You are on page 1of 5

Din ce cauză Europa insistă asupra

învăţământului nonformal?
Interesul instituţiilor europene pe tema educaţiei a rezultat indirect din anumite puncte de
plecare sociologice şi economice, dar şi din anumite valori ale Europei moderne.

Ce înseamnă aceasta, de fapt?

Răsfoind multe din documentele importante, rapoarte de la întâlniri, seturi de recomandări ale
unor departamente importante ale Consiliului Europei, deseori veţi găsi următoarele cuvinte
care apar frecvent:

 economia modernă bazată pe cunoaştere (Knowledge-Based Economy)
 societatea modernă multiculturală (Multicultural Society)
 promovarea egalităţii şi tendinţa spre integrarea socială a tuturor părţilor societăţii –
incluziunea socială (Social Equality and Social Inclusion) sau
 conceptul de educaţie care constă în învăţarea pe tot parcursul vieţii (Lifelong Learning
Process).

Pe scurt, Europa se confruntă cu provocările epocii moderne, care constau în schimbarea
conceptului economic, dar şi în schimbarea componenţei societăţii, care acum este multietnică
în multe ţări ale Europei. Ca o consecinţă inevitabilă a acestor schimbări, se ajunge la
schimbarea conceptului de educaţie, care se transformă într-unul modern ce presupune
“învăţarea pe tot parcursul vieţii”.

Europa îşi exprimă convingerea că educaţia formală nu mai este capabilă să dea răspunsuri la
aceste provocări folosind exclusiv forţele şi valorile proprii, ci are nevoie de “o fortificare în
sensul practicării educaţiei nonformale” (Raportul Comitetului de Cultură şi Educaţie din cadrul
Consiliului Europei, anul 1999).

Conceptul modern de educaţie priveşte educaţia ca "Lifelong Process", adică un proces de
învăţare care se desfăşoară pe tot parcursul vieţii, spre deosebire de conceptul tradiţional, în
cadrul căruia educaţia se dobândeşte în cea mai mare parte în timpul şcolarizării formale.

În societatea modernă sunt însă necesare abilităţi noi, cunoştinţe suplimentare, un proces
simultan de promovare a valorilor, precum egalitatea socială, accesul la educaţie pentru toţi şi
participarea activă la viaţa democratică.

În acest fel, este asigurat spaţiul pentru apariţia educaţiei nonformale şi informale.

În ce constă importanţa educaţiei nonformale, mai ales
în comparaţie cu educaţia formală?

În acest sens. Aceasta este considerată astăzi în Europa ca fiind parte necesară a conceptului modern de educaţie. abilităţi. Cartea albă (White Paper On Youth. documentul cheie al Comisiei Europene care analizează importanţa ENF pentru tineretul din Europa şi crearea politicilor pentru tineret. ENF are un rol important în oferirea cunoştinţelor suplimentare pentru minorităţile dezavantajate care nu au posibilitatea să urmeze şcolarizarea formală.”Educaţia formală şi nonformală sunt complementare. cât şi necesitatea de dobândire a abilităţilor practice de viaţă pentru a face faţă provocărilor în contextul social mai amplu. Mai precis. specificul ţărilor aflate în tranziţie. competenţa trainer-ului (instructorului) în cadrul ENF.  Urmărind principiul şanselor egale. ENF se consideră aici a fi un fel de “a doua şansă la educaţie” (second chance school)  ENF modifică şi completează cunoştinţele care sunt dobândite în cadrul sistemului de şcolarizare formală luând în considerare atât componenţa multiculturală a societăţii. subliniază şi o dilemă foarte importantă: cum să se facă legătura dintre necesitatea unui anumit grad de formalizare a cunoştinţelor care sunt oferite şi . ENF este o completare importantă a educaţiei formale. în Europa creşte interesul pentru problema recunoaşterii ENF. iar mai apoi în posibilitatea de a compara diferite tipuri de ENF (în diferite ţări. adică a cunoştinţelor care se dobândesc pe această cale. preocuparea de bază a Grupului de lucru pentru Educaţia nonformală din cadrul Consiliului Europei este formarea standardelor şi a criteriilor clare de calitate a ENF şi aceasta la nivel european – precizarea listei de cunoştinţe. a criteriilor de evaluare a calităţii procesului de educaţie efectiv. cerinţele pieţei. Elementele uneia se pot regăsi în cealaltă” (Citat din raportul Grupului de lucru pentru Educaţia nonformală. dar şi în diferite domenii de aplicare a acestui tip de educaţie). anul 2001) Complementaritatea – cuvântul cheie care marchează poziţia europeană dominantă privind relaţia dintre educaţia nonformală (mai departe în text ENF) şi formală (mai departe în text EF) şi care arată cât de multă importanţă se acordă astăzi educaţiei nonformale. Tendinţa de recunoaştere a educaţiei nonformale şi o dilemă Odată cu observarea importanţei educaţiei nonformale. Principalul motiv al acestei tendinţe de recunoaştere a ENF constă în necesitatea de a se asigura şi îmbunătăţi calitatea cunoştinţelor dobândite pe această cale. Ele coexistă. din cadrul Consiliului Europei. 2002). pe lângă sublinierea importanţei ENF. ca o completare esenţială şi de neînlocuit a educaţiei formale. Direcţia pentru Tineret şi Sport din cadrul Consiliului Europei subliniază importanţa ENF prin câteva aspecte:  În cadrul conceptului modern de educaţie (învăţarea pe tot parcursul vieţii). creşte tendinţa spre un anumit grad de formalizare şi acreditare a acestei căi complementare de dobândire a cunoştinţelor.

anumite traininguri. ale Comitetului European pentru Tineret şi ale Comisiei Europene se accentuează importanţa recunoaşterii statutului ENF în ţările membre ale Uniunii Europene. Acest lucru îl putem observa şi în ţara noastră. În unele părţi.obţinute prin ENF şi caracterul nonformal al ENF în sine. . există pericolul ca aceasta să devină atât de asemănătoare cu cea formală. să-şi piardă valoarea! La sfârşitul acestui segment de text. printre altele. cunoştinţe şi abilităţi dobândite prin educaţia nonformală. Recomandări privind dezvoltarea ENF pentru ţările membre. a societăţii civile şi a drepturilor omului). crearea corpurilor participative de învăţare. o recunoaştem ca parte importantă a educaţiei moderne. evidenţierea ideii de învăţare autoregulatorie. Când este vorba de tineret. Dacă pentru educaţia nonformală stabilim criterii de calitate clare şi cuprinzătoare şi prin acesta o acredităm. În documentele miniştrilor europeni de tineret. se poate observa încercarea de transformare a importanţei modului nonformal de educaţie în formularea mai concretă şi mai constructivă a anumitor seturi de recomandări pentru guvernele ţărilor membre ale Uniunii Europene. Aceste seminare au luat naştere chiar pe terenul fertil al sectorului nonformal. trebuie menţionat şi că există propuneri ca această dilemă să se rezolve prin încorporarea anumitor elemente ale ENF în sistemul EF şi prin aceasta să se completeze şi să se întărească EF. accentul este pus mai mult pe promovarea valorilor (promovarea şanselor egale pentru toţi. care. dar şi pentru cele care sunt pe cale să devină membre Răsfoind mai departe documentele europene importante privind ENF. Comisia Europeană în programele sale destinate acestui grup ţintă (YOUTH Program) îşi stabileşte scopul ca prin ENF să se aibă în vedere necesităţile tinerilor. care au pornit din sectorul ENF. să li se acorde informaţiile necesare. încât să-şi piardă specificul ei şi. prin reforma educaţiei formale. care este caracterizat printr-o anumită spontaneitate? Această dilemă este foarte des tema dezbaterilor care au loc în cadrul instituţiilor europene importante. cum sunt: introducerea noilor abordări în transmiterea cunoştinţelor. Un exemplu vizibil şi important de aplicare a acestei idei despre introducerea elementelor ENF în şcolarizarea formală la noi este acreditarea din partea Ministerului Educaţiei şi Sportului a unor seminare educaţionale pentru perfecţionarea profesională a cadrelor didactice. iar în alte părţi pe importanţa stabilirii calităţii ENF la nivel european. în mod paradoxal. presupune utilizarea unor experienţe şi practici bune. dar şi ale celor care lucrează cu ei.

Promovarea dialogului dintre participanţi. în diferite ţări europene. cât şi celor financiare) de care este nevoie ca ENF să devină un element important al politicii naţionale de tineret. Comitetul Miniştrilor din cadrul Consiliului Europei a dat şi anumite recomandări concrete ţărilor membre (în consecinţă. se referă la calitatea însăşi a procesului educativ în cadrul ENF. European Voluntary Service şi Youth Initiatives. implicaţi în ENF şi EF şi încurajarea unei înţelegeri mai bune a diferitelor abordări în educaţie.Youth Exchanges. cred că semnificaţia acestui fapt pentru ţara noastră nu trebuie accentuată în mod deosebit. 6. 2. metode şi realizări în educaţie ca şi formarea listei de abilităţi. Concluzie ENF în viziunea europeană este partea complementară şi de neînlocuit din cadrul întregului proces educaţional din ţările europene. mai ales în ţările care sunt în tranziţie. Se recomandă încurajarea oamenilor tineri să contribuie la promovarea valorilor precum cetăţenia activă. aceasta se referă şi la România) în legătură cu promovarea şi acreditarea ENF. 3. toleranţă. Având în vedere că ENF este astăzi o parte din procesul fundamental de promovare al învăţării pe tot parcursul vieţii (Lifelong Learning Process). voi sublinia importanţa din punct de vedere uman. La sfârşit. 7. Prin activităţile ENF tinerii trebuie să fie încurajaţi să participe mai activ în viaţa socială. Urmează câteva dintre aceste recomandări. 5. totuşi. Asigurarea tuturor resurselor (atât celor umane. Se recomandă promovarea şanselor egale pentru toţi tinerii. dialogul între generaţii. cu referire specială la grupurile sociale dezavantajate. pace şi înţelegere interculturală. se recomandă dezvoltarea unor standarde eficiente de recunoaştere a ENF ca fiind partea esenţială a educaţiei generale – înainte de toate. experienţe şi cunoştinţe (ca rezultat al învăţării) asimilate prin ENF. parţial explicate şi parafrazate: 1. şi anume că ENF este recunoscută ca un răspuns puternic şi de calitate la diferite necesităţi ale omului modern. dreptate socială. drepturile omului.Există şi iniţiative ca tinerii din întreagă Europă să stabilească legături între ei şi să devină mai puternici. Sunt cunoscute trei acţiuni în acest sens . Aici se ascunde prospeţimea şi energia acestei noi puteri a societăţii moderne. 4. cu scopul ca aceşti oameni tineri să dezvolte complet potenţialul pe care îl au şi să se micşoreze diferenţele sociale şi discriminarea socială. prin crearea de condiţii egale de educaţie prin ENF. În sens politic. . Se pune accent pe importanţa încurajării progresului ENF oferind informaţii şi exemple de bună practică.

. 2001. Ministerul Educaţiei şi Sportului al Republicii Serbia. 18 and 20 February 2003 3.Autor: Markovici Sania REFERINŢE: 1. Strasbourg. Belgrad. Council of Europe. 5.General for Education and Culture: Common European principles for validation of Non-Formal and Informal Learning.Formal Education. 6. Catalogul programului de perfecţionare profesională a celor angajaţi în sistemul şcolar în anul 2002/2003. on 30 April 2003. 8 May 2003. 2. 7.Committee of Ministers .Recommendation of the Committee of Ministers to member states on promotion and recognition of Non-Formal education/learning of young people. 15 December 1999. European Commission. European Steering Committee for Youth (CDEJ). Council of Europe . Report of working group on Non-Formal Education: The present debate on recognition and quality standards at european level. 30th meeting. Report of Committee on Culture and Education: Non . March 2003. Directorate . Strasbourg. 4. 2002. Directorate of Youth and Sport: Study on the links between formal and non-formal education.