You are on page 1of 4

1. Încărcări în construcții și răspunsul structural.

Definirea încărcărilor permanente, utile (de
exploatare), dinamice. Acțiunea zăpezii și vântului.

Incarcari permanente: Se datoreaza greutatii proprii a elem de structura si a elem. nestructurale fixe (care nu pot fi
modificate in timp), determinate pe baza dimensiunilor geometrice ale fiecarui element de constructie sip e baza
greutatii volumetrice a materialului respectiv.

Incarcarea datorita impingerii pamantului: data de greutatea proprie a msivelor de pamant care vin in contact cu
partile ingropate ale constructiei si constituie o forta orizontala, distribuita pe suprafata, care depinde de natura
terenului, si a carei intensitate creste proportional cu adancimea fata de suprafata terenului.

Incarcarea datorita apei subterane: este cauzata de presiunea apei subterane din panza freatica si constituie forte
distribuite pe suprafata – forte orizontale care actioneaza pe peretii exterior de subsol si forte verticale, ascendente,
care actioneaza pe palnseul inferior al ultimului subsol. Valoarea acestor forte creste proportional cu adancimea fata
de nivelul superior al apei subterane. Incarcarea din aceasta presiune intervine la proiectarea planseului inferior al
ultimului subsol si a peretilor exteriori de subsol si la verificarea stabilitatii constructuulor usoare ingropate , care
sub efectul presiunii ascendente a apei freatice pot suferi fenomenul de “plutire” sau expulzare.

Incarcari utile (de exploatare) sunt incarcarile provenite din procesul de exploatare, legate nemijlocit de functiunea
cladirii si provin, in principal din:- greutatea mobilierului fix, a persoanelor, utilajelor, material prime si produse
finite (in cladirile de productie)

- Greutatea materialelor sau obiectelor depozitate (carti din biblioteci, marfurile din magazine,
autovehiculele di ngaraje)

Incarcari utile pe plansee: pentru cladirile curente (de locuit, social- culturale etc) incarcarile utile sunt in principal
forte vertical distribuite pe suprafata planseelor9 se exprima in “unitate de forta/unitate de suprafata” – daN/m
patrat) Intensitatea incarcarilor utile din cladirile curente este variabila in timp, valorile date de reglementarile
tehnice fiind cele maxime care se considera ca pot fi cuprinse intre 150-500 daN/m2). In interiorul cladirii,
intensitatea incarcarilor se considera mai mare in spatiile care pot produce aglomerari de personae (pe cai de
acces, coridoare, vestibuluri, scari, balcoane, logii etc). Din aceste valori, doar circa 40% reprezinta fractiunea de
lunga durata, care se regaseste in cladire pe toata durata existentei sale, restul incarcarii intervenind, in timp, cu o
frecenta mult mai redusa.

Incarcari utile pe elemnte nestructurale: incarcarile aplicate pe peretii despartitori provenite din greutatea
mobilierului suspendat sau din greutatea instalatiilor fixate pe pereti. Sunt considerate de asemeni incarcari utile,
incarcarile orizontale datorita actiunii oamenilor. Astfel, se tine seama de incarcarile din aceste zone cat si cele
aplicate orizontal si separate, vertical pe balustrade la terase, atice si parapet.

Incarcarile utile datorate peretilor despartitori usori: greutatea peretilor despartitori usori este considerate ca
incarcare utila vertical uniform distribuita pe planseul pe care acestia rezeama. Aceasta simplificare este justificata
din mai multe motive: - in etapa de proiectare preliminara, pozitia acestor pereti nu este cunoscuta; in timpul
expoatarii cladirii, pozitia peretilor despartitori poate fi modificata ca urmare a transf. functionale; forma in plan a
peretilor despartitori este, de regula, complicate si deci greu de modelat pentru calculi mai exacte. Valoarea
incarcarii utile echivalente, uniform distribuita pe planseu se stabileste in functie de greutatea pe metro linear.

Incarcari utile datorata autovehiculelor: aceste incarcari vertical intervin in calculul planseelor garajelor si
parcajelor, pentru rampele de acces respective. Incarcari utile datorata autovehiculelor: aceste incarcari vertical
intervin in calculul planseelor garajelor si parcajelor, pentru rampele de acces respective, precum si pentru
planseele superioare ale constructiilor ingropate sub pasajele si cutiile carosabile. De ex. Pentru autovehiculele
mici (autotorisme , microbuze) se considera o incarcare echivalenta, uniform distribuita, de 400 daN/m2, anterior

s-au utilizat constructii din beton armat. Ele servesc drept acoperisuri cu deschideri mari peste halele industrial. In cazul cladirilor dinainte de 1945. inchiderea halei fiind realizata cu materiale bune izolatoare termic: caramida. se constata utilizarea zidariei. cu elementre de metal si beton. sunt actiuni produse brusc. vântul. Cladiri in cadre cu etaje suprapuse: Pentru constructii industrial ca si pentru magazii. Cele mai intalnite tipuri sunt constructii de tip hala. garaje. Actiunile provenite din mediul natural sunt: · actiuni temporare : zapada. Peretii exterior sunt realizati din ziduri de umplutura iar grosimea lor dimensionata prin calculul pierderilor de caldura. sunt utilizate numa la deschideri mari date de podurile rulante grele. In sidelurgie unde sunt temperature mari si poduri rulante deosebit de grel. In industria usoara. variatiile de temperatura climatica. pentru industria alimentara usoara etc. blocuri din beton usor. depozite . Hale acoperite cu bolti subtiri cu echilibru spatial sunt realizate din panze subtiri de beton armat. industria chimica.Bucuresti . cu regim greu de lucru si in anumite medii agresive este present metalul. birouri si anexe se utilizeaza schelete din beton armat in cadre cu ma multe etaje. Hale in cadre. Betonul armat repreinta materialul present in cele mai multe cazuri de constructii de hale industrial. ELEMENTE STRUCTURALE FUNDAMENTALE : -cablu (intindere axiala) -grinda (incovoiere) -arcul (compresiune) Structuri cu cabluri –clasificari . Incarcarile utile provenite din autovehicule se majoreaza cu un coefficient care tine seama de efectul dynamic (de regula spor de 20%). hangare de locomotive etc. de dupa 1945. încarcari/actiuni dinamice: care produc acceleratii semnificative ale constructiei sau ale partilor componente si dau nastere la forte de inertie care nu pot fi neglijate în raport cu intensitatile altor tipuri de încarcari. Scheletul halei este realizat din beton armat turnat monolit. 13. prefabricate din beton armat. metalurgica si alimentara.suprafete cu simpla curbura (stadion Montevideo) -suprafete cu dubla curbura Ferme de cabluri –Sala Polivalenta. grinzi si placi: Cladiri in cadre cu un singur nivel. cutremur. vant. incepand cu anii 30.kg/m2.

TIPURI DE STRUCTURI PROBLEME DE PROIECTARE (arhitectural-structurala) -forma in plan si in elevatie -liniile de rezemare -schema structurala. FORME IN PLAN : -dreptunghi/patrat -poligon regulat -cerc -forme diverse . alegerea materialelor -proiectarea preliminara a inchiderilor/a elementelor de structura.PRINCIPII DE ALCATUIRE : structura cu cabluri paralele si structura pe plan circular (plan complet liber . Contravântuirile din planul acoperișului lucrează atât la întindere cât si la compresiune și sunt realizate de regula din profile de tip țeavă sau corniere. plan cu un stalp central) TIPURI DE ACOPERISURI CU -cadre din otel pt deschideri mari -acoperis cu grinzi cu zabrele din otel (cu extrados curb) -grinzi cu zabrele in consola (aeroportul Orly.Paris. - Contravântuirile verticale dintre stâlpi asigura rigiditatea structurii pe direcția longitudinala iar contravantuirile orizontale din planul acoperisului asigura rigiditatea acestuia. Pavilionul Bramante) -ccadre cu zabrele spatiale -cadre plane cu zabrele -cadru metalic cu inima plina (hala la Toulouse) -structura cu ferma de cabluri (Sala Polivalenta-Bucuresti) CONTRAVANTUIRI -Contravantuirile sunt un element structural important in alcatuirea unei structuri metalice.

-Planseele din beton armat monolit asigura conlucrarea elem verticale la preluarea actiunilor orizonale in time ce planseele cu grinzi metalice. tencuiala sau tavanul suspendat. podina de rezistenta. profilele din tabla lucreaza si ca armatura de rezistenta.care serveste drept cofraj pt suprabetonarea din beton simplu sau armat.asigurand preluarea si repartizarea foarte buna a incarcarilor orizontale (vant .Datorita performantelor mecanice foarte bune ale materialului. . din lemn sau din elementele din beton armat si corpuri de umplutura nu asigura aceasta conlucrare. Planseele metalice se realizeaza din elemente de rezistenta : grinzi metalice dispuse pe o directie sau mai rar pe 2 directii sau trei directii si elemente de umplutura.planseele alcatuiesc sau nu diafragme orizontale rigide care asigura conlucrarea elementelor verticale structurale ale cladirii la preluare actiunilor orizontale (vant sau cutremur). -Planseele din lemn sunt alcatuite din grinzi.seism) -Planseele din beton armat monolit.Aceste plansee se realizeaza integral pe santier prin turnarea lor in pozitia definitiva de exploatare. seism) si confera o mare rigiditate de ansamblu structurii de rezistenta a cladirii. pardoseala asezata peste elementul de rezistenta.Elementele componente de baza ale unui planseu : elementul de rezistenta. -Planseele mixte (din beton partial prefabricate)– utilizarea eficienta a metalului. Se utilizeaza la constructii civile.Pentru sporirea rigiditatii constructiei grinzile se ancoreaza in zidurile portante. Planseele cu elem de dimensiuni mari se realizeaza din prefabricate plane denumite pedale -Planseele din beton armat. elemente de umplutura cu rol de izolare si elemnte de finisaj (pardoseala si tavan). se executa cu armatura autoportanta din tabla subtire cutata sau ondulata .au comportare buna atat la intindere cat si la compresiune si au o buna comportare ca diafragme orizontale. Este necesar sa se asigure conlucrarea grinzilor planseului intre ele pt preluarea incarcarilor concentrate si micsorarea sagetilor din incovoiere. Comportare buna la actiunea incarcarilor orizontale (vant. -Planseele metalice.capacitate portanta mare si comportare buna la actiunea incarcarilor concentrare sau dinamice.7. Sunt utilizate la cladiri amplasate in zone seismice : planseele se comporta ca diafragme orizontale rigide. -Dupa caracteristicile de rigiditate ale elementelor structurale si modul lor de dispunere.