa a cantitatii oferite. . o modificare de pret atrage dupa sine o modificare egala a cantitatii oferite (Eop=1).Raspuns corect 32 In functie de valoarea coeficientului de elasticitate al ofertei fata de pret. Raspuns corect 34 In cadrul ofertei de bunuri Paradoxul King. pentru ca doar in acest fel. De exemplu o crestere de pret de 10% determina cresterea ofertei cu 15%. oferta se extinde. de la un anumit nivel de crestere a preturilor. producatorii debitori pot sa-si procure mijloacele banesti pentru achitarea creditelor scadente. producatorii debitori pot sa-si procure mijloacele banesti pentru achitarea creditelor scadente. o modificare a pretului determina o modificare mai redusa a cantitatii oferite. pentru ca doar in acest fel. Raspuns corect 33 In functie de valoarea coeficientului de elasticitate al ofertei fata de pret. de reducerea cantitatii oferite pentru ca intreprinzatorii asteapta conditii si mai favorabile (preturi si mai mari). majorarea in continuare a acestora este insotita. consta in aceea ca: daca preturile produselor agricole scad. De exemplu o crestere a pretului cu 10% determina cresterea ofertei tot cu 10%. o modificare de pret atrage dupa sine o modificare egala a cantitatii oferite (Eop=1). oferta unitar elastica este oferta pentru care: o modificare a pretului determina o modificare mai mare a cantitatii oferite in acelasi sens (Eop>1). oferta inelastica este oferta pentru care: o modificare a pretului determina o modificare mai mare a cantitatii oferite in acelasi sens (Eop>1). oferta se extinde. De exemplu o crestere de pret cu 10% determina cresterea ofertei cu 8%. De exemplu o crestere a pretului cu 10% determina cresterea ofertei tot cu 10%. pe termen scurt. De exemplu o crestere de pret de 10% determina cresterea ofertei cu 15%. daca preturile produselor agricole cresc.

pentru ca doar in acest fel. oferta se extinde. consta in aceea ca: daca preturile produselor agricole scad. pentru ca doar in acest fel. producatorii debitori pot sa-si procure mijloacele banesti pentru achitarea creditelor scadente. . pe termen scurt. daca preturile produselor agricole cresc. majorarea in continuare a acestora este insotita. de la un anumit nivel de crestere a preturilor. de reducerea cantitatii oferite pentru ca intreprinzatorii asteapta conditii si mai favorabile (preturi si mai mari). procedand la stocarea unei parti din productie. producatorii debitori pot sa-si procure mijloacele banesti pentru achitarea creditelor scadente. oferta se extinde.Raspuns corect 35 In cadrul ofertei de bunuri Paradoxul Rugina.