You are on page 1of 24

Cuprins

Date de proiectare............................................................................................................................1
1. Calculul dimensiunilor creuzetului..............................................................................................2
1.1 Alegerea materialului refractar al creuzetului și a materialului termoizolant.......................3
2. Alegerea frecvenței......................................................................................................................3
3. Calculul parametrilor corpului încălzit și ai inductorului............................................................4
3.1. Determinarea randamentului electric..............................................................................10
3.2. Determinarea factorului de putere...................................................................................11
3.3. Determinarea solenației...................................................................................................11
3.4. Determinarea puterilor activă, reactivă și aparentă ale cuptorului.....................................11
3.5. Determinarea numărului de spire a inductorului................................................................12
3.6. Alegerea conductorului inductorului..................................................................................12
4. Dimensionarea șuntului magnetic.............................................................................................13
5. Instalația de răcire cu apă..........................................................................................................14
6. Calculul echipamentelor electrice.............................................................................................17
6.1. Rețeaua scurtă.....................................................................................................................18
6.2. Dimensionarea bateriei de condensatoare..........................................................................20
6.3. Dimensionarea instalației de simetrizare............................................................................21
6.4. Transformatorul cuptorului.................................................................................................23

Proiectarea unui cuptor de inducție cu creuzet

Date de proiectare

 materialul de topit: fontă
 capacitatea cuptorului, m = 3360 [kg]; 3090
 temperatura de topire, θt = 1450 [0C];
 temperatura de golire, θg = 1550 [0C];
 timpul de topire, tt= 3 [h];
 rezistivitatea,ρ2= 1,25·10-6 [Ωm]
 densitatea metalului, γ2 = 7200 [kg/m3] .

În figura 1 sunt prezentate elementele constructive ale cuptorului și
dimensiunile creuzetului, unde:
h1 –lungimea inductorului;
h2 – înălțimea băii de matal topit;
h’2 – înălțimea creuzetului;
ac - grosimea peretelui creuzetului;
ai - grosimea peretelui izolator termic (a cilindrului de azbest);
a - grosimea peretelui spirei inductorului;
d2 – diametrul interior al creuzetului.
d2 ac

h’2
h2 h1

ai
d1

Fig. 1. Dimensiunile cuptorului cu creuzet

1

1) unde γ2 este densitatea metalului în stare topită. (1.Volumul băii de metal este: 2 m π d2 3090 kg V= = h 2 [ m3 ] V= =0. d2 h2 = 0. d 2= √ 3 4 m c2 π γ2 [m] d 2= √ 3 4∗3090∗0. (1.3 ) d 2 [ m ] . 42 (1. ac =0.4) Pentru a ține seama de agitația băii de metal topit și de adăugarea bucăților solide de metal.1 − 0.605 m (1.42 m3 γ2 4 .2) Din relațiile (1. Se definește raportul care se alege în limitele c 2 = 0.7) 2 .3 ) h2 .12 2 m (1.42 3.5) Grosimea ac a peretelui creuzetului (a materialului refractar) se determină cu relația: a c=( 0.3) și înălțimea băii.6) iar diametrul exterior d1 al creuzetului rezultă din relația: d1 =1.1) și (1.2 − 1. 0.6 d2 . 42 h2 . ' h2 =( 1. în kg/m3.30% mai mare decât înălțimea h2 a băii. 45 m c2 [m]. 6 05 h2= =1.Calculul dimensiunilor creuzetului 1. înălțimea h’2 acreuzetului se alege cu circa 20% . 7200 kg /m 3 (1. [m] h'2=1.5 – 1 d2 c 2= =0 .71 5 m (1.14∗7200 =0.2) se determină diametrul interior al creuzetului.2 − 1.

Materialul utilizat va fi placă de azbest cu t max=2000 ℃ 2.4∗d 2=0.>θg. d 1=1.658 δ2 . Pentru a obține valori mari ale randamentului electric și a factorului de putere.14∗50∗4∗3.14∗10 −7 −6 =0. 2 (1.079 (1.25∗10 2∗3. iar ρ2 – rezistivitatea electrică a metalului topit.10) unde ω = 2πf este pulsația. Alegerea frecvenței Adâncimea de pătrundere δ2 a câmpului electromagnetic în metalul de topit este dată de relația: δ 2= √ 2⋅ρ2 ωμ 2 .8) Alegerea materialului refractar al creuzetului și a materialului termoizolant.122 ai = [m ] ai = −3 =2.605 =7.5∗10 m 2 . 0. ❑2= √ 2∗1. θmax termoiz. la topirea prin inducție se recomandă următoarele valori ale raportului d2/δ2: d2 ≥10 0. respectiv a materialului termoizolant (θmax termoiz.079 (1.11) 3 . adică θmax refractar>θg . μ 2 = μ0μr2 = 4π10-7μr este permeabilitatea absolută a metelului de topit. (1.854−0. d 1 =d 2 +2 a c +2 ai se determină grosimea ai a izolației d 1−d 2−2 a c 0.9) Pentru alegerea acestor materiale se utilizează Anexa 4.605−2∗0.) să fie mai mare decât temperatura de golire θg a materialului topit. Materialele refractar și termoizolant se aleg astfel încât temperatura maximă de utilizare a materialului refractar (θmax refractar).854 m Din relația.

13) Adâncimea de pătrundere δ1 a câmpului electromagnetic în inductor este dată de relația: δ 1= √ √ 2 ρ1 ωμ 1 = ρ1 π f μ0 =503 √ ρ1 f =0.68∗10 ≈ 16∗10 m −3 −3 (1. Se consideră valoarea −8 ρ1 =1. În figura 2 este prezentată o spiră a inductorului. 2). la temperatura de 600 C.1−1.10). 2.9⋅10 Ωm . f=50 Hz (1.15∗1.15) 4 . 0098 m . μ 1 = μ0μr1 = 4π10-7H/m este permeabilitatea absolută a cuprului.Ținând seama de relația (1. din relația (1.8∗10 =15. iar ρ1 – rezistivitatea electrică a cuprului. având secțiunea transversală dreptunghiulară. h1 =( 1. Spira inductoare a=( 1.972 m (1. având secțiuni circulare sau dreptunghiulare.2 ) h2 .2−2 ) δ 1 . care se determină cu relația: a δ1 b d1 Fig. Spirele inductorului sunt din țevi de cupru răcite cu apă. (1.6∗9. unde δ1 este adâncimea de pătrundere.12) Calculul parametrilor corpului încălzit și ai inductorului Înălțimea h1 a inductorului se alege astfel încât să depășească înălțimea băii de metal topit.11) se obține: 25⋅10 6 ρ2 f≥ μr 2 d 22 . h1=1.14) unde ω = 2πf este pulsația. −3 a=1.715=1. iar a este grosimea peretelui spirei (fig.

3. (1. de proximitate și de buclă. în spațiul de aer dintre inductor și piesă. curenții I1 și I2 prin inductor și indus sunt repartizați uniform pe adâncimile δ 1 și δ2 (fig.17) se obțin rezistența.16) 1 2 N1 = N N2 = 1 h1 h2 d2m d2 d1 d1m Fig. Transformator în aer. N I1 A H 0= h1 m[] . alimentat la borne cu o tensiune având valoarea efectivă U. va fi parcurs de un curent cu valoarea efectivă I 1 care produce câmpul magnetic H0. respectiv reactanța inductorului: 5 . 3).17) Din relațiile (1. Puterile activă și reactivă absorbite de inductor se determină cu relațiile: 2 π d1 N 2 P1= ρ1 KR I1 [W ] h1 δ 1 g 1 . π d1 N 2 2 Q1 = ρ1 K X I 1 [ VAR ] h1 δ 1 g 1 . în piesă apar curenți induși a căror valoare efectivă este I2. Prin urmare. (1. Inductorul cu N spire. Datorită efectelor pelicular.

14∗0.344∗10 1.2 avem: .18) Rezultă parametrii inductorului raportaţi la o spiră: π d1 ( R1 )1 =ρ1 h K R [ Ω] 1 δ1 g 1 R 3.8∗10−3 =1.972∗9.14∗0.6 – 0.KR1 =0.19) −8 3.72∗10−5 h2 δ 2 2 .25∗10−6 0.854 −5 ¿ 1.605 R2=1.03∗10−5 h2 δ 2 2 .20 și din tabelul 2.079 (1.83=1.25∗10−6 0. h 1 δ1 g 1 . iar g este factorul de umplere axială a inductorului.14∗0 .75 KR1 și KX1 depind de raportul a/δ1.21) π d2 X 2 =ρ2 K X [Ω] 3.9 a 16∗10−3 = δ 1 9.8∗10 ∗0.972∗9.605 X 2=1. (1.95 Rezistența R2 și reactanța X2 a corpului încălzit se determină cu relațiile: π d2 R2 =ρ2 K R [Ω] 3.20) Din valoarea obținută din 1. 1 . 2 2 π d1 N π d1 N R1 =ρ 1 K R [ Ω] X 1 = ρ1 K X [ Ω] h1 δ 1 g 1 .326∗10−5 1.9∗10 −3 0.93=0.75 ¿ π d1 ( X 1 )1 =ρ1 K [ Ω] h1 δ 1 g X1 .98=2.14∗0.95=0. 1.KX1=0.45∗0.93 .079 unde KR2 și KX2 depind de raportul d 2 / √ 2 δ 2 .8∗10 ∗0. 6 .45∗0.854 −8 (¿¿ 1)1=1. pentru spire din țevi sau bare dreptunghiulare g are valorile g = 0.63 (1. (1.9∗10 −3 0.

Schema electrică echivalentă proprii exterioare LI şi LII. 3).KR2=0.51∗10−7 H 4∗1.774=3.22) 3.169 2 1 π d 2m LII = α 2 =μ0 α [H] h2 4 h2 2 π d 22m μ0 4 . schema electrică echivalentă fiind cea din figura4. constând din două ţevi concentrice.077 2 LI =4∗3. d2 0. unde inductivitățile LI.43 ❑ 1. având grosimile pereţilor egale cu adâncimile de pătrundere 1 .14∗1.699=6.079 Din tabelul 2.98 Schema electrică echivalentă. 605 = =5. X2 = 0).14∗0. 2 şi diametrele d1.41∗0.684 LII =4∗3. 4. inductivitățile proprii interioare sunt nule (X1 = 0.KX2=0. LII și inductivitatea mutuală M sunt date de relațiile: 2 2 N2 π d1 m N LI = α 1=μ 0 α1 [ H ] h1 4 h1 π d 21 m μ0 4 .23) 2 3.14∗10−7 0. d2(fig.838∗10−7 H 4∗1.2 scoatel valorile pentru KR2 și KX2: .017 7 . Sistemul inductor-indus se consideră echivalent cu un transformator în aer. iar transformatorul are numai inductivităţi I1 R1 I2 U LI LII R2 M Fig.(1.14∗10−7 0. (1.În aceste condiţii.83 .

774 unde: d 1m =d 1 +δ 1 =1.28) Deoarece pentru marea majoritate a cazurilor întâlnite în practică.27) în care: 2 αM 2 p = 2 ( ωM )2 =N 2 ( ) α2 . h 1 /h2 ) α 1=0. d 2 m=d 2 −δ 2=0 . 0098=1 .24) 0. 079=0 .26).51∗10−7 =2. α 2 =α 2 ( d2 m /h2 ) . 2 şi M sunt date în Anexa 3. (1. α M =α M ( d 1m /h1 .344∗10−7 H 0. (1. 2 1 π d 2m αM M =N =Nμ0 α M =N LII [H ] h2 4 h2 α2 π d 22m μ0 αM 4 .(1. α 2 =0 . Utilizând schema echivalentă din figura 4.23). ωL II >> R2 . (1. α M =0 .1.26) Valorile coeficienților 1.28 se poate scrie sub forma: 8 . 763−0. se obţine: [ U = R1 + p2 R 2 + jω ( L I −p 2 LII ) I 1 ] (1. obținem: U=( R1 + jωL I ) I 1 + jωM I 2 0= jωM I 1 + ( R 2 + jωL II ) I 2 (1.76 . 068+0 .517 M =3. relația (1.537 . 2 2 R2 + ( ωL II ) R2 1+ ( ) ωL II (1. 2 şi M sunt coeficienţi ce ţin cont de lungimile finite ale inductorului şi ale indusului (şarjei): α 1=α 1 ( d 1m /h1 ) . 077 .26) Dacă se elimină curentul I2 în ecuaţiile (1.684 .25) În relaţiile (1. 6884 .21).

Impedanţa echivalentă a sistemului inductor-corp de încălzit de lungime finită rezultă din relația (1.27): U Z= =R 1 + p2 R2 + j ( X I − p2 X II )=R1 + R'2 + j X 'a I1 (1.(1.095∗10 =1.30) Mărimea p din relaţia (1. raportată la inductor.29) unde α M 2 0.652∗10−5=1.33) este reactanța aerului dintre inductor și corp.34) unde R şi X fiind parametrii echivalenţi. Dacă se iau în considerare şi reactanţele interne X 1 și X2ale inductorului şi respectiv corpului de încălzit. 446 . 2 αM p ≃N2 α2 =N 2 ξ2 ( ) . (1. 76 2^ =0 .774 )=16.446 0. (1. iar X '2 = p2 X 2 ¿ 0.4678 1.446∗3.38∗10 −5 (1. 537 ξ= ( ) ( ) α2 = 0.044∗10 −5 (1.28) are semnificaţia raportului de transformare a sistemului inductor-corp de încălzit.31) unde: ' 2 R2 =p ⋅R 2 −5 ¿ 0.35) 9 .169 0.32) reprezintă rezistența piesei raportată la inductor.017 0.6287∗10−5 (1.1599 1.699−0. iar d 21 m d 22m ' 2 X a = X I − p X II =6⋅10 ⋅f⋅N −6 2 ( h1 α 1−ξ h2 α2 ) = 300∗10−6 ( 1.446∗3. se obţine expresia generală a impedanţei sistemului inductor – indus şi schema electrică echivalentă din figura 5: ' ' ' Z =R 1 + R2 + j⋅( X 1 + X 2 + X a ) = R + j⋅X .

20).652∗10−5 +16.  Se calculează parametrii totali raportați la o spiră.06∗10 . unde unde KR2 și d2 KX2 se aleg din tabelul 2.044∗10−5=18. '  Se calculează reactanța ( X a)1 a aerului dintre inductor și piesă.1. (R)1 cu relația (1.2 în funcție de raportul δ1 .67 (1.37) unde: R2 se determină cu relația (1.  Se calculează parametrii R2 și X2 ai șarjei cu relațiile (1.68∗10 + 0. 10 .446∗3. ( R )1 =( R1 )1 +ξ⋅R2 −5 −5 −5 = 0.36) 3. Pentru calculul parametrilor se parcurg următoarele etape: I1 R1 X U Fig.21). ( X )1 =( X 1 )1 + ξ⋅X 2 + ( X 'a ) 1 ¿ 0.21).este reactanța raportată a corpului. în care N = 1.36). 5. unde KR1 și KX1 se aleg din tabelul 2.30).2 în funcție de raportul √2 δ 2 .7∗10−5 +0.33).095∗10 =2.446∗3. utilizând relația (1.(1. Determinarea randamentului electric Randamentul electric al sistemului inductor – corp încălzit este dat de relația: ' 2 P2 R 2 I1 R2 ηe = = =ξ P ( R + R' ) I 2 ( R )1 1 2 1 =0. Schema electrică echivalentă  Se calculează rezistența ( R1 )1 și reactanța ( X 1 )1 a inductorului utilizând a relațiile (1.372∗10−5 (Ω). iar ξ cu relația (1.

36∗400 t t⋅ηt ¿ 3∗0.37 −5 2. ηt = 0.40).36) 3.42) Puterea aparentă: 11 .41) 3. 3.89reprezintă randamenul termic.299 KW η e (KW)= 0.37 =751.299 KW ηe = 0. Puterea activă a cuptorului: P2 P=RI 21 =N 2 ( R )1 I 21 =( N⋅I 1 ) 2 ( R )1= 503.39) unde: i = 400 KWh/t este entalpia masică. P2 P= 503.11(1. =0.40) Din relația (1.06∗10 ∗0.67 (1. Determinarea factorului de putere ( R )1 cos ϕ= √ ( R )21+( X )21 .97∗10 3 (A) (1.38) unde (R)1 și (X)1 se determină cu relațiile (1.40) rezultă solenația: N⋅I 1= √ P2 ( R ) 1 ηe ¿ √ 503.67 (1. Determinarea puterilor activă. reactivă și aparentă ale cuptorului Puterea activă se determină cu relația (1.89 =503. tt – timpul de topire.3. Determinarea solenației Puterea activă necesară topirii metalului se determină cu relația: m⋅i P2 = 3.67 =190.4.37078 KW (1.37 =751.2.

11 (KVA) (1.4−564450. Din relația (1.54 A N = 11 . se determină numărul de spire: U N= 380 U ≈ 11spire 35.48) unde (R1) și (X1) s-au determinat cu relațiile (1.99 cos ϕ 0.99 = =35.6.47) unde U = 380V este valoarea efectivă a tensiunii de alimentare a inductorului. (1.46) U 6829. P S= ¿ 751.18=6788. iar I 1 c.372 −5 −5 * 10 =2223∗10 .44) 3. (1.45) unde U este valoarea efectivă a tensiunii de alimentare a cuptorului.valoarea efectivă a curentului absorbit de inductor.36) Valoarea efectivă a intensității curentului absorbit de inductor: NI 1 190900 I1= =17354.54 (KVAR) (1. (1.45) se determină tensiunea pe spiră: U S = (V / spira) N N⋅I 1 .43) Puterea reactivă: Q=√ S2 −P2 ¿ √ 46648763. puterea aparentă se poate scrie sub forma: N⋅I 1 S=U⋅I 1 =U N . (1.5.49) 3. se pot determina parametrii totali ai cuptorului: 2 R=N ( R )1 =121*2. (1.26∗10 −5 . Determinarea numărului de spire a inductorului Pe de altă parte.299 =6829. 2 X =N ( X )1 =121* 18.76 N = .06* −5 10 =249. Alegerea conductorului inductorului 12 .97 Cunoscând tensiunea pe spiră.76 V/spira N 190. Cunoscând numărul de spire N.

micșorându-le rezistența 1 2 13 Fig.02657 m (1.9 este factorul de umplere. Dimensionarea șuntului magnetic Câmpul magnetic alternativ al inductorului. 1 și 2.= 11∗2.657 (1.53) Valoarea maxim admisibilă este Eadm = 100 V/mm pentru fibra de sticlă.0797 m 11 .șunt magnetic .75∗1. (1. care se închide prin exterior. 4. Înălțimea b (fig.169 N ¿ =0.6 – 0.219 A /mm2 79.54 J 1= =22.52) Intensitatea câmpului electric dintre spirele inductorului: U 380 E= =13V /mm N⋅Δ .Inductorul se va realiza din țeavă dreptunghiulară.50) unde g = 0.8 2 și trebuie să satisfacă condiția: J 1 ≤70 A /mm Grosimea izolației (fibră de sticlă) dintre spirele inductorului se determină cu relația: h1 Δ= −b N =0. determină încălzirea elementelor constructive metalice.19) g ⋅h1 b= 0. 2) a spirei se determină din relația (1. 6.51) 17354. Densitatea de curent se determină cu relația: I1 J 1= [ A / mm2 ] b⋅δ 1 (1.7∗9.

2) 14 .7−0.33=24 7. 44⋅N⋅f (Wb) (4.15561Wb 4. puterea Pe care trebuie evacuată de apa de răcire se compune din pierderile electrice în inductor.1244 A sunt = =0. iar U Φ= 4. așezate radial în jurul inductorului. prin efect electrotermic (efect Joule – Lenz).1) 3 P1=751. Secțiunea totală a șunturilor este: Φs ( 0.92∗10 W și din pierderile termice prin pereții creuzetului.2) este fluxul magnetic prin șunt. π⋅h1 P pereti = ( θ i−θ e ) 1 d1 ln 2⋅λ d 2 (W) (5.7−0.75 Φ s= ( 0. Acestea constau din pachete de tole.9 ) Φ =0. pierderile de putere dezvoltate în inductor. prin convecție termică. În scopul eliminării acestor efecte. (m2) (4.1244 (Wb) (4.mecanică.9 ) Φ A sunt = = B B . Prin urmare.3) 380 Ф= =0.165 m2 0.299∗0. prin peretele creuzetului. P1=P ( 1−ηe ) (W) (5. iar B este inducția magnetică maxim admisibilă a tolelor. cât și cantitatea de căldură transmisă inductorului. prin conducție termică. 5.75 T 0. Instalația de răcire cu apă Răcirea inductorului se va face cu apă care va trece prin spirele acestuia. Apa de răcire va prelua.44∗11∗50 este fluxul magnetic produs de inductor. 6). la cuptoarele de mare capacitate se prevăd șunturi magnetice (fig.1) unde B=0.

2 0.37).4) 293803. θi – temperatura interioară a peretelui creuzetului. Δθ apa=θ apa iesire −θ apa int rare =70−30=40 ( ¿ 0 C ) . 3.016=0.5) Dimensiunile interioare ale spirei inductorului: ' b =b−2⋅a = 0. Debitul necesar al apei de răcire: Pe Qapa =1. 07⋅Δθ apa .07∗40 unde Pe este expimată în KW.14∗1.915 litri/min 0. respectiv intrarea în sistemul de răcire (în inductor). ηe – randamentul electric determinat cu relația (1.3) Pe =247920+45883.5 (W/mK). (litri/min.0477 (5. iar Δθ reprezintă diferența dintre temperatura apei la ieșirea.079 7 -2*0. λ = 1. care se va considera egală cu 1500C.169 P pereti= ( 1550−150 )=45883. λ – conductivitatea termică a materialului refractar.2 =125.25 Qapa =1.3) au următoarele semnificații: P – puterea acrivă a cuptorului determinată cu relația (1. (5. θe – temperatura exterioară a peretelui creuzetului.25 W Mărimile care intervin în relația (5. (5.25 W 1 d1 ln 2∗1.40).25=293803.6) Viteza de curgere a apei: 15 . egală cu temperatura de golire θg.) (5.5 d 2 Rezultă: π⋅h1 Pe=P ( 1−ηe ) + ( θi −θe ) 1 d ln 1 2⋅λ d 2 (W).

11) au următoarele semnificații: λa =0.7) 125. (5.0797=3.11) 5 α ia =1.8⋅Pr 0.237* 106 16 .915∗10−3 m v apa = =0. (5.017*1. Dh ( Nu= 1+ 3.66* 108 =8.54 d1 ) 0.023⋅Re0.032 )∗3.8) 5 5 Pca=1.54 1. θapa iesire−θapa int rare θa = (¿ 0 C ) 2 (5. Qapa 10−3 Qapa 10−3 v apa = = [ m/ s ] A 60 ( b' )2 60 .10) este valoarea medie a temperaturii apei.0797 este diametrul hidraulic.023∗¿ 0.402∗10 este transmisivitatea termică între inductor și apă.12) 3.647 (W/mK) este conductivitatea termică a apei de răcire.922 0.068+0.13) 37.81∗10 unde: A t =N ( d1 +2 a ) πb (m2) .028=169. Mărimile care intervin în relația (5.9) 2 A t =11 ( 1.99 m 0.99 ( Nu= 1+ 3.4 (5.068)∗0.028 m este aria suprafeței laterale a interiorului țevii inductorului. 4⋅A t Dh = 4⋅b (m) (5. (5.028 D h= =37.002275∗60 s Puterea Pca care poate fi preluată prin convecție de apa de răcire se determină cu relația: Pca =α ia ( θi −θa ) A t (W).14∗0. iar λa α ia= Nu [W /m2 K ] Dh . (5.402∗10 ∗40∗3.

66⋅10 este vâscozitatea cinematică.16) 6. (5. întreaga cantitate de căldură care trebuie evacuată. (5.14) 0.66∗10 iar Pr este numărul Prandtl care se determină cu relația: υ apa Pr= =3.15) −7 unde υ apa=5. adică. Calculul echipamentelor electrice 17 .13) Re este numărul Reynolds care se determină cu relația: v apa⋅D h Re= υ apa . Pca ≥P e . În relația (5.188∗107 5. prin convecție. iar aapa este difuzivitatea termică a apei.99 ℜ= −7 =6. Răcirea este corespunzătoare dacă apa poate prelua.56 a apa . (5.922∗37.este numărul Nusselt.

cu conexiunea Δ/Y. 18 . 6. 50Hz S Q T1(Δ/Y) T2 T3 L C1 T4 C2 RS CI Fig. L. 7. constând din bare de cupru (fig. T 1 – transformator de alimentare. C 2 – baterie de condensatoare de compensare. unde: 10KV. T3 și T4 – transformatoare de curent. În figura 7 este prezentată schema electrică de alimentare a cuptorului cu creuzet de frecvență industrială (50 Hz). RS – rețeaua scurtă.1. Q – întrerupător automat. Schema electrică de alimentare S – separator. T2 – transformator de tensiune. 8). CI – cuptor de inducție cu creuzet. Rețeaua scurtă Rețeaua scurtă realizează legătura dintre sursa de alimentare și instalația de încălzire prin inducție. C1 – elementele schemei de simetrizare.

54∗0.11=1908.8 1800 ≥234.1) rezultă: I cc ≥I a √ a⋅K R δ . I a=I 1 cos ϕ (A) (6. (6.3) 1800 ≥1908. Rețeauascurtă Secțiunea barei rezultă din condiția de a nu se depăși încălzirea admisibilă în curent continuu. adică: 2 2 Ra I a ≤Rcc I cc . iar 19 . I cc – intensitatea curentului continuu Din relația (6.58 unde: Icc = 1800A. (6. a d δ b Fig.93 9.rezistența barei în curent alternativ. Rcc. respectiv curent continuu.99 A este valoarea efectivă a componentei active a curentului absorbit de cuptor. 8.99 √ 16∗0.1) unde: Ra.2) I a=17354.

4. Pe de altă parte. Puterea reactivă pe care trebuie să o compenseze consumatorul pentru a-și crește factorul de putere de la valoarea cosφ la valoarea cosφ ’ = 0. conectate în paralel cu inductorul (fig. I Ic Ic I1 U Zc U Z I φ I1 Fig.42 )=6468.3).299 ( 9. δ=503 √ ρ f =9.2. se alege valoarea factorului KR. 9.03−0.9⋅10 Ωm . pentru reziztivitatea ρ se consideră valoarea −8 ρ=1. în funcție de raportul a/δ. Se va verifica condiția (6. Dimensionarea bateriei de condensatoare Factorul de putere al cuptoarelor de inducție este în domeniul cosφ = 0. puterea reactivă necesară a bateriei de condensatoare este: 20 . 9).1 – 0. (6. Din tabelul 2. Compensarea factorului de putere redus se realizează cu condensatoare de compensare.4) este adâncimea de pătrundere.6843 KVAR unde P este puterea activă absorbită de cuptor.8* −3 10 (6.5) Qc =751. Se vor utiliza bare cu a = 30mm și b = 40mm. 6.92 (factor de putere neutral) este: tg ϕ −tg { ϕ Q c =P ( ¿ ¿ ' ) .2.

Deoarece cuptoarele de inducție sunt monofazate.6) se determină capacitatea bateriei de condensatoare: Qc C2 = ωU 2 . direct sau prin intermediul transformatoarelor.6) Din relațiile (6.5) și (6. Această schemă reprezintă o conexiune triunghi a impedanţei Z = R + jX a receptorului monofazat. ceea ce se obţine prin compensarea cu ajutorul condensatorului de capacitate C (fig. 10. se impune utilizarea unei instalații de simetrizare. a unei bobine de simetrizare de inductivitate L S şi a unor condensatoare de simetrizare având capacitatea CS. dacă factorul de putere este egal cu unitatea. (μF) (6. pentru a reduce gradul de nesimetrie al tensiunilor la racordarea lor la rețeaua trifazată.3. 10. Dimensionarea instalației de simetrizare Instalaíile de încălzire prin inducție care funcționează la frecvența industrială (50 Hz) sunt alimentate din rețeaua de distribuție de joasă sau înaltă tensiune. 2 U Qc = =ωC 2 U 2 Xc . autotransformatoarelor având reglaj în trepte sau continuu al tensiunii secundare. (6. a). Impedanţa echivalentă a receptorului conectat în paralel cu condensatorul de capacitate C este: 21 . Schema are efect numai I1 I2 I3 IL CS LS CS LS Z IC Re IR C a b Fig. Cea mai răspândită schemă de simetrizare este schema cu o bobină şi condensatoare (fig.7) 6468684 C2 = =142665 μF 2 πf∗144400 6. 10).

1) Factorul de putere este egal cu unitatea atunci când reactanţa echivalentă este nulă. (7.48) Curenţii de linie formează un sistem simetric dacă triunghiul ABC (fig. Din această condiţie rezultă reactanţa condensatorului de compensare: R2 + X 2 5003859.54∗10−10 =20074. rezultă: 22 .2) Pentru această valoare a reactanţei condensatorului de compensare. Sistemul tensiunilor de linie fiind simetric.26∗10−5 = (7.3) Unde parametrii R și X sunt determinați cu relațiile (1. adică atunci când există relaţia: O IC U31 A IR IR IL I 1 =I 2 =I 3 =I C =I L= I1 I2 U23 √ 3 . 10. 11. Această condiţie este satisfăcută atunci IR când poligonul OABC este romb. b): RX 2C R2 + X 2 Re = 2 = 5003859. rezistenţa echivalentă a receptorui va fi (fig.94∗10−5 X = 2223∗10 −5 (7. (7.4) C B I3 Fig. Ze= − jX C ( R+ jX ) = RX 2C −j [ X C R 2 + X ( X−X C ) ] 2 2 2 2 R+ j ( X− X C ) R + ( X −X C ) R + ( X− X C ) . 11) este U12 echilateral.54∗10 −10 XC= =2250.85∗10−5 R + ( X −X C )2 R 249.

6.6).2⋅S =1507. curenţii de linie formează un sistem simetric atunci când reactanţa receptorului este nulă (cosφ = 1) şi reactanţele de simetrizare satisfac relaţia (7. Ul Ul I C =ωC S U l . I L= .6) unde Re se determină cu relația (7.4) se obţine: 1 ωL S = =√ 3 R e √ 3∗20074. I R= ωL S Re .3) Prin urmare.85∗10−5=34770.5) Înlocuind relaţiile (7. având tensiunea nominală secundară 3X380/220 V. (7. Transformatorul cuptorului Pentru alimentarea cuptorului se va utiliza un transformator trifazat cu conexiunea Dy-5.5) în (7. Puterea aparentă cerută: S= √3 U⋅I a ( KVA ) =1256.66∗10−5 ωC S = (7.4.749 (KVA) 23 .457 KVA Puterea aparentă a transformatorului: S T =1.