You are on page 1of 7

FASOLEA (Phaseolus sp. L.

)
3.3.1. Importanţă. Biologie. Ecologie
Importanţă
-Aproximativ 500 milioane de oameni consumă curent preparate din boabe de fasole.
- Vrejurile şi tecile reprezintă un furaj valoros, îndeosebi pentru ovine şi caprine.
-boabele şi tecile, sunt folosite sub diferite forme, în tratarea unor boli.
-lasă terenul îmbogăţit în azot, curat de buruieni şi resturi vegetale, fiind considerată o
bună premergătoare pentru alte culturi agricole şi în special pentru grâul de toamnă.
3.3.1.3. Sistematică. Răspândire.
Fasolea aparţine genului Phaseolus cu mai multe specii:
Ph. vulgaris (fasolea comună), Ph. multiflorus (fasolea de Spania), Ph. lunatus
(fasolea de Lima), Ph. aureus sin. Ph. mungo (fasolea Mungo), Ph. angularis (fasolea de
Adzuki) ş.a.
-În ţara noastră se cultivă aproape în exclusivitate fasolea comună (circa 90%).
- Unele specii îşi au originea în Peru şi Mexic iar altele în sudul Asiei.
- În Europa ea a fost introdusă pentru prima dată în anul 1542
- Suprafaţa mondială cultivată cu fasole în anul 2009 a fost de circa 25,6 milioane
ha, cu o producţie medie de 810 kg/ha.
- Ţări mari cultivatoare: India, Brazilia, Myanmar, Tanzania, Mexic, China.
- În Europa – Belarus şi România.
- În România, în anul 2009, se cultivau 29,6 mii ha cu o producţie de 760 kg/ha.
În anul 2008 (după datele FAO) s-a cultivat -28,0 milioane ha fasole, cele mai mari
ţări cultivatoare de fasole fiind: India (10 milioane ha), Brazilia (3,7 milioane ha), Birmania
(2,3 milioane ha), Mexic (1,5 milioane ha), China (0,9 milioane ha);
Producţiile medii la hectar obţinute în anul 2008 pe plan mondial la leguminoasele
pentru boabe au fost (după datele FAO)
-728,6 kg/ha la fasole, cele mai mari producţii medii obţinute pe plan mondial fiind de
5.714,2 în Barbados, 5.312,5 în Irlanda, 5.000,0 kg/ha în Belgia;
-În România, în anul 2008 (după datele FAO), suprafaţa totală cultivată cu fasole:
36,1 mii ha
-În România, producţiile medii la hectar obţinute în anul 2008 la fasole 696,5 kg/ha
la fasole.
Cele mai mari ţări exportatoare anul 2007 următoarele (după datele FAO)
-pentru fasole: China, Birmania, Canada, SUA, Argentina

1. Marea Britanie.1. sudura reprezentând partea dorsală a păstăii. majoritatea rădăcinilor fiind răspândite în stratul 0-25 cm. păstaia este dehiscenta 3. Cele mai mari ţări importatoare de fasole au fost în anul 2007 următoarele: India.6. După răsărire. ca rezultat al simbiozei plantei cu bacteriile din genul Rhizobium.Fecundarea este autogamă. 3.Înflorirea este eşalonată iar deschiderea florilor are loc de la bază spre vârful plantei. SUA. are port erect. Cuba.masa medie a unui bob exprimată prin MMB (masa a 1000 de boabe) 3. Japonia . La leguminoase fructul este o păstaie cu una sau mai multe seminţe Păstaia provine dintr-o carpelă îndoită având marginile sudate. de 30-50 cm înălţime şi este ramificată. Particularităţi biologice Rădăcina este mai puţin dezvoltată comparativ cu a celorlalte leguminoase.5. Formarea recoltei la leguminoasele pentru boabe Elementele productivităţii (elementele care contribuie la formarea producţiei) la leguminoasele pentru boabe sunt următoarele: .3. .4. . tulpina poate ajunge la 3-6 m înălţime. atât pe rădăcina principală cât şi pe cele secundare.3. . La maturitate. cu creştere determinată. Caracteristica sistemului radicular la leguminoase este formarea de nodozităţi. -Boabele germinează la minim 8-10oC şi absorb o cantitate de apă de circa 110-120% din masa uscată a bobului. rotunde şi situate pe extremităţile rădăcinii. -la formele urcătoare. mărimea şi dispunerea nodozităţilor pe rădăcini sunt diferite de la o specie la alta. . Nodozităţile sunt mici. . Cerinţe faţă de climă şi sol -Fasolea este o plantă termofilă.Fructul. .1. Forma. Seminţele se prind în interiorul păstăi pe partea ventrală.numărul de boabe/păstaie. .numărul de plante/m2. sunt situate la subsuoara frunzelor şi grupate în raceme. Nodozitățile la fasole se formează pe rădăcinile laterale Tulpina -la fasolea oloagă. . următoarele fiind trifoliate.numărul de păstăi/plantă. cu creştere nedeterminată.Florile au culori diferite (predomină culoarea albă). fasolea formează primele 2 frunze adevărate care sunt simple.

2. Răsărirea are loc la 10-12 zile de la semănat. Calendaristic corespunde intervalului 10 aprilie . Rotaţia Fasolea are cerinţe moderate faţă de planta premergătoare. După eliberarea terenului şi până la intrarea în iarnă. folosind semănătoarea cu 8 secţii. Cele mai bune premergătoare sunt cerealele de toamnă (grâul şi orzul de toamnă) şi prăşitoarele bine întreţinute (porumbul. benomil (Benlate 50 WP.Tehnologia de cultivare a fasolei 3. 4 kg/t de sămânţă). Există şi posibilitatea de a semăna în rânduri echidistante. fasolea este o foarte bună premergătoare pentru majoritatea culturilor şi o excelentă premergătoare pentru grâul de toamnă.3. Se folosesc semănatori cu 9 secţii. insuficient nivelate. fără resturi vegetale şi buruieni.2. cartoful). fără să formeze crustă şi cu un pH 6. alte leguminoase şi nici după ea însăşi. 3. Desimea optimă la recoltare este de 25-35 plante/m2 la neirigat şi 40. se lucrează terenul cu un câmp de grape cu colţi reglabili sau combinator. se efectuează aceleaşi lucrări ca şi pentru grâul de toamnă. După răsărire plăntuţele sunt distruse şi de temperaturi de -1…-2 oC. 3.7 cm adâncime. Preferă terenuri lucrate încă din toamnă. trebuie acordată o atenţie deosebită la pregătirea terenului. decât după 3-4 ani. Pentru creştere şi dezvoltare fasolea are nevoie de temperaturi cuprinse între 22-25oC. până la semănat.3. la 50 cm între rânduri.formarea păstăilor şi boabelor.3. Nu se va amplasa fasolea după floarea-soarelui. superficial. fasolea este foarte sensibilă.45 plante/m2 la irigat Distanţa dintre rânduri. La înflorire. precum şi în cazurile în care se administrează erbicide uşor volatile şi care necesită încorporare adâncă. folosindu-se produse pe bază de tiuram (Tiradin 70 PUS.1. Sămânţa şi semănatul Sămânţa destinată semănatului trebuie să aibă o puritate de minim 98% şi o facultate germinativă de minim 75%. Tratarea seminţelor înainte de semănat este obligatorie. .3. La rândul ei. îmburuienate. la 6 .Germinaţia este epigeică. afânate.3. ultima lucrare înainte de semănat se face cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colţi şi lamă nivelatoare.5. Deşi nu este o mare consumatoare de apă. Pe terenurile tasate. perpendicular pe direcţia de semănat. sfecla pentru zahăr. În ţara noastră fasolea se seamănă în benzi a câte 3 rânduri distanţate la 45 cm şi lăsând 60-70 cm între benzi.2. excepţie făcând Ph. Primăvara.4. multiflorus la care este hipogeică. În . Foarte importantă este evitarea denivelării terenului prin lucrările de pregătire. soia. din cauza bolilor comune. Lucrările solului Deoarece fasolea are o putere mică de străbatere şi cerinţe ridicate faţă de apă la germinaţie. Fasolea necesită soluri afânate.2.7.15 mai. temperaturile mai mari de 25oC determină avortarea florilor. mai ales la germinare-răsărire şi la înflorire . Pregătirea patului germinativ se face în preziua semănatului cu combinatorul. pentru distrugerea crustei şi a buruienilor în curs de răsărire. 2 kg/t de sămânţă) Epoca optimă este atunci când temperatura atinge 8-10oC la adâncimea de încorporare a seminţelor iar vremea este în curs de încălzire. 3.

în funcţie de tipul de sol şi umiditatea existentă. se seamănă în benzi cu distanţa dintre acestea de 80 cm. Lucrările de îngrijire Combaterea buruienilor reprezintă cea mai importantă lucrare de îngrijire deoarece fasolea luptă foarte greu cu acestea.2.5. . În afară de metodele preventive şi agrotehnice. Adâncimea de semănat este cuprinsă între 3-6 cm. BURUIENI PROBLEMA: Amaranthus retroflexus Capsela bursa-pastoris Chenopodium album Echinochloa crus-gali Galium aparine Galinsoga parviflora Sorghum halepense Matricaria chamomila Papaver rhoeas Polygonum persicaria Sinapis arvensis Sonchus arvensis Veronica spp. 3.3.condiţii de irigare prin brazde. folosirea erbicidelor asociate este obligatorie.

5l/ha.8 l/ha. S. SELECT SUPER 1. aplicam postem SELECT SUPER 0.6-1 l/ha.5-2 l/ha.5-3 l/ha cu 3-4 zile inainte de semanat. Amaranthus retroflexus.5-3 l/ha-inainte de recoltare cu 2-3 saptamani. -in zone infestate cu costrei din rizomi se impune aplicarea postemergenta a unui erbicid specific (postem-TARGA SUPER. …Dar sunt unii daunatori specifici acestei culturi ca: -gargarita fasolei – Acanthoscelides obtecus -musca semintelor in germinare – Delia (Phorbia) platula -paduchele negru – Aphis fabae . PRINCIPALII DAUNATORI Dintre daunatori. Digitaria.5 l/ha. ustulatus -gargarita dungata – Sitona lineatus. LEOPARD AGIL 1-1. Echinochloa crus-gali. AGIL 0. -pt buruieni dicotiledonate anuale si perene(buruieni faza de 1-2 frunze) se folosesc postem:BUTOXONE 2. iar ultima inainte de inflorire. -viermii sarma – Agriotes lineatus. + fisa fitotehnie + MOMENT DE APLICARE: BROSURA. crinitus. -pt combaterea buruienilor ca Setaria glauca. Hibiscus trionum se aplica preem DUAL GOLD 1-1. A. B)masuri chimice -pt combaterea buruienilor mono si dicotiledonate anuale se aplica inainte de semanat ppi Dominator 1-2l/ha cu 4-5 zile inainte de semanat sau ROUND UP EVOLUTION 2. -inainte de recoltare (desicant al buruienilor si al plantelor de cultura – la umiditatea boabelor de 30%) : ROUND UP EVOLUTION 2. Chenopodium album.5-3 l/ha(fasole in faza de 2-3 frunze). BASAGRAN FORTE 2-2. Prima prasila mecanica trebuie executata imediat dupa rasarire. majoritatea sunt poligafi ca…. STRATOS ULTRA 3-4l/ha. cand se cunosc randurile.) cand se interzice orice prasila timp de 15-16 zile pt a nu intrerupe translocarea substantelor in rizomi.5 l/ha. callosus -musca cenusie a cerealelor – Hylemia platura. -pt buruieni monocotile anuale.. S.COMBATEREA BURUIENILOR: A) masuri agrotehnice -sunt necesare 3 prasile mecanice intre randururi si 1-2 prasile manual pe rand.

FASTAC ACTIVE. MAVRIK 2 F. phaseoli -arsura aureolata a fasolei – Pseudomonas syringae pv.  PRINCIPALII AGENTI PATOGENI CHEIE – CALENDAR DE TRATAMENTE Bolile fasolei: -mozaicul comun al fasolei – Bean common mosaic virus -mozaicul galben al fasolei – Bean yellow mosaic virus -arsura comuna a fasolei – Xanthomonas campestris pv. In depozite sunt necesare tratamente preventive prin gazare. ULTRAPHOS 3-5 tablete/t samanta. folosindu-se clorpirifos metil- RELDAN 12.06%. DECIS MEGA EW 50. SINORATOX 0. -acarianul rosu – Tetranychus urticae. MILLBEKNOCK EC. sau cu VERTIMEC (1 L/HA). ENVIDOR 240 SC.25%. AGROXIN 3-5 tablete/t samanta.PHOSTOXIN 2-5 tablete/tona de samanta. avand o generatie/an in camp si 2-3 generatii in timpul pastrarii in depozit. cand apar adultii (luna iulie.2 L/HA). flaccumfaciens -antracnoza – Colletotrichum lindemuthianum -rugina – Uromyces appendiculatus -fuzarioza (putrezirea radacinilor de fasole) – Fusarium martii . phaseolida -vestejirea bacteriana – Corynebacterium flaccumfaciens pv. CONFIDOR ENERGY (0.5ml/t samanta. sau SELEFOS 0. ACTARA 25 WG. in camp se fac tratamente in faza de inflorie cu produse LINDATOX 30kg/ha. RELDAN 22 EC sau tratament in depozite cu K-OBIOL.  Pt prevenirea atacului de gargarita fasolei.5l/ha.5 GR/ 12 L APA). In perioada de formare a pastailor (faza de intrare in parga a pastailor). MOSPILAN 20 SG (1.5l/ha. la avertizare) se efectueaza un tratament cu dimetoat-SINORATOX 1.   In cazul afidelor folosim tratamente cu DECIS MEGA 50 EC (0. Cel mai periculos daunator al fasolei este gargarita care ataca semintele . sau cu malation-CARBETOX 1.  In cazul aparitiei in masa a acarienilor Tetranychus care produc un aspect de ingalbenire a frunzelor. sau fosfura de aluminiu.15% sau DICOFOL 0.6 L/HA).2%. NISSORUN 10 WP (5 G/12 L APA). se recomnda tratamente cu SINTOX 0.

III-al treilea tratament se efectueaza la sfarsitul infloritului pentru a proteja pastaile de atacul de bacterioze si antracnoza cu produsele enumerate anterior.5 kg/ha.4 l/ha.5 kg/ha. . tratament care este eficace si impotriva larvelor de scarabeide si elateride. VONDOZEB) in concentratie de 0.5 kg/ha. pentru prevenirea atacului bacteriozelor. Se prepara o solutie de 0. COPAC 2.5 kg/ha sau cu urmatoarele produse DITHANE M45. Dupa rasarire tratamentele se esaloneaza in functie de fenofaza plantelor dupa cum urmeaza: I-primul tratament se aplica la aparitia primelor frunze trifoliate. ZIRAM 75) in doza de 0. CALENDAR DE TRATAMENTE Tratament la samanta: Tratarea semintelor se efectueaza in preziua semanatului cu produse organice de sinteza ca :(MANCOZEB 300g/100 kg seminte. SCORE 250 EC. utilizandu-se produse pe baza de oxiclorura de Cu 0. 30 kg/ha.2% sau pe baza de Zineb (PEROZIN.1 % (5 sau 10 g la 10 l de apa) si se stropeste fiecare planta cu 0. ce se aplica pentru prevenirea fuzariozei si caderea plantulelor. TIOFANAT METIL 0. se trateaza solul cu LINDATOX 3. si in caz ca se prevede un atac puternic de rugina. SUPER CHAMP FL 2.-caderea plantulelor – Pythium spp. IV-al patrulea tratament se recomanda numai daca conditiile climatice sunt foarte favorabile infectiilor cu antracnoza.8% sau hidroxit de Cu 0. TIRADIN 300g/100 kg seminte) sau DIVIDENT pe baza de difenoconazol.7 l/tona. ZEAMA BORDELEZA 7. MELODY COMPACT 49 WG. sau cu POLYRAM DF. MANCONYL. FUNGURAN 1.5% :CHAMPION 1. In cazul in care la semanat se constata ca terenul este infestat cu larvele mustei cenusii. CAPTAN 80 WDG.5 l (din solutia respectiva).5 kg/ha.4 l/ha. (retras din 2004).5 kg/ha.8%.05 – 0. in doza de 1. MERPAN 50 WP. ALCUPRAL 1.5kg/ha. II-urmatorul tratament se aplica inainte de inflorit impotriva atacului de Colletotrichum lindemutianum utilizandu-se produse organice de sinteza pe baza de mancozeb (DITHANE M45. Impotriva atatcului de bacterioze se mai foloseste cu bune rezultate streptomicina in doza de 100 ppm la 1 kg samanta.5 KG/HA. bacterioza. Rezultate bune dau si tratamentele cu produse sistemice ca BENOMIL 0.7kg/ha sau CARBENDAZIN 0. TOPSIN. ORTIVA 250 SC.3% sau pe baza de captan CAPTAN 1.5-0. MERPAN 1. in acest din urma caz (rugina) se recomanda tratamente cu PLANTVAX in concentratie de 0. Topsin 70 WDG si Topsin 500 SC.