You are on page 1of 106

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII STIINTIFICE

SCOALA POSTLICEALA SANITARA FOCSANI

DOMENIUL/CALIFICAREA PROFESIONALA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST
FORMA DE INVATAMANT: ZI

PROIECT DE CERTIFICARE

COORDONATOR,
Dr.
As.

ABSOLVENT,

FOCSANI
2015

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII STIINTIFICE
SCOALA POSTLICEALA SANITARA FOCSANI

DOMENIUL/CALIFICAREA PROFESIONALA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST
FORMA DE INVATAMANT: ZI

PROIECT DE CERTIFICARE
Ingrijirea pacientei cu sarcina extrauterina

COORDONATOR,
Dr.
As.

ABSOLVENT,

FOCSANI
2015

2

ARGUMENT

Am ales sa efectuez aceasta lucrare deoarece am observat numarul mare de sarcini
extrauterine la femei de varsta fertila si am fost impresionata de dorinta lor de a avea un
copil.
Am ajutat si au prin mica mea contributie la ingrijire, tratament si educatie saniotara.
Prin studierea acestor cazuri am ajuns la o intelegere si cunoastere a fiinbtei umane si
a modului in care se pot initia si intretine relatii interpersonale cooperante bazate pe respect
intre membnrii echipei de ingrijire si cel ingrijit

3

.....................................................................................................................................................39 3................................................................................................7 2...............................................10 2...............6 Administrarea medicamentelor .............................17 3.....................................3 Alimentatia............................................. .....46 5......... II ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ....................................65 5.........44 4.................... CUPRINS CAP..........................................................43 4.........7 2..............12 CAP.....6 Sarcina ovariana..........................................................19 3.................18 3........................................................41 CAP.........1 Definitie:................................................................................................................................................18 3...36 3....5 Sarcina tubara............................................44 4..........................2 Cazul II.6 CAP....................................43 4................................................................................................................................................................................................................................82 4 .......... I GENERALITATI............17 3............................................................................................................4 Fiziologie .........44 4.2 Etiologie:........................1 Ovarele ...................20 3................ V PROCESE DE INGRIJIRE...............................................................................................3 Cazul III ..................................................5 Recoltarea probelor de laborator............................................................................................................................................................................................2 Tubele uterine..................................................................................................46 5...................................2 Ingrijirile generale.................................................3 Variatii anatomice...........................................................1 Asigurarea conditiilor de mediu.....................................................44 4.............................................................1 Cazul I.........................45 CAP...............................4 Supravegherea bolnavelor .............. IV ROLUL ASISTENTEI IN INGRIJIREA PACIENTEI CU SARCINA EXTRAUTERINA..........................7 Sarcina abdominala..................................................................................................................8 Sarcina cervica.................................................................................................................... III SARCINA EXTRAUTERINA......3 Uterul............................................

................102 6.1 Spalatura vaginala........................................................106 5 ...........................................................................................................................................................................................................................................................105 BIBLIOGRAFIE...............3 Perfuzia................................................103 6......102 6..........................2 Sondajul vezical la femeie..............................CAPITOLUL VI FISE TEHNICE..................................................

Cauza sporirii incidentei sarcinii ectopice este data atat de aparitia bolii inflamatorii pelvine induse de Chlamidya Trachomatis. Scopul este de a prezenta valoarea datelor clinice. I GENERALITATI Sarcina extrauterina este urgenta cu cel mai mare risc vital precoce in sarcina. nivelul unor hormoni specifici si variatele tratamente ale sarcinii ectopice. Este de subliniat faptul ca diagnosticul precoce de sarcina ectopica previne instalarea situatiilor care pun viata femeii in pericol si creeaza posibilitatea de conservare a functiei reproductive. ecografia endovaginala. incidenta sarcinii ectopice a atins cota de 19% din totalul de sarcini. fiind posibile implantari tubare de sarcina molara. cat si de prezenta dispozitivului intrauterin aplicat in conditii inadecvate. examenul clinic ginecologic. CAP. cat si dozarea in dinamica a valorii serice a ÃY-HCG. In ciuda frecventei sarcinii ectopice relativ crescute (cca 2% din populatia generala). examinand rolul descoperirilor recente in diagnosticul si tratamentul sarcinii ectopice. 6 . alaturi de dozarea valorii de progesteron. ecografice. diagnosticul de sarcina ectopica in evolutie nu poate fi precizat adesea in momentul primei examinari ginecologice. in ultimii 10 ani. Astfel. Dificultati de diagnostic apar in mod deosebit la varsta adolescentei. Acestor factori li se alatura instalarea sarcinii ectopice ca urmare a esuarii metodelor contraceptive orale cu microprogestative sau tip "after morning pills". Daca diagnosticul de sarcina ectopica rupta este lesne de stabilit. depistarea precoce ramane o provocare pentru medici. Datele publicate in literatura de specialitate din ultima perioada releva cresterea semnificativa a incidentei in lume a localizarii ectopice a sarcinii. Anamneza amanuntita. Acest review cumuleaza datele din literatura actuala. ambele accesibile in prezent ca mijloace de investigatie. permit formularea unui diagnostic precoce de sarcina ectopica.

cicatrici. dupa cum poate lipsi un ovar. Consistenta ovarului la femeia adulta este elastica. Este dispus cu axul mare vertical si i se descriu: doua fete (mediala si laterala). la femeia adulta are o culoare rosiatica ce se accentueaza in timpul menstruatiei. Acestea sunt conduse in tubele uterine. Aspectul ovarului este neted si regulat pana la pubertate. fibroasa. Ovarele sunt glandele sexuale ale femeii si determina caracterele sexuale primare. CAP. Ovarul a fost comparat cu o migdala verde. suprafata sa fiind presarata cu numeroase depresiuni. doua margini (libera si mezovariana).1 Ovarele Sunt cele doua glande sexuale care produc celulele sexuale feminine . Cicatricile rezulta din involutia corpilor galbeni. prin secretia hormonilor sexuali. Forma. De la aceasta epoca capata un aspect neregulat. Numarul ovarelor. doua extremitati (tubarasi uterina). ovarele mai indeplinesc un important rol de glande endocrine. 7 . unele lineare altele neregulate. dar ferma astfel ca el este palpabil la examenul ginecologic. el are forma unui ovoid putin turtit. Dupa menopauza devine albicios cenusiu. Ovarul este albicios la nou nascuta. Ovarele impreuna cu tubele si ligamentele largi sunt numite de clinicieni anexele uterului. II ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ Organele genitale ale femeii indeplinesc functiunea de reproducere si sunt urmatoarele: 2. In ovare se produc ovulele.ovulele. Culoare. roz palid la fetita. In mod normal sunt doua. In afara de acest rol. Dupa menopauza capata o consistenta dura. Pot exista ovare supranumerate. unde se produce fertilizarea.

El este alipit de peretele lateral al excavatiei. prin care ovarul este suspendat de acesta. Raporturi: 1. Dupa menopauza el se atrofiaza progresiv.este un cordon fibro- muscular situat in aripioara posterioara a ligamentului larg.prin pediculul sau vasculo-nervos si prin patru ligamente: ligamentul suspensor. Mijloacele de fixare. 1 cm grosime. Se intinde intre extremitatea uterina a ovarului si unghiul uterului. Greutatea ovarului la femeia adulta este de aproximativ 6-8g. 3 cm latime. Este o formatiune scurta. Ligamentul pleaca din fosa iliaca. .Ligamentul suspensor. La femeia adulta.Ligamentul tubo-ovarian leaga extremitatea tubara a ovarului de infundibilul tubei si asigura contactul dintre aceste doua organe. ligamentul propriu al ovarului. sub bifurcatia arterei iliace comune. apoi cu colonul sigmoidian in stanga. 2. Aceasta fata vine in raport cu ansele ileonului. Ovarul se gaseste in cavumul retrouterin. Dimensiunile ovarului cresc cu varsta pana la maturitate. coboara prin vasele iliace externe si stramtoarea exterioara a pelvisului. devenind de doua sau chiar de trei ori mai mare ca inainte. patrunde in unghiul supero-lateral al ligamentului larg si se fixeaza pe extremitatea tubara a ovarului si pe mezovarium. ligamentul tuboovarian si mezovarianul. Ovarul e suspendat de ligamentul larg. prin care vasele si nervii abordeaza ovarul. El e fixat . Fata mediala e acoperita de tuba uterina si mezosalpinge.Mezovarul este o plica a foitei posterioare a ligamentului larg. Marginea mezovariana este legata prin mezovar de foita posterioara a ligamentului larg. are aproximativ urmatoarele dimensiuni: 4 cm lungime. Pe aici elementele vasculo-nervoase abordeaza ovarul . In perioada preovulatorie. ovarul care va elimina ovulul isi mareste volumul. Fata laterala priveste spre peretele excavatiei pelviene si raspunde fosei ovariene. Este format tot din fibre conjuctive si musculare netede. . cu cecul si apendicele vermiform in dreapta.relativ . Situatie. 3. 8 . . adica in compartimentul cavitatii pelviene aflat inapoia ligamentelor largi.pe aceasta margine se gaseste deci hilul ovarului.Ligamentul propriu al ovarului numit si ligamentul utero-ovarian . .

5. Stroma corticalei contine foliculii ovarieni in diferite faze de evolutie.Epiteliul este simplu. care au aspectul unor corpusculi sferoidali plini. extrem de bogat in celule. asemanatori insa ceva mai tari decat cei primordiali. Pe sectiune ovarul apare constituit in felul urmator: la suprafata este acoperit de un epiteliu. 6. . In cavitatea foliculara se va organiza o noua structura numita corpul galben.Sustanta medulara are o culoare rosiatica si e caracterizata printr-o structura intens vascularizata. Extremitatea uterina sau inferioara e mai ascutita. Structura ovarului Ovarele sunt organele principale ale aparatului genital feminin. pe ea se prinde ligamentul propriu al ovarului. de aici se continua cu mezoteliul mezovarului. Functia endocrina a ovarului se instaleaza la pubertate si dureaza pana la climacteriu. . Dezvoltarea si maturarea foliculilor ovarieni cuprinde o serie de transformari succesive pe care le sufera ovogoniile (celulele sexuale) si celulele foliculare (celule stelite). unele cu caractere embrionare si care are semnificatia de stroma. cubic sau turtit si se opreste brusc la nivelul hilului. Marginea libera sau posterioara vine in raport cu ansele intestinului subtire. pana la eliminarea unui ovul prin fenomenul ovulatiei. evolutia folicului ovarian este incheiata. Aceasta functie se desfasoara sub dependenta hormonilor gonadotropi antehipofizari (FSH. Dupa ovulatie. si sunt organe pereche. Urmeaza o lunga gama de forme evolutive: foliculii primari. Este formata din tesut conjunctiv lax si fibre musculare netede provenite din parametru. Extremitatea tubara sau superioara e rotunjita si da insertie ligamentelor suspensor al ovarului si tuboovarian. Cea mai mare parte a corticalei este formata dintr-un tesut conjunctiv. Forma initiala o constituie foliculii primordiali.Substanta corticala are o culoare galbena-cenusie si contine foliculii ovarieni in diferite faze de evolutie sau involutie. Sub aceste invelisuri se gasesc cele doua zone caracteristice ale ovarului: una centrala. medulara si alta periferica. foliculii secundari plini si care devin apoi cavitari si foliculii tertiari maturi de Graaf. corticala. 4. 9 . . sub care se gaseste un invelis conjuctiv.

1. Ovarul mai secreta in mod continuu si cantitati mici de hormoni androgeni. ea prezinta 4 segmente: infundibilul. Forma . 10 . impiedicand ovulatia. 2. 4) cantitatile mari de progesteron inhiba producerea LH-ului antehipofizar. Infundibilul compus dintr-un pachet de 10-15 ciucuri sau fimbrii care masoara in medie 10-15 mm. Ea ofera apoi conditii favorabile pentru efectuarea primelor diviziuni ale zigotului si migrarea acestuia spre cavitatea uterina.LH. In treimea sa laterala se petrece fecundatia. Progesteronul este secretat de corpul galben. Tuba are o lungime de 10-12 cm. Hormonii secretati de ovar sunt estrogenii si progesteronul. portiunea ampulara. controlati prin factorii eliberatori hipotalamici. necesari pentru echilibrul hormonal.portiunile tubei. apoi in vehicularea acestuia si a spermiilor. Estrogenii sunt elaborati de tunica interna a tecii foliculilor. istmul si portiunea uterina. 2) pregateste mucoasa uterina pentru nidarea oului si are rol important in mentinerea sarcinii. Progesteronul are urmatoarele actiuni: 1) regleaza ciclul menstrual. Tubele au un rol important in captarea ovulului.2 Tubele uterine Tubele sau trompele uterine sunt doua conducte musculo-membraboase care se intind de la coarnele uterine pana la ovare. sau ICSH si LTH). 3) determina modificari ciclice ale epiteliului vaginal.

Acest epiteliu e constituit din celule ciliate si celule secretorii. Masoara 7-9 cm si reprezinta aproape doua treimi din lungimea totala a tubei. Portiunea uterina strabate peretele uterului. coboara in bazin in ligamentul suspensor al ovarului si patrunde in ligamentul larg. 4. el se largeste pana la 5 mm la nivelul ampulei. Vascularizatia si inervatia ovarului si a tubei uterine Artera primara a ovarului este artera ovariana. Inveleste suprafata exterioara a tubei inclusiv a infundibilului. Mijloace de fixare. intre ligamentul rotund si ligamentul propriu al ovarului. Conformatie interioara. care impreuna cu lichidul absorbit din cavitatea peritoneala. 1)Artera ovariana ia nastere din aorta abdominala. musculara si mucoasa. Situatie. Este scurta (1 cm) si ingusta (1 mm). Tubele uterine sunt in continuare cu uterul. tuba e strabatuta de un canal ingust de 1-2 mm in portiunea uterina. longitudinala. interioara. Pe sectiune transversala se deosebesc trei paturi musculare: exterioara. formeaza secretia sau lichidul tubar care serveste la nutritia zigotului si a blastocistului. Aici se imparte in doua ramuri: tubara si ovariana. iar a tubei artera uterina. La interior.provine din ligamentul larg. Masoara 3-4 cm lungime si are 3-4 mm diametru. 2. 11 . longitudinala. mijlocie. Portiunea ampulara sau ampula tubei e segmentul cel mai lung al ei. a) Tunica seroasa . Celulele secretorii elaboreaza un produs de aspect mucos. Istmul patrunde in cornul uterului. c) Tunica mucoasa e formata din lamina proprie (corion) si dintr-un epiteliu unistratificat cilindric. Ele sunt situate in marginea superioara a ligamentelor largi in mezosalpinge. 3. O teaca de tesut conjunctiv o separa de peretele uterin. In realitate cele trei paturi se continua intre ele realizand un sistem unitar. Tuba e mai fixa in portiunea mediala decat in portiunea laterala. circulara. Situatia lor depinde deci de cea a uterului si a ligamentelor largi. Structura Peretele tubei este format din trei tunici: seroasa. b) Tunica musculara este formata dintr-un sistem spiralat de fibre musculare netede.

b) Corpul uterului are un aspect conoid. 2)Artera uterina este o ramura a arterei iliace interne. Fata intestinala sau fata posterioara este mult mai bombata decat cea vezicala. 2. pentru ovar. Forma. fundul. mai voluminoasa. Colul uterin are forma cilindrica. a) Istmul uterului este reprezentat printr-un sant semicircular. in care se dezvolta oul. numita corp. In medulara ovarului s-au descris celule nervoase care ar alcatui un ganglion difuz simpatic. caruia ii descriem: doua fete. motorii. cavitar. La nivelul unghiului uterului se divide si ea in doua ramuri terminale: tubara si ovariana. pe ea se gaseste uneori o creasta verticala. Extremitatea superioara a vaginei se insera pe col. Nervii tubei provin din plexul ovarian si din plexul uterin. pentru fasciculele musculare. In partea sa mijlocie.3 Uterul Uterul este un organ musculos. si doua unghiuri tubare. La 12 . il imparte pe acesta in doua parti: portiunea supravaginala este aproape cilindrica. pentru vasele sanguine. pentru foliculi. senzitive. la sfarsitul sarcinii el expulzeaza fatul si anexele lui. dreapta si stange sunt usor concave la nupilare si convexe la multipare. Nervii sunt de natura organo-vegetativa. Venele urmeaza in general dispozitia arterelor. Uterul are forma unui trunchi de con turtit in sens antero-posterior. Unghiurile sau coarnele uterine se continua cu tubele. avand baza orientata in sus si varful trunchiat in jos. Este un organ median nepereche. ei urmeaza traiectul vaselor. usor bombat la mijloc. doua margini. Fata vezicala sau fata anterioara este plana sau usor bombata. Fundul este rectiliniu la fetite si la adolescente.insertia vaginei pe colul uterin. La nivelul ovarului firisoarele terminale sunt: vasomotorii. vizibil numai pe fata anterioara si pe fetele laterale. convex bombat in sus la femeia adulta. Marginile. uterul prezinta o ingustare aproape circulara numita istm. portiunea vaginala are forma tronconica. care-l imparte in doua portiuni: una superioara. turtit antero-posterior. si alta inferioara numita col. provin in cea mai mare parte din plexul ovarian si in cea mai mica masura din plexul uterin.

il sprijinesc de jos in sus. Peritoneul acopera cea mai mare parte a uterului. deindata ce factorii care au intervenit in deplasarea lui si-au incetat actiunea. inaintea rectului. unite prin doua comisuri laterale. care de pe marginile lui laterale se continua cu ligamente largi. La multipare colul devine tot mai voluminos. el revine mereu la situatia lui obisnuita. Ostiul uterin numit orificiul extern al colului are forme diferite la vagine. latimea la nivelul fundului. dar elastica.il suspenda pe peretii excavatiei pelviene . La multipare aceste dimensiuni cresc cu aproximativ 1 cm: lungimea de 7 cm. nulipara sunt urmatoarele: lungimea de 6 cm. Statica si mijloacele de fixare Uterul are o mobilitate destul de mare. La virgine are un aspect rotunjit. pe care nu o depaseste decat in sarcina sau in unele procese tumorale. normala.si mijloace de sustinere . grosimea de 3 cm. Mijloacele de suspensie sunt: peritoneul cu ligamentele largi si ligamentele rotunde. punctiform de forma unei depresiuni transversale. iar la palpare prezinta o consistenta ferma dar elastica. Acest echilibru dinamic al uterului este asigurat printr-o serie de mijloace: mijloace de suspensie .virgine si la nulipare colul uterin este mai subtire. usor de perceput la examenul ginecologic. fundul sau se afla sub planul stramtorii superioare a pelvisului. are suprafata neteda si regulata. Corpul uterin este acoperit de peritoneu. care imparte colul in doua buze. Consistenta uterului este ferma. grosimea de 2 cm. Plecat de pe fata posterioara a vezicii. deasupra vaginei. pe fata interioara a corpului uterin. de 4 cm. Situatia si directia uterului Uterul se gaseste situat in centrul cavitatii pelviene: inapoia vezicii urinare. cilindric. nulipare sau multipare. latimea de 5 cm. La multipare ostiul uterin apare ca o despicatura transversala lata de 10-15 mm. Greutatea uterului este in medie de 50-70 gr. se reflecta la nivelul istmului. lata de 4-6 mm. formand excavatia 13 . Dimensiunile uterului la femeia adulta. una anterioara si alta posterioara. iar suprafata e neregulata. fiind mai usor la nulipare (50-60 gr) decat la multipare (60-70 gr).

intinse intre marginile uterului si peretii laterali ai excavatiei pelviene. Tunica seroasa sau perimetrul. In continuare. Cavitatea uterului este divizata printr-o strabgulare situata la nivelul istmului in doua compartimente: cavitatea corpului si canalul cervical. una anterioara.vezicouterina. Toate trei marginile sunt convexe spre interiorul cavitatii lanulipare si convexe spre exterior la multipare. fata posterioara a portiunii supravaginale a colului si coboara pe peretele posterior al vaginei. alta posterioara. formand o adanca depresiune. Conformatia interioara In interiorul uterului se gaseste o cavitate turtita in sens antero-posterior. La acest nivel se reflecta din nou si trece pe fata anterioara a ampulei rectale.anterior si posterior . care pleaca de la unghiul tubar al uterului. incruciseaza vasele iliace externe si patrunde in canalul inghinal. fata intestinala a corpului. Structura uterului Peretele uterului este format din trei tunici: seroasa. care continua fiecare peritoneul fetei corespunzatoare uterului. una e superioara si doua laterale. numita excavatia rectouterina sau fundul de sac Douglas. Canalul cervical e limitat de doi pereti . Canalul cervical sau canalul colului are aspect fuziform. este formata de foita peritoneala care imbraca uterul. punctul cel mai decliv al cavitatii peritoneale. care ocupa atat corpul cat si colul uterin. inveleste fundul uterului. Cavitatea uterina este cuprinsa intre doi pereti . Dintre cele trei margini. Fiecare ligament larg este format din doua foite peritoneale. musculara si mucoasa. netezi. Ligamentele largi sunt doua cute peritoneale de forma patrulatera.unul anterior si altul posterior. iese din el prin orificiul subcutat si se termina in tesutul grasos al muntelui pubelui si al labiilor mari. Invelitoarea peritoneala este dublata pe fata ei rotunda de o patura subtire de tesut conjunctiv 14 . Extremitatile sunt reprezentate prin cele doua orificii ale acestui canal: orificiul intern conduce in cavitatea uterina. Ligamentul rotund este un cordon conjunctivo-muscular pereche. orificiul extern se deschide in vagina. Fiecare perete prezinta o plica mediana pe care se implanteaza de-o parte si de alta o serie de plice oblice.plani. Cavitatea uterina pe sectiune frontala prin uter are forma triunghiulara. aplicati unul pe celalalt. strabate ligamentul larg. cu baza spre fundul organului si varful spre canalul cervical.

El protejeaza cavitatea uterina impotriva infectiilor ascendente din vagina si faciliteaza ascensiunea spermatozoizilor spre aceasta cavitate. Tunica mucoasa sau endometrul. in mica masura participa si artera ovariana si artera ligamentului rotund. format din celule ramificate. care ocupa canalul cervical si proemina prin orificiul uterin sub forma unui "dop mucos" sau glera cervicala. Irigatia arteriala a uterului este asigurata in primul rand de catre artera uterina. Epiteliul este simplu. Mucoasa cavitatii uterine este neteda.. Mucoasa canalului cervical este slab dependenta hormonal. cu numeroase celule mucipare. fara interpunerea unei submucoase. Mucoasa canalului cervical este incretita si rezistenta. adera strans la miometru. Mucoasa istmului are aceleasi caractere histologice cu cea a corpului. usor alcalin.stratul subseros. Vascularizatia si inervatia uterului Arterele. Glandele colului secreta un mucus gros. dar in acelasi timp solidarizate intre ele prin tesut conjunctiv. 15 . are o culoare roz-rosiatica. contine si numeroase vase sanguine. e foarte aderenta la miometru si friabila. Este format din manunchiuri de fibre musculare netede separate.

Limfaticele colului sunt anastomozate cu cele ale portiunii superioare a vaginei. . musculara si seroasa. in sus prin venele tubei si ale ovarului in vena ovariana. Limfaticele provin din trei retele: mucoasa. Din plexurile uterine sangele este condus pe doua cai: in jos spre venele uterine care se varsa in iliaca interna. intre segmentele VI-XII. Caile aferente sau senzitive ale uterului formeaza doua cai: . iar in stanga in renala. Limfaticele corpului se aduna aproape toate inspre unghiurile uterului.calea accesorie foloseste nervii splanhnici pelvieni si prin nervii sacrati ajunge in segmentele II-IV sacrate.calea principala cuprinde fibre senzitive care pornesc la nivelul corpului uterin. Aici iau nastere cateva vase limfatice care se unesc cu cele ale ovarului si ale tibei. simpatica si parasimpatica. Inervatia uterului este de natura organo-vegetativa. Caile aferente sau motoare. Originea fibrelor simpatice se gaseste in cornul lateral al maduvei toracale. Venele pleaca din toate tunicile uterului si se aduna mai intai in niste canale speciale. care se deschide in dreapta in cava inferioara. situate in stratul plexiform al miometrului. 16 .

CAP. . triple. ovarul. cervicoistmica. in 6. . ovariana. factorii legati de patologia diversa locala pelvigenitala. 17 . . Ca raritati. pot fi de asemenea simultane cu o sarcina intrauterina sau pot fi ectopice multiple (gemelare. In afara acestora mai sunt posibile unele localizari mixte: tubo-ovariana. fiind statisticile din diverse puncte ale globului. in alt loc decat in cavitatea uterina. 2. geografici si climaterici (al caror determinism este corelat cu genotipul).). factorii legati de antecedentele obstetricale si ginecologice mai incarcate (in 20% din cazuri survine dupa o sarcina patologica terminata cu avort spontan. semnificative in acest sens. 4. mai mult sau mai putini incriminati ca obstacole morfofunctionale extrinseci sau intrinseci la nivelul oviductului. temporara sau exceptional pana la termen. frecventa mai mare in drepta (2/3 decat in stanga). cavitatea abdominala. factorii predominant ecologici. chiar si in afara acestora.7% este recidivanta. Pe baza observatiilor anatomo-clinice s-ar putea afirma ca zigotul se poate grefa si evolua pe oricare din segmentele cailor genitale (cu exceptia unora). tuba (oricare din portiunile sale – este localizarea cea mai frecventa). infundibulara). Evolutia pana la termen este foarte rara si posibila numai in anumite localizari topografice (abdominala. localizarile ectopice.1 Definitie: Prin sarcina extrauterina sau ectopica se intelege grefarea si evolutia oului. canalul cervical. Frecventa varia in functie de factori multipli intre care mai reprezentativi sunt: . fiind precedata de o alta sarcina ectopica). etc. III SARCINA EXTRAUTERINA 3. 3. localizarile ectopice intalnite interesand: 1. tubo- abdominala.

functionali. marea majoritate a autorilor semnaland corelatii ectopice. Factorii etiologici actioneaza izolat sau asociat putand determina: a) in cadrul patologiei de fecundatie: . produsul de conceptie. tubara. este marcata si constanta. implantatia si concomitent dezvoltarea oului. realizarea tardiva.3 Variatii anatomice Clasic se descriu localizarile extrauterine: abdominala.2 Etiologie: In evolutia interrelatiilor biologice complexe dintre gameti. ou – cavitate uterina. viteza si progresiunea migratiei. ovar. etc. pe de alta parte. Predominanta lor in localizarile ectopice. regiunea cervico-istmica. in consecinta realizarea simbiozei biologice absolut necesara si totodata optima topografic. pe deoparte si anumite segmente ale aparatului de reproducere (gonade. . oriunde. in general. 3. imunologici. intramurala si cervicala. intervin o serie de obstacole organice sau functionale de etilogie. realizarea acesteia este foarte precoce prin tulburari de maturatie a ovulului. . Initial toate sarcinile sunt salpingiene. polimorfa. ovariana. Aceste obstacole intereseaza sediul si mecanismul fecundatiei. perturbari ale mecanismului ovulatiei. 3. 18 . biochimici. cavitatea uterina. cavitate abdominala – peritoneul avand aceiasi origine embrionara cu endometrul. oviducte). determinand evolutia uneia din sarcinile ectopice amintite. trompa contro-laterala) inainte de a ajunge la destinatia sa biologic si genetic prestabilita. in mod normal fecundatia se realizeaza in treimea externa a tubei. Cand apar perturbari ale migratiei oul se va implanta in alte zone (tuba. regiunea cervicala. etc. perturbarile din desfasurarea migratiei pot fi declansate de factori organici. migratia zigotului spre cavitatea uterina facandu-se ulterior in cateva zile. traiectul. care in mod normal se stabilesc. in toate situatiile de localizare ectopica fiind perturbata. pe traiectul oviductului sau in alte zone de vecinatate b) in cadrul patologiei de migratie: .

nidatia oului la jonctiunea dintre cavitatea uterina si traiectul interstitial al trompei. oul format migreaza spre cavitatea uterina unde ajunge in 5-6 zile. . Durfee (1977) imparte localizarile ectopice in mai multe categorii: 1. . cornuala . abdomino-ovariana. ampulara (cea mai frecventa) si interstitiala. . 3. intrafoliculara. in spatiul vezico-vaginal si pe colul restant. 7. 5. .in cornul uterului malformat. timp in care trece de la stadiul de 8 blastomere la cel de blastocist. 2. angulara . 6. 4. Dupa o perioada de 2-3 zile de pauza. sarcina fiind initial extrauterina. in saculatia uterina. . Sarcina extrauterina dupa histerectomie subtotala sau totala (foarte rara): tubara. Abdominala: . Cervicala. Uterina: . Tubara: -istmica. Ca urmare a activitatii kinetice a trompei. in diverticulu uterin. ampulara. . are loc nidatia ca urmare a actiunii fagocitare si proteolitice a 19 . Localizarea tubara poate fi pavilionara. Sarcina concomitenta intra si extra uterina. interstitiala si bilaterala. .4 Fiziologie In conditii normale ovului omolateral este fecundat in treimea externa a trompei. intramurala. pavilionara. . primara. in cornul rudimentar. Intraligamentara. . Ovariana: . secundara. 8. extrafoliculara. 3. tubo-ovariana.

5. sau la limita dintre acestea.6 %.8 %.5 – 9. istmica 10. lumenul trompei sa fie liber. .anomali morfologice ale oviductelor (aproximativ 70% din cazuri). .trofoblastului. cele mai frecvente fiind cele de origine materna (organice sau functionale): a) Organice: .7 – 1. . 20 . trebuie indeplinite cateva conditii fiziologice (P.4 %. 3. ampulara 51. congenitale: rezulta din diversele perturbari ale dezvoltarii embrilogice cum ar fi: incompleta coalescenta a canalelor Müller.7 %. echilibrul endocrin si neuropsihic de care depinde kinetica tubara sa fie in limite fiziologice. mucoasa tubara sa fie sanatoasa si echipata cu cili vibratili. accesorii cu formarea unor diverticuli in peretele tubei. istointerstitiala 0. vestigii la nivelul trompei si pavilionului sub forma unor organite.4 – 70%. kinetica tubara sa fie normala.5 %). congenitale sau dobandite. Sarbu): . pavilionara 6. . 3.2 – 19.30 – 1. .1 Etiopatogenie: Obstacolele implicate in determinismul ei perturba fecundatia si mai ales migratia oului. Pentru ca migratia oului sa se desfasoare normal. oul putandu-se grefa pe oricare din segmentele anatomice ale trompei. oul sa fie de dimensiuni normale.5 Sarcina tubara Este localizarea ectopica cea mai frecventa (96. . . interstitiala 0. ampulo-pavilionara 16. . 1. realizandu-se unele varietati topografice mixte.3 %.3 – 23. Dupa diverse statistici distributia segmentara ar fi urmatoarea: .7 – 98. .

Din acest punct de vedere se disting 4 etape esentiale in evolutia sarcinii tubare: . . Diagnosticul de prezumtie poate fi deseori sugerat de o anamneza corect luata. incompleta dezvoltare morfofunctionala a oviductelor. trompa nu se poate adapta functiei gestative.tulburari de dinamica tubara (hiperkinezie. Chiar daca anumite particularitati sunt date de segmentul anatomic in care s-a grefat oul. . inflamatii pelvigenitale. endometrioza coarnelor uterine.bride. avortul tubar cu variantele sale. . diskinezie. aderente extrinseci postoperatorii.5. Astfel pricipalele forme clinice evolutive de sarcina tubara sunt reprezentate de: a) Sarcina tubara in evolutie. chiuretaje repetate. hipokinezie). tulburari ale motilitatii oiliare. studierea sarcinii tubare.tratamente chirurgicale si medicale de combatere a sterilitatii. infectii anexiale cum ar fi tuberculoza. sterilitatea si tratamente urmate pentru combaterea acesteia). asa numitele trompe infantile. b) Functionale . ruptura tubara cu hemiperitoneu si sindrom abdominal acut. . . orientata in special spre antecedentele obstetrico-ginecologice si chirurgicale ale femeii (sarcini ectopice. bine tintita. in general. in ansamblu nu se poate realiza fara a lua in consideratie posibilitatile anatomo-clinice spre care aceasta poate evolua. dobandite: tumori extra si intratubare. fibromul angular.procese inflamatorii predominant tubare. sarcina tubara in evolutie. avorturi.2. situatie mai frecventa la femeile cu salpingectomie in antecedente. simptomatologia va prezenta anumite particularitati. exista cazuri de sarina tubara cu corp galben pe ovarul contro-lateral care arata ca exista un chimiotactism. 3.2 Forme clinice evolutive: In functie de momentul evolutiv. alaturi de care lichidul de ascita fiziologica ce caracterizeaza perioada de ponta ovulara. sarcina tubara oprita in evolutie. . Homeostazia hormonala in sarcina se va manifesta mai mult la nivel uterin decat tubar (uterul 21 . modificari calitative si cantitative ale fluxului lichidian din peritoneu spre pavilionul trompei. ar favoriza migratia ovulului prin pelvis.

cu posibilitati limitate din acest punct de vedere. debuteaza si predomina nocturn. declansindu-se accese paroxistice de tip colicativ. intens proliferata si insuficient vascularizata. . Caracteristicile durerii: . Trei aspecte sunt mai frecvent intalnite: . cefalee). 22 . . erodarii si eliminarii consecutive de la locul implantarii sau din caduca uterina. pe un fond aproape continuu. Alteori durerea apare in zona opusa localizarii sarcinii – durere incrucisata . mod de aparitie – de obicei apare brusc.e fiind mai putin intense insa. Uneori se insoteste de iradieri regionale sau la distanta. cat si calitativ modificat – sange negricios fata de o menstra obisnuit. decat in sarcina intrauterina). sangerare chiar la data menstrei (menstra poate apare cantitativ redusa. varsaturi matinale. Caracter – este o durere surda.creste in volum. proprii starii de gestatie. tulburari de ritm menstrual (sanerari mici. unilateral cel mai frecvent. rareori bilateral. Semne functionale: . dispare rapid si se repeta adeseori. localizarea – in peste 90% din cazuri are sediul in abdomenul inferior. anomali ale ciclului menstrual sunt prezente datorita functionalitatii corpului galben gestativ. aceste tulburari se datoresc dezechilibrelor neurohormonale generale. consistenta sa diminua. Ea se datoreste dezvoltarii oului intr-un spatiu insuficient adaptat cresterii accelerate. transformarilor deciduiforme ale mucoasei receptoare specifice oricarei sarcini. semnele generale de sarcina sunt inconstante si apar sub forma tulburarilor digestive si neurovegetative discrete (greturi. incetand dupa scurt timp sau prelungindu-se) . amenoreea 80% din cazuri. mucoasa se transforma in caduca. mai mult sau mai putin manifestate clinic. . cu sange negricios care apar inaintea datei presupuse a menstrei. normala). destul de rar in sarcina tubara in evolutie. Durerea este un semn important si constant. fenomenel. cu distensia exagerata a unui organ cavitar.

. mai mult sau mai putin delimitabila. poate fi separata de uter. prin manevra combinata palpeul abdominal. variabile ca durata. alteori alterneaza cele doua aspecte o febra. este de onsistenta diminuata. tuseul vaginal. frecvent fiind prezenta sub forma unei starii subfebrile prelungite Semne obiective: . examinarea lor ete destul de dificila. uneori poate constata prezenta unei sensibilitati in fosa iliaca corespunzatoare . fiind prezente ca semn functional nu numai in sarcinile ectopice oprite in evolutie sau rupte ci si in unele forme evolutive: o sunt neregulate. ciocolatie. macroscopic tuba apare violacee. fiind usor marit de volum. . ramolit. corpul uterin are aspect de sarcina. palparea abdominala. uneori sangele este rosu sau roz. pentru ca pot apare dupa amenoree sau asociate tulburarilor de ciclu o durata – ritm pot apare zilnic su la 2-3 zile. uscat . in general metroragiile au culoare mai inchisa. . negricioasa.ajoritate a cazurilor constatandu-se existenta unei tumori de dimensiuni variabile cu localizare latero-uterina sau retro-uterina. inspectia de cele mai multe ori nesemnificativa in fata unei sarcini tubare in evolutie . zonele anexiale. impastata si asa evolueaza in tot cursul sarcinii. metroragii: neregulate. are valoare de multe ori fiindca singurul care poate decela semnele de sarcina si mai ales prezenta tumorii. debitul este neregulat. de obicei redus o aspect. Ele provin in primul rand din transformarea deciduiforma a mucoasei uterine. uneori globulus de consistenta diminuata. 23 . care poate face corp comun cu uterul. Anatomopatologic: . uneori depasind durata unei menstre obisnuite o cantitate . in marea . nesemnificativa. poate prolaba in Douglas. colul uterin prezinta modificari discrete de sarcina aparand catifelat. bruna. destinsa ca o formatiune ovoidala de dimensiuni variabile.

format din peritoneu si musculatura subtire. transpiratii si extremitati reci.durerea.. angiectazic si congestiv. fundul de sac vaginal posterior este foarte dureros. cu efractia marginii libere a trompei. balonat. Ca mecanism vilozitatile coriale negasind caduca adecvata pentru implantarea oului. uneori aparnd coloratia cianotica a ombilicului (semnul lui CULIEN). anietate. uneori timpanism periombilical. spongios.5. mictiuni imperioase.se instaleaza in scurt timp simptomatologia sindromului de anemie prin hemoragie interna.inspectia constata paloarea tegumentelor si a mucoaselor. .palparea abdomenului pus in evident de un abdomen destins. patrund in profunzimea peretelui tubar. cu o patura celulara discontinua.tuseul vaginal. pe o senctiune transversala vor apare trei straturi (extern. dispnee. . „tipatul Douglas-ului”): o palparea uterului da o senzatie de plutire a acestuia in pelvis (semnul MONDOR). duirerea iradiaza in umar (semnul lui LAFFONT). 3. foarte violenta. palpitatii. . subacut. microscopic. bombat (durerea se manifesta si la femeia in stare lipotimica sau in narcoza. destinsa.percutia poate provoca durere (semnul lui STIHR) si constata matitate in ambele flancuri. este insotita adeseori de lipotimie datorita iritatieifilatelor nervoase diafragmatice de catre sangele revarsat in cavitatea abdominala. b) Ruptura tubei cu hemniperitoneu este forma cea mai grava. lipotimii. Ruptura se produce la nivelul zonei corespunzatoare insertiei placentare.3 Tabloul clinic Semne functionale: . sau lizereul cianotic perioral (semnul lui MARIUS GEORGESCU). sau torpid. dilacerata de implantatia oului mijlociu. cu vertij. meteorizat. realizand hemoragii cu hematocel sau inundatie peritonela. 24 . putand imbraca un tablou clinic acut. Semne obiective: . sensibilitatea este difuza si mai accentuata la etajul inferior unde apare o usoara aparare musculara . o la presiune fundul de sac anterior poate fi dureros dand o durere vie vezicala („strigatul” vezical sau semnul luiODY).

starile lipotimice nu sunt constante. mai inchis. consecutiv iritatiei peritoneale. o organele genitale interne nu se pot contura uneori din pricina rezistentei peretelui abdominal. in avortul tubar apar unele simptome caracteristice. surda. .5 Avortul tubar Fata de semnele amintite anterior. traduc o hemoragie in cavitatea abdominala. tabloul clinic ia un caracter progresiv. .4 Tabloul subacut sau torpid Se instaleaza cand hemoragia se produce mai lent si progresiv. punctia Douglasu-lui. ci microcheaguri. lacat. 3. .5. nu se coaguleaza) 3. durerea devine mai intensa. Sangele colectat se va elimina prin ambele orificii tubare impreuna cu embrionul. cu rasunet diferit asupra starii generale a femeii. alteori semnele se amendeaza treptat. cand apar. . este totdeauna continua. cu moartea consecutiva a acestuia asemanator avortului spontan uterin. este pozitiva (sangele care se extrage este lichid. Au intesitate variabila de la mici stari vertiginoase la sincope. Initial sangele se va colecta in trompa. pe care o destinde treptat sub presiune. 25 . uneori sincopata. Semne functionale . generate de erodarea continua a peretilor tubari cu declansarea hemoragiilor locale si sufuziunilor sanguine periovulare care vor decola oul. colicativa. cu sange lichid. Avortul tubar poate lua diverse variante. deseori. rosu-viu. de inundatie peritoneala. deosebite ca simptomatologie si evolutie ulterioara. debutul fiind mai putin brutal. in aceste situatii pozitia Douglasu-lui este pozitiva.5. stari lipotimice supraadaugate unui sindrom abdominal dureros. . dintre care unele vor lipsi. nu se mai produc hemoragii si sangele revarsat se resoarbe treptat ramanand o colectie in Dougla. sindromul abdominal pote mima un sindrom pseudoapendicular pseudoocluziv. Clinic se manifesta polimorf prin: . prin puseuri hemoragice repetate.

Rar evolueaza spre ruptura tubara. cat si cele obiective.5. Singurul semn mai constant hemoragia. Sarcina ectopica ampulara si ampulopavilionara Sarcina ampulara este localizarea cea mai frecventa (51-70%) din totalul sarcinilor ectopice. iritatia peritonela lipsesc cel mai adesea cu desavarsire. O valoare mai. Este destul de frecventa. este de obicei redusa si intermitenta.4 %). Durerea. fara sa putem culege informatii valabile nici din explorarile paraclinioce. Sarcina istmica. cu sange negru. Oul se grefeaza in portinea stramta. Este o localizare ceva mai mare cu evolutie spre avort tubar. evoluand chiar in trimestrele II sau III. cu cat oprirea sa in evolutie s-a facut mai de timpuriu.7 Varietati topografice de sarcina tubara I. insa sangele acumulat intre ou si tuba va duce la decolarea acestuia cu aparitia avortului tubar si a variantelor sale.7%. Incidenta ei este de 6. Sarcina tubara din aceste doua trimestre este gravata de obicei de malformatii grave incat. Sarcina ectopica pavilionara (infundibulara). o aduce examenul histologic care poate pune in evidenta transformarea deciduala a endometrului sau atipii ARIAS-STELLA. Lumenul mai larg. adeseori pot lipsi. mai putin elastica atrompei. Dilacerarea trofoblastului. poate evolua rareori pana la trimestrele II sau III.5. nu este de sfatuit sa se urmareasca evolutia pana la termen.6 Sarcina tubara oprita in evolutie O atentie deosebita trebuie acordata sarcinii tubare oprite in evolutie care pune probleme de diagnostic. chiar daca se citeaza in literatura cazuri care au evoluat cu feti normali. cat si distensia exagerata pot duce uneori la ruptura. urmsnd dupa varietatea ampulara dar spre deosebire de aceasta evolutia ei se termina precoce (nu depaseste niciodata 6 saptamani de sarcina) si cu un tablou clinic mai grav. Asemanator unei sarcini abdominale. cu atat mai grele. tumora latero-uterina. peretele muscular mai elastic fac posibila o distensie mai mare.5- 9. dar totusi limitata. De cele mai multe ori. 26 . Frecvent ea se termina in lunile a 2-a si a 3-a de sarcina cu avort tubar.2-19. 3. sarcina ampulara si sarcina ampulopavilionara poate depasi uneori trimestrul I. II. atat semnele subiective. Cea ampulopavilionara este ceva mai rara 16. 3. importnta de diagnostic in aceasta situatie. In aceste cazuri. III.

in cavitatea abdominala adesea insotita de anemie acuta si stare de soc. emergenta anexei respective ramanand in sus si in afara. mai bine dezvoltat si oarecum simetric. Sarcina intraligamentara Este o forma foarte rara si grava de sarcina ectopica. unilaterala. Trompa atramta. rigida se destinde peste limitele sale de elasticitate.diagnosticul diferential se face cu sarcina angulara. mul mai frecvent determinand ruptura cornului uterin. care mai rar evolueaza spre avort tubar sau uterin. rectilinie. accentuata a fundului uterin. Ca dispozitie topografica si evolutie ea poate avea trei variante: a) Localizarea monosegmentara. b) localizari mixte 1. De multe ori o ruptura tubara poate surveni la marginea aderenta atrompei formand un hematom intraligamentar 27 . spre cavitatea uterina – sarcina tubo-uterina Examenul genital in aceasta varietate topografica rara de sarcina ectopica poate decela: . iar prezenta ligamentului rotund inauntrul tumorii este un semn descris de RUUF.formatiunea sau cornul uterin are o consistenta ferma si cu ocazia examinarilor repetate devine tot mai asimetrica si dureroasa la palpare. Sarcina ectopica interstitiala. A const in grefarea si evoluti oului in portiunea interstitiala a trompei. lateral de tumora si asimetrica fata de celalta anexa. . . datorita implicatiilor periculoase ce rezulta din raporturile imediate cu vasele mari si uterul. Este o varietate rara de localizare tubara. cu diminuarea consistentei la nivelul fundului („semnul sarcinii” – semnul HEGAR superior). care evoluand ulterior spre cavitatea uterina determina un uter de forma globuloasa.Substratul manifestarilor clinice este ruptura tubei cu hemoragii grave. dupa unele statistici sub 1%. Adeseori se confunda cu ruptura cunui corn uterin. in intregime interstitiala – sarcina intramurala a lui Werth – aproape totdeauna terminata cu ruptura uterului. Asociindu-se la aceste fenomene dilacerarile trofoblastice. V. in timp ce ligamentul rotund lasa formatiunea tumorala in afara sa. Decelarea anexei lateral de tumora este un semn descris de RUGE-SIMON. in zona cuprinsa intre ostiul uterin si istmul tubei. spre trompa – sarcina istmo-interstitiala 2. ea se rupe si corespunde rupturii extracapsuloare a lui WERTH. IV.o dezvoltare oblica. Ea este o forma particulara.

varsaturi. insmnii.5. accentuate de miscarile fatului.metroragii neregulate cu eliminarea unor fragmente de decidua. evolutia avansata spre termen se caracterozeaza prin prezenta urmatoarelor fenomene subiective: . explicate prin contactul acestuia cu peritoneul.8 Alte forme particulare: a) Sarcina ectopica din trimestrul al II-lea sau al III-lea Ca si in celelalte ovariene sau abdominale. . Clinic: ● functional. sacul fetal nu se contracta. . . dar foarte rar. colul si corpul uterin apar dislocate de masa tumorala ectopica. 3. la fel de grav ca si o sarcina intraligamentara prin raporturile de vecinatate si iomplicatiile imediate pe care le poate determina asupra elementelor anatomice vecine.sarcina intrauterina poate ajunge la termen sau isi intrerupe evolutia prin avort dupa interventie 28 . alterarea starii generale. deceleaza parti fetale imediate sub peretele abdominal.palparea abdominala. predomina semnele sarcinii ectopice (rupta sau nu).tuseul vaginal. continue. diaree.subperitoneal. violente. usor de delimita.dureri abdominale intense. Sant forme rare si se pot manifesta clinic sub trei varietati: 1.fenomene de iritatie peritoneala: greturi. sarcina tubara cu sediul infundibular. ● obiectiv. uneori se pot simti pulsatiile arterelor uterine. ampular sau ampulo-pavilionar poate ajunge sa evolueze pana in trimestrul al doilea sau al treilea . lateral sau sub simfiza pubiana. b) Sarcina ectopica bilaterala sau asociata cu cea intruterina Diagnosticul este foarte dificil de stabilit. . este asimetric. medicul ignopra sarcina extrauterina sau pe cea din trompa contro-laterala fiind posibile doua variante: .

Explorari paraclinice 29 . varsaturi. ambele sarcini pot trece neobservate.9 Diagnostic pozitiv Diagnosticul pozitiv se face pe baza examenului clinic complet (anamneza. fecundatia facandu-se cu doua ovule distincte de catre doi spermatozoizi sau sarcina dubla nonviteliana). etc). 3.5.. d) Sarcina intratumorala Are o frecventa foarte rara. semne obiective) particulare fiecarei forme evolutive. durerea fundului de sac vaginal lateral drept. situatie grava. lipotimiile – mergand pana la socul hemoragic. semnele de hemoragie interna). dar persista in continuare tulburari anormale (durerea unilaterala. predomina saemnele sarcinii intrauterine. aceasta isi poate intrerupe evolutia normala printr-un avort. cu semne de fosa iliaca dreapta.extrem de grav. Unele semne pot atrage atentia (lipsa antecedentelor digestivce. 3. Primul caz a fost publicat de ATT (1891). cand nu se intervine rapid). cat si pe baza explorarilor paraclinice. totdeauna drmatica si cel mai adesea descoperit intraoperator. sub masca unui tablou clinic pseudoapendicular (sindromul are un debut brutal. S-au descris si forme de sarcini ectopice triple si cvadruple. Interventiile de urgenta pe un apendice normal implica examinarea trompei. tensiunea peretelui abdominal. orice amanare a reinterventiei fiind deseori fatala in astfel de situatii 2. istoric. semne functionale. putandu-se dezvolta dealtfel intramural la orice nivel (citat de unii chiar in zonacervicala) cu simptomatologie diferita dupa localizare. Ca simptomatologie si evolutie nu poate fi diferentiata de o sarcina tubara unica (anatomopatologic in trompa rupta se pot gasi doi saci embrionari complet distincti – sarcina dubla biviteliana. paloarea. in trompa si cavitatea abdominala. Toate aceste cazuri similare heterotopice sau combinate dup[a anglo-saxoni sunt varietati clinice foarte rare. lipotimiile. c) Sarcina ectopica gemelara Este rara in comparatie cu sarcina ectopica unica putand fi simultana in trompa si ovar. in aceiasi trompa sau in ambele. in caz de reparitie a unor semne si simptome ce complica o sarcina ectopica la scurt timp dup interventia chirurgicala.

– indicatii: . . Testele pozitive precizeaza existenta sarcinii. ruperea sarcinii tubare . . Valoarea lor diagnostica este insa de multe ori scazuta. . Chiuretajul biopsic sau examenul histopatologic al endometrului Are o valoare diagnostica scazuta comparativ cu precedentele.intra sau extrauterina.G. H. cand celelalte explorari nu sunt concludente . . . – este o explorare utila in diagnosticul sarcinii tubare nerupte. . metroragie. De aceea in sarcina ectopica nerupta clinicianul are rolul predominent. Toate aceste dificultati se datoresc scaderii titrului hormonilor corionici datorita hipoactivitatii placentare. examenele paraclinice si de finete fiind de multe ori riscante si dificil de executat. nedezvoltarii corionului sau a mortii oului. doar o suspicioneaza . . cand toate explorarile de sarcina sunt negative. . fara sa indice localizarea acesteia. Cel mai frecvent acestea sunt utilizate in precizarea diagnosticului unei sarcini ectopice tubare in evolutie sau pentru diagnostic diferential. in cazurile cu antecedente inflamatorii acute repetate. cand reactiile biologice de sarcina sunt pozitive si se constata o cavitate uiterina goala . ruperea unei tube negravide obstruata de alte cauze.S.. a. marea majoritate neputand preciza localizarea nidarii oului. dar necesita aparatura speciala.riscuri: . atunci cand se banuie o sarcina intrauterina.cand examenul clinic ginecologic nu confirma existenta ci. in cazurile cu sensibilitate la iod. inapenta. diseminarea unei infectii. 30 . c.contraindicatii: . reactii de intoleranta la iod b.in cazurile evidente clinic sau cu inundatie peritoneala. existand unele simptome ca: greturi. Testele negative prezinta erori care depasesc 50% din cazuri. dand rezultate fals negative in prezenta unei sarcini ectopice existente. cand celioscopia nu poate fi efectuata . Celioscopia Aceasta operare permite un diagnostic exact si precoce.

Dozarea gonadotrofinelor. etc). precisa si exacta. cu microcheaguri este dovada unei hemoragii mai vechi. se infirma doiagnosticul de sarcina ectopica. cel putin intrimestrul II sau al hemoperitoneului cu simptome discrete. Ht. incoagulabil in epubreta. este o metoda precoce. De asemenea punctia negativa nu exclude posibilitatea unei sarcini ectopice prehemoragice. fiind folosita exceptional pentru evidentierea unuo fat dintr-o sarcina ectopica. cu metodele de reanimare corespunzatoare. e. g.10 Diagnosticul diferential In general. VSH-UL.5. cat si pe baza testelor paraclinice amintite anterior. Hb. Punctia care obtine sange lacat cu microcheaguri. leucocitele..i. nici posibilitatea unui hematocel latero-uterin sau interuterovezical. f. Punctia pozitiva necesita imediat interventia chirurgicala.. cleios. astfel. Punctia Douglas-ului Este indicata in formele cu inundatie peritoneala sau in cele in care se palpeaza un Douglas plin.d.i. 31 . El este adesea foarte dificil si de aceea se poate afirma ca „nimic nu este mai inselator decat un diagnostic de sarcina ectopica”. sangele mai inchis. In concluzie. la valori mai mari de 1000 u. confirma diagnosticul. acesta este particular fiecarei forme clinice evolutive. sangele rosi-viu incoagulabil este semnul unei hemoragii recente. dureros. se considera o sarcina in evolutie cu ou mort apar valori ceva mai ridicate de 100 u. la valori de sub 50% u. Dozari hormonale Reprezinta o metoda avantajoasa de investigare paraclinica prin precocitatea diaqgnosticului si lipsa complicatiilor. Sensibilitatea are un nivel foarte jos situat. Investigatii curente de laborator In functie de gravitatea hemoragiei pot apare modificari in limita variabile (leucograma. in contextul evocator al unei sarcini ectopice. Punctia este negatita atata timp cat nu s-a produs accident hemoragic. Radiografia abdominala pe gol Are valoare foarte redusa . diagnosticul de sarcina ectopica tubara se face pe baza examenului clinic complet. 3.i.

sarcina angulara: sarcina evolueaza spre cavitatea uterina. mai moale.uter bicorn . alte afectiuni abdominogenitale . frison .perimetroanexita .uter dublu . in caz de sarcina angulara.uterul este mai mare.celulita pelviana .fie chistul folicular persistent . abundente. Diagnosticul diferential al formelor evolutive: 1.unii citeaza proba la ocitocina in care apare contractura cornului drept.fibromul uterin pediculat . avortul uterin: . cat si evolutia acesteia 5. lichid si chisturi. mola hidatiforma .dozari hormonale semnificative 6.uter mai mare decat varsta sarcinii . distrofii ovariene .fie ruptura hemoragica a unui chist distrofic luteinic si mi ales acesta care poate simula foarte bine tabelul clinic al unei sarcini ectopice rupte . uterul devine globulos: .leucocitoza cu polinucleoza 4.apendicita . salpingita .nu exista tumoralatero-uterina 2.sunt importante de precizat caracteristicile tumorii.temperatura crescuta.hemoragii .tumori sigmoidiene Ceea ce trebuie amintit la fiagnosticul diferential al formelor evolutive este faptul ca aceasta trebuioe sa se faca sistematic tanandu-se cont de: 32 . cu sange rosu-viu.pozitia ligamentului rotund . cu colul interdeschis .reactie negativa de sarcina .metroragii continua. a. 3. .

heniperitoneul posttraumatic 3.Ruptura cu inundatie peritoneala. patologia inflamatorie. procesele exudative paraperimetrice. anemie acuta. . Diagnosticul diferential al hematocelului Pune unele probleme specifice putandu-se confunda cu: . In orice conditii. . De cele mai multe ori insa. pancreatita acuta. patologia specifica a primei jumatatii a sarcinii . . mai ales cu uter gravid retroversat . in caz de ruptura cu inudatie 33 . rinichi) b.Ruptuta uterului in caz de sarcina interstitiala .12 Tratament Ideal ar fi ca sa se faca tratamentul inaintea survenirii complicatiilor (pentru a putea utiliza astfel totdeauna metode conservatoare de tratament). chirurgicala a structurilor anatomice vecine (apendice. Diagnosticul diferential al sarcinii cu inundatie peritoneala De obicei este cel mai usor.5.11 Complicatii .Ocluzia intestinala 3. trtamentul este numai chirurgical. cand hematocelul este supurat se face diagnosticul diferential cu: piosalpinx-ul cazut in Douglas. infectarea lui cu reactie pelpiperitoneala sau colectie purulenta in Douglas . tumorala. iminenta de avort uterin. soc hemoragic . infarctul mezenteric . abces pelvian postperitonitic. ovar.Formarea hematocelului. sindrom dureros abdominal (colica biliara. interventia chirurgicala devina unica metoda dupa producerea rupturii. colica nefrotica). abces apendicular. apendicita acuta . dar poate fi confunbdat cu: . ruptura. c. torsiunea. stomac) . ficat.5. perforatia orgnelor abdominale sau pelviene (splina. uter.

se indica numai anestezie generala si dupa un intens tratament de reechilibrare volemica. II.peritoneala si soc hemoragic. Metoda de exereza: a. In unele cazuri extreme. metoda conservatoare I. pentru cele rupte si cu inundatie perioteana. pentru a evita recidivele foarte frecvente pe bonturile tubare (dar este mult prea rdicala si mutilanta pentru a fi cceptata astfl). anexectomia: indicata numai in sarcinile tuboovariene sau in cazul asocierii unei sarcini tubare cu un ovar patologic. se poate folosi anestezie locala. Tratamentul chirurgical se imparte in doua mari grupe: .Jeefcoate o preconizeaza de rutina. . Metode conservatoare. In mod deosebit aceste interventii conservtoare pot fi incercate la femei care au facut tratamente indelungate pentru sterilitate si doresc sa aibe copii.se discuta inca daca este cazul sa se faca salpingectomie totala. facandu-se simultan pre si postoperator un trtament intensiv de reechilibrare volemica si electrolitica. salpingectomia: . Se inclina in favoarea ultimei variante datorita scaderii riscului de recidiva si a conservarii vascularizatiei. in stare grava. inclusiv portiunea interstitiala. histerectomia: exceptionl.clasica. Profesorul Aburel E.retrograda subseroasa. Dintre ele amintim: 34 . . . b. c. Tehnica rezolvarii chirurgicale Anestezie generala in circuit inchis (se poate utiliza rahianestezie numai pentru sarcina ectopica nerupta). mai ales la nivelul fimbriei ovariene. sau sa se faca salpingectomie partiala. este priculoasa pentru troficitatea ovarului prin interceptarea arcadei vasculare.prin sectionarea din aproape in aproape a pediculilor etajati ai mezosalpinxului. metoda de exereza . numai in cazuri grave de ruptura a unei sarcini interstitiale sau in afectiuni asociate.a preconizat si realizat ionterventii conservatoare chiar in exploziile determinate de ruptura sarcinii interstitiale. cu infundare.

chiar in trompele rupte. Nu se poate recomanda o tehnica chirurgicala tip in aceasta forma de sarcina ectopica. Alegerea metodei chirurgicale de tratament depinde de: .Topkins. . .astazi sunt depasite aceste modalitatii (scoaterea cheagurilor si aspirarea sangelui din cavitatea abdominala se va practica de regula.altii colectarea si reinjectarea lui in perfuzie .altii au preconizat drenarea . Expresiunea tubara simpla. Importanta este ligatura zonelor hemoragice. Daca este dificila se poate amputa cornul uterin cu conservarea cornului indemn. D. mergand pana la a preconiza sutura laterala sau cp la cap. cu tuba perfecta. Sarcina tubara interstitiala: in caz de ruptura a cornului uterin se impune golirea si sutur uterului. a. sangele din cavitatea abdominala a constituit de asemenea subiect de controversa: . Salpingotomia: .13 Tratamentul formelor particulare 1. mai ales daca exista dorinta expresa a unei sarcini. 3. b. Reimplantarea tubouterina imediata sau amanta.in cazuri grave – metode de rezectie . foarte grava datorita situatiei extraperitoneale. Popescu a preconizat-o fara sutura. inbtegra. cu tuba supla.starea sarcinii ectopice (rupta sau nu) .unii lasa pe loc (se resoarbe) . cat si raportul intim cu vasele mari si ureterul. 35 . drenajul asociindu- se in formele complicate infectios). fiind cea mai indicata. preconizata de unii se poate practica in sarcini mici si in evolutie. se prezinta insa riscuri mari de hemoragie secundara.se poate practica intr-o sarcina mica. 2.in ultimul timp au largit indicatia. macroscopic normala. c. avorturi tubare cu hematosalpinx sau hematocel pelvian si tuba putin lterata) – metoda conservatoare.in cazuri operate la rece (sarcini ectopice in evolutie. Sarcina intraligamentara.5. strategia chirurgicala trebuie sa puna in joc totul pentru a evita histerectomia. datorita musculaturii slabe a tubei sau a lasarii pe loc a unor resturi ovulare. este rara.

procesele incriminate u pivotat in jurul foliculului ovarian. In baza studiilor sale histologice sunt confirmate observatiile antomo-clinice semnlate de predecesorii sai. implantarea si evolutia oului. Ulterior aceasta localizare ectopica incita o serie de discutii. luand in consideratie o serie de neajunsuri semnalate (observatii si cazuri incomplet investigate.14 Prognostic In general prognosticul imediat in cazurile caracterizate prin ruptura tubara cu inundatie peritonela.6 Sarcina ovariana 3. 3. argumentele care incearca sa le justifice variabilitatea. incidenta ei medie fiind cuprinsa intre 0. de sterilitate. la nivelul ovarului.2 Etiopatogenie Prima dovada certa a existentei sarcinilor ovariene este adusa in 1899 de Catherina van Tussenbroeck la congresul de la amsterdam. defineste sarcina ectopica ovariana. in special.6. atunci cand se intervine de urgenta sub reechilibrarea volemica si electrolitica.1 Definitie Grefarea. insuficienta cunoastere a mecanismelor etiopatogenice care o determina). 36 . temporara sau exceptionala pana la termen.. sterilizarea chirurgicala pentru tuba colaterala la femeile care nu doresc alte sarcini. Statisticile dau cifre diverse despre incidenta acesteia. lipsa unor criterii precise de diagnostic. dezacordul de pareri ce privesc varietatile acesteia.6. factori studiati constituind subiectul a numeroase mecanisme ipotetice care ar interesa in primul rand ovulatia. 3. O incidenta crescuta este semnalata pe tuba restanta. Prognosticul functional indepartat este grevat. fecundatia si implantatia. anemie acuta si soc hemoragic este bun. In unele cazuri se poate aminti recidiva unei sarcinhi ectopice pe bontul salpingian sau trompa controlaterala. in caz de sarcina tubara.4-1% din totalul sarcinilor ectopice. fapt pentru care Kelly preconizat.5. multe intre ele nici astazi rezolvate. Xceptional o sarcina apare pe bontul uterin. In ciuda acestor inconveniente se poate afirma totusi ca aceasta varietate topografica este foarte rara. 3.

tumora. devenit ulterior corp galben. fecundatia fiind posibila in ovar si in afara foliculului matur. al carui tropism particular pentru gametul feminin este cunoscut. c. dupa diversi autori. anomalii in rotatia cumulus-ului proliger . prezenta unui proces de fibrozare difuza a alalbuginei. cat si morfologice. oul implantandu-se pe suprafata ovarului. Ovulatia se poate produce. transformat imediat in corp galben. ar patrunde in folicul prin stigma sau direct prin peretele foliculului nerupt realizand fecundarea acestuia in interirorul foliculului de GRAAF.6. unele procese infrastructurale foliculare premergatoare pontei ovulare. inflamatorie. b. In sensul unei accelerari conditionate a acesteia. ovulul fiind epulzat in stroma ovariana. Aceste mecanisme ar explica intr-un fel aparitia sarcinii ovariene primitive sau intrafoliculare. Ovulul expulzat nu este captat de trompa datorita unor anomalii morfo- functionale ale acesteia de natura polimorfa. prin mecanism incomplet elucidat. Aceste ultime trei mecanisme ar explica aparitia sarcinii secundare sau extrafoliculare. etc. la nivelul gonadei: . o dereglare a ultimei diviziuni de maturatie. cu nastere precoce..3 Diagnostic 37 . dupa unii autori. 3. congenitala. neurohormonala. d. uneori chiar si pe cel opus. e. zigotul revine si se implanteaza pe ovarul homolateral. O alta tulburare ar fi reprezentata de blocarea pontei ovulare cu sechestrarea ovulului in folicul. factorii incriminati interesand. extrafolicular. in prealabil uterul si trompa contro-laterala. intrafoliculara ovulului matur. Ovulul expulzat in afara ovarului este fecundat la suprafata acesteia sau in trompa. scaderea presiunii intrafoliculare cu accentuarea rezistentei mecanice a discului proliger . In perturbarea ovulatiei ar interveni. cu ingrosarea acesteia. a. In aceste conditii spermatozoidul.

. starii de soc. diagnosticul se pune mai usor pe baza semnlor clionice specifice hemnperitoneului. motiv pentru care multi autori nici nu mai iau in consideratie aceasta varietate. Astfel. stroma ovariana sau hematom intraovarian. Sarcina primitiva: oul este grefat si evolueaza in foliculul mde GRAAF transformat in corp galben (varietate foarte rara). datorita modificarilor locale importante. pentru a fi incadrta in aceasta varietate topografica erea necesar. cand sacul embrionar contine de la interior spre exterior : embrionul. Inca din 1878 SPIENGEIBERG formulase criteriile morfologice necesare stabilirii diagnosticului de sarcina ovariana. b. Diagnosticul preoperator este greu de pus. Diagnosticul se precizeaza prin examen histopatologic. pavilionul.4 Diagnosticul diferential 38 . Sarcina secundara imbraca doua aspecte: . peretele sacului ovular sa contina elemente ultrastructurale particulare tesutului ovarian Aceste criterii fiind insa dificil de precizat in cazul sarcinii ovariene rupte. sacul ovular sa fie dezvoltat in ovar sau pe suprafata acestuia si legat de uter prin ligamentul utero-ovarian. grefarea superficiala Sacul embrionar este format numai din tesut ovarian. cu prezenta vilozitatilor coriale infiltrand partial membrana luteala la nivelul corpului gestativ. abdomenului acut. inconjurat de o zona deciduiforma subtire. a. corpul galben gestativ fiind situat la distanta. sacul ovular este alcatuit din corp galben si tesut ovarian. cu elemente trofoblastice greu delimitabile pentru zonele deciduiforme. iar diagnosticul se pune prin examen histopatologic in fata unui corp galben rupt. 3. o zona de necroza fibrinoida. In caz de ruptura. sa se tbileasca urmatoarele circumstante: . .6. grefare juxtafoliculara . complet separate de ovar. trompa homolaterala. simptomatologia neavand nimic particular care sa o distinga de alta sarcina ectopica. argumentele aduse in favoarea prezentei sarcinii ovariene primitive nu au corespondent practic real. hemoragic. sacul ovular. fimbriile sa fie intacte. dupa autor.

5 . Placenta se poate insera pe mezouri. insuficient vascularizat. nedepasind 7-8 saptamani (ovarul fiind rigid. excizia chistului cu refacerea ovarului). temporara sau exceptional pana la termen. ea se complica cu o ruptura precoce. Alessandrescu). Obisnuit insa.7 Sarcina abdominala 3. . In unele circumstante patologice.0.fibromul pediculat si majoritatea afectiunilor care simuleaza o sarcina ectopica.hemoragie de ovulatie. ficat. Apare ca urmare a nidatiei si dezvoltarii oului in cavitatea peritoneala.6.chisturi hemopragice ovariene de alta natura. este adesea malformat si in majoritatea cazurilor sucomba (Menyasz). . in cavitatea abdomionala.6. mai mult sau mai putin conservator. Oul se dezvolta in cavitatea peritoneala fara limite precise iar conditiile de dezvoltare a fatului sunt improprii. in special inflamatorii. . intestin. 3. etc.5 Evolutie Este asemanatoare cu a sarcinii tubare. ruptura poate surveni si mai precoce (trei saptamani).tumori ovariene. depinzand. Frecventa ei este dependenta de incidenta sarcinii extrauterine in general reprezentand 0. Ovarul are capacitate mai mare de acomodare.). . in primul rand de posibilitatea asigurarii hemostazei (ovariectomie partiala sau totala. .intraoperator poate imbraca forma de corp galben hemoragic menstrual sau gestativ.6 Tratament Tratamentul este chirurgical. Dca ovarul controlateral este indemn este de preferat ovariectomia totala. Fatul nefiind protejat de peretele uterin. splina.1 Definitie Grefarea si evolutia oului.7 din aceasta (D. . citandu-se exceptional cazuri cu ovulatie pana la termen. 3.cu sarcina tubara.7. Dupa moartea fatului au loc modificari anatomice ale sacului fetal: lichidul 39 . 3.

2 Siptomatologia Este neclara si frusta. .prezenta fatului in afara cavitatii uterine. flatulenta. Uterul poate fi palpat independent de sacul gestational.scintigrafia placentara .ecografia . placenta sufera procese de senescenta si rezorbtie. uneori dehiscent.radiografia pe gol . dar insuficient inmuiat. .prezentatia inalta deasupra spinelor sciatice. transversala) iar prezenta sus situata. 40 . rect) sau sa sufere procese de mumificare cu transformarea in "adipocere".poate fi uneori utila dar de multe ori placenta poate fi localizata in zone comune si sarcinii intrauterine. neacomodata la stramtoarea superioara.amniotic se resoarbe. uneori metroragii). diagnosticul sarcinii abdominale ramanand de multe ori o surpriza intraoperatorie. iar fatul poate fi expulzat in organele cavitare (vezica. Pozitia fatului este frecvent anormala (oblica. .arteriografia .situarea sacului amniotic in cavitatea peritoneala fara legatura cu cea uterina. Evolutia este in cele mai multe cazuri dureroasa. 3. cele mai multe cazuri evolueaza retrospectiv. . nemodificat.amniografia . . diaree.S. iar segmentele fetale se palpeaza cu usurinta sub peretele abdominal. La majoritatea cazurilor. iar prezentatia poate uneori fi identificata in afara acestuia.nu este totdeauna concludenta in diagnosticul sarcinii abdominale. Examenul radiologic: . .7. Anamneza atenta sugereaza uneori posibilitatea unui avort sau ruptura tubara. dureri ebdominale difuze. .H. neconcordante cu cele ale sacului gestational.arata marimi variabile ale cavitatii uterine.G.situarea anormala a placentei si uterului. colul este deplasat in functie de pozitia prezentatiei. complicata cu simptomatologie gastrointestinala neobisnuita (constipatie. In ultimul trimestru miscarile fetale sunt dureroase. Tactul vaginal evidentiaza colul lung.histerometria .

dand nastere varietatii cu acelasi nume.7. in scopul preintampinarii accidentelor hemoragice consecutive decolarii. iar prelungirile acestuia patrund in grosimea peretelui cervical dilacerandu-l. 3.3 luni. 1/16000 . ligamentul larg). etc. Odata cu dezvoltarea sarcinii. unii autori preconizeaza interventia inaintea declansarii falsului travaliu. inserandu-se in baza ligamentului larg. Pritchard. Altii propun interventia dupa declansarea acestuia. 3. Ruptura poate sa survina in regiunea intravaginala sau supravaginala (cavitatea peritoneala.8. in afara orificiului intern.U. Atunci cand sarcina se implateaza la orificiul intern.) si 1/16000 (Dehalleux). intra si postoperator cu sange integral. trofoblastul traverseaza cu usurinta mucoasa endocolului. datorita proceselor de dare si/sau infarctizare. MacDonald . complicatia hemoragica grava fiind modalitatea cea mai frecventa.istmica. cuprinsa intre 1/1000 sarcini (Japonia). peretele cervical.S. Frecventa este variabila in functie de diversi autori. placentatia are loc in regiunea cervico .3 Tratament Interventia chirurgicala este trtamentul de electie. 3. Uneori placenta poate sa patrunda prin grosimea peretelui cervical.1/18000 (Mattingly. se destinde progresiv si cedeaza. Evolutia sarcinii are loc de obicei in primele 2 . se va face reechilibrarea hemodinamica si electrolitica necesara pre. considerand ca proportionala aparitia complicatiilor hemoragice cu evolutia activitatii placentare. sarac in fibre musculare. In sarcinii avansate. In functie de complicatiile survenite si starea generla a mamei.8.A.2 Fiziopatologie Odata oul implantat. masa erotrocitara.8 Sarcina cervica 3.60%) datorita hemoragiei brutale si abundente ce insoteste de obicei sarcina cervicala.1 Definitie Este reprezentata de nidarea si dezvoltarea oului in canalul cervical. 41 . Mortalitatea se mentine inca foarte ridicata (40 .

. sunt semnele cel mai frecvent intalnite. Rubin stabileste in 1991 criteriile de diagnostic pentru sarcina cervicala: -prezenta glandelor cervicale in zona opusa locului de implantare a placentei. Alessandrescu). cat mai eficiente. datorita nidatiei si dezvoltarii anormale a oului.corpul uterin este mai mare in avortul in doi timpi decat in sarcina cervicala. . 3.diagnostic. corpul uterin este de volum normal. -absenta elementelor fetale in cavitatea uterina.8. III diagnosticul diferential se face cu placenta praevia centrala (V. de multe ori greu delimitabil. Colul uterin are volumul marit. T. cu vascularizatie accentuata iar orificiul extern este de obicei intredeschis. neansotite de durere. violaceu. sau cu aspect de clepsidra. Pop.8.in trimestrul II. Sangerarea vaginala sau eliminarea de fragmente tisulare negricioase.8.5 Tratament Sarcina cervicala poe cat este de rara pe atat de mult a insemnat motiv de ingrijorare. 3. -placenta interna adera la peretele cervical.in avortul in doi timpi sunt deschise atat orificiul intern cat si cel extern al colului. -situarea totala sau partiala sub locul de patrundere a arterelor uterine sau sub repliul peritoneal anterior si posterior.4 Diagnosticul diferential Se face cu avortul in doi timpi. Dikman stabileste urmatoarele criterii diagnostice: . Raportul col-segment inferior/corp uterin este supraunitar in sarcina cervicala (D. La tactul vaginal colul uterin are aspect caracteristic "de butoias". in timp ce in sarcina cervicala. Mortalitatea crescuta 60%. Din punct de vedere anatomo-patologic. 3. Petrescu).3 Simptomatologie . a determinat de-a lungul anilor preocupari tot mai largi in in vederea gasirii de noi metode terapeutice.in avortul in doi timpi resturile ovulare sunt prezentate atat in col cat si in cavitatea uterina. Scopul esential al acestor procedee la constituit combaterea hemoragiei printr-o hemostaza eficienta pe cat posibila 42 . orificiul intern este inchis. este tumefiat. . Semnele neuro-vegetative sunt mai atenuante.

conservatoare. Din dorinta justificata de a evita histerectomia, fara a tenta interventii
chirurgicale conservatoare –au pierdut unele cazuri prin temporizari excesive.
In sarcinile oprite in evolutie, se poate incerca evacuarea acestora prin chiuretaj
digital sau chiuretaj bland, urmat de tamponament strans.
In majoritatea cazurilor histerectomia totala cu conservarea anexelor ramane solutia
cea mai sigura pentru salvarea vietii bolnavelor (P. Sarbu).

CAP. IV
ROLUL ASISTENTEI IN INGRIJIREA PACIENTEI
CU SARCINA EXTRAUTERINA

Prima sarcina a oricarei ingrijiri este cunoasterea bolnavei in functie de gradul
urgentei in complexitatea sa psihomatica,boala de care sufera,faza in care se gaseste aceasta
boala,modul cum bolnava suporta suferinta ei,ca si problemele ei psiho-sociale,familiale sau
profesionale care eventual o framanta si sub tensiunea lor insasi spitalizarea constituie pentru
ea o suferinta majora. Este bine ca din informatiile culese de la bolnava,din sarcinile de
ingrijire curenta si cele specifice bolii in cauza cunoscute de asistenta, precum si din sarcinile
primite de la medic in legatura cu cazul dat,ea sa-si alcatuiasca un plan complex de ingrijire
pentru fiecare bolnav aparte. Aceasta sa cuprinda ingrijirea curenta a bolnavei, planul de
investigatie si masurile terapeutice,oranduite in ordinea fireasca urgentii si indeplinirii lor.
Pentru a-si indeplini menirea, asistenta nu trebuie sa se multumeasca sa cunoasca, si sa
aplice,chiar perfect,diferitele tehnici de ingrijire a bolnavei, ci trebuie sa cunoasca notiuni
teoretice care sa-i permita depistarea unui semn precoce, interpretarea acestuia si daca este
nevoie,chiar interventia in situatiile in care viata bolnavului depinde de cunostintele sale.
Asistenta medicala este obligata sa noteze toate datele referitoare la puls, urina, tensiune
arteriala, edeme, dieta, medicatie,etc.

4.1 Asigurarea conditiilor de mediu.
Este bine ca saloanele cu bolnave cu afectiuni ginecologice sa fie amplasate in partea
mai linistita a spitalului.Zgomotele constituie o sursa de tensiune nervoasa.Saloanele sa fie

43

spatioase,luminoase,bine incalzite,cu o temperatura de 19-20°C si cu posibilitati permanente
de aerisire,care sa asigure un grad obisnuit de umiditate si o ionizare corespunzatoare a
aerului.Patul sa fie prevazut cu anexele necesare pentru a usura viata bolnavei: rezematoari
adecvate, masa mobila, semnalizator la indemana boolnavei.

4.2 Ingrijirile generale.
In afectiunile insotite de metroragii, repausul este obligatoriu. La refacerea patului se va
avea grija de utilizarea musamalelor si a traverselor din cauza hemoragiei. Schimbarea la
nevoie a traverselor si intretinerea musamalei sunt sarcini elementare de ingrijire. Toaleta
zilnica se face la pat, inclusive baia,cu o pondere deosebita asupra organelor genitaleexterne.
Bolnava adesea soseste la spital cu toaleta nefacuta, plina cu sange.Toaleta acestor bolnave se
va face numai dupa ce a fost vazuta de medic si a dat dispozitii corespunzatoare.

4.3 Alimentatia.
Regimul dietetic al bolnavilor trebuie sa asigure un aport caloric corespunzator nevoilor
reale si sa cuprinda toti compusii principali ai alimentatiei,inclusiv vitaminele si sarurile
minerale.

4.4 Supravegherea bolnavelor cu sarcina ectopica prevede urmarirea febrei,
cantitatea si aspectul scurgerilor, a hemoragiei, felul si localizarea durerillor, sensibilitatea
sanilor, tulburarilor de mictiunilor,precum si unele manifestari psihice.Este important ca
asistenta sa prevada si sa recunoasca din timp semnele agravarilor si complicatiilor posibile
ca lipotimie, paloarea tegumentelor si a mucoaselor, transpiratii reci, puls accelerat, tensiunea
arteriala prabusita, dispnee, anxietate, hemoragie interna , luarea masurilor de urgenta si
pregatirea instrumentelor si materialelor pana la sosirea medicului.

4.5 Recoltarea probelor de laborator.
Inca de la primele ore de la internare, asistenta va recolta probele necesare pentru
analiza completa de urina,determinarea hemoleucogramei si a VSH-ului la indicatia

44

medicului pentru probele de coagubilitate, a HCG-ului, pentru determinarea fibrinogenului,a
probelor enzimatice.
Asistenta pregateste si asigura transportul bolnavelor pentru efectuarea examinarilor
ecografice, celioscopice, radiografice, histologice si alte explorari paraclinice,pe care le va
cere medicul.

4.6 Administrarea medicamentelor la bolnavele cu sarcina ectopica se face numai
la indicatia medicului sau cu aprobarea lui.
Rolul delegat al asistentului medical in ingrijirea bolnavei cu sarcina ectopicavizeaza
abilitatea asistentului de a indeplini sarcini si de a aplica ingrijiri medicale sub prescriptie
medicala; supravegheaza clinic bolnava si efectele terapeutice; participa si colaboreaza la
aplicarea diverselor tehnici invazive de ingrijire; aplica prescriptiile medicale iar in absenta
medicului asistenta poate aplica interventii si ingrijiri care au ca scop mentinerea vietii pana
la sosirea medicului. Asistentei medicale ii revin urmatoarele atributii:
 ingrijirea si tratarea medicamentoasa a cavitasii bucale
 masurarea presiunii venoase centrale
 spalarea sinusurilor prin catetere introduse de medic
 supravegherea si ingrijirea unei evacuari de colectii
 recoltari de sange venos si capilar
 supravegherea cateterelor profunde
 injectii, scarificari, perfuzii
 administrarea medicamentelor prescrise respectand doza si supravegherea efectelor
 montarea unui cateter percutan pentru perfuzie
 supravegherea sau oprirea unei punctii
 vaccinari, test la tuberculina, sangerari si transfuzii

45

Antecedente patologice: apedicectomie la 11 ani. Indometacin. pierderi de sange negricios pe cale vaginala. frisoane.M. Motivele internarii: . Data internarii 18. – 2 aprilie 2015 Pe data de 7. Prenume: F. dureri lombo-abdominale si pelvine cu precadere in loja anexiala dreapta. .05. Mediu familial – obiceiuri cotidiene. consuma 1-2 cafele/zi.1 Cazul I Interviu: Nume: C. AV =0. . Istoricul bolii: U. nu consuma alcool. Antecedente personale: N=1.05. . Face tratament ambulator: Ampicilina. amenoree. Gentamicina. Metronidazol. V PROCESE DE INGRIJIRE 5.=14 ani.2015.M. nu fumeaza. CAP. Antecedente personale fiziologice: P. Ciclu regulat. 46 .2015 acuza dureri lombo-abdominale si pierderi de sange cu intermitenta. Obiceiuri alimentare – regim adecvat.

mictiuni fiziologice. Nevoia de a elimina .transpiratie minima la plici. . .T. . Pantelimon” Focsani si se interneaza pentru suspiciune de sarcina eectopica dreapta. . Culegerea de date pe cele 14 nevoi fundamentale 1.doarme noaptea 5-6 ore cu intrerupere din cauza durerilor.Nevoia de a respira .reflex de deglutie prezent.frecventa pulsului P=82 p/min. pacienta acuza durerii pelvine cu predominanta in loja abdominala dreapta.A. In urma cu 5 ore.cavitatea bucala cu dentitie completa. 4. zgomot.tranzit intestinal fiziologic. 3. . colorate.se alimenteaza si hidrateaza singura. Nevoia de a bea si a manca . . . 47 .frecventa repiratorie R= 18/min.pierde sange prin vagin in cantitate mica.4/zi si 1 noaptea. adecvat. . usor meteorizat. pierderi de sange negricios prin vagin. .ambele hemitorace se destind ritmic. Se prezint la triajul de Obstetrica-Ginecologie a Spitalului Judetean de Urgenta „Sf.extremitati uscate.mucoasa bucala fara leziuni. . = 100/60 mm Hg. 2. Nevoia de dormi si a se odihnii .tegumente normal colorate.abdomen sensibil. calde. este deranjata de lumina. . .

. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura .nu are capacitatea de a se feri ce infectiile nozocomiale. . normal colorate. adoarme in cursul zilei la amiaza. fara leziuni.anxietate moderat cauzata de tratamentul chirurgical. . .tegumente curate. . uscate. .dentitie completa curata.20C. 8. 6. . 5. .temperatura corpului masurata in axila d= 36.unghii taiate scurt. normochinetic. .sistem osteo-articular aparent integru. Nevoia de a comunica .se schimba ori de cate ori este nevoie. ingrijite.mucoasa gingivo-bucala fara leziuni.somnul nu este odihnitor – prezinta ochi incercanati.sistem muscular normoton. 7. .prezinta durere lombo-abdominala si pelvina. 48 . .acuitate auditiva normala. 9. . . Nevoia de a se imbraca si dezbraca .tegumente calde. .se plange ca nu este odihnita.se deplaseaza cu dificultate di n cauza durerii abdominale si pelviene.urechi cu pavilioane curate. staturii si anotimpului. . Nevoia de a evita pericolele .temperatura ambientala este de 22 0C.exista risc de complicatii datorit prezentei sarcinii ectopice. . Nevoia de a fi curat si ingrijit .este agitata.transpiratie minima la plici. 10.par curat.adopta pozitie antalguca.haine curate de casa in culori atragatoare. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale . nelinistita. adaptate taliei. tuns scurt. . . .pacienta este curata si ordonata.

.simtul tactil pastrat. Nevoia de invata cum sa-si pastreze sanatatea . Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Dificultate in a se deplasa din cauza durerii.da date precise. Nevoia de a se realiza .vorbire in ritm moderat.profesia de educatoare o ajuta pe pacienta sa comunice usor cu colegele de salon. Risc de complicatii si infectii nozocomiale 2. . Nevoia de a se recreea . Nevoia de dormi si a se odihnii 49 . agitatie.pacienta este de religie ortodoxa. carti de specialitate . 13.citeste literatura universala. Nevoia de a-si practica religia . anxietatea.se inchina seara la culcare si isi spune in gand o rugaciune. .pacienta nu are cunostinta despre afectiunea sa Nevoi afectate 1. . .urmareste documentare istoruice 14. . Postura inadecvata din cauza durerii manifestata prin pozitie antalgica 4. Nevoia de a elimina Eliminare inadecvata manifestata prin metroragie cu sange negricios 3. . le da sfaturi din cartile pe care le-a citit si se simte utila in acest fel.relatii armonioasa cu familia si cu celelalte paciente.acuitate vizuala normala. 12.ea povesteste despre copii. Nevoia de a evita pericolele Vulnerabilitate fata de pericole din cauza afectarii fizice Durere localizata la nivel lombo-abdominal si pelvin Anxietate din cauza tratamentului chirurgical manifestata prin neliniste. 11. descrie corect durerea.

ore insuficiente de somn. ochi incercanati. 50 . 5.Alterarea somnului din cauza durerii si anxietatii manifestata prin oboseala. conduita terapeutica si regimul de viata postspitalizare. Nevoia de invata cum sa-si pastreze sanatatea Deficit de cunostinte in legatura cu starea sa de sanatate.

se conduce pacienta la salon.se conduce pacienta la examen toraco.se recolteaza urina pentru examen TGP: 31/UL pelvin durerii.4l Risc de noteaza in foaia de temperatura.T. TGO: 19/UL Anxietate din . % manifestata prin prezinte pulmonar.pacienta sa nu .: negativ 51 .100x103 complicatii si .0% cauza prezinte diminuarea .pacienta sa fie .se masoara functiile vitale si se Hematocrit: 24. .2015 PRIMA ZI DE INGRIJIRE Nevoia afectata Problema de Diagnostic Obiective Interventii Evaluare dependenta nursing autonome si delegate 1.P. Nevoia de Vulnerabilitate Vulnerabilitate .000 infectii digerabil deoarece a doua zi va fi supusa VSH: 14 mm/s nozocomiale curei operatorii a afectiunii: V.7 g pericolele din cauza afectarii pericole. agitatie. PT: 12.se cateterizeaza o vena. PLAN DE INGRIJIRE – 18.pacienta sa .pacienta sa fie . . WBC: 9. . complicatii.300.: 40.6 mg/dl la nivel lombo.T. Analize: a evita fata de pericole fata de pericole ferita de .05.L. Glucoza: 101 mg/dl Durere localizata echilibrata psihic. sumar.D.se recomanda pacientei regim usor Hematii: 3. A. cardiologic. de strada cu cea de spital. Fibrinogen: 492 mg chirurgical .1” neliniste. Creatinina:7mg/dl abdominal si prezinte diminuarea .se ajuta medicul la examenul local.se insoteste pacienta la examen AP: 96% tratamentului anxietatii. % fizice .se recolteaza sange pentru examinari Uree: 26.pacienta sa de laborator.R.se ajuta pacienta sa isi schimbe tinuta Hemoglobina: 9.

rare . Ex. tegumentului.500 ml electric fara . valve: col de . Leucocite-absent * pranz: supa de legume. clinic sanatoasa. * dimineata: ceai. Culoare-citrin clar * cina: ceai de tei Densitate – 1080 .F. 52 .pun pacienta in legatura cu alte poate opera. respectand cu strictete masurile de Ex. Ex. sumar de urina unt. pulmonar: * PEV cu S. 3 i. Ringer – 500 ml EKG: traseu S. se . – 500 ml pulmonar normal.se pregateste tegumentul in vederea multipara fara interventiei chirurgicale: leziuni prin care * se rade tegumentul pe o zona pierde sange cat mai larga ( regiunea pubiana) negricios in * se face dezinfectia cantitate redusa.se administreaza tratamentul prescris: inchis * Fentanyl f. Tuseu vaginal: cal .m. gem.G. cardiologic: asepsie si antisepsie.se cere consimtamantul pacientei in Celule epiteliare – legatura cu interventia chirurgicala. paine prajita.se face toaleta pacientei pe regiuni. 5% . Ex.se efectueaza toate manevrele medicale modificari.

pacienta sa nu mai . P = 82 p/min. – lama de lichid in pelvis. paciente cu aceeasi afectiune si cu Echografie: evolutie favorabila.se recomanda pacientei schimbarea pansamentul 53 . R = 18 r/min.se urmareste scaunul. Trompa dreapta cu structura neomogene de 6/7 cm. 2. . .pacienta prezinta a elimina inadecvata inadecvata prezinte metroragie. in continuare manifestata prin .pacienta prezinta diminuarea durerii si anxietatii. Nevoia de Eliminare Eliminare . sange negricios sumar. .se urmareste diureza.se urmaresc scurgerile vaginale. sangerare pe cale metroragie cu .pacienta schimba .se recolteaza urina pentru examen vaginala. TA= 120/70 mmHg T= 36º C . .corp uterin in pozitie intermediara cu contur regulat.

3. insotita la baie dar a a avea o buna durerii.se ajuta pacienta sa isi schimbe pozitia luat masa la pat postura Postura .se asigura conditii pentru odihna in . anxietatii .pacienta sa in pat. Nevoia de Dificultate in a se Dificultate in a se . singura.pacienta sa se .pacienta a dormit incercanati. . oboseala.pacienta urmeaza manifestata prin de calmare a durerii sa doarma. ore tei.pacienta a mers a se misca si deplasa deplasa din cauza poata deplasa sanitar si la sala de mese. 54 . pansamentului absorbant vulvar la absorbant conform interval de maxim 4 ore recomandarilor. 1 seara. acalnie. .pacienta atipeste dormi si a se somnului somnului din odihnita. salon: semiobscuritate.se sfatuieste pacienta ca in perioadele . faca liniste in vederea odihnei dupa masa de pranz.se roaga celelalte paciente din salon sa 1 ora.se sfatuieste pacienta sa bea un ceai de . fowler pentru relaxarea musculaturii manifestata prin abdominale.se ajuta pacienta sa mearga la grupul . Nevoia de Alterarea Alterarea .se administreaza la indicatia medicului: Diazepam tb. pozitie antalgica 4. ochi .se sfatuieste pacienta sa adopte pozitie cauza durerii adecvata. dupa masa de pranz insuficiente de . inadecvata din prezinte pozitie . somn. liniste. recomandarile.pacienta sa fie . aerisirea in perioadele de odihnii cauza durerii si salonului.

se explica pacientei scopul chirurgicala.se ofera pacientei informatii in legatura informatii despre postspitalizare. .se ofera pacientei informatii in legatura cu interventia chirurgicala.05. cu regimul alimentar preoperator. cura operatorie.2015 ZIUA INTERVENTIEI CHIRURGICALE Nevoia afectata Problema de Diagnostic Obiective Interventii Evaluare dependenta nursing autonome si delegate 55 . terapeutica si investigatiilor la care este supusa.pacienta cere regimul de viata . interventia conduita . PLAN DE INGRIJIRE – 19. de sanatate. nelinistita in sa-si pastreze legatura cu starea legatura cu starea sa . aplicate. Nevoia de Deficit de Deficit de .se ofera pacientei informatii in legatura .pacienta sa fie .pacienta este invata cum cunostinte cunostinte in informata in cu starea sa de sanatate.5. .se explica pacientei tehnicile ce ii sunt legatura cu sanatatea sa de sanatate.

pacienta este Durere localizata echilibrata psihic. agitatie. impreuna cu documentatia necesara.O. pelvin durerii.T. incepe interventia cauza prezinte diminuarea . nozocomiale . Preoperator 1.pacienta sa .5 mg.la ora 10:00 pacienta este supusa interventiei chirurgicale: * anestezie generala I. supraveghere complicatii si * Endonal 350 mg. preoperator. transportata la la nivel lombo. . hidratarea pe cale orala. complicatii.la ora 11:00 chirurgical .se monteaza sonda vezicala Foley.pacienta sa . ora 9:30. . * Mialgin 50 mg.pacienta sa fie . fizice .la ora 10:00 Anxietate din .se face toaleta vaginala cu betadina. .se dezinfecteaza tegumentul in vederea pregatita pericolele din cauza afectarii pericole.la sala de preanestezie se pacieta este manifestata prin prezinte administreaza la indicatia medicului: transportata la neliniste.pacienta sa nu .pacienta este a evita fata de pericole fata de pericole ferita de .se pregateste pacienta preoperator. interventiei chirurgicale. Nevoia de Vulnerabilitate Vulnerabilitate . tratamentului anxietatii.pacienta sa fie . postoperatorie. salonul de Risc de * Atropina 0.se restrictioneaza alimentatia si . 56 . .se conduce pacienta la blocul operator chirurgicala.se masoara functiile vitale si se blocul operator la abdominal si prezinte diminuarea noteaza in foaia de temperatura. infectii * Lystenon 100mg. * se practica salpingectomie dreapta. .

pacienta a ingrijire.1 la nevoie.pacienta sa .se respecta masurile de asepsie si plagii oparatorii. La 8 ore i.la ora 13:00 pacienta este transportata . Nevoia de Durere Durere .pacienta sa fie . TA=110/60 mmHg Anxietate din complicatii si * Gentamicina 1 f.m. P=82 p/min diminuarea * Cerucal f.se incurajeaza pacienta cu privire la .ora 13:00: a evita abdominala abdominala prezinte la salon. ferita de * Penicilina 2 mil. diminuarea durerii.m. U. TA=100/60 mmHg pericolele postoperatorie postoperatorie.m. Postoperator 1. . comunicat cu .I.ora 17:00: chirurgicale.pacienta sa * Algocalmin f. TA=110/60 mmHg prezinte * Prozin 3 ml la 6 ore i. . . . .se faciliteaza legatura cu apartinatorii apartinatorii. la 12 ore i. pentru reducerea anxietatii. P=82 p/min Risc de .se administreaza tratamentul prescris: .ora 15:00: complicatii.2˚C anxietatii.se monitorizeaza functiile vitale.pacienta nu prezinta complicatii postoperatorii 57 .pacienta este anxioasa. 1 T=37. antisepsie in efectuarea tehnicilor de . * Fenobarbital f. durere la nivelul .1 la nevoie.pacienta prezinta evolutia postoperatorii. P=80 p/min cauza interventiei pericole. .

materii fecale si tranzitului materii fecale si . dren.pacienta s-a * S.se urmareste tranzitul intestinal.se hidrateaza pacienta parenteral prin varsaturi chirurgicale.prezinta secretii la .se urmareste starea tubului de dren.se urmareste starea sondei vezicale.pacienta respecta a bea si a hidratarea hidratarea echilibrata orala. – 500 ml .sonda vezicala 48 ore. .se face bilantul ingesta excreta.pacienta nu a elimina eliminarilor eliminarilor prezinte reluarea montata preoperator. . locale sau generale. 3. gaze. . prezinta tranzit manifestata prin tranzitului .la ora 15:00 deficit din cauza nutritional daca pacientie ii este sete. intestinal. * S. pacienta a prezentat interventiei .1500 ml hidratat pe cale . acestuia. gaze in termen de cantitatea si tipul se secretie la nivelul .pacienta prezinta sonda vezicala . permeabila. manca inadecvata inadecvata prin hidroelectrolitic si . Nevoia de Alimentatia si Alimentatia si .pacienta sa fie .se face bilantul ingesta excreta . 2.G.pacienta sa . regimul alimentar. Nevoia de Alterarea Alterarea .se restrictioneaza alimentatia pe cale .pacienta a 58 .F. 10% .la ora 15:00 pacienta prezinta nivelul tubului de varsaturi. perfuzie cu: postoperatorii. intestinal pentru absenta intestinal pentru .se administreaza lichide cu lingurita .se ajuta pacienta in timpul varsaturilor. orala cu 300 ml apa si ceai neindulcit.

drenaj 150 ml sanguinolent. curate si plaga operatorie . . 59 .pacienta adota dorsal.se fac miscari pasive la nivelul .tegumente curate. postura pozitie de decubit respecte restrictiile a zonelor predispuse la escare. de infectie locala.se schimba pansamentul plagii si . curata. Nevoia de Alterarea Alterarea . .pacienta nu a se misca si inadecvata inadecvata prezinte postura membrelor. .se sfatuieste pacienta ca in seara pozitie fowler. . varsatura .se invata pacienta cum sa-si protejeze prezentat o plaga operatorie. prezinta semne de a avea o buna manifestata prin adecvata si sa . 5. .plaga operatorie a-si mentine integritatii integritatii prezinte plaga tubului de dren. Nevoia de Postura Postura .se urmaresc eliminarile pe cale postoperatorie. tegumentele si tegumentelor tegumentelor operatorie cu . fara alte leziuni.se aplica masaj la nivelul membrelor si escare.pacienta sa .se face toaleta pacientei pe regiuni.se schimba lenjeria de pat si de corp de chirurgicale. autoingrijire din .se urmareste plaga si aparitia .se face toaleta plagii operatorii si a . 4.pacienta sa .nu prezinta semne mucoasele manifestata prin evolutie favorabila tubului de dren. cate ori este nevoie. repaus impuse. cauza interventiei .abdomen usor meteorizat. vaginala.diureza 1600 ml. . integre Deficit de eventualelor semne de infectie locala.

fowler pentru relaxarea musculaturii abdominale. PLAN DE INGRIJIRE – 20. importanta mobilizarii precoce in . .se ajuta pacienta sa adopte pozitie sezand in pat. schimbat pozitia in chirurgicala.la ora 19:00 s-a recuperarea postoperatorie. .se informeaza pacieta cu privire la legatura cu starea sanatatea perioada sa de sanatate. ridicat in pozitie . Nevoia de Deficit de Deficit de .pacienta si-a interventia in pat.pacienta sa fie . informatii in sa-si pastreze legatura cu legatura cu starea . regimul alimentar si restrictiile din zilele sa.se informeza pacienta cu privire la pat.se informeaza pacienta cu privire la . .05. cu evolutia postoperatorie urmatoare. relativ impus de acestei zile sa se ridice in pozitie sezand .2015 – PRIMA ZI POSTOPERATOR 60 .pacienta cere a invata cum cunostinte cunostinte in informata in starea sa de sanatate. externare. 6.se explica pacientei masurile de conduita dupa ingrijire ce ii sunt aplicate.ajut pacienta sa isi schimbe pozitia in pat.se explica pacientei efectul medicamentelor ce i sunt administrate. postoperatorie si cu .

se respecta masurile de asepsie si anxioasa.ora 18:00: Anxietate din complicatii si . evolutia postoperatorii.pacienta sa . .m.pacienta prezinta diminuarea * Prozin 3 ml la 6 ore i. ferita de vitale.2˚C complicatii. la 12 ore i. pentru reducerea anxietatii. * Penicilina 2 mil.ora 8:00: a evita abdominala abdominala prezinte .m. .4˚C prezinte * Algocalmin f.pacienta a primit .pacienta sa fie . prezinta complicatii postoperatorii 61 . La 8 ore i.se incurajeaza pacienta cu privire la oparatorii. diminuarea durerii.se administreaza tratamentul prescris: TA=110/60 mmHg cauza spitalizarii. hemoglobina de control. diminuarea durerii anxietatii.se recolteaza sange pentru TA=100/50 mmHg pericolele postoperatorie postoperatorie. pericole. antisepsie in efectuarea tehnicilor de . P=80 p/min Risc de . * Diazepam tb.se masoara si se noteaza functiile T=36.I. 1 seara la nivelul plagii . .1 la nevoie. .Nevoia afectata Problema de Diagnostic Obiective Interventii Evaluare dependenta nursing autonome si delegate 1.pacienta sa * Gentamicina 1 f. Nevoia de Durere Durere .pacienta nu ingrijire.m. P=82 p/min . T=36. U.se schimba cateterul venos.se faciliteaza legatura cu apartinatorii vizita sotului. .pacienta este .

ceai indulcit. acestuia. prezinta tranzit manifestata prin tranzitului . Nevoia de Alimentatia si Alimentatia si .pacienta s-a deficit din cauza nutritional regimul alimentar.se face bilantul ingesta excreta .pacienta sa .pacienta sa fie . gaze in termen de cantitatea si tipul se secretie la nivelul . .pacienta a 62 .se face bilantul ingesta excreta.G.500 ml supa strecurata.se urmareste tranzitul intestinal. manca inadecvata inadecvata prin hidroelectrolitic si -se urmareste daca pacienta respecta . Nevoia de Alterarea Alterarea .la ora 15:00 pacienta prezinta nivelul tubului de varsaturi. – 500 ml zeama de compot si * S.pacienta respecta a bea si a hidratarea hidratarea echilibrata hidrozaharat. 2. materii fecale si tranzitului materii fecale si . dren. . regimul alimentar. perfuzie cu: apa. hidratat pe cale interventiei . 10% . * S.prezinta secretii la . . 3.pacienta prezinta sonda vezicala . permeabila. gaze.se hidrateaza pacienta parenteral prin orala cu 1500 ml chirurgicale.F. locale sau generale.se urmareste starea tubului de dren.se ajuta pacienta in timpul varsaturilor.se urmareste starea sondei vezicale. intestinal.se instituie regim postoperator .sonda vezicala 48 ore. .pacienta nu a elimina eliminarilor eliminarilor prezinte reluarea montata preoperator. intestinal pentru absenta intestinal pentru .

se fac miscari pasive la nivelul . 4.se aplica masaj la nivelul membrelor si escare. fara alte leziuni.se urmareste plaga si aparitia . interventia patului.pacienta si-a dorsal.se face toaleta pacientei pe regiuni.dimineata pacienta chirurgicala. .abdomen usor meteorizat.pacienta sa . . cate ori este nevoie. cauza interventiei . .tegumente curate. Nevoia de Postura Postura . integre Deficit de eventualelor semne de infectie locala. tegumentele si tegumentelor tegumentelor operatorie cu . .plaga operatorie a-si mentine integritatii integritatii prezinte plaga tubului de dren. Nevoia de Alterarea Alterarea . prezinta semne de a avea o buna manifestata prin adecvata si sa .se urmaresc eliminarile pe cale postoperatorie. . varsatura .pacienta nu a se misca si inadecvata inadecvata prezinte postura membrelor.se schimba pansamentul plagii si . -se ajuta pacienta ca dimineata sa se schimbat pozitia in relativ impus de aseze in pozitie sezand la marginea pat. vaginala. de infectie locala. 5. repaus impuse.se invata pacienta cum sa-si protejeze prezentat o plaga operatorie. curate si plaga operatorie . postura pozitie de decubit respecte restrictiile a zonelor predispuse la escare.pacienta sa .se face toaleta plagii operatorii si a .nu prezinta semne mucoasele manifestata prin evolutie favorabila tubului de dren. curata.se schimba lenjeria de pat si de corp de chirurgicale. autoingrijire din .se ajuta pacienta sa faca cativa pasi a adoptat pozitie 63 .

informatii in sa-si pastreze legatura cu legatura cu starea .pacienta cere a invata cum cunostinte cunostinte in informata in starea sa de sanatate. regimul alimentar si restrictiile din zilele sa. externare. Nevoia de Deficit de Deficit de . 6. 64 .pacienta sa fie .se explica pacientei efectul medicamentelor ce i sunt administrate. pron salon. .se informeza pacienta cu privire la patului. importanta mobilizarii precoce in . cu evolutia postoperatorie urmatoare.se informeaza pacienta cu privire la .la ora 16:00 recuperarea postoperatorie. pacienta s-a .se informeaza pacieta cu privire la legatura cu starea sanatatea perioada sa de sanatate.se explica pacientaei masurile de conduita dupa ingrijire ce ii sunt aplicate.se constientizeaza pacienta cu privire deplasat prin salon la importanta schimbarii pozitiei in pat. postoperatorie si cu . sezand la marginea . cu ajutor.

65 .

. Se prezinta la medicul specialist si se interneaza pentru diagnostic si tratament. Mediu familial – familie cu un copil. greturi.2015.2 Cazul I Interviu: Nume: M. Antecedente heredo-colaterale: mama cu diabet zaharat de maturitate. cu precadere in fosa iliaca dreapta Istoricul bolii: Pacienta relateaza ca a avut amenoree si de cateva zile pierde sange negricios in cantitate mica prin vagin. AV =0. dureri pelviene. .03. Antecedente patologice: rujeola la 6 ani. cu lolcuinta proprie. Antecedente personale: N=1..Suspect sarcina extrauterna dreapta” 66 . flux moderat. Dupa examenul clinic se stabileste diagnostic de internare: . amenoree. . pierderi de sange negricios prin vagin in cantitate moderata. 5. nu fumeaza. Data internarii 07. Prenume: I. Obiceiuri alimentare – consuma trei mese pe zi in graba. varsaturi apoase matinale. Antecedente personale fiziologice: manstruatie la 14 ani. Acuza greturi si varsaturi matinale apoase. Motivele internarii: . consum moderat de alcool si condimente. bine organizata. scarlatina la 9 ani.

. adoarme in cursul zilei la amiaza. stang pe linia medio-cleviculara.torace normal conformat.T.apetit capricos. . 5. .loje renele libere. .reflex de deglutie prezent. .se plange ca nu este odihnita. Nevoia de a elimina .A. = 120/670 mm Hg. . . 4.tranzit intestinal fiziologic. . 2. . Culegerea de date pe cele 14 nevoi fundamentale 1.P= 82 p/min. 67 . .tegumente normal colorate.se alimenteaza si hidrateaza singura. usor meteorizat. Nevoia de a bea si a manca .R= 18 r/min. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura . . 3.gingii aderente dintilor.abdomen sensibil.doarme noaptea 7 ore cu intrerupere din cauza durerilor. . . Nevoia de dormi si a se odihnii .murmur vezicular prezent in ambele hemitorace.mictiuni fiziologice – 6 mictiuni in 24 ore. .zgomote cardiace ritmice.cavitatea bucala cu dentitie completa. .Nevoia de a respira .mucoasa bucala fara leziuni.se deplaseaza cu dificultate din cauza durerii abdominale si pelviene.c. .pierde sange prin vagin in cantitate mica. .soc apexian in spatiul V i. .nu prezinta transpiratie excesiva.somnul nu este odihnitor – prezinta ochi incercanati. .

haine curate de casa in culori atragatoare.simtul tactil pastrat.se schimba ori de cate ori este nevoie.vorbire in ritm moderat. 68 . . . anxietatea. . .transpiratie minima la plici. adaptate taliei. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale . ingrijite. . . normochinetic. .acuitate vizuala normala. Nevoia de a evita pericolele . 7.adopta pozitie antalgica. .tegumente calde. . 6.acuitate auditiva normala.80C. pieptanat. 8. Nevoia de a fi curat si ingrijit .mucoasa gingivo-bucala fara leziuni.unghii taiate scurt. .este vulnerabila fata de pericolele din mediul intern si extern. . . . descrie corect durerea.da date precise.este agitata. . normal colorate. .exista risc de complicatii datorit prezentei sarcinii ectopice.sistem muscular normoton. Nevoia de a comunica .sistem osteo-articular aparent integru.. Nevoia de a se imbraca si dezbraca . 9.par curat. .pacienta este curata si ordonata. staturii si anotimpului.isi poate schimba singura lenjeria si tinuta. nelinistita. . .dentitie completa curata. 10.anxietate moderata. .temperatura corpului masurata in axila T=36.prezinta durere pelvina cu precadere in fosa iliaca dreapta. .nu prezinta leziuni tegumentare. uscate.

4. Nevoia de invata cum sa-si pastreze sanatatea . .se inchina seara la culcare si isi spune in gand o rugaciune.este de profesie economista. . Nevoia de a se realiza . 14. Risc de complicatii si infectii nozocomiale 2. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Postura inadecvata din cauza durerii manifestata prin pozitie antalgica Deficit in a se mobiliza din cauza durerii pelviene. 12. Nevoia de dormi si a se odihnii Alterarea somnului din cauza durerii si anxietatii manifestata prin oboseala. Nevoia de a elimina Eliminare inadecvata manifestata prin metroragie cu sange negricios 3. . Anxietate din cauza tratamentului chirurgical manifestata prin neliniste.este casatorita si are un copil. 69 . Nevoia de invata cum sa-si pastreze sanatatea Deficit de cunostinte in legatura cu starea sa de sanatate. Nevoia de a se recreea . ochi incercanati.respecta posturile de peste an. .11. conduita terapeutica si regimul de viata postoperator. Nevoia de a evita pericolele Vulnerabilitate fata de pericolele din mediul intern si extern din cauza sarcinii extrauterine.pacienta nu are cunostinta despre afectiunea sa. .pacienta este de religie ortodoxa. Nevoia de a-si practica religia .merge la biserica. Nevoi afectate 1. 5. Durere localizata pelvin.citeste carti de specialitate. 13. agitatie. reviste.urmareste emisiuni pe teme economice.

se asista medicul la examenul fizic. .se conduce pacienta la salon. agitatie.pacienta sa . diminuarea noapte.pacienta sa fie .se intocmeste documentatia de Hemoglobina: 11 g% pericolele din mediul intern pericole. Culoare-citrin clar nozocomiale * pranz: supa de legume.pacienta sa nu sumar. pilaf Densitate – 1015 70 . Ex.se ajuta pacienta sa imbrace camasa de % extrauterine. nozocomiale.se masoara functiile vitale si se Grup/Rh = O(1) + manifestata prin sau infectii noteaza in foaia de temperatura.pacienta sa . . Analize: a evita fata de pericole fata de pericolele ferita de .se recolteaza sange pentru examinari VSH – 8 mm/1 h Anxietate din prezinte diminuarea de laborator.absenta infectii ou. Nevoia de Vulnerabilitate Vulnerabilitate . sumar de urina neliniste.se recomanda pacientei regim usor Leucocite – rare Risc de digerabil: Hematii – rare complicatii si * dimineata: ceai. VDRL = negativ chirurgical prezinte complicatii . 290000 mmc pelvin. Glicemie = 80 mg% cauza anxietatii. PLAN DE INGRIJIRE – 7. Trombocite = Durere localizata durerii. .2015 PRIMA ZI DE INGRIJIRE Nevoia afectata Problema de Diagnostic Obiective Interventii Evaluare dependenta nursing autonome si delegate 1. internare. =6300 mmc si extern din .03.se recolteaza urina pentru examen Uree = 26 mg% tratamentului .se cateterizeaza o vena. Albumina . paine prajita. L. Hematocrit = 12 g cauza sarcinii prezinte . .

valve: col de .pacienta sa nu mai .se aplica comprese calda la nivell T= 36.se efectueaza toate manevrele medicale anexa dreapta respectand cu strictete masurile de sensibila la asepsie si antisepsie. leziuni. .pacienta prezinta a elimina inadecvata inadecvata prezinte sangerare . mobilizare. 5% .G. marita de S.2 * cina: paste cu branza. nepalpabila.se urmareste diureza.pacienta prezinta calmarea durerii. 2. diminuarea durerii si anxietatii.pun pacienta in legatura cu alte R = 18 r/min.F. anexa stanga Ringer – 500 ml sensibila. paciente cu aceeasi afectiune si cu P = 82 p/min. Ex. TA= 110/60 mmHg .2º C hipogastrului si foselor iliace pentru . Tuseu vaginal: col * PEV cu S. pH – 7.m. in continuare 71 . – 500 ml inchis. evolutie favorabila. * Algocalmin f. . Nevoia de Eliminare Eliminare . ceai. cu carne de pasare fiarta.se urmareste scaunul.se ajuta pacienta sa isi efectueze multipara fara toaleta. . 1 cantitate redusa. pierde . 1 i.se administreaza tratamentul prescris: sange negricios in * Diazepam tb.500 ml volum.

cauza durerii .pacienta atipeste dormi si a se somnului somnului din odihnita.pacienta sa .se aeriseste salonul.se maseaza regiunile predispuse la pelviene.se recomanda pacientei schimbarea negricios pe cale sange negricios pansamentului absorbant vulvar la vaginala. . 3.pacienta urmeaza manifestata prin .se urmareste daca pacienta se poate .se roaga pacientele din salon sa faca in perioadele de odihnii cauza durerii si liniste.se sfatuieste pacienta ca in perioadele recomandarile.se asigura semiobscuritate in salon. acalnie.se urmareste sangerarea vaginala. anxietatii .pacienta sa fie . a avea o buna cauza durerii adecvata. interval de maxim 4 ore . .pacienta sa se deplasa la grupul sanitar. ochi de calmare a durerii sa doarma.se urmareste daca pacienta se poate . oboseala.pacienta a dormit 72 .pacienta a mers la a se misca si deplasa inadecvata din prezinte pozitie deplasa la sala de mese. . . manifestata prin menstruala. escare. baie. Nevoia de Dificultate in a se Postura .pacienta a mers postura manifestata prin . scurgere cu sange metroragie cu . fowler pentru relaxarea musculaturii mobiliza din abdominale. . Deficit in a se singura.se sfatuieste pacienta sa adopte pozitie mese. 4. Nevoia de Alterarea Alterarea . . insotita la sala de pozitie antalgica poata deplasa .pacienta schimba pansamentul absorbant conform recomandarilor.

terapeutica si investigatiilor la care este supusa.se ofera pacientei informatii in legatura .pacienta cere regimul de viata .pacienta sa fie . PLAN DE INGRIJIRE – 8.2015 A DOUA ZI DE INGRIJIRE Nevoia afectata Problema de Diagnostic Obiective Interventii Evaluare 73 .se explica pacientei tehnicile ce ii sunt legatura cu sanatatea sa de sanatate. interventia conduita .se administreaza la indicatia medicului: Diazepam tb. . . cura operatorie. 1 seara.se ofera pacientei informatii in legatura informatii despre postoperator.03. jumatate de ora. aplicate. 5. cu regimul alimentar preoperator. de sanatate. incercanati.se sfatuieste pacienta sa bea un ceai de dupa masa de pranz tei. nelinistita in sa-si pastreze legatura cu starea legatura cu starea sa .pacienta este invata cum cunostinte cunostinte in informata in cu starea sa de sanatate. . Nevoia de Deficit de Deficit de .se explica pacientei scopul chirurgicala.

paine prajita.pacienta sa nu .4º C cauza sarcinii prezinte * dimineata: ceai. Ex.se masoara functiile vitale si se R = 17 r/min.se insoteste pacienta la examen cardiologic.pacienta sa fie . ceai. * pranz: supa crema cu si anxietatii. se poate opera. vaci. .500 ml .m. complicatii si * PEV cu S. nozocomiale.pacienta sa digerabil: T= 36. pericolele din mediul intern pericole. Pulmon normal manifestata prin sau infectii . – 500 ml infectii Ringer – 500 ml nozocomiale S. tratamentului . 5% . . .se recomanda pacientei regim usor TA= 110/60 mmHg si extern din . 74 .pacienta sa crutoane.se administreaza tratamentul prescris: neliniste. 1 i. * Diazepam tb. cardiologic Anxietate din prezinte diminuarea * cina: mamaliga cu branza de Clinic sanatoasa si cauza anxietatii. Nevoia de Vulnerabilitate Vulnerabilitate .se ajuta pacienta sa isi efectueze MRF chirurgical prezinte complicatii toaleta. dependenta nursing autonome si delegate 1. fasole verde cu carne de vita.pacienta prezinta extrauterine. diminuarea durerii Durere localizata durerii. P = 80 p/min. 1 Risc de * Algocalmin f.F. diminuarea unt. pelvin.se efectueaza EKG. . a evita fata de pericole fata de pericolele ferita de noteaza in foaia de temperatura. agitatie.G.

.pacienta prezinta a elimina inadecvata inadecvata prezinte sangerare .se urmareste diureza. interval de maxim 4 ore 3. . pozitia in pat. . .pacienta sa .se maseaza regiunile predispuse la mobiliza din escare. Deficit in a se singura.se insoteste pacienta la sala de mese. . scurgere cu sange metroragie cu . cauza durerii .se efectueaza toate manevrele medicale respectand cu strictete masurile de asepsie si antisepsie. in continuare manifestata prin menstruala.se insoteste pacienta la examen MRF.pacienta sa nu mai . Nevoia de Dificultate in a se Postura .pacienta a mers a se misca si deplasa inadecvata din prezinte pozitie .se sfatuieste pacienta sa adopte pozitie luat masa la pat postura manifestata prin .se urmareste daca pacienta isi shimba pelviene. .se urmareste scaunul. .se insoteste pacienta la grupul sanitar.se recomanda pacientei schimbarea negricios pe cale sange negricios pansamentului absorbant vulvar la vaginala. insotita la baie dar a a avea o buna cauza durerii adecvata.se aplica comprese calda la nivelul hipogastrului si foselor iliace pentru calmarea durerii. 2. 75 . . Nevoia de Eliminare Eliminare .se urmareste sangerarea vaginala.pacienta sa se fowler pentru relaxarea musculaturii pozitie antalgica poata deplasa abdominale.

de sanatate. ochi medicului: Algocalmin f. Nevoia de Alterarea Alterarea . 76 .se aeriseste salonul.2015.se informeaza pacienta ca va fi supusa chirurgicala. .se asigura semiobscuritate in salon. nelinistita in sa-si pastreze legatura cu starea legatura cu starea sa . informatii despre postoperator. . interventia conduita . .se administreaza la indicatia oboseala. incercanati.se administreaza la indicatia medicului: Diazepam tb. cu interventia chirurgicala.se explica pacientei scopul investigatiilor la care este supusa. .1 i.pacienta este invata cum cunostinte cunostinte in informata in cu starea sa de sanatate.se sfatuieste pacienta ca in perioadele in perioadele de anxietatii de calmare a durerii sa doarma. terapeutica si interventiei chirurgicale in data de . 4. .se sfatuieste pacienta sa facamiscari active ale membrelor. 1 seara.pacienta sa fie .se ofera pacientei informatii in legatura cura operatorie. manifestata prin . . Nevoia de Deficit de Deficit de .pacienta a dormit dormi si a se somnului somnului din odihnita.pacienta sa fie .se explica pacientei tehnicile ce ii sunt legatura cu sanatatea sa de sanatate. . acalnie. aplicate.pacienta atipeste odihnii cauza durerii si . 5.se ofera pacientei informatii in legatura . .se incurajeaza pacienta.03.pacienta cere regimul de viata 10.m.

se ofera pacientei informatii in legatura cu regimul alimentar preoperator. pentru interventia chirurgicala diminuarea durerii pelvin. pregatita tratamentului .se cere consimtamantul pacientei . TA= 100/60 mmHg si extern din . a evita fata de pericole fata de pericolele ferita de noteaza in foaia de temperatura.se face pregatirea preoperatorie astfel: si anxietatii. respectat regimul 77 . .se schimba cateterul venos. pericolele din mediul intern pericole.pacienta este cauza anxietatii.03.pacienta sa nu  se badijoneaza cu betadina.8º C extrauterine.  se rade regiunea pubiana. .2015 A TREIA ZI DE INGRIJIRE Nevoia afectata Problema de Diagnostic Obiective Interventii Evaluare dependenta nursing autonome si delegate 1. TS= 36.pacienta sa .pacienta sa fie . P = 82 p/min.pacienta prezinta Durere localizata durerii.pacienta a manifestata prin sau infectii evacuatorie. preoperator chirurgical prezinte complicatii  seara se face clisma . Nevoia de Vulnerabilitate Vulnerabilitate . diminuarea . Anxietate din prezinte diminuarea  se face toaleta pacientei. PLAN DE INGRIJIRE – 9.se masoara functiile vitale si se R = 18 r/min.4º C cauza sarcinii prezinte fi supusa interventiei chirurgicale. .se informeaza pacienta ca a doua zi va TD= 36.pacienta sa . .

78 .se efectueaza toate manevrele medicale respectand cu strictete masurile de asepsie si antisepsie. * pranz: supa de zarzavat.F. prezinta infectii infectii . . * PEV cu S. agitatie. * cina: ceai.m.se recomanda pacientei sa consume lichide in cantitate mai mare.G. – 500 ml Ringer – 500 ml S.  se indeparteaza lacul de pe alimentar Risc de unghii si se taie unghiile . . paine cu margarina.neliniste. 5% . piure cu carne de piu fiarta.pacienta nu complicatii si scurt. nozocomiale. 1 * Algocalmin f. 1 i.se recomanda pacientei regim usor nozocomiale nozocomiale digerabil cu restrictie de alimente solide seara: * dimineata: ceai.se administreaza tratamentul prescris: * Diazepam tb.500 ml .

se maseaza regiunile predispuse la . . . .pacienta sa se fowler pentru relaxarea musculaturii de mese unde a pozitie antalgica poata deplasa abdominale.pacienta prezinta a elimina inadecvata inadecvata prezinte sangerare . . . Deficit in a se singura.pacienta sa . pelviene.pacienta a dormit dormi si a se somnului somnului din odihnita. .pacienta sa fie . insotita la baie a avea o buna cauza durerii adecvata. pansamentului absorbant vulvar la interval de maxim 4 ore 3.se urmareste scaunul.se sfatuieste pacienta ca in perioadele in perioadele de anxietatii de calmare a durerii sa doarma.se sfatuieste pacienta sa adopte pozitie . . 79 .pacienta isi .pacienta sa nu mai .se urmareste daca pacienta isi shimba escare. . prezinta semne de cauza durerii .se insoteste pacienta la grupul sanitar. scurgere cu sange metroragie cu .se urmareste diureza. Nevoia de Eliminare Eliminare .pacienta nu mobiliza din escare.se afce spalatura vaginala. negricios pe cale sange negricios . acalnie.se sfatuieste pacienta sa facamiscari schimba pozitia in active ale membrelor. mers singura. pozitia in pat.se insoteste pacienta la sala de mese. in continuare manifestata prin menstruala. . pat 4.pacienta atipeste odihnii cauza durerii si .pacienta a mers a se misca si deplasa inadecvata din prezinte pozitie .se recomanda pacientei schimbarea vaginala.se aeriseste salonul.se urmareste sangerarea vaginala.a luat masa la sala postura manifestata prin .se asigura semiobscuritate in salon.2. Nevoia de Dificultate in a se Postura . Nevoia de Alterarea Alterarea .

.se informeaza pacienta ca va fi supusa chirurgicala. 1 seara. 80 .03.se ofera pacientei informatii in legatura .1 i. nelinistita in sa-si pastreze legatura cu starea legatura cu starea sa .se ofera pacientei informatii in legatura cu regimul alimentar preoperator. terapeutica si interventiei chirurgicale in data de . .m. cu interventia chirurgicala.se administreaza la indicatia oboseala.se explica pacientei tehnicile ce ii sunt legatura cu sanatatea sa de sanatate. aplicate.se incurajeaza pacienta.se explica pacientei scopul investigatiilor la care este supusa. incercanati.se administreaza la indicatia medicului: Diazepam tb. 5.pacienta sa fie .2015. manifestata prin . informatii despre postoperator.pacienta este invata cum cunostinte cunostinte in informata in cu starea sa de sanatate. de sanatate.pacienta cere regimul de viata 10. ochi medicului: Algocalmin f. . Nevoia de Deficit de Deficit de . . interventia conduita .se ofera pacientei informatii in legatura cura operatorie. .

81 .

varsaturi apoase matinale. . se uita la tv Motivele internarii: .M. Antecedente personale: N=0. 5.3 Cazul III Interviu: Nume: N.03. pierderi de sange negricios in cantitate mica prin vagin. Ciclu regulat. Istoricul bolii: Pacienta relateaza ca nu are mestruatie U. Mediu familial – obiceiuri cotidiene. Data internarii 15. . – 3 februarie 2015 Aacuza dureri colicative in fosa iliaca drepta. varsaturi matinale . Se prezinta la medicul specialist care ii recomanda internare. dureri colicative in fosa iliaca dreapta .=14 ani. reviste Acces la informatii – asculta radioul. Nivel de educatie – 12 clase Profesie – vanzatoare Mod de relaxare – tricoteaza. Prenume: C. Antecedente patologice: apedicectomie la 8 ani. 82 . nu fumeaza. lipotimie. varicela Antecedente personale fiziologice: P. nu consuma alcool. Pacienta este suspecta de sarcina ectopica drepata. Obiceiuri alimentare – regim adecvat. greturi. oreion.2015. consuma 1-2 cafele/zi. Pierde sange negricios in cantitate mica prin vagin. greturi. AV =2. citeste carti.M.

scaun prezent la 3 zile 4.T.P=84 p/min. . Culegerea de date pe cele 14 nevoi fundamentale 1. Nevoia de dormi si a se odihnii . Serveste 3 mese/zi. 5 ore pe noapte. varsaturi apoase – dimineata .apetitul este normal.pauze egale intre respiratii. 83 . . sucuri de fructe . Nevoia de a elimina . . . .constipatie .masticatie usoara.tegumente usor palide uscate la periferie.limba incarcata dimineata .varsaturi apoase matinale 4/zi si una noaptea.transpiratie minima la plici .A.torace normal conformat .mucoasa buco-faringiana fara leziuni. .mucoasa respiratorie fara secretii. 2.dentitie completa .prezinta greturi. Nevoia de a bea si a manca .tip respirator costal superior .durata somnului este de cca. = 110/65 mm Hg. . . .Nevoia de a respira . buna .urina de aspect normal .se destind ambele torace ritmic.se hidrateaza cu liochide in functie de senzatia de sete – consuma circa 1500 ml de apa plata.metroragie cu sange negricios prin vagin in cantitate mica .reflex de deglutie prezent. .frecventa repiratorie R= 19/min. 3.

fara leziuni. calduta cu transpiratie minima.par lung. .mentine un torson curat in regiunea vulvara 9.actiune sinergica si controlata a aparatului locomotor.se spala zilnic pana la brau . 7. 6. fara ajutor.se spala pe dinti cu periuta si pasta dupa fiecare masa. curate. armonioasa si incomplete. suplu. .pacienta este mai putin activa. Nevoia de a evita pericolele .are capacitatea fizica si psihica de a se imbraca si dezbraca singura. . cu pielitele taiate. isi tine hainel aranjate pe un scaun .urechi cu configuratie normala.pacienta este ordonata. dezinfectat.40C.cavitate bucala cu dentitie alba. nu in deplinatatea puteriolor sale. durerea colicativa ii deranjeaza somnul. alese cu gust in culori vii – camasa de noapte. curate. curat. . . curate. . muscular si sistemul nervos .pielea este usor palida. halat. .temperatura corpului masurata in axila d= 36. .uneori durerea din fosa iliaca dreapata o face sa ramana in pat ghemuita. .salon curat. . Nevoia de a fi curat si ingrijit .tegumente cu coloratie normala. 8.dureri colicative ce cedeaza la antialgice.unghii taiate scurt.poarta haine curate. staturii si anotimpului si reliefeaza un statut social- economic bun. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura . . se trezeste in cursul noptii.hainele sunt adecvate taliei. . . . 5.adoarme.nas cu secretii minime.este susceptibila de a-i fi afectata integritatea fizica prin cresterea sarcinii in afara uterului in trompa – ruptura trompei 84 . s = 36. Nevoia de a se imbraca si dezbraca . Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale .miscarile sunt coordonate. date cu oja. . papuci.80C.isi efectueaza toaleta vulvara de 2-3 ori/zi cu apa calduta si gel intim . aerisit cu temperaturi 24 de grade.

Nevoia de a se realiza .profesia de vanzatoare o ajuta pe pacienta sa comunice usor cu colegele de salon. Nevoia de a se recreea . este increzatoare. si stabileste usor legaturi cu persoanele din jur.pacienta are dorinta si este interesata sa invete cum sa-si ingijeasca sanatatea.functionarea adecvata a organelor de simt: auz. 14. asculta radioul. .exprima o percepere negativa legata de pierderea trompei si de posibilitatea de a nu mai putea avea copii. 10. pipait . .crede in dumnezeu. adaptabila. reviste. . . . Nevoia de a-si practica religia .isi exprima usor dorintele.are personalitate. . . . de religie ortodoxa.uneori durerea din fosa iliaca dreapata o face sa ramana in pat ghemuita. posteste. . operatie. temerile legate de boala sa. are un facies expresiv.cand are timp. .cere informatii despre operatie. tratament 85 .are capacitatea de ase angaja si mentine relatii cu cei din jur 11. anestezie. . iritabila din cauza situatiei: internare.pacienta este o femeie credincioasa. carti. le da sfaturi din cartile pe care le-a citit si se simte utila in acest fel. Nevoia de a comunica . .pacienta nu are cunostinta despre afectiunea sa.relateaza despre boala cu un debit verbal cu limbaj clar. 13. de operatie. . .acuza dureri colicative in fosa ilica drepata. anestezie.paciemnta se realxeaza citind presa. poarta la gat o cruciulita.este anxioasa. saevite astfel de scimbari neplacute. . 12.pacienta este dinamica. .isi spune rugaciunea seara la culcare. in zilele de sarbatoare se duce la biserica.ea povesteste despre copii.nu are capacitatea fizica si nici psihica de a impiedica acest incident. vaz. Nevoia de invata cum sa-si pastreze sanatatea .integritate optima a aparatului locomotor.

agitatie. ore insuficiente de somn. ochi incercanati. 86 . 5. Risc de complicatii si infectii nozocomiale 2. Nevoia de a elimina Eliminare inadecvata manifestata prin metroragie cu sange negricios 3. Nevoi afectate 1. conduita terapeutica si regimul de viata postspitalizare. Nevoia de dormi si a se odihnii Dificultate in a dormi din cauza durerii si anxietatii manifestata prin oboseala. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Dificultate in a se deplasa din cauza durerii. Nevoia de a evita pericolele Vulnerabilitate fata de pericole din cauza afectarii fizice Durere colicativa in fosa iliaca dreapta Anxietate din cauza tratamentului chirurgical manifestata prin neliniste. Postura inadecvata din cauza durerii manifestata prin pozitie antalgica 4. Nevoia de invata cum sa-si pastreze sanatatea Deficit de cunostinte in legatura cu starea sa de sanatate.

. Analize: a evita fata de pericole fata de pericole ferita de .pacienta sa fie . Nevoia de Vulnerabilitate Vulnerabilitate .se ajuta medicul la examenul local.se conduce pacienta la salon.5 pericolele din cauza afectarii pericole. sumar. de strada cu cea de spital. TGO: 21/UL cauza . Glucoza: 107 mg/dl Durere localizata echilibrata psihic.se ajuta pacienta sa isi schimbe tinuta Hemoglobina: 11.P.2015 PRIMA ZI DE INGRIJIRE Nevoia afectata Problema de Diagnostic Obiective Interventii Evaluare dependenta nursing autonome si delegate 1.se recolteaza sange pentru examinari Uree: 23. % neliniste.2 l complicatii si noteaza in foaia de temperatura.4” Risc de complicatii. prezinte pulmonar. Creatinina:6mg/dl dreapta prezinte diminuarea .0% tratamentului prezinte diminuarea . PT: 11. sumar de urina 87 .pacienta sa de laborator.pacienta sa . cardiologic.: 20.L. agitatie. A. WBC: 7.R. g% fizice .6 mg/dl in fosa iliaca . PLAN DE INGRIJIRE – 15.pacienta sa nu .se recomanda pacientei regim usor VSH: 18 mm/s nozocomiale digerabil deoarece a doua zi va fi supusa V.T.se cateterizeaza o vena. .se insoteste pacienta la examen AP: 93% chirurgical anxietatii.300x103 infectii .se recolteaza urina pentru examen TGP: 25/UL Anxietate din durerii.: negativ curei operatorii a afectiunii: Ex.pacienta sa fie .se conduce pacienta la examen toraco.03.T.D.se masoara functiile vitale si se Hematocrit: 25. Fibrinogen: 862 mg manifestata prin .

Leucocite-absent unt.se cere consimtamantul pacientei in rare legatura cu interventia chirurgicala. Ex.se face toaleta pacientei pe regiuni. paine prajita.se administreaza tratamentul prescris: Ex. * dimineata: ceai. * gentamicina fII-1 f la 12h EKG: traseu * plegomazin f1 – 3 ml/6h electric fara * profenid f II 1 f la nevoie modificari. se . inchis .se efectueaza toate manevrele medicale poate opera. * fenobarbital f I – 1f seara Ex. Densitate – 1050 * cina: ceai de tei Celule epiteliare – . valve: col de . respectand cu strictete masurile de Echografie: 88 . * se face dezinfectia Tuseu vaginal: col tegumentului. Culoare-citrin clar * pranz: supa de legume. gem. multipara fara .se pregateste tegumentul in vederea leziuni prin care interventiei chirurgicale: pierde sange * se rade tegumentul pe o zona negricios in cat mai larga ( regiunea pubiana) cantitate redusa. pulmonar: * penicilina 4 mil – 2mil/12h pulmonar normal. cardiologic: clinic sanatoasa.

. La nivelul tubei drepte sac cordon embrionar. in continuare manifestata prin . TA= 110/65 mmHg T= 36.pacienta prezinta diminuarea durerii si anxietatii. 3.se recolteaza urina pentru examen vaginala. 2.se urmareste diureza.pacienta sa se .pacienta schimba .corp uterin de . .se urmaresc scurgerile vaginale.se urmareste scaunul. R = 19 r/min. .se recomanda pacientei schimbarea pansamentul pansamentului absorbant vulvar la absorbant conform interval de maxim 4 ore recomandarilor.pacienta prezinta a elimina inadecvata inadecvata prezinte metroragie. P = 86 p/min. asepsie si antisepsie. . Nevoia de Dificultate in a se Dificultate in a se .pun pacienta in legatura cu alte volum normal fara paciente cu aceeasi afectiune si cu continut evolutie favorabila.pacienta sa nu mai .4 º C .pacienta a mers 89 . sangerare pe cale metroragie cu .se ajuta pacienta sa mearga la grupul . sange negricios sumar. Nevoia de Eliminare Eliminare .

recomandarile.pacienta a dormit incercanati.a se misca si deplasa deplasa din cauza poata deplasa sanitar si la sala de mese.pacienta urmeaza manifestata prin de calmare a durerii sa doarma. .se sfatuieste pacienta ca in perioadele .se ajuta pacienta sa isi schimbe pozitia luat masa la pat postura Postura . anxietatii .se sfatuieste pacienta sa bea un ceai de . insotita la baie dar a a avea o buna durerii. Nevoia de Deficit de Deficit de . . fowler pentru relaxarea musculaturii manifestata prin abdominale.pacienta sa in pat. oboseala. acalnie. singura.pacienta este invata cum cunostinte cunostinte in informata in cu starea sa de sanatate.se sfatuieste pacienta sa adopte pozitie cauza durerii adecvata.se explica pacientei tehnicile ce ii sunt legatura cu 90 .pacienta atipeste dormi si a se somnului somnului din odihnita.pacienta sa fie .se ofera pacientei informatii in legatura . aerisirea in perioadele de odihnii cauza durerii si salonului. Nevoia de Alterarea Alterarea . inadecvata din prezinte pozitie .se asigura conditii pentru odihna in .pacienta sa fie . somn.se roaga celelalte paciente din salon sa 1 ora. faca liniste in vederea odihnei dupa masa de pranz. ochi . salon: semiobscuritate. dupa masa de pranz insuficiente de . liniste. pozitie antalgica 4. ore tei. nelinistita in sa-si pastreze legatura cu starea legatura cu starea sa .se administreaza la indicatia medicului: Fenobarbital 1 f seara. 5.

PLAN DE INGRIJIRE – 16. interventia conduita . aplicate. de sanatate.se ofera pacientei informatii in legatura informatii despre postspitalizare.sanatatea sa de sanatate.2015 ZIUA INTERVENTIEI CHIRURGICALE Nevoia afectata Problema de Diagnostic Obiective Interventii Evaluare dependenta nursing autonome si delegate 91 . terapeutica si investigatiilor la care este supusa. .pacienta cere regimul de viata .se ofera pacientei informatii in legatura cu interventia chirurgicala. .05. cu regimul alimentar preoperator. cura operatorie.se explica pacientei scopul chirurgicala.

se masoara functiile vitale si se blocul operator la dreapta prezinte diminuarea noteaza in foaia de temperatura. chirurgical anxietatii.se face toaleta vaginala cu betadina. .la ora 10:00 pacienta este supusa interventiei chirurgicale: * anestezie generala I.la sala de preanestezie se pacieta este neliniste.se conduce pacienta la blocul operator chirurgicala. 92 . fizice .O. transportata la in fosa iliaca . interventia tratamentului prezinte diminuarea . prezinte administreaza la indicatia medicului: transportata la Risc de complicatii. hidratarea pe cale orala. Preoperator 1. nozocomiale * Lystenon 100mg.se monteaza sonda vezicala Foley. impreuna cu documentatia necesara. . . Nevoia de Vulnerabilitate Vulnerabilitate .se restrictioneaza alimentatia si . .pacienta sa .5 mg. postoperatorie.30.la ora 10:00 manifestata prin . Anxietate din durerii. salonul de complicatii si * Atropina 0.T. preoperator.pacienta sa .pacienta sa nu . * se practica salpingectomie dreapta.pacienta este a evita fata de pericole fata de pericole ferita de .se dezinfecteaza tegumentul in vederea pregatita pericolele din cauza afectarii pericole.se pregateste pacienta preoperator. * Mialgin 50 mg.pacienta sa fie .pacienta sa fie . supraveghere infectii * Endonal 350 mg. ora 8.la ora 9:00 incepe cauza . . interventiei chirurgicale. agitatie.pacienta este Durere colicativa echilibrata psihic.

.I. diminuarea durerii.se monitorizeaza functiile vitale.se administreaza tratamentul prescris: . .1˚C anxietatii. .2 mil.se incurajeaza pacienta cu privire la durere la nivelul evolutia postoperatorii. la 12 TA=115/68 mmHg Anxietate din complicatii si ore i.se faciliteaza legatura cu apartinatorii . TA=120/65 mmHg prezinte * Algocalmin f. La 12 ore i.pacienta nu prezinta complicatii postoperatorii 93 . * Gentamicina 1 f. plagii oparatorii.m. U. P=80 p/min Risc de .pacienta este pentru reducerea anxietatii.1 la nevoie.m. 1 .pacienta sa fie . .pacienta prezinta . ferita de * Penicilina 4 mil. * Cerucal f.pacienta sa .ora 17:00: chirurgicale.pacienta sa * Fenobarbital f. apartinatorii. T=37. . P=83 p/min diminuarea * Prozin 3 ml la 6 ore i. .ora 15:00: complicatii. P=81 p/min cauza interventiei pericole.pacienta a antisepsie in efectuarea tehnicilor de comunicat cu ingrijire. Nevoia de Durere Durere .m.la ora 12:00 pacienta este transportata .1 la nevoie. anxioasa.se respecta masurile de asepsie si .ora 13:00: a evita abdominala abdominala prezinte la salon. TA=110/65 mmHg pericolele postoperatorie postoperatorie. Postoperator 1.

locale sau generale.
2. Nevoia de Alimentatia si Alimentatia si - pacienta sa fie - se restrictioneaza alimentatia pe cale - pacienta respecta
a bea si a hidratarea hidratarea echilibrata orala; regimul alimentar;
manca inadecvata inadecvata prin hidroelectrolitic si - se administreaza lichide cu lingurita - la ora 15:00
deficit din cauza nutritional daca pacientie ii este sete; pacienta a prezentat
interventiei - se hidrateaza pacienta parenteral prin varsaturi
chirurgicale; perfuzie cu: postoperatorii;
* S.F. – 500 ml - pacienta s-a
* S.G. 10% - 1500 ml hidratat pe cale
- se face bilantul ingesta excreta; orala cu 350 ml apa
si ceai neindulcit;
3. Nevoia de Alterarea Alterarea - pacienta sa - pacienta prezinta sonda vezicala - pacienta nu
a elimina eliminarilor eliminarilor prezinte reluarea montata preoperator; prezinta tranzit
manifestata prin tranzitului - se urmareste starea sondei vezicale; intestinal pentru
absenta intestinal pentru - se urmareste tranzitul intestinal; materii fecale si
tranzitului materii fecale si - se urmareste starea tubului de dren, gaze;
intestinal; gaze in termen de cantitatea si tipul se secretie la nivelul - sonda vezicala
48 ore; acestuia; permeabila;
- se face bilantul ingesta excreta - prezinta secretii la
- la ora 15:00 pacienta prezinta nivelul tubului de
varsaturi; dren;
- se ajuta pacienta in timpul varsaturilor; - pacienta a

94

- se invata pacienta cum sa-si protejeze prezentat o
plaga operatorie; varsatura
- se urmaresc eliminarile pe cale postoperatorie;
vaginala. - abdomen usor
meteorizat;
- diureza 1500 ml;
- drenaj 150 ml
sanguinolent;
4. Nevoia de Alterarea Alterarea - pacienta sa - se face toaleta plagii operatorii si a - plaga operatorie
a-si mentine integritatii integritatii prezinte plaga tubului de dren; curata;
tegumentele si tegumentelor tegumentelor operatorie cu - se schimba pansamentul plagii si - nu prezinta semne
mucoasele manifestata prin evolutie favorabila tubului de dren; de infectie locala;
curate si plaga operatorie - se urmareste plaga si aparitia - tegumente curate,
integre Deficit de eventualelor semne de infectie locala; fara alte leziuni.
autoingrijire din - se face toaleta pacientei pe regiuni;
cauza interventiei - se schimba lenjeria de pat si de corp de
chirurgicale; cate ori este nevoie;
5. Nevoia de Postura Postura - pacienta sa - se fac miscari pasive la nivelul - pacienta nu
a se misca si inadecvata inadecvata prezinte postura membrelor; prezinta semne de
a avea o buna manifestata prin adecvata si sa - se aplica masaj la nivelul membrelor si escare;
postura pozitie de decubit respecte restrictiile a zonelor predispuse la escare; - pacienta adota
dorsal, repaus impuse; - se sfatuieste pacienta ca in seara pozitie fowler;

95

relativ impus de acestei zile sa se ridice in pozitie sezand - pacienta si-a
interventia in pat; schimbat pozitia in
chirurgicala; - se informeza pacienta cu privire la pat;
importanta mobilizarii precoce in - la ora 19:00 s-a
recuperarea postoperatorie; ridicat in pozitie
- se ajuta pacienta sa adopte pozitie sezand in pat;
fowler pentru relaxarea musculaturii
abdominale;
- ajut pacienta sa isi schimbe pozitia in
pat;
6. Nevoia de Deficit de Deficit de - pacienta sa fie - se informeaza pacienta cu privire la - pacienta cere
a invata cum cunostinte cunostinte in informata in starea sa de sanatate; informatii in
sa-si pastreze legatura cu legatura cu starea - se informeaza pacieta cu privire la legatura cu starea
sanatatea perioada sa de sanatate. regimul alimentar si restrictiile din zilele sa, cu evolutia
postoperatorie urmatoare; postoperatorie si cu
- se explica pacientei masurile de conduita dupa
ingrijire ce ii sunt aplicate; externare.
- se explica pacientei efectul
medicamentelor ce i sunt administrate;

PLAN DE INGRIJIRE – 17.505.2015 – PRIMA ZI POSTOPERATOR

96

m.pacienta sa fie . P=81 p/min Risc de .m.pacienta a primit . evolutia postoperatorii. prezinta complicatii postoperatorii 97 . hemoglobina de control.1 la nevoie. diminuarea durerii anxietatii. * Penicilina 2 mil. pentru reducerea anxietatii. . La 12 ore i. * Diazepam tb.se schimba cateterul venos. diminuarea durerii.pacienta sa .se recolteaza sange pentru TA=100/55 mmHg pericolele postoperatorie postoperatorie. la 12 ore i.ora 18:00: Anxietate din complicatii si .ora 8:00: a evita abdominala abdominala prezinte .se respecta masurile de asepsie si anxioasa.6˚C prezinte * Algocalmin f. .I. Nevoia de Durere Durere . .se administreaza tratamentul prescris: TA=110/65 mmHg cauza spitalizarii.pacienta nu ingrijire.se incurajeaza pacienta cu privire la oparatorii.pacienta sa * Gentamicina 1 f.se masoara si se noteaza functiile T=36.pacienta este . P=83 p/min . ferita de vitale. pericole.m. antisepsie in efectuarea tehnicilor de . 1 seara la nivelul plagii .4˚C complicatii. . U. T=36.se faciliteaza legatura cu apartinatorii vizita sotului.pacienta prezinta diminuarea * Prozin 3 ml la 6 ore i.Nevoia afectata Problema de Diagnostic Obiective Interventii Evaluare dependenta nursing autonome si delegate 1. .

Nevoia de Alimentatia si Alimentatia si . dren.pacienta sa fie .500 ml supa strecurata. .pacienta sa .se ajuta pacienta in timpul varsaturilor. .se face bilantul ingesta excreta. regimul alimentar.pacienta respecta a bea si a hidratarea hidratarea echilibrata hidrozaharat.G. * S.prezinta secretii la . gaze in termen de cantitatea si tipul se secretie la nivelul .pacienta s-a deficit din cauza nutritional regimul alimentar. – 500 ml zeama de compot si * S. Nevoia de Alterarea Alterarea .sonda vezicala 48 ore. intestinal. 10% . perfuzie cu: apa.se instituie regim postoperator . materii fecale si tranzitului materii fecale si .pacienta nu a elimina eliminarilor eliminarilor prezinte reluarea montata preoperator. locale sau generale. 2.se urmareste tranzitul intestinal. intestinal pentru absenta intestinal pentru .se face bilantul ingesta excreta . prezinta tranzit manifestata prin tranzitului .F. .se hidrateaza pacienta parenteral prin orala cu 1600 ml chirurgicale. hidratat pe cale interventiei . gaze.la ora 15:00 pacienta prezinta nivelul tubului de varsaturi. permeabila. 3. manca inadecvata inadecvata prin hidroelectrolitic si -se urmareste daca pacienta respecta .pacienta a 98 . ceai indulcit.se urmareste starea sondei vezicale. acestuia. .se urmareste starea tubului de dren.pacienta prezinta sonda vezicala .

se urmareste plaga si aparitia .se urmaresc eliminarile pe cale postoperatorie.pacienta sa . cauza interventiei . . . 4.pacienta si-a dorsal.nu prezinta semne mucoasele manifestata prin evolutie favorabila tubului de dren.tegumente curate. integre Deficit de eventualelor semne de infectie locala. Nevoia de Postura Postura .dimineata pacienta chirurgicala.se face toaleta plagii operatorii si a . tegumentele si tegumentelor tegumentelor operatorie cu .se invata pacienta cum sa-si protejeze prezentat o plaga operatorie. cate ori este nevoie. postura pozitie de decubit respecte restrictiile a zonelor predispuse la escare.se ajuta pacienta sa faca cativa pasi a adoptat pozitie 99 .se schimba lenjeria de pat si de corp de chirurgicale.pacienta nu a se misca si inadecvata inadecvata prezinte postura membrelor. autoingrijire din . prezinta semne de a avea o buna manifestata prin adecvata si sa . vaginala. curata. . -se ajuta pacienta ca dimineata sa se schimbat pozitia in relativ impus de aseze in pozitie sezand la marginea pat.se fac miscari pasive la nivelul . Nevoia de Alterarea Alterarea .se schimba pansamentul plagii si . repaus impuse. 5.se face toaleta pacientei pe regiuni. . varsatura . interventia patului. fara alte leziuni.abdomen usor meteorizat. .pacienta sa . curate si plaga operatorie .plaga operatorie a-si mentine integritatii integritatii prezinte plaga tubului de dren.se aplica masaj la nivelul membrelor si escare. de infectie locala.

informatii in sa-si pastreze legatura cu legatura cu starea . pron salon. cu evolutia postoperatorie urmatoare.la ora 16:00 recuperarea postoperatorie.se explica pacientaei masurile de conduita dupa ingrijire ce ii sunt aplicate. pacienta s-a .se informeza pacienta cu privire la patului. 6.se explica pacientei efectul medicamentelor ce i sunt administrate. Nevoia de Deficit de Deficit de . . importanta mobilizarii precoce in . cu ajutor.pacienta cere a invata cum cunostinte cunostinte in informata in starea sa de sanatate.se informeaza pacieta cu privire la legatura cu starea sanatatea perioada sa de sanatate. sezand la marginea .se informeaza pacienta cu privire la . 100 .pacienta sa fie . postoperatorie si cu .se constientizeaza pacienta cu privire deplasat prin salon la importanta schimbarii pozitiei in pat. regimul alimentar si restrictiile din zilele sa. externare.

101 .

prosoape. solutie sublimat 1%).se izoleaza patul cu paravan(daca nu se efectueaza in sala detratamente). seevacueaza pe langa canula.se protejeaza patul cu musama si aleza.se asaza irigatorul la 50-70 cm inaltime fata de simfiza pubiana. invelitori de flanela. . Tehnica: . bazinet. . CAPITOLUL VI FISE TEHNICE 6. . .-se spala organele genitale cu apa si sapun. .asezarea pacientei in pozitie ginecologica.materiale nesterile: stativ pentru irigator. Se pregateste pacienta: -psihic: . . irigator.- calmarea durerilor. .-reducerea proceselor inflamatoare Materiale necesare: .materiale de protectie: paravan.se introduce bazinetul sub bazinul pacientei. .1 Spalatura vaginala Spalatura vaginala reprezinta introducerea unui curent de lichid (apa sau solutii medicamentoase) in vagin. -fizic: . oxicianura de mercur 1/4000. traversa.se spala bine fundul de sac posterior si apoi se plimba canula pe toata suprafata vaginului. Scop: terapeutic :-indepartarea continutului vaginal(produse normale sau patologice). care dupa ce spala peretii vaginali. . permanganat de potasiu 1/2000.se adapteaza canula la tubul irigatorului.-dezlipirea exudatelor patologice de pe mucoasa. .materiale sterile: canula vaginala.se anunta si i se explica necesitatea efectuarii examenului. vata.se verifica temperatura solutiei. medicamente: 2 l solutie medicamentoasa (apa oxigenata solutie de cloramina. musama. . se deschide robinetul si se introduce canula odata cu curentul de lichid pana in fundul de sac posterior al vaginului.-dezinfectia locala inaintea interventiilor chirurgicale. se elimina aerul. 102 .se repereaza orificiul de intrare in vagin.se spala si se dezinfecteaza mainile.

se examineaza lichidul de spalatura. Ingrijirea ulterioara a pacientei . De stiut: . puroi. . Scop:  Explorator -recoltarea unei cantitati de urina pentru examen de laborator -pentru depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare  Terapeutic -evacuarea continutului cand acesta nu se face spontan -executarea unor procedee terapeutice prin sonda 103 .dupa temperatura lor.se ajuta sa se imbrace. care poate contine flocoane de mucus. .spalaturi calde ( 40-45 °C) .spalaturi reci (pana la 20°C) . .se usuca regiunea genitala cu vata si prosoape. se va verifica temperatura acestora.solutiile medicamentoase vor fi incalzite la temperatura necesara in baie de apa.. spalaturile se impart in: . 6. .se retrage canula inainte ca irigatorul sa se goleasca.se indeparteaza materialele folosite. cheaguri de sange. Pregatirea produsului pwentru laborator .2 Sondajul vezical la femeie Definitie: Prin sondaj vezical se intelege introducerea unei sonde prin uretra in vezica urinara realizand astfel o comunicatie intre interiorul vezicii si mediul extern.spalaturi calsdute (35-37°C) . . se penseaza tubul si se pune in tavita renala.se aeriseste salonul.inainte de utilizare.se trimite la laborator la solicitarea medicului.se aseaza comod in pat. .

recipient pentru colectare.se anunta pacienta si se explica tehnica . bazinet.Se efectueaza toaleta regiunii vulvare.Se noteza tehnica in foaia de observatie .Se lubrifiaza sonda cu ulei steril.se indeparteaza bazinetul si se asaza tavita renala intre coapsele pacientului Efectuarea tehnicii .se protejeaza cu musama si aleza . Ȋngrijirea ulterioara a pacientei . .dupa caz paravan Materiale sterile: manusi de cauciuc sterile.Asistenta se spala pe maini si imbraca manusile sterile.se izoleaza patul cu paravan (la salon) . Medicamente: ulei de parafina steril si oxicianura de mercur 1/5000. . Paralel cu inaintarea sondei extremitatea acesteia va fi coborata printr-o miscare in forma de arc pentru ai usura trecerea in vezica. .Extragerea sondei se face dupa pensarea orificiului extern prin aceleasi miscari dar in sens invers.Se prinde capatul proximal al sondei cu o pensa iar capatul distal se prinde intre degetele mediu si inelar. tavita renala. se acopera pacientul cu cersaful lasand libera regiunea genitala . se imbraca pacienta.Se orienteaza sonda cu varful in sus si se introduce in uretra 4-5 cm.Primele picaturi de urina ajunse la capatul sondei se lasa sa se scurga in tavita renala apoi se recolteaza urina in recipientele pregatite in functie de scop sau intr-un recipient de colectare. . atat a pacientei cat si a instrumentarului si a persoanei care efectueaza tehnica. musama si aleza.Se evidentiaza meatul urinar si se dezinfecteaza cu oxicianura de mercur de sus in jos in directia anusului. 104 . eprubete pentru urocultura. se asaza pacienta comod in pat.se asaza bazinetul si se efectueaza toaleta organelor genitale externe .Sondajul se efectueaza in conditii de perfecta asepsie. Materiale necesare Materiale de protectie. se indeparteaza perna si patura.se asaza pacienta in decubit dorsal cu genuchii flectati si coapsele departate. sonda vezicala.si numele persoanei care a efectuat-o. Pregatirea pacientei . . .Se noteaza cantitatea de urina recolta si aspectul macroscopic al acesteia.

.monteaza perfuzorul si lasa lichidul sa circule prin tuburi pentru indepartarea aerului. . diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici. .hidratarea si mineralizarea organismului. .hiperhidratarea (poate duce la edem pulmonar).fizic: poz. Pregatirea pacientului: . necroze.branula.schimba punga cu solutie inainte de golirea completa a precedentei. picatura cu picatura.asistenta isi spala mainile si isi pune manusile sterile. a solutiei medicamentoase. .revarsarea lichidului paravenos si poate da nastere la flebite. .coagularea sangelui pe ac sau pe canula. Accidente: .psihic: se informeaza. . . .alege vena si efectueaza punctia venoasa. Executie: .depurativ. 6. . . fixeaza ritmul perfuziei.scoate garoul si ataseaza tuburile.alimentarea pe cale parenterala.mentine o perfecta asepsie si supravegheaza perfuzia. .administrarea medicamentelor la care se urmareste efect prelungit.solutie de injectat.introduce branula in vena si o fixeaza. 105 .materiale pentru punctia venoasa si manusi sterile. .perfuzor.embolia gazoasa prin patrunderea aerului in curentul circulator. . .pregateste solutia de perfuzat. . Pregatirea materialelor: .3 Perfuzia Definitie: introducerea pe cale parenterala. comoda (decubit dorsal). . deschide prestubul. Scop: .

2001 9.Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali. . All 6. Vârtej P.Bucuresti. 2005 106 . 2002 5. 2001 7. Titirca Lucretia . Ed.Ginecologie-. Bucureşti.Anatomia omului . Papilian V.Obstetrică şi Ginecologie-.Aparatul locomotor. 2006 8. Ed. 2008 3. Constanta. Udma Florica – Proceduri de nursing – Ed. Editura Viata Medicala Romaneasca. Editura Viata Medicala Romaneasca. BIBLIOGRAFIE 1. 2009 10. Ed. 2000 4.. Niţescu V. Bucuresti. Ex ponto. Munteanu Ioan – Tratat de obstetrica. Corint. Ed. Editura Medicala. Titirca Lucretia . Viaţa Medicală Românească. 2007 11. Bucuresti. Titirca Lucretia – Urgente medico-chirurgicale. Albu Maria – Anatomia si fiziologia omului – Ed. Bucuresti. All. Ed. Academiei Romane.. Editura Viata Medicala Romaneasca. 1996 2. Bucuresti.Ghid de nursing. Bucureşti. Bogdan – Esentialul in obstetrica. Medicala Amaltea. Marinescu. Bucuresti. Bucuresti.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali. Titirca Lucretia .