You are on page 1of 17

Capitolul 6.

CALCULUL TEHNOLOGIC AL COLOANEI DE DISTILARE ÎN
VACUUM

Distilarea în vid are multe aplicaţii în tehnologia ţiţeiului, cele mai importante fiind
obţinerea uleiurilor şi a bitumurilor, precum şi a materiei prime pentru cracarea catalitică.
Păcura de la distilarea atmosferică, care se prelucrează în acest scop, trebuie distilată în vid
deoarece conţine componente cu puncte de fierbere ridicate. Distilarea acestora la presiune
atmosferică necesită temperaturi prea mari, care ar duce la descompunerea lor termică.
Pentru a reduce presiunea parţială a vaporilor de ulei, distilarea trebuie efectuată în
prezenţa aburului, deoarece altfel ar trebui să se lucreze la o presiune absolută chiar sub 10
torr, ceea ce este neeconomic.
În multe cazuri operaţia de distilare în vid nu este mult mai complicată decât
distilarea atmosferică. Când aceasta se utilizează cuplată cu distilarea atmosferică şi se
proiectează ca un singur sistem, căldura suplimentară necesară este relativ mică. Din cauza
bunei recuperări de căldură se realizează în instalaţiile cuplate de distilare atmosferică şi în
vid (DAV), acestea se folosesc din ce în ce mai mult; însă acolo unde calitatea ţiţeiului şi a
produselor rezultate variază relativ frecvent, este mult mai practic să se lucreze în instalaţii
independente.
După procedeele de rafinare aplicate se disting mai multe moduri de operare a
instalaţiilor în vid. În primul mod, cel mai frecvent aplicat, din instalaţia de vid se scot mai
multe fracţiuni de uleiuri şi un reziduu, care se rafinează separat. Într-un al doilea mod,
aplicat uneori uleiurilor neparafinoase (naftenice), din păcură se obţine o fracţiune largă de
ulein total, care după rafinare convenabilă se redistilă pentru obţinerea fracţiunilor dorite.
Mai vine în considerare uneori redistilarea unor fracţiuni de la prima distilare sau a uleiului
rezultat după filtrarea la rece (prin presare) a parafinei. La distilarea în vid se acordă adesea
o atenţie deosebită fracţionării, astfel încât să se obţină uleiuri cu puncte de inflamabilitate
cât mai ridicate pentru o anumită vâscozitate.

[59]

1.2. DATELE DE PROIECTARE ALE COLOANEI DE DISTILARE ÎN VACUUM Pentru efectuarea calculelor tehnologice de proiectare a unei coloane de distilare în vacuum în scopul obţinerii unor fracţiuni de uleiuri s-a pornit de la următoarele date de proiectare: Materia primă este păcura. ulei uşor.5 x 106 t/an. Temperatura maximă admisă în zona de vaporizare: 380°C.5 419. Deoarece indicaţia privind utilizarea ulterioară a reziduului de vid este obţinerea combustibilului de focare. CARACTERISTICILE MATERIEI PRIME ŞI ALE FRACŢIUNILOR DISTILATE Datele obţinute la distilarea sub vacuum a păcurii şi caracteristicile fracţiunilor distilate înguste sunt prezentate in tabelele 6. Capacitatea instalaţiei: 1. Curba PRF a păcurii % Volum I 10 30 50 70 90 100 T. Timpul de funcţionare: 8000 ore/an. ulei mediu şi ulei greu. s-a impus adâncimea de distilare 62% volum/păcură.5 549.0 609. Procentul de supravaporizat: 2% volum/păcură. Calitatea aburului de proces: 300°C şi 3 bar.2 : Tabel 6.5 625. °C 350 371.6. Din coloana de distilare în vid se separă patru distilate: motorină de vid.1 şi 6. 6.0 475.1. Presiunea de aspiraţie la primul ejector: 30 mmHg.0 [60] .

40 100.2.30 400 – 450 17.880 17. Curba PRF se foloseşte pentru: stabilirea conţinutului potenţial de produse la distilare. (prin metoda de corelaţie între curbele PRF şi VE specifică presiunilor mici – metoda Edmister – Okamoto) prezentată în tabelul 6.4.52 0. • Curba procente medii – densitate a păcurii. este o curbă de procente medii (proprietăţi instantanee).96 0.24 47. d) Curba de vaporizare în echilibru a păcurii Curba de vaporizare în echilibru este o curbă de randament: un punct de pe această curbă indică procentul vaporizat din produsul analizat.2. [61] . Caracteristicile fracţiunilor distilate Fracţii % Masă 𝑑420 % Volum Vâscozitatea la 100°C 350 – 400 21.88 500 – 550 13.1 Calculul şi trasarea curbelor de distilare Pe baza datelor experimentale au fost trase următoarele curbe prezentate în anexa 1: • Curba PRF (procente – volum – temperatură) a păcurii la presiune atmosferică. în condiţii de presiune constantă. efectuarea diverselor calcule tehnologice.28 450 – 500 15. corezpunzător unei anumite valori a temperaturii.86 21.896 16.59 13.32 0. un punct de pe această curbă indicând temperatura picăturii corespunzătoare. Această curbă are un caracter aditiv. a) Curba PRF pentru păcură Curba PRF (Puncte Reale de Fierbere). b) Curba de procente medii – densitate Curba de procente medii – densitate serveşte pentru calculul densităţii produselor care reprezintă un anumit procent din materia primă distilată (anexa 3).867 22. c) Curba de procente medii – vâscozitate Curbele de procente medii – vâscozitate se folosesc pentru calculul conţinutului potenţial de uleiuri rezultat la distilarea sub vacuum a păcurii . Tabel 6. Pe baza datelor experimentale s-a calculat curba VE a păcurii la 1 atm.910 13. această curbă este prezentată în anexa 2 corespunzătoare datelor din tabelul 6.2.23 0.32 550+ 6. • Curba procente medii – vâscozitate. proiectarea instalaţiilor de procesare a fracţiunilor petroliere.

22 >400 77.5 575 [62] .80 3.00 3. Cunoaşterea curbei VE a produselor petroliere este importantă pentru că permite stabilirea temperaturilor în diferite puncte ale instalaţiilor unde se produce fenomenul. Valorile necesare trasăii curbei sunt prezentate în tabelul 6. necesare pentru diverse calcule de proiectare şi de optimizare.4 Curba VE pentru păcură % Volum TPRF 760mmHg TPRF 10mmHg ∆tPRF ∆tVE TVE 10mmHg TVE 760mmHg 0 350 200 240.56 Reziduu t°C Randament % volum 𝑑15.90 0.916 .83 >550 29. e) Curba densitate – randament Densitatea este o proprietate aditivă şi de aceea curba densitate – randament s-a trasat prin calcul pornind de la curba procente medii – densitate.56 Vâscozitate păcură °E50 °E50 >350 100.3. Curba de randament este o integrală a acestuia.40 0.922 19.5 100 625 425 382.930 34.5 10 371.90 0.916 15.70 >375 88. 56. Curba de randament 15.50 Tabelul 6.00 0.00 2.5 5 215 243 410 40 27 30 419 255 270 435 50 35 50 480 305 305 478 55 40 70 549 360 345 530 50 35 90 610 410 380 570 15 2.5 400 15 2.4 Tabel 6.

8848 340 mediu Ulei D4 50 21 445-513 0.56 la 50°C. În cazul acesta reziduul se poate folosi la fabricarea combustibilului de focare şi de aceea se fixează la adâncimea de distilare de 62% procente volum păcură.8749 320 uşor Ulei D3 22 13 409-445 0.863 0.cSt de păcură kg/kmol distilare Motorină D1 . 6. Potenţialul de uleiuri se calculează începând cu uleiul greu a cărui vâscozitate este egală cu vâscozitatea picăturii care distilă la jumătatea intervalului de distilare a uleiului greu. 9 350-370 0. Valorile obţinute în urma calculului conţinutului potenţial de uleiuri sunt prezentate în tabelul 6.9007 450 greu [63] .897 0. de o anumită calitate. Calculul potenţialului de uleiuri Interval Vâscozitate %vol.5: Tabel 6. Se fixează mai întâi adâncimea totală de distilare care reprezintă procentul maxim de distilare pe care îl putem obţine din coloană. CALCULUL CONŢINUTULUI POTENŢIAL DE ULEIURI OBŢINUTE PRIN DISTILARE Prin potenţial de uleiuri se întelege cantitatea maximă de ulei distilat. În mod similar se determină intervalul de distilare pentru uleiul mediu şi uleiul uşor.8669 295 de vid Ulei D2 15 17 370-409 0. Conţinutul potenţialului de uleiuri se face în continuare impunând anumite valori pentru vâscozitatea uleiurilor distilate.faţă 15.56 M Produs Simbol de 𝑑420 𝑑15. Pentru stabilirea potenţialului de uleiuri se pleacă de la curba procente medii-vâscozitate.5. Procentul maxim de distilare este determinat de direcţia de prelucrare a reziduurilor din coloana de DV.3.871 0.881 0. care se poate obţine din păcură supusă distilării. Fracţia uşoară reprezintă motorina de vid.

6. transpuse la presiunea 10 mmHg s-au calculat curbele VE ale produselor la presiunea de 760 mmHg prin metoda de corelaţie Edmister-Okamoto.6. Valorile obţinute sunt prezentate în tabelele 6. Curbele PRF si VE pentru motorina de vid % Volum TPRF 760mmHg TPRF 10mmHg ∆tPRF ∆tVE TVE 10mmHg TVE 760mmHg 0 350 200 204 354 5 1 5 10 352 205 205 355 3 2 30 355 208 207 359 2 1 50 360 210 208 360 2 1 70 362 212 209 361 3 2 90 368 215 211 363 5 2 100 370 220 213 365 [64] . Deoarece curbele PRF au un caracter aditiv. 6.4. • Curba de vaporizare în echilibru. pentru calculul curbei PRF a produselor distilate se transpun de pe curba PRF a păcurii (anexa 1) porţiunile corespunzătoare fiecărei fracţii. Din curbele PRF ale produselor distilate.4. CARACTERISTICILE PRODUSELOR 6.1. 6. Tabel 6. Trasarea curbelor caracteristice ale produselor Pentru fiecare produs s-au calculat următoarele curbe: • Curba PRF.6.7. 6.9.8.

Curbele PRF şi VE pentru uleiul uşor % Volum TPRF 760mmHg TPRF 10mmHg ∆tPRF ∆tVE TVE 10mmHg TVE 760mmHg 0 370 220 230.5 405 Tabel 6.5 50 426 260 267 431 3 1.5 429 3 1.5 426 2 1 30 419 257 265.5 100 409 250 248.5 10 5 374 221 231 387 2 1 30 376 223 232 390 8 5 50 389 231 237 395 7 4 70 396 238 241 398 9 6 90 405 247 247 400 3 1.8. Tabel 6.5 443 [65] .5 70 433 268 268.5 425 5 1 5 10 412 255 264.5 385 1 0.7.5 434 8 4 90 442 276 272.5 438 9 5 100 445 285 277. Curbele PRF şi VE pentru uleiul mediu % Volum TPRF 760mmHg TPRF 10mmHg ∆tPRF ∆tVE TVE 10mmHg TVE 760mmHg 0 409 250 263.

56 . K. 15. 15.9. •Factorul de caracterizare. Tabel 6. 𝑑15. Din curba % . • Masa moleculară medie.56 𝑑15.56 . citind densitatea la jumătatea intervalului fiecărui produs.00806 .56 Densitatea relativă.56 corelează densitatea 𝑑15.56 se calculează cu următoarea relaţie de transformare: 15. factorul de caracterizare şi temperatura medie molară de fierbere.9952 𝑥 𝑑420 4 + 0. Temperatura medie molară s-a calculat cu ajutorul graficului de corelaţie a [66] . 𝑑420 .56 = 0. M. 𝑑15. Pentru produsele obţinute din distilarea în vacuum se determina: • Densitatea relativă. [g/cm 3] Masa moldeculară medie şi factorul de caracterizare se determină din graficul care 15. Curbele PRF şi VE pentru uleiul greu % Volum TPRF 760mmHg TPRF 10mmHg ∆tPRF ∆tVE TVE 10mmHg TVE 760mmHg 0 445 285 310 485 5 1 10 452 5 290 311 486 5 3 30 466 300 314 490 5 3 50 479 305 317 495 10 5 70 491 315 322 499 10 5 90 507 325 327 504 10 5 100 513 335 332 510 Calculul proprietăţilor medii ale produselor precum şi bilanţul produselor obţinute în instalaţie sunt prezentate în tabelul 6.medii densitate se determină densităţile relative ale produselor 𝑑420 .10.56 • Densitatea relativă.

5 6.5 x 106 t/an. în g/cm3 Înlocuind în relaţie se obţine: 100 𝑥 0.881+21+0. Pe la vârful coloanei de distilare în vacuum ies. masice şi molare ale produselor principale distilate.2. Cantitatea de gaze necondensabile s-a estimat ca fiind sub 0.879+2 𝑥 0.592 m3/h 912 Densitatea reziduului se determină cu relaţia: 100 𝑥 𝑑420(𝐹) − ∑(%𝑣𝑜𝑙 𝑥 𝑑420(𝐷𝑖) ) 𝑑420(𝑟𝑒𝑧𝑖𝑑𝑢𝑢) = .863+17 𝑥 0.3% masă/păcură. folosind temperatura medie volumetrică. Debitul masic de păcură este de 1. Temperatura medie volumetrică s-a calculat cu relaţia: [𝑡0% +𝑡10%+𝑡30% +𝑡50%+𝑡70% +𝑡90%]𝑃𝑅𝐹 Tmv= . a rezultatelor obţinute în urma calculului conţinutului potenţial de uleiuri şi a caracteristicilor fracţiunilor distilate s-au calculat debitele volumetrice. gaze necondensabile provenite în principal din descompunerea reziduului de vid la temperatură mare şi din pătrunderea aerului prin neetanşeităţi. [°C].5 𝑥 1000000 GF = = 187.[g/cm3] %𝑣𝑜𝑙𝐵 unde: 𝑑420(𝐹) reprezintă densitatea materiei prime în g/cm3 𝑑420(𝐹) reprezintă densitatea produsului distilat.960 g/cm3 [67] .912−(9 𝑥 0.908 𝑑420(𝑟𝑒𝑧𝑖𝑑𝑢𝑢) = 38 𝑑420(𝑟𝑒𝑧𝑖𝑑𝑢𝑢) = 0.4.diferitelor temperaturi medii de fierbere. împreună cu aburul. Timpul de funcţionare al instalaţiei este de 8000 ore/an Debitul masic de păcură: 1. Calculul debitelor produselor principale din instalaţie Pe baza debitului instalaţiei din datele de proiectare ale coloanei de distilare în vacuum. i.500 kg/h 8000 Debitul volumic de păcură: 𝐺 VF = 𝑑20𝐹 m3/h 4 (𝐹) 187500 = 205.871+13 𝑥 0.

12 vid Ulei D3 17 0.56 Volumic Masic Molar 𝑑420 𝑑15.881 0.55 necondensabile Motorină de D4 9 0. ∆Pcondensator vid =3 mmHg/condensator. 78.8749 320 34. Tabel 6. 205.912 0.10.72 23546 69. 103 3.42 greu Supravaporizat Lo 2 0.12 74995 - Păcură F 100 0.9 30442 95.871 0.897 0. pe talerele „coş” din coloană. Proprietăţile medii ale produselor precum şi bilanţul produselor obţinute în instalaţie %vol Masă faţă Produs Simbol Densitatea molară Debite produse de kg/kmol păcură 15. [68] .1. Calculul presiunilor în coloană Calculul presiunilor în coloana de distilare în vacuum a păcurii se face începând de la primul ejector. ∆Pcondensator suprafaţă =3 mmHg/condensator.13 uşor Ulei D2 13 0.960 .1 3748 7.5.5 15965 54.56 M m3/h kg/h kmol/h Gaze Gn . ∆Ptaler „coş” =2 mmHg/taler.17 38891 86.59 187500 - 6.912 .8669 295 18.8848 340 26.5. CALCULUL SISTEMULUI DE FRACŢIONARE 6. Căderile de presiune pe amenajările interioare luate în calcul sunt următoarele: ∆Pumplutură =1 mmHg/m. 29 .25 mediu Ulei D1 21 0. a cărui presiune de aspiraţie se impune.9117 520 4.21 Reziduu B 38 0. ţinând cont de căderile de presiune pe umplutură. recomandate în literatura de specialitate.908 0.863 0.9008 450 43.

Screma tehnologică a coloanei de distilare în vacuum [69] .1.Figura 6.

hu – înălţimea umpluturii. mmHg. • presiunea pe talerul de extragere a motorinei de vid este dată de relaţia: 𝜋D4 = 𝜋V + hu x ∆Pu 𝜋D4 = 36 + 2 x 1 = 38 mmHg. unde: 𝜋D4 – reprezintă presiunea pe talerul de extragere a motorinei.5 = 41. mmHg/m.5 mmHg. mmHg/taler. unde: 𝜋D3 – reprezintă presiunea pe talerul de extragere a uleiului uşor. • presiunea pe talerul de extragere a uleiului greu se calculează cu relaţia: 𝜋D1 = 𝜋D2 + ∆P”coş” + hu x ∆Pu [70] . m. • presiunea pe talerul de extragere a motorinei de vid este dată de relaţia: 𝜋D3 = 𝜋D4 + ∆P”coş” + hu x ∆Pu 𝜋D3 = 36 + 2 + 1 x 1. hu – înălţimea umpluturii.5 = 45 mmHg. mmHg/m. mmHg. hu – înalţimea umpluturii. ∆Pu – căderea de presiune pe umplutură.5 + 2 + 1 x 1. ∆Pu – căderea de presiune pe umplutură. ∆P”coş” – căderea de presiune pe talerul „coş”. • presiunea pe talerul de extragere a uleiului mediu se calculează cu relaţia: 𝜋D2 = 𝜋D3 + ∆P”coş” + hu x ∆Pu 𝜋D2 = 41. m. mmHg/m. mmHg. m. mmHg/taler. Impunem presiunea de aspiraţie la primul ejector PS= 30 mmHg. unde: 𝜋D2 – reprezintă presiunea pe talerul de extragere a uleiului mediu. ∆Pu – căderea de presiune pe umplutură. Cu aceste considerente vom avea următoarele presiuni în coloana de distilare în vacuum: • presiunea la vârful coloanei 𝜋V se calculează cu relaţia: 𝜋V = PS + ∆Pcondensator suprafaţă + ∆Pcondensator vid 𝜋V = 30 + 3 + 3 = 36 mmHg. ∆P”coş” – căderea de presiune pe talerul „coş”. 𝜋V – reprezintă presiunea la vârful coloanei. mmHg.

unde: 𝜋zv – reprezintă presiunea în zona de vaporizare. Estimarea temperaturilor în coloana de distilare în vacuum Păcura care alimentează coloana de distilare în vacuum este introdusă la o anumită temperatură.5 mmHg. mmHg/m. mmHg. Cele mai importante temperaturi din coloană sunt: temperatura din zona de vaporizare. Temperatura scade spre baza coloanei. unde: 𝜋D1 – reprezintă presiunea pe talerul de extragere a uleiului greu. ∆Pu – căderea de presiune pe umplutură. 𝜋 Lo – reprezintă presiunea pe talerul de extragere a supravaporizatorului. la care se găseşte parţial vaporizat.5 + 2 = 54. ∆Pu – căderea de presiune pe umplutură. mmHg. mmHg. ∆P”coş” – căderea de presiune pe talerul „coş”.5 mmHg. • presiunea pe talerul de extragere a supravaporizatorului se calculează cu relaţia: 𝜋Lo = 𝜋D1 + ∆P”coş” + hu x ∆Pu 𝜋Lo = 48. Temperatura în zona de vaporizare (tzv) se impune prin datele de literatură de la o [71] . excesul de căldură fiind preluat de reflux. La baza coloanei se introduc vapori de apă supraîncălziţi. mmHg/taler. temperatura de la vârful coloanei şi temperatura din baza coloanei. hu – înălţimea umpluturii. 𝜋D1 = 45 + 2 + 1 x 1. • presiunea în zona de vaporizare 𝜋zv este dată de relaţia: 𝜋zv = 𝜋Lo + ∆P”coş” 𝜋zv = 52. Temperatura este mai ridicată în zona de vaporizare unde intră păcura şi scade treptat spre vârful coloanei. mmHg/m. mmHg/taler. m.2. iar produsele distilate se scot din coloană la temperaturi mai joase decât ale materiei prime.5 mmHg. mmHg.5 + 2 + 1 x 2 = 52. ∆P”coş” – căderea de presiune pe talerul „coş”. mmHg/taler. m.5 = 48. 6. unde: 𝜋 Lo – reprezintă presiunea pe talerul de extragere a supravaporizatorului. ∆P”coş” – căderea de presiune pe talerul „coş”.5. hu – înălţimea umpluturii.

mmHg.12 = 312.13 kmol/h unde: XV – debitul molar de produse distilate.5 – 30 = 24. XLo – debit molar de supravaporizat.13 + 54. 312. evitându-se descompunerea termică a păcurii şi deterioararea calităţii produselor.13 Ab = 18[( 50 ) x 30 + ( 50 ) x 24. kmol/h.25 + 95. Presiunea totală în zona de vaporizare este dată de relaţia: 𝜋zv = Ps + ∆P ∆P = 54. Pv = 50 mmHg unde: Pv – reprezintă presiunea parţială a produselor în zona de vaporizare a coloanei.55)] = 567 kg/h [72] .13 312. kmol/h.valoare maximă. mmHg.5 – ( 312. kmol/h.𝑋𝑛 )] 𝑃𝑣 𝑣 unde: Ab – reprezintă debitul de abur de proces. XD4 – debit molar de produs distilat.21 + 86.6. CALCULUL CANTITĂŢII DE ABUR DE PROCES XV = XLo + XD1 +XD2 + XD3 +XD4 XV = 7. Xn – reprezintă debitul molar de gaze necondensabile. XD1. prin care să se asigure un potenţial cât mai mare de distilare. Se alege astfel: tzv = 380°𝐶 Temperatura în baza coloanei tB se apreciază ca fiind cu 15°C mai mică decât temperatura în zona de vaporizare: tB = tzv – 15 tB = 380 – 15 = 365°C Temperatura la vârful coloanei se impune în aşa fel încât aburul să nu condenseze şi să nu producă vaporizarea motorinei în vid: tV = 120°C 6.13 – 3.5 mmHg unde: ∆P reprezintă căderea de presiune între primul ejector şi zona de vaporizare. XD3. kg/h. 𝑋𝑣 𝑋 Ab = [( ) x Ps + (𝑃𝑣) x ∆𝑃 .42 + 69. kmol/h.(𝑋𝑣 . XD2.

960 – 0.897 47.17 21 38891 0.69 D3 34.7. DIMENSIONAREA COLOANEI Diametrul coloanei depinde.500 kmol/h. în principal. 6.78 6. Se stabileşte cantitatea de abur necesar pentru fiecare striper : Ar = 20 kg abur/m3 distilat Cantitatea de abur necesară stripării este prezentată in tabelul 6.7. diametrul este mai redus decât în celelalte zone ale coloanei pentru a micşora timpul de staţionare al reziduului şi a evita descompunerile termice. 𝑑4𝑡 = 0.72 13 23546 0.871 38.881 29. În baza coloanei de distilare în vacuum.97 D2 26.11.11 Tabel 6. 18 Cantitatea de abur de stripare variază între 20 – 30 kg abur/m3 produs lichid stripat. Calculul diametrului în zona de bază Diametrul în zona de bază a coloanei de distilare în vacuum se calculează impunându-se un timp de staţionare al reziduului de 6 minute şi apreciindu-se înălţimea nivelului de lichid la 1.9 17 30442 0. de debitele de vapori şi lichid şi de viteza acestor două fluxuri în contracurent. Debitul molar de abur de proces este: 567 XAB = = 31.746 g/cm3 = 746 kg/cm3 [73] . Debitul de lichid în baza coloanei este: B = 74995 kg/h = 1250 kg/minut Se calculează densitatea reziduului la temperatura din bază cu relaţia: 𝑑4𝑡 = 𝑑420 – c(t – 20) unde: c – reprezintă densitatea reziduului la temperatura.000620 (365 – 20) = 0.5 m.1. Aburul necesar stripării pentru fiecare striper in parte Di m3/h %vol/F kg/h 𝑑420 kmol/h abur D1 43.

50 + 47. Calculul diametrului în zona de vârf Diametrul coloanei de distilare în vacuum în zona de vârf se calculează cu relaţia: 4𝑉𝑣𝑎𝑝. m.14 𝑥 𝐷𝑐𝑏 VB = H x 4 unde: H – reprezintă înălţimea nivelului de lichid. m. Debitul volumic de lichid în baza coloanei este: 1250 B= = 1.7. K. pv – reprezintă presiunea la vârful coloanei.08 Dcb = ( 3.97 + 29. atm. De aici se obţine: 4𝑉 Dcb = ( 3.v = ( 31.4 x x = 120.4 x x 𝑇0 pv unde: Tv – reprezintă temperatura la vârful coloanei. Vvap. vmax – reprezintă viteza maximă a vaporilor în secţiunea liberă a coloanei.92 Dcv = √ = 5.5 )0.06 m 𝜋𝑥6 [74] .93 m 6.5 4 𝑥 10.68 m3/h 746 Volumul lichidului în baza coloanei este: VB = 1.78 + 3.v – reprezintă sarcina maximă de vapori la vârful coloanei.5 = 2. Se consideră vmax = 6m/s 393 760 Vvap. m/s.69 + 38.55 ) x 22. m3/s.14 𝑋 1.𝑣 Dcv = √ 𝜋𝑣𝑚𝑎𝑥 unde: Dcv – reprezintă diametrul în zona de vârf a coloanei. care se calculează cu relaţia: 𝑇𝑣 p0 Vvap.14 𝑋𝐵 𝐻 )0. m.68 x 6 = 10.v = (𝑛𝐴𝐵 + nA1 + nA2 + nA3 + nGn ) x 22.92 m3/s 273 50 4 𝑥 120.2. Dcb – reprezintă diametrul coloanei în bază.08 m3 2 3.

93 [75] . hB = 3. m.2 m. HB – reprezintă înălţimea zonei de bază.5 x 106 Gaze necondensabile 824 Motorină de vid 127720 Ulei I 243536 t/an Ulei II 188368 Ulei III 311128 Reziduu 629944 Temperatura în vârful coloanei °C 120 Presiunea în vârful coloanei mmHg 36 Temperatura în zona de vaporizare °C 380 Presiunea în zona de vaporizare mmHg 54. m.2 + 8. dc = 1.2 Diametrul coloanei în vârf 5.5 m Înălţimea totală a coloanei 18.5 = 18. m.0 + 3.5 Temperatura în baza coloanei °C 365 Presiunea în baza coloanei mmHg 60. Hu – reprezintă înălţimea umpluturii. m.2 m Date tehnologice şi constructive U. Deci: H = 2. talere coş buc 4 Înălţime umplutură 8.5 + 4 x 1.0 m. Valoare rezultate din calcul Capacitatea instalaţiei t/an 1.8. Dc – reprezintă distanţa de deasupra talerului „coş”. Se alege: hvf = 2. ÎNĂLŢIMEA COLOANEI DE DV PENTRU FABRICAREA ULEIURILOR Înălţimea coloanei de DV pentru fabricarea uleiurilor se calculează cu relaţia: H = hvf + Hu + Nc x dc + hB Unde: hvf – reprezintă înălţimea zonei de vârf.5 m.06 m Diametrul coloanei în bază 2. 6.M. Nc – reprezintă numarul de talere „coş” (de culegere).5 Nr.