You are on page 1of 21

CAPITOLUL I :Descrierea afacerii

“La Placinte”este un lant de restaurante cu specific traditional, originar din Republica
Moldova. Business operat de compania Andy’s Pizza, cumpanie cu o istorie de 16 ani pe piata
moldoveneasca, lantul “La Placinte” a reusit sa cucereasca usor, usor piata din Romania.

Primul restaurant a fost deschis in Romania in anul 2013. La finele anului afacerea avea o
cifra de afaceri de 200.000 de euro, cu pierderi de 185.000 de euro.

Buna conducere a afacerii, precum calitatea produselor servite au adus “La Placinte”
aproape de cei mai mari jucatori din domeniu. Cu toate ca piata este inca condusa de
McDonald’s si KFC, restaurant americane venite in tara noastra prin franciza, afacerea
moldoveneasca a terminat anul 2015 cu o cifra de afaceri de 24,3 milioane de lei fata de 8
milioane de lei in 2014. Cu toate ca afacerea a ramas cu pierderi de 2,2 milioane de lei in 2015,
expansiunea rapida a lantului de restaurante sugereaza un viitor promitator. In total, firma detine
un numar de 12 restaurante, dupa cum urmeaza :

 Bucuresti : 8 restuarante (Bd. Dacia, Bd. Bratianu, Bd. Nicolae Titulescu, Bd. Vasile
Milea, Bd. Ion Mihalache, Bd. Magheru, Str. Nicolae Caramfil, Sos. Stefan cel Mare)
 Sibiu : 1 restaurant (Str. Nicolae Balcescu)
 Ploiesti : 1 restaurant (Bd. Republicii)
 Brasov : 1 restaurant (Bd. Garii)
 Iasi : 1 restaurant (Bd. Carol I)
La Placinte in cifre :

Cifra Afaceri
2,500,000 2,300,680

2,000,000
1,500,000
1,000,000
524,695
500,000
0
2014 2015

Marja Profit Net
2014 2015
-4%

-96%

Afacerea a tras rapid clientii de pe piata romaneasca foarte rapid. Designul
interior ce te face sa te simti “ca acasa”, respectarea retetelor tradionale romanesti precum
si calitatea produselor, au facut “La Placinte” un jucator important pe piata de specialitate
din Romania.
Analizand datele prezentate mai sus, am ajuns al concluzia ca lantul de restaurant
La Placinte este o idee de afaceri foarte profitabila, ce asigura o expaniune relativ usoara
si rapida.
Inspirati de internationalizarea afacerii de pe piata moldoveneasca pe cea
romaneasca, consideram ca” La Placinte” este o ideea ce poate fi dezvoltata si in alte tari.
Frumusetea traditiilor romanesti si gustul specific al prepartelor sunt elemnte ce trebuie
cunoscute international.
Dupa ce am studiat piata international, in special cea a Europei de Vest, am
concluzionat ca Franta ar fi o tara potrivita pentru extinderea unei afaceri de acest tip. Cu
toate ca stabilitatea si politica interna a tarii sunt usor afectate momentan, consideram ca
prezenta in numar mare a romanilor, in special in cartierele de la marginea Parisului,
constituie un aspect incurajator pentru extinderea afacerii.
Harta alaturata prezinta cele 20 de arondismente ale Parisului.

Capitolul II: Definirea audientei. francezii se orienteaza spre brandurile general cunoscute. Cu toate acestea. schimbarile din mediul economico-social au adus unele schimbari in stilul lor de viata. populatia fiind dispusa sa plateasca preturi ridicate pentru produse de inalta calitate. 40% ca prefera bucataria chinezeasca si 31% ca prefera mancarea indiana. stilistic dar si economic si militar. cina fiind principala masa a zilei. Intr-un studiu intreprins de revista “Madame Figaro”. pentru populatia din Franta sunt importante in procesul de cumparare calitatea produsului si pretul. pranzul devenind mai scurt. Franta este tara care ofera o multime de posibilitati oricarui antreprenor fapt ce incurajeaza expansiunea locala a restaurantului “La Placinte”. bucataria frantuzeasca fiind sursa de inspiratie pentru bucatarii din intreaga lume. care include: paine si foietaje. In mod traditional. . 87% dintre consumatori au declarat ca gatesc acasa mancare italineasca. branza. carnem legume sau fructe. (Le Figaro. pranzul este ca mai consistenta si cea mai importanta masa a zilei. precum si o oportunitate de reunirea a familiei (Kwintissential. Gusturile si preferintele consumatorilor Gusturile si preferintele francezilor evolueaza in mod constant. consumatorii francezi incep sa fie inclinati si spre bucataria internationala. In mod clasic francezii cunsuma trei mese pe zi.Date despre comportamentul de consum Centru gastronomic. Aceasta schimbare nu a afectat insa comnsumul de mancare traditionala frantuzeasca. etncii fiind madrii de mosternirea lor. Franta este o tara a carei cultura gastronomica este recunoscuta international. Exista tendinta cumparatii “doar pentru eticheta”. Pe langa importanta brandului. Martie 2010).Adultii consuma de obicei pranzul la cantinele de langa locurile lor de munca. Acest fapt a fost certificate chiar in anul 2010 atunci cand UNESCO a adaugat bucataria frantuzeasca traditionala pe lista Patrimoniului cultural imaterial al umanitatii. Martie 2010).Bucataria traditionala frantuzeasca ramane populara. In ceea ce priveste comportamentul de consum. ori mancarea adusa de acasa – de obicei constand intr-un sandwich. Cu toate acestea.

Evolutia PIB in Franta (2000-2015) .5% din populatie este angajata in acesta ramura economica. Aproximativ 2. de aceea apeleaza la diverse diete ori exercitii. Franta face parte din cea mai vasta piata din lume. In comparatie cu alte economii Vest Europene.8 trilioane de dolari. in general cei cu o educatie superioara. Notabil este ca Franta este cel mai mare producator de cereale si al doilea cel mai mare producator de lapte din regiunea sa (Euromonitor International. January 2012). sunt constienti de sanatatea lor. Franta in sine are una dintre cele mai infloritoare economii din lume. De asemenea cauta intodeauna produse de o calitate superioara si sunt dispusi sa plateasca mai mult pentru acestea. agricultura joaca un rol important in economia tarii. Cu un PIB in valoare de 2. O parte din consumatorii francezi. Economia Ca membru fondator al Uniunii Europene.

Rata de imigrare este de 1. aceasta contribuind la diversele trenduri de consum din interiorul tarii.Populatia Populatia Frantei (excluzand teritoriile acesteia) este de 66 milioane de locuitori si continua sa creasca annual cu o rata de aproximativ 0. 2% protestanti si 1% evrei.1 imigranti la 1000 de locuitori. spre exemplu. cum ar fi Algeria. Structura populatiei in frunctie de orientarea religioasa 100% 88% 80% 60% 40% 20% 5% 4% 2% 1% 0% Romano-Catolici Musulmani Atei Protestanti Evrei Structura Populatiei in Franta pe grupe de varsta . 10% musulmani. 4% atei.3 milioane de imigranti. insa reprezinta 9. Franta are una dintre cele mai mari populatiei de imigranti din Europa. imigrantii nu contribuie la rata de crestere a populatiei. in Franta erau circa 5. Maroc ori Tunisia.5%.4% din forta de munca a tarii. Aproximativ 42% din totalul imgrantilor provin din tari africane. In anul 2008. In ceeea ce priveste religia. aproximativ 88% din populatie este Romano-Ctolica.

Grupul de varsta cu cea mai mare prondere de fumatori este cel cuprins intre 26-35 de ani pentru barbati si 18-25 de ani pentru feme. 9% din populatie era obeza si 30% depasea greutatea normala.000 oameni (2012 estimare).000 oameni (iulie 2012 estimare) Sanatatea si stilul de viata Saptamana de munca in Franta incepe de Luni si se termina Vineri. a crescut si constiinta francezilor in ceea ce priveste importanta unei alimentatii sanatoase si a exercitiilor fizice.5% (2012 estimare) (rata natalitatii este 12.9 morti/1. . fiind platiti overtime. Peste 5% din populatia Frantei era de peste 80 de ani in 2010. fapt ce determina un stil de viata ce nu este tocmai santatos.  Rata de crestere a populatiei: 0. de la ora 9:00-18:00. fiind de 35 de ore de munca. In anul 1997.5-38 de ora de munca.Rata obezitatii la copii a crescut mult mai rapid ca cea la adulti.Cu toate acestea. spre exemplu. In ciudata acestor numere. cea mai mare dintre toate tarile luate in calcul de OECD.  Raportul dintre populatia ce domiciliaza in mediul urban fata de cel rural in Franta. multi angajati lucreaza intre 37. In anul 2010. respectiv 32%. ca de fapt in tot restul Europei. In 2009 aceste numere au crescut la 15%.8 loc/km² (locul 89 in lume)  Durata medie de viata in randul femeilor din Franta era de 86 de anu in 2011.Indicatori demografici  Densitatea medie a populatiei este de 103. marea majoritate a populatiei traieste in mediul urban adica undeva la 81% restul de populatie traind in zona rurala adica 19%  Sporul natural al Frantei este de 2. Rata obezitatii este in Franta. Consumatorii din zonele urbane au vieti foarte aglomerate. aproape o treime din barbati si o patrime din femei cu varste cuprinse intre 15-65 de ani erau fumatori. in crestere.7 nasteri/1. rata mortalitatii este 8.01 copii pe femeie.

3% Haine si incaltaminte 5. 12% din populatia tarii cu varste cuprinse intre 18-75 de ani au raportat un consum zilnic de alcool.6% Comunicare 2.2% Mancare si bauturi non-alcoolice 11. In general. 38% mai putin de o data pe saptamana si 13% au declarat ca nu consuma bauturi alcoolice. combustibili) 26. media de alcool pur vanduta pe cap de locuitor a fost de 12 litri.4% .4% Mobila. Cheltuieli in functie de categoria de produse Cheltuieli caznice (apa. 2012).2% Educatie 0.3% Restaurante si hoteluri 6. In anul 2010.3% Activitati de relaxare si culturale 11. electricitate. echipamente caznice 5.0% Sanatate 5. (INSEE. Consumatorii francezi consuma cantitati importante de alcool. tigari si narcotice 4.0% Bauturi alcoolice.9% Transport 12. 37% au spus ca servesc o data pe saptamana.

Produsele substituibile :amenintarea constand in existenta unor produse si servicii ce pot inlocui produsele comercializate de firma. Analiza Porter 2. intr-un articol publicat in Harvard Business Review cele mai importante cinci forte concurentiale ce influenteaza capital strategia de marketing a unei firme. Clientii :puterea de negociere a consumatorilor. mai exact : 1. Competitia :intensitatea concurentei. Analiza Porter Michael Porter a definit. Analiza PEST 3. 4. Acestea sunt: 1. Nou venitii : amenintarea privind intrarea pe piata a unor noi competitori. 3. am ales sa intreprindem o serie de analize. . 2. 5. CAPITOLUL III: Analiza Pietei Pentru a stabili planul de internationalizare al afacerii. Analiza SWOT 1. Furnizorii : puterea de negociere a furnizorilor.

planul de marketing trebuind sa tina cont si de acest aspect. fiind un restaurant cu specific romanesc. iar riscul va fi unul moderat. In ceea ce priveste piata din Franta. Aceasta industrie atrage anual un numar mare de investitori. turcesti. investitia de inceput va fi mare. Cu toate acestea. In ceea ce priveste concurenta. transforma restaurantele in alegeri frecvente si la indemana in special pentru cina. cat si restaurante traditionale frantuzesti. 2. Este de specificat faptul ca adaptarea acestor restaurante la conditiile pietei este mai dificila : firmele neprofitabile sunt eliminate imediat de pe piata. grecesti. existand atat restaurante cu specific international. un restaurant de acest tip ar concura la pret si tematica cu alte restaurante cu specific traditional : italienesti. restaurantele ce au un specific traditional reprezinta un segment de piata greu de accesat. Trebuie luata in calcul reactia . Analizand profitabilitatea industriei de restaurant. mai exact orasul Paris in care am ales sa internationalizam afacerea “La Placinte”. remarcam ca aceasta este una in plina ascensiune. care se definesc prin calitatea ingredientelor si prin gust. iar pentru celelalte succesul nu vine imediat: in acest domeniu este nevoie de un plan de marketing extins pe mai multi ani si de o investite constanta in facilitatile restaurantului. competita este una redusa. 1. Nou venitii In ceea ce priveste firmele nou venite. Investitia de inceput este una mare. Competitia In ceea ce priveste intensitatea concurentei pe aceasta piata. putem spune ca avantajul competitiv al lantului de restaurante “La Placinte” il constituie chiar produsul sau principal : placintele. la meniu ori uniforma angajatilor. firmele nou venite fiind in numar mic. precum si viata ocupata a celor care stau in orase. in general fiind intreprinderi de familie in care nu se investesc sume mari de bani. Preocuparea francezilor din ultimii ani in ceea ce priveste santatea lor. spre deosebire de restaurantul “La Placinte” care permite o investite mai mare si pe timp indelungat – afacerea fiind sustinuta de lantul prezent atat in Romania cat si in Republica Moldova. Investiile mari necesare pentru deschiderea unui restaurant pot descuraja antreprenorii care se pot orienta spre afaceri ce presupun investii mai mici – spre exemplu. cele de tip fast- food. Invoatia adusa de acest lant de restaurante este amprenta traditional romaneasca care guverneaza intreaga afacere : de la designul interior.

3. persoanele ce doresc sa manace mancare romaneasca nu au foarte multe locuri dintre care pot alege. produsele fast-food au o calitate mai prosta. O alta amenintare sunt restaurantele de tip fast-food ce reprezinta produse substituiblile pentru mancarea servita in restaurante. O amenintare vine din partea restaurantelor cu specific diferit : mancare italieneasca. Tara este cel mai mare producator de cereale din Uniunea Europeana si unul dintre cei mai mari producatori de produse lactate. decat sa se multumeasca cu un pret bun dar cu o mancare slaba calitativ. Franta este o tara in care agricultura este foarte bine dezvoltata . Fiind afaceri mai vechi in aceasta zona. trenduri de care un brand nou venit poate nu are cunostiinta. clientii avand o putere de negociere destul de mare. . Nivelul de trai din Franta este net superior celui din Romania. nisa este una slab exploatata. Furnizorii In ceea ce priveste furnizorii de alimente. Produsele substituibile Dupa cum am precizat mai sus. Cu toate acestea.acestor competitori la deschiderea unui restaurant “La Placinte”. greceasca etc. 5. variante mult mai ieftine si mai rapide ce satisfac aceleasi nevoi. Acestia pot “ataca” afacerea fie prin scaderea pretului. atragator. Acestea sunt. anumite promotii (cele de tip meniul zilei) ori prin organizarea anumitor evenimente (serate. astfel ca majoritatea consumatorilor pun accentul pe raportul calitate pret. 4. acestia sunt in numar foarte mare. cunosc piata mai bine decat managementul unei afaceri nou deschise si pot exploata anumite trenduri in consum.”La placinte” ar veni astfel cu un concept nou. francezii au o oferta variata in ceea ce priveste locurile de luat masa. de asemenea. Clientii Daca analizam specificul restaurantului. contin mai multe calorii si nu reprezinta o alternativa viabila pentru persoanele ce tin cont de starea lor de sanatate. preferand sa plateasca mai mult pentru produse de calitate. petreceri tematice. Cu toate acestea. concurenta pe nisa restaurantelor cu specific romanesc este una mica. seri cu muzica tematica).

cu management romanesc. .  Probleme ale canalului de distributie ce pot determina anumite intarzieri in primirea comenzilor. firma putand alege dintr-un numar mare de oferte. o marca internationala. trebuie ca managerii responsabili sa isi cunoasca mediul in care isi desfasoara activitatea. se poate lovi de urmatoarele probleme :  Refuzul unor furnizori de a lucra cu societatea romaneasca. Pentru a se adopta si implementa strategii de marketing care sa functioneze pentru profitabilitatea unei afaceri. Cu toate acestea. 2. Numarul furnizorilor este unul considerabil.Analiza PEST PEST este un instrument foarte puternic de analiza a situatiilor strategice intr-o afacere de succes. nou venita pe piata.  Neincrederea in capacitatea de plata a firmei.

dar care determina performantele ei. Mediul intern. comerciala. organizarea interna reflectata in organigrama. firmele concurentiale 3. factori Economici. comunicationala. distributori. sunt componente ale mediului intern de marketing ale intreprinderii: conducerea si stilul de conducere al acesteia. El are doua componente: micromediul si macromediul. sistemul care aplica si verifica orientarile si schimbarile impuse de activitatile de marketing. Mediul de marketing intern al intreprinderii reflecta totalitatea activitatilor şi conditiilor în care compartimentul de marketing îsi desfasoară activitatea. Micro-mediul. factorii Tehnologici. De asemenea vom lua in calcul gradul de stabilitate politica si importanta sa pentru prosperitatea afacerii. Macromediul este desemnat de fortele societale cu raza mare de actiune. Micromediul este reprezentat de participantii la mediul cel mai apropiat al intreprinderii si care afecteaza posibilitatile ei de a-si deservi clientii. Fatorii Politici influenteaza afacerea intr-o masura imensa. salarii. care afectează toti participantii la micromediul întreprinderii (factorii PEST). etc 2. clienti externi. care include furnizori. . umane si bineinteles variabilele ce alcatuiesc mixul de marketing. accesibilitatea la informatie. Macro-mediul. Ele reflecta atat motivatia ce sta la baza activitatii intreprinderii cat si experienta sa tehnica. reprezentat de factorii PEST:factori Politici. Mediul de marketing al unei organizatii se imparte in trei mari categorii: 1. precum si raporturile pe care el le întretine cu celelalte compartimente ale intreprinderii. resursele materiale. organizarii si eficientei mixului de marketing reprezentand cadrul ce trebuie adaptat cerintelor mediului extern si totodata.Prin urmare. factorii Socio-culturali. reprezentat de angajati.Trebuie analizat impactul taxelor percepute si al legislatiei in vigoare pe care trebuie sa imapatim deciziile de actiune. Mediul de marketing extern reflecta ansamblul factorilor ce exercita direct sau indirect influente asupraintreprinderii si se afla in afara sistemului ei de control. El are un rol deosebit asupra oportunitatii.

în 2007. Produsul intern brut in Franta este de 2. 2.9% din PIB pe 2006.4 miliarde de euro la sfârșitul anului 2009. Factorii Economici. Franța primește cel mai mare volum de suvbenții în cadrul politicii agricole comune a Uniunii Europene. care limitează deficitul bugetar la 3% din PIB și datoria publică la 60% din PIB. Codul muncii este rigid. nivelul competivitatii economice nationale va imprima un impact hotarator asupra afacerii si au nevoie de o analizare profunda inainte de orice luare de decizie.4 % din PIB în 2006. În ciuda nivelului ridicat al taxelor. Piața de muncă este în stagnare. preturile administrate. țara aflându-se pe locul șase între membrii OECD după nivelul impozitelor. cheltuielile publice le depășesc net.8% din PIBfață de 20. adică 75.9% în 2009. Procesul de întemeiere a unei afaceri în Franța este relativ simplu.631 de dolari. totuși. la polul opus. atingând. Contribuțiile sociale reprezintă aproape 38% din total. taxele și impozitele directe reprezentau 44. cetățenii Uniunii Europene nu au nevoie de un permis de rezidență. totalizând 53. Pentru a întemeia o afacere în Franța. Ca urmare. PIB. din pricina conjuncturii economice. în cele 243 întreprinderi mari din Franța erau angajați 30% din numărul total de salariați francezi. Franța este cea mai dezvoltată țară în care impozitul pe venit și cel pe societăți comerciale reprezintă cea mai mică parte a impozitelor directe. deficitul bugetar este ridicat. Datoria publică a Franței atingea 1.457. Dar cetățenii din afara Uniunii Europene trebuie să dețină un permis de rezidență ce va specifica și tipul de activitate de afaceri în care vor activa. Franța este. ceea ce are un impact negativ asupra competitivității și duce la creșterea șomajului. nivelul de consum in randul populatiei.7% din PIBși chiar 7. Nu este solicitat un capital minim pentru pornirea unei afaceri. In Franta venitul mediu net pe locuitor este de 40. rata dobanzii). somaj. Dinamica factorilor macroeconomici(inflatie. În Franța. În anul 2011. cu zece puncte procentuale mai mult ca media țărilor OECD.806 trilioane USD. taxele având tendința de a crește.7% în 1980. obligată să respecte criteriile Pactului de stabilitate și de creștere al zonei euro. . Controlul exercitat de guvern asupra prețului unui număr de servicii și produse de asemenea are un efect asupra competitivității.

ceea ce subminează pe termen lung productivitatea și reducerea șomajului. în special în cele referitoare la construcțiile publice și apărare.5% (2012 estimare) (rata natalitatii este 12. Rata de crestere a populatiei: 0. Factorii Socio-culturali. Guvernul domină sectoarele majore ale economiei ca acționar principal în multe întreprinderi.8 ani. Ponderea taxelor este de 45% din GDP. sistemul de taxare a fost revizuit pentru a viza în principal categoriile sociale cu venituri mari și întreprinderile mari. iar activitatea atreprenorială este favorizată de un cadrul regulator eficient și de asigurarea unei protecții adecvate a dreptului la proprietate.4 ani).000 milioane de locuitori . Franța se confruntă cu provocări legate de corupție în sectoare publice. Măsuri de stimulare variate au dus la deteriorarea finanțelor publice și în ciuda reformelor recente. responsabilitatea și participarea civică. Taxa maximă pe venitul personal este 45%. In Franta. Drepturile de proprietate și garantarea cadrului juridic al desfășurării afacerilor sunt asigurate. Populatia tarii se estimeaza a fi de 66.000 oameni (2012 estimare). Deși guvernul promovează transparența.3%. atitudinea fata de ecologism. Recent. rata mortalitatii este 8. marea majoritate a populatiei traieste in mediul urban adica undeva la 81% restul de populatie traind in zona rurala adica 19%. Economia franceză este foarte diversificată. piața muncii rămâne rigidă. dar în sectorul imobiliar legea și normele de aplicare sunt complexe și ineficiente. rata varstei.000 oameni (iulie 2012 estimare) . Guvernul francez investește direct în firme din multe sectoare economice. În Franța drepturile de proprietate intelectuală se bucură de un sprijin ridicat.4 ani (varsta medie a populatiei de sex masculin este 38.600.clasandu-se pe locul 20 in lume ca si numar de locuitori. La aceasta categorie includem nivelul educational. varsta medie a populatiei de sex feminin este 40.7 nasteri/1. iar cea maximă pentru venitul întreprinderilor este de 34.9 morti/1. stilul de viata al populatiei. Varsta media a populatiei: 40. Sectorul financiar francez rămâne sub o influență relativ puternică a statului. atitudinea fata de calitate. cu doar câteva bănci străine ce operează pe piața franceză.

asupra implementarii de noi strategii de advertising. cea mai mare dintre toate ţările luate în calcul de OECD. Indicatorii tehnologici sunt indispensabili pentru realizarea evaluării capacității de inovare tehnologică a unei țări în comparație cu altă țară. este necesar să existe și alți indicatori pentru a înțelege transformările. Ministerului Educației Naționale i s-a acordat 6. numărul de brevete înregistrate sau mărci înregistrate pot fi utilizate pentru a dezvolta indicatori. De asemenea. metode de distribuție sau de sprijin activitate de suport) noi semnificativ . a drepturilor de proprietate industrială pot acoperi invenții care nu au drept rezultat aplicatii. Sistemul educational francez este coordonat de Ministerul Educației Naționale. acest tip de indicator are limitări: multe inovații nu fac obiectul unui titlu de proprietate industriale și. În plus. Numărul total de elevi ajunge la 12 milioane. dintre care aproximativ 15% (primare) și 20% (secundare) sunt școli private.3 milioane (cifre oficiale 2011) Factorii Tehnologici. Aceștia reflectă diferitele stadii de dezvoltare tehnologică: de la utilizarea tehnologiei existente până la dezvoltarea și difuzarea noilor tehnologii.6% in 2008). Dar. Peste 5% din populaţia Franţei era de peste 80 de ani în 2010. Indicatorii care diferențiază IMM-urile de companiile mai mari subliniază faptul că acestea au o tendință mai mare de a inova în toate țările. Conform PISA. prin compararea sistemelor naționale de învățământ. De asemenea. Nivelul tehnologic relevant pentru o afacere cu posibilitatile de proiectare ieftina a produselor si serviciilor promovate de aceasta reprezinta punctul central in cadrul acestor factori. rezultatele sistemului de învățământ francez sunt în scădere față de cele altor state membre ale OCDE. Rezultatele procesului de inovare descriu efectele activităților întreprinderilor inovatoare. Companiile mari introduc inovații de produs sau de procese: produse (bunuri sau servicii) sau procese (producție.2 ani. Numărul de studenți în Franța se ridică la peste 2.9% din PIB în 2012 (6. managerii trebuie sa stabileasca impactul tehnologiei actuale asupra distributiei marfurilor. invers. Datele de la oficiile naționale sau internaționale de proprietate industrială sunt o sursă importantă de informații. Există mai mult de 65000 de școli. Pozițiile Franței și Germaniei variază în funcție de tipul de inovare. Speranţa de viaţă în rândul femeilor în Franţa era de 86 de ani în 2011. poziția relativă a țărilor poate să fie diferit. în funcție de faptul dacă unul este interesat de corporații sau IMM-uri mari și diferite tipuri de inovare. Speranţa de viaţă in Franta este de 82. Din 1959 învățământul este obligatoriu pentru minorii cu vârste cuprinse între 6 și 16 ani. cele mai recente o astfel apar în utilizarea și punerea în aplicare pe piețele sau în cadrul companiilor. adică o cincime din populație.

. Pentru extinderea afacerii am ales orasul Paris din diferite considerente:  Numarul mare de romani ce locuiesc in zona. Dupa analizele SWOT.Este unul dintre cele mai importante centru istorice. fiind vizitat anual de aproximativ 16 milioane de turisti. fapt ce ii determina sa gaseasca altenrative pentru mancarea gatita in casa. in functie de reactia consumatorilor.  Numarul mare de turisti ce viziteaza anual orasul. Parisul se afla pe locul trei in topul celor mai vizitate orase din lume. piata restaurantelor frantuzesti este una accesibila si plina de oportunitati. Franța ocupă poziția a treia 3 în cadrul marilor companii. uramand sa se aleaga pretul cel mai convenabil.  Viata ocupata dusa de locuitorii orasului.ameliorate în comparație cu produsele anterioare sau cu proceselor puse în aplicare de către companie.  Existenta deja pe piata a unor restaurante cu specific international ce au avut succees.  Nivelul de trai ridicat al locuitorilor. Dupace am studiat publicul tinta s-a ajuns la concluzia ca procesul de internationalizare al afacerii poate porni cu deschiderea a doua restaurante “La Placinte” in anul 2017. Acest inceput repezinta doar o testare a pietei. stilistice si culinare ale lumii oferind o paleta larga de posibilitati oricarui antreprenor. cu un procent de 68% in ceea ce priveste inovarea. avand ramura agriculturii foarte bine dezvoltata si un nivel de trai ridicat comparativ cu alte tari ale Uniunii Europene. CAPITOLUL IV: Definirea afacerii Dupa analiza pietei internationale s-a ajunga la concluzia ca afacerea “La Placinte” poate fi externalizata cu succes in Franta.  Numarul mare de furnizori –astfel ca oferta poate fi una variata. afacerea se poate extinde. Tara cu economie infloritoare. Porter si PEST s-a ajuns la concluzia ca oportunitatile oferite de aceasta piata sunt mai numeroase decat amenintarile ei.

In Palais-Bourbon. De asemenea. chiriile sunt mult mai mici decat in restul orasului. Arondismentele 19 si 20. cele de la marginea Parisului. vor fi deschise doua restaurante-unul va fi in arondismentul 2. arondismentul 7 se pot gasi : Turnului Eiffel. arondismentul 2 este foarte relativ aproape de cele mai importante atractii turistice ale Parisului ce pot fi gasite in arondismentele 7 si 8. sunt pline de imigranti. Élysée. Arcul de Triumf.Bourse. dar si Palatul Élysée. resedinta presedintelui Frantei. Aici. pe de alta parte. In fiecare arondisment exista un numar mare de obiective turistice.Capitala Frantei este impartita in 20 de arondismente (ceea ce in Romania poarta numele de sectoare). insa cele mai importante sunt arondismentele 7 si 8 unde pot fi gasite cele mai importante atractii turistice ale Parisului. Bulevardul Champs-Élysées taie arondismentul 8. si a Muzeelor d’Orsay si Rodin. pe teritoriul caruia se mai gasesc Place de la Concorde. a Complexului Les Invalides. . Grand Palais si Petit Palais. Dupa cum am specificat. Consideram acesta a fi locul ideal intrucat aceasta este zona Parisului ce are un numar mare de cladiri de birouri corporatistii putand fi atrasi de un astfel de restaurant intrucat au vieti foarte ocupata si salarii mari.

mai exact dupa orele 18:00. Acestea vor avea rolul de a intampina invitatii si de a ii aseza la masa. daca doresc. Toate aceste facilitati vor fi gratuite la orele cinei.Uniformele anagajatilor vor respecta portul traditional romanesc pentru a crea autenticitate.  arondismentul 19. sunt principalul produs oferit de  o placinta aproximativ 5 euro. invitatii vor fi serviti.De asemenea se va incerca angajarea unor bucatari romani. Al doilea restaurant va fi deschis in arondismentul 19. Dupa ce vor fi asezati la mese. restaurant. segment de consumatori ce vor fi atrasi de un restaurant cu specific romanesc.  ciorba va costa intre 6-10 euro. design interior si muzica.  Newsletter. pentru a se evita imbulzeala dar si pentru a arata respect fata de clientii localului. acestea vor fi asemanatoare cu cele din Romania in materie de meniu. .  Servicii rapide si de calitate. Twitter ). O alta idee ce va fi pusa in practica va fi aceea a servirii cu paine si sare la intampinarea clientilor. mediu. Cei patru P Produs Pret Restaurant cu specific traditional romanesc In ceea ce priveste politica de pret. Plasament Promovare Vor exista doua restaurante: Promovarea se va face prin :  arondismentul 2.  Social Media ( Facebook. In ceea ce priveste tematica si conceptul restaurantelor. cu palinca.  Pliante.  Placintele traditionale romanesti ce  felul doi 10-30 euro. segmentul locatiilor ce practica un pret  Mediu placut.  Produse de calitate. Instagram. Pentru inceput vor exista hostesse. restaurantul nostru se va incadra in  Respectarea traditiilor. Vor exista schimbari insa in procesul de servire dar si intampinarea invitatilor. multi veniti din Estul Europei. intrucat aici se gaseste un numar mare de imigranti. Analiza afacerii.

Sperăm astfel ca oamenii să se acomodeze și să încerce mâncarea noastră. la orice porție de mâncare comandată. În cadrul evenimentului.Angajații vor purta costumul tradițional românesc și își vor întâmpna oaspeții cu băuturi tari. patronul va susține un scurt discurs prin care li se explică tuturor celor prezenți conceptul restaurantului “La plăcinte”. CAPITOLUL V: Definirea canalelor de promovarea. Grupul țintă este format din oamei cu vârsta cuprinsă între 18-60 de ani. gătită de un bucătar român. vom acorda în ziua deschiderii o porție de plăcintă tradițională. Social Media ( Facebook. Instagram. dornici să guste din mâncărurile de acasă. ce se va afla în bucătăria restaurantului în permanență. atat pentru românii stabiliți în Franța. Twitter ) Realizarea unui eveniment la deschiderea restaurantului În vederea promovării restaurantului. Panouri publicitare 2. atât localnici. fiind tratați în stil tradițional românesc și serviți cu mâncare gătită de unul din cei mai buni bucătari români. În semn de“bun venit” dar și de mulțumire față de cei prezenți. Evenimentul va avea loc în cadrul restaurantului și va avea ca tematică “obiceiuri și bucate tradiționale românești”. vom realiza un eveniment special la deschiderea acestuia. În deschiderea evenimentului. oamenii vor avea parte de o experiență unică la ei în țară. Flyere 3. cât si turiști sau români stabiliți în Franța. cât și pentru francezii dornici să mănânce astfel de mâncăruri pentru prima data. din cele mai naturale ingrediente. Evenimentul oferta numerose beneficii. prin care francezii vor putea înțelege conceptul restaurantului nostru. specifice României. Concept campanie Campania de promovare 1. Newsletter 4. .

Cheltuieli cu promovarea: 1500 de euro . la care se mai adauga cel putin 20. decoratiunile interioare. pentru executarea utilitatilor.Apoi.Cheltuieli cu amenajarile interioare: 20. BUGET ESTIMATIV: 116.000 de euro .500 euro -Costurile de deschidere ( chiria ): 20.  mese refrigerante.000 de euro . bugetul pentru echiparea bucatariei ar fi de aproximativ 50.Achizitionarea de echipamente si produse.000 de euro . parte a proiectului de tehnologie:3.000 de euro .Realizarea racordurilor pentru utilitati.000 de euro. in care putem cuprinde mobilierul.  mobilier neutru adecvat fiecarei zone si  ”inima bucatariei”.000de euro pentru celelalte amenajari interioare Echipamentele principale sunt:  dulapuri frigorifice pentru congelare si refrigerare.Cheltuieli lunare de intretinere: 2000 de euro . in functie de meniul propus. corpurile de iluminat etc. care sa ii asigure stocul de materii prime si salariile personalului pentru primele 2 luni. Pentru un restaurant de 70 de persoane. cu cuptor de gastronomie. si bugetul alocat amenajarii interioare.patronul trebuie sa fie pregatit cu un capital de pornire. conform proiectului de bucatarie: 50. zona de preparare calda. CAPITOLUL VI: Estimarea bugetului Necesarul financiar se imparte intre bugetul alocat echipamentelor si accesoriilor pentru dotarea bucatariei. Nu trebuie pierdut din vedere mobilierul si echipamentele pentru spalarea veselei.000 de euro .Plata salariilor angajatilor in Franta: 15.

000 Promovarea 1500 euro Chiria 20.-Alte cheltuieli constand in taxe acordate statului francez: 5.000 Schema Buget Accesorii pentru dotarea bucatariei Utilitati 50.000 euro Amenajari interioare Alte cheltuieli 20.000 euro Intretinerea 2000 euro Alte taxe 5000 euro .000 euro 3.000 euro Salarii 15.