You are on page 1of 4

Fundații – Curs 3

Calculul palplanșelor încastrate la partea inferioară și liberă la partea superioară, încârcată cu
împingerea masivului de pământ

Se consideră cazul palplanșei încastrată la partea inferioară, liberă pe partea superioară, încărcat cu
împingerea pământului sau masei de pământ situat deasupra cotei săpăturii (C.S.) (a). Ca urmare a
împingerii manifestate de masivul de pământ situat asupra C.S asupra suprafeței laterale a
palplanșei, aceasta va înregistra o tendință de rotire în jurul punctului O și de deformație datorită
solicitărilor de încovoiere datorate împingerii pământului (b).
Se consideră că palplanșa are o anumită rigiditate astfel încât se poate neglija efectul încovoierii,
situație în care se admite în mod simplificat, doar rotirea palplanșei în jurul punctului O,
înregistrându-se astfel patru zone, pe care se manifestă împingerea pământului sub forma IA sau RP
(b). Diagrama împingerii pământului pe zonele menționate asupra suprafeței laturale a palplanșei va
avea alura din figura c. Se neglijează efectul frecării pământului pe suprafața laterală a palplanșei,
admițându-se astfel, conform ipotezei Rankine, că panta diagramelor este egală cu sau
în funcție de zonă (fig. c). Diagrama rezultată a împingerii pământului pe fețele laterale arată ca în
figura d.
Se consideră conform observațiilor exp.(?) că trecerea dintr-o parte în alta a diagramei nu se
realizează brusc, ci sub forma unei traseu curbilinie (e).
În mod simplificat se trece de la diagrama curbilinie la una cu variație liniară (f). Modul de rezolvare
privind determinarea eforturilor secționale se poate face pe diagrama din figura f sau pe o diagramă
simplificată (g).
După figura f, se constată existența a trei necunoscute: t, d, e, iar din ecuația de echilibru static, în nr
de 2 nu se pot determina aceste mărimi.
Pentru rezolvare se procedează prin încercări, atribuind fișeii palplanșei (t) anumite valori,
determinându-se în consecință celelalte două necunoscute – e, d iar procesul se continuă până când
între e și f se respectă inegalitatea .

14

Ep. astfel încât se ajunge mai rapid la respectarea inegalității stabilite. avem două necunoscute: t0 și rezultanta împingerii active a pământului. etc. Conform figurii g. variația acestora în timp. ∑ Se dimensionează și plăcuța de ancorare. există stabilite relații de legătură între fișa palplanșei.Fundații – Curs 3 Pentru practica curentă rapidă. Epuizarea apei poate fi rezlizată prin: 15 . se face dimensionarea la efortul secțional maxim. Procedee de evacuare a apei Acest procedeu de evacuare a apei din săpătură sau din pământ se alege în urma unei analize efectuate. înălțimea săpăturii. nivelul apelor subterane. Dimensionarea palplanșei se face la moment încovoietor maxim.25)to. Pentru stabilirea fișei palplanșei (t) se scrie ecuația de momente în raport cu M. Problema este rezolvată. Pentru determinarea efortului axial din tirant. Ep și A se poate determina alura sau diagrama momentului maxim încovoietor pentru lungimea plăcuței respective. După stabilirea eforturilor secționale în lungul fișei palplanșei. Pentru plăcuță. – pentru plăcuța contnuă – pentru plăcuța izolată – pentru plăcuța continuă – pentru plăcuța izolată Se stabilește secțiunea transversală a tirantului.2 + 1. Având stabilită mărimea t0 rezultă și t = (1. Stabilind mărimea fișei palplanșei rezultă eforturile secționale. Cazul palplanșei încastrate la partea inferioară și ancorate la partea superioară Efortul axial A din tirant este necunoscut. unghiul de frecare interioară. debitul de apă al pământului. luându-se în considerare caracteristicile fizico-mecanice ale pământului. știind Ea. care se determină din ecuațiile de echilibru static scrise pe această schemă. se face sumă de proiecții pe orizontală: ∑ Se dimensionează elementele.

Procedee gravitașionale . Procedee mecanice.Pompe cu diafragmă Înălțimea bașei va trebui să asigure condiții optime de absorbție și funcționare a pompei. apa este absorbită iar cu ajutorul pompei de apă este refulată prin conducta de refulare. de unde. spre care este dirijată apa din săpătură. În acest sens se amenajează rigole/șanțuri dispuse perimetral. În bașa astfel formată se introduce sorbul recordat la pompa de absorbție prin intermediul conductei de aspirație. când pătrunderea apei din incinta săpăturiinu compromite lucrările de bază 16 . Desen + secțiunea a-a După realizarea săpăturii generale și înainte de executarea săpăturilor propriu-zise pentru fundații se asigură măsuri de colectare. astfel încât lucrările de săpătură să poată fi realizate în uscat. în urma vidului produs de pompă. Pentru extragerea apei pot fi utilizate: . în afara zonei de lucri. unde avem metoda puțurilor absorbante de diametru mare și metoda firelor aciculare. 20-25 cm b – înălțimea sorbului 25-30 cm Secțiunea b-b c – înălțimea necesară formării coloanei de apă în vederea funcționării pompei în regim înfundat 30-40 cm d – înălțimea de siguranță împotriva pătrunderii apei în săpătură d = 20 – 40 cm.Procedee de adâncime Epuizarea apei prin procedee mecanice. de suprafață Se utilizează în cazul pământurilor coezive și constă în pomparea directă și continuă a apei dintr-o bașă amenajată special. evacuare a apei din incinta săpăturii.Pompe absorbante refulante . Notațiile din figura b: a – înălțimea de siguranță împotriva colmatării sorbului.Fundații – Curs 3 . Procedee directe . rigolele fiind amplasate în afara amprizei lucrărilor. Adâncimea bașei de colectare trebuie să asigure colectarea și evacuarea apelor. cu pante de scurgere înspre bașe. dirijare. . directe.

dat cu relația: C – cantitatea de apă S – suprafața bașei h – înălțimea de siguranță de la partea superioară a sorbului. preliclitând stabilitatea acestuia. prezintă dezavantajul că fundul săpăturii va fi în general umed. t – perioada de funcționare a pompei între două opriri consecutive. 17 . când apele compromit lucrările Dimensionarea pompei de absorbție se face în funcție de cantitatea de apă necesară să fie scoasă din săpătură. care are tendința de afuiere a pămntului dinspre piciorul taluzului. iar prin pomparea continuă a apei se formează în zona taluzului un gradient hidraulic. stabilitatea malurilor. Pentru a evitarea situației se protejează zona pereților bașei cu ajutorul unor elemente prefabricate din beton perforate sau alte procedee care să nu intervină în bașe. până la cota săpăturii. se alege în funcție de debitul apei extras din săpătură. fără ca apa să pătrundă în bașe.Fundații – Curs 3 d = 80 – 100 cm. Procedeul de evacuare a apei prin pompare direcăt. q – debitul de apă al pământului [m3/m2h] A – suprafața săpăturii de pe care este colectată apa Debitul pompei. Q.