You are on page 1of 37

Universitatea Tehnică

“Gh. Asachi “
Iaşi

Facultatea de Mecanica

Student: Chirilă Marius-Daniel

Grupa:8207

-Iaşi 2013-

1

CUPRINS

1. PROIECTAREA UNUI MECANISM CU BARE....................................................2
1.1ANALIZA STRUCTURALĂ A MECANISMULUI.....................................................3
1.2 ANALIZA CINEMATICĂ A MECANISMULUI........................................................7
1.2.1ANALIZA CINEMATICĂ A MECANISMULUI PRIN METODA GRAFO-
-ANALITICĂ.......................................................................................................................7
1.2.2 ANALIZA CINEMATICĂ A MECANISMULUI PRIN METODA
ANALITICĂ......................................................................................................................15
1.3 ANALIZA CINETOSTATICĂ A MECANISMULUI ................................................21
1.3.1 ANALIZA CINETOSTATICĂ A MECANISMULUI PRIN METODA GRAFO-
-ANALITICĂ ...................................................................................................................22
1.3.2 ANALIZA CINETOSTATICĂ A MECANISMULUI PRIN METODA
ANALITICĂ.....................................................................................................................31

2. PROIECTAREA UNUI MECAMISM CU ROŢI DINŢATE .............................................50
2.1 DETERMINAREA GRADULUI DE MOBILITATE AL MECANISMULUI .........52
2.2 DETERMINAREA NUMĂRULUI DE DINŢI ŞI VITEZELE UNGHIULARE ALE
ELEMENTELOR MECANISMULUI ...............................................................................52
2.3 DETERMINAREA PARAMETRILOR GEOMETRICI AI ROŢILOR 3 ŞI 4 .....55
2.4 DETERMINAREA RANDAMENTULUI ANGRENAJULUI ................................58

2

Tema 1

PROIECTAREA UNUI MECANISM CU BARE

Să se efectueze analiza structurală,cinematică şi cinetostatică pentru mecanismul
manivelă-piston (bielă-manivelă) din construcţia unui motor cu ardere internă în 4
timpi.
Se vor folosi datele numerice din tabelul 1.1

Tabelul 1.1
n D  max S
D
 rot   mm   -
 min 
2250 1,13 14o37’ 1,13o

1) manivelă(element conducător)
2) bielă (element condus)
3) piston (element condus)culisă
4) bloc motor (element fix)

Figura 1.1

3

calcul matricial. Cupla cinematica: este legatura mobile dintre doua elemente cinematice.1)-cuplă de rotaţie de clasă 5 Lant cinematic: este un ansamblu sau o insiruire de elemente legate intre ele prin cuple cinematice.1. Există numeroase metode de analiză cinematică. calcul vectorial. fundamentate pe diverse domenii ale matematicii: geometrie analitică. Mecanism: un lant cinematic inchis care contine un element fix si unul sau mai multe elemente conducatoare care asigura miscari determinate ale celorlalte elemente. formata prin contactul direct intre suprafetele lor. cunoscând parametrii constructivi ai mecanismului şi mişcarea relativă dintre elementele cuplelor conducătoare.2)-cuplă de rotaţie de clasă 5 B(2. Criterii de clasificare a cuplelor cinematice: a)dupa numarul de miscari relative (eliminate) intre cele doua elemente. Gradul de restrictivitate: este numarul de miscari elementare care nu se pot executa (restrictii sau legaturi).4)-cuplă de translaţie de clasă 5 O(4. Are un numar de elemente sau cuple conducatoare astfel incat miscarea tuturor elementelor este unic determinata.3)-cuplă de rotaţie de clasă 5 C(3. care transmite un lucru mecanic sau transforma o energie. A(1. d) dupa asigurarea contactului dintre elementele cinematice. b) dupa natura contactului dintre elementele cinematice.1 Analiza structurală a mecanismului Analiza cinematică a unui mecanism presupune determinarea poziţiei. precum şi a distribuţiei de viteze şi de acceleraţii pentru fiecare element. c) dupa caracterul miscarii relative dintre elementele cinematice. de translatie sau de rotatie si translatie. e) dupa caracterul miscarii: de rotatie.1 Identificarea elementelor punctelor cinematice Element cinematic: este un corp solid (rigid sau elastic) sau fluid (lichid sau gazos). algebra numerelor complexe. 1. 4 . 1.

manivela-piston si cu cilindru oscilant.1. 1. unghiul de configuratie are denumirea consacrata de unghi de presiune.4 Descompunerea mecanismului in grupe structurale Grupa structurală este un lanţ cinematic care face parte dintr-un mecanism şi se bucură de următoarele proprietăţi: a) are un număr de grupe conducătoare egal cu gradul său de libertate.Diferenţa f’6-S constituie numărul de mişcări elementare care nu sunt executate de nici un element (legături comune) şi se numeste familia mecanismului S=3 F=6-3 F=3 1. Unghiul de configuratie: la care se produce blocarea se numeste unghi de blocare notat cu  bl .1. In cazul mecanismelor patrulater.O) C4=0 M=3(n-1)-2C5-C4 M=3(4-1)-2*4 M=9-8 =>M=1 1.3 Calculul gradului de mobilitate (M) Gradul de mobilitate: este numarul de parametric independenti care determina complet pozitia relativa a unui element in raport cu celalalt. b) are un număr de cuple exterioare cu ajutorul cărora se leagă în mecanism. este domeniul de blocare. in care functionarea nu este posibila. Gradul de mobilitate arata de asemenea numarul de miscari elementare posibile.3.B. c) nu se poate descompune în grupe structurale mai simple.2 Stabilirea familiei „f” Familia: reprezinta numarul de restrictii commune impuse miscarii elementelor ecanismului Dimensiunea spaţiului (S) este egală cu numărul de mişcări elementare luate o singură dată. Intervalul care este limitat de configuratia de blocare.2. Gradul de libertate: este numarul determinat ca diferenta dintre numarul de 5 parametrii si numarul de ecuatii care intervin in problema pozitiilor L  6n   k  C k 1 n=4(1.1.C. 5 .4) C5=4(A.

Ordinul este egal cu numărul cuplelor exterioare.4. Noţiunea de grupă structurală se foloseşte. în compunerea grupelor structurale se consideră numai astfel de cuple. c) se indeparteaza din schema structurala a mecanismului batiul sau elemental de referinta fix. Figura 1. pentru studiul mecanismelor cu cuple inferioare.  dacă grupa nu conţine astfel de contururi. d) se izoleaza grupele structurale conducatoare. printr-o inlantuire logica a acestor grupe structurale. iar grupele cu L>0 se numesc grupe conducătoare. b) se transforma toate cuplele cinematice superioare. Grupele Assur se clasifică în clase şi ordine. în special. Grupele structurale cu L=0 se numesc grupe Assur.1 6 . De aceia. e) lantul cinematic ramas se descompune in grupe assurice cat mai simple (dioda). daca exista in cuple cinematice inferioare. Clasa unei grupe se stabileşte astfel  dacă grupa conţine contururi închise deformabile. clasa este egală cu rangul maxim al elementelor. Algoritm de descompunere a unui mechanism in grupe structurale a) se calculeaza (determina) gradul de mobilitate al mecanismului.1. clasa este egală cu numărul maxim de laturi ce caracterizează aceste contururi.

4.2 1 1 1 Clasă Ordin Aspect 2 2 2 θmax< θadmisibil 7 .1 Tabelul Clasă Ordin Aspect 1.4.3 Tabelul 1.1.1.4.1.4. B B grad=0 3 grad=0 3 clasa=2 2 clasa=2 2 ord=2 ord=2 aspect=1 C aspect=2 C A A grad=0 B 3 clasa=2 grad=0 ord=2 2 3 2 clasa=2 aspect=3 ord=2 aspect=4 A C B 2 3 grad=0 clasa=2 A ord=2 C aspect=5 Figura 1.2 Figura 1.1.

86 * 50. precum şi a distribuţiei de viteze şi de acceleraţii pentru fiecare element.25 D   S  101. Studiul cinematic al unui mecanism se poate face fie printr-o abordare globală.1.475 D  82.2 Analiza cinematică a mecanismului Analiza cinematică a unui mecanism presupune determinarea poziţiei.3 n D  1 2250 1. cunoscând parametrii constructivi ai mecanismului şi mişcarea relativă dintre elementele cuplelor conducătoare. algebra numerelor complexe.4 Tabelul 1.31 AB sin  0. cunoaştem: AO=50. calcul matricial.4. calcul vectorial.73mm 8 . θmax se atinge în momentul în care pistonul ajunge în punctul mort inferior Figura 1.737 2 2 sin 1251'  0.1Analiza cinematică a sistemului prin metoda grafo-analitică Pentru această poziţie a mecanismului. Există numeroase metode de analiză cinematică.2.63 sin    AB    AB  198.13 14o37’ 120o AM sin   l S r  OA  2 S   1. fundamentate pe diverse domenii ale matematicii: geometrie analitică.22 1.5  S 101.86   sin 60 2 AM sin 1   AM  sin 1 OA  0.63 OA AM AM 43. fie prin analiză succesivă a grupelor componente 1.222  sin 12.475 OA    50.4.1.7375  43.85 3 sin 120  0.

3* | ab | 0.5  10[ m / s ] 3 V BA [ m / s ] 19 * 10 2    95[ s 1 ] l[ mm] 198 CALCULUL ACCELERAŢIILOR PRIN METODA GRAFO-ANALITICĂ Ne propunem să calculăm: a A . a B .31mm Vrem să aflăm viteza unghiulară a elementului 1:   n1 3000 1    30  314 rad/s 30 Figura 1. Cunoaştem OA.  1  0 .2.050  15. n t 9 .5 | PV | [ mm] 31.7 m / s  V A [m / s] 15. vB şi vBA.  1 .  1 2 . acest unghi este egal cu 120o.5  18.unghiul  2 este unghiul făcut de AB cu verticala =301o. AB=198. cea reprezentată mai sus. a AB .7 m / s kv    0.4  mm   1 * r  mod ulul a  | a s | 0.1. V B V A V BA V A   1 r  314 * 0.1 CALCULUL VITEZELOR PRIN METODA GRAFO-ANALITICĂ Unghiul  1 este unghiul făcut de OA cu orizontala .5[ m / s ] b  sensul   1 V BA | ab | K V  20 * 0. a AB .în poziţia mecanismului .AB.ne propunem să aflăm: vA .3 * 20  6 VA    BA  directia  Vb | PV | K v  37 * 0.

29 a tAB  78[mm] Din desen => a B  43[ mm] 10 .198  1286[m / s 2 ] 1786.25[mm] ka 49.  12 * r  marimea  a A || OA  directia  A  0  sensul  a B  a A  a BA n  a tAB a A [m / s 2 ] 4929.198  9025 * 0.8 ka  | Pa a ' | [ mm]  100  49.050  4929.29  22 * l  marimea n  a A   12 * r  314 2 * 0.8[ m / s 2 ] a AB // BA  directia B  A  sensul  a B  a B  a BA n  a BA t n a AB   22 * l  95 2 * 0.9 n a AB    36.9 1786.

1.2a 11 . Figura 1.2.

1.3Analiza cinetostatică a mecanismului Forţele care acţionează asupra elementelor mecanismelor se clasifică în trei categorii: forţe aplicate. în fiecare cuplă conducătoare. Aceste forţe sunt dezvoltate de motoarele care antrenează în mişcare relativă elementele cuplelor conducătoare.  Forţe rezistente. Forţele se clasifică în funcţie de semnul lucrului mecanic elementar în:  Forţe motoare. Figura 1.  Forţe elastice. din partea unui element asupra celuilalt. 12 . care acţionează pe direcţia normalei la suprafeţele în contact ale fiecărei cuple cinematice. forţe de legătură şi forţe de inerţie. când lucrul mecanic este negativ. când lucrul mecanic este pozitiv.  Forţe de frecare.2b 1. care acţionează tangenţial la suprafeţele în contact ale fiecărei cuple cinematice.2. Aceste forţe acţionează asupra elementelor conduse şi sunt foarte diverse ca natură. Din categoria forţelor aplicate fac parte:  Forţele care se exercită.  Forţe tehnologice. care sunt generate ca urmare a operaţiei tehnologice executată de mecanism. care sunt generate de elementele elastice care pot interveni în construcţia mecanismului  Forţe de greutate Forţele de legătură acţionează în cuplele cinematice şi sunt de două feluri:  Reacţiuni normale.

unde i=1.2.3 .3.0058kg  m 2 12 12   19410s 2  M i 2  19410  0.1982 m 2 J2   1.9kg  9.0058  113.81  8.782kg   0.98  5445.79 N s2 M i1   J1  1  0 1  0 Mi2  J2   2 m2  l22 0.782kg  3055.198m  0.greutatea elementului i.23 N s Fi1   m1  a S 1  0.Ji – momentul de inerţie al elementului i .534kg  9.3.2.48 N s m G3  m3  g  0.47  1131 .81 2  17.7 N s2 m Fi 3  m3  aB  0.7  AB  2.534kg m2 m Fie Fii forţa de inerţie. Această forţă are expresia următoare: 13 .534kg  2119 .4 N m Fi 2   m2  a S 2  1.1 Analiza cinetostatică a mecanismului prin metoda grafo analitică kg kg m1  18  OA  18  0.198m  1.782kg  9.9  2464.008Nm M i 3   J 3   3  0  3  0  Fie Fu forţa utilă necesară pistonului să coboare. Gi .050m  0. cu i=1.2. m G1  m1  g  0.82 N s2 m G 2  m2  g  1.9kg m m kg kg m2  9  AB  9  0.7  0.81 2  5.cu i=1.3.782kg m m kg kg m3  2.1.9  2218.

R21 .52 cm2  5342. R34 .42cm2  34188 N cm Reacţiunile care apar în mecanism sunt: R43 . precum şi un moment de echilibrare M e . R23 . R12  R12 t  R12n R12t  AB şi R12n II AB F 3. R32 . R12 . Între reacţiuni există legăturile următoare: R23   R32 R12   R21 R43  OB R12 are o componentă normală şi una tangenţială . R41 .9mm 2 4 4 daN Ps  64  cm 2 daN Fu  64 2  53. 2  0  R43  Fu  G3  Fi 3  R32  R23  Fi 2  G2  R12  0 R32  R23  0 R43  OB 14 . Fu  Ps  S p   Dc2  Sc    82.

2.183 M 3B  0  R43  h43  0  h43  0 N R43  28  100mm  2800 N mm N R12n  29  100mm  2900 N mm N R12  53.5 mm  100mm  6850 N M  0  R b 10 21 21  M e  0  M e  R21  b21 b21  72 mm  M e  0.4  0.5  100mm  5350 N mm N F 3  0  R43  Fu  G3  Fi 3  R23  0  R23  84.072mm  7750 N  558 N  m 1.2 N 0.16  0.5 mm  100mm  9450 N N F  0 R G 1 21 2  R41  0  R41  68.074  114 .Analiza cinetostatică a mecanismului prin metoda analitică 15 .1  16.R12t  l 2  G 2  b2 B  Fi 2  bi 2  M i 2  0  bi 2  74mm  b2 B  30 mm Fi 2  bi 2  M i 2  G 2  b2 B R12t  l2 8483.3.030 R12t   511 .

5 s  1  l1  sin 1  12  l1  cos1   2  l2  sin  2  22  l2  cos  2  0   1  l1  cos1  1  l1  sin 1   2  l2  cos  2  2  l2  sin  2  aB 2 2 1  l1  sin 1  12  l1  cos 1  22  l2  cos  2  2    l2  sin  2  2  19.6 s2    a A  12  OA   12  l1  cos 1  i   12  l1  sin 1  j  sin 1  0 m a A  12  l1  cos1  4929.8 s2 F 2.41s  2 m aB  12  l1  sin 1   2  l2  cos 2  aB  2120.44  cos1200  18.  l  cos   l  cos   0  l  cos  1    2  arccos  1  1 1 2 2 OA+AB=OB  l  sin   l  sin   OB 1 1 2 2  l 2  OB=85  1  l1  sin  1   2  l 2  sin  2  0   l  sin  1   2   1 1 1  l1  cos 1   2  l 2  cos  2  v B l 2  sin  2 m vB  1  l1  cos 1  vB  39.73  0.3  0  R43  R12  Fu  Fi 3  Fi 2  G3  G2  0 OX: R43  Fi 2 x  R12 x  0 OY:  Fu  Fi 3  G3  Fi 2 y  G2  R12 y  0 R12 y  Fu  Fi 3  G3  Fi 2 y  G2 16 .

183  0.65  0.58 6844.58  0.966  466.65  l Fi 2 2 i2 2 2 i2x 2  cos  2  Fi 2 y   k  M Fi 2  B   0.74 N  9.92 6823.65  0.3.6kg  72.376 N s2  R12 y  6803N  369.65  0.08  31.99  3992.64 N m F12 x  m 2  a S 2 x  1.11  115.183m  0.08  434.65  l 2 G2  cos  2  k  M G 2  B   0. m F12Y  m 2  a S 2 y  1.183  0.05 M i 2    J 2   2   k  M i 2  185.81N  R12Y  6039.6kg  1230  1968N s2 R12 x   R43  F12 x  M  B  0  M  B  M  B  M  B  M 2 Fi 2 G2 R12 i2 0 M  B   BS  F   0.352  R12 x  452.02 N M G 2  B   0.18 8019.81N M G 2  B   1.65  l  sin   F  0.8 582.101N Tabelul 1.535 N  434.97 Tema 2 17 .96 N  31.97 N  m M R12  B    l  sin  2  R12 x  l 2  cos  2  R12 y   k M R12  B   0.2 1 R43 R23 R12 R41 Me 120 2800 9450 5350 6850 558 152 5726.

dantura dreapta: m  3 .5[mm] 18 . dantura dreapta: .subansamblul conic cu axe fixe: ( z 6  z 7 ). z 4  26 . PROIECTAREA UNUI MECAMISM CU ROŢI DINŢATE Analiza structurală Să se analizeze din punct de vedere structural si cinematic sis a se calculeze elementele geometrice ale angrenajelor cilindrice si conice cu axe fixe aprtinand cu roti dintate reprezentate in fig.rotile au acelasi modul. z 2  18 .treapta cilindrica cu axe fixe: ( z1  z 2 ) z1  11 .subansamblul cu axe mobile: z 3  75 .dantura dreapta: unghiul   90 .turatia electromotorului: nem  450[rot / min] n z7  n1 de la manivela mecanismului cu bare . Se cunosc: . z 5  26 . M e  2. z 6  21 . de mai jos.

19 . Suprafaţă de rostogolire – suprafata pe care este dispusa dantura unei roti dintate. Cremaliera de referinţă – un element dintat fictive care are forma si dimensiunile danturii determinate care se utilizeza pentru definirea danturii unor angrenaje sau a unor sistema de angrenaje. Raport de transmitere (i12) – raportul dintre viteza unghiulara a rotii conducatoare 1 si viteza unghiulara a rotii conduse 2. Distanţa dintre axe (a) – lungimea perpendicularei comune. Legea fundamentală a angrenării –angrenarea intre doua roti dintate se realizeaza cand normala comuna a celor doua profiluri trece in permanenta prin polul angrenarii. Angrenaj – mecanismul elementar format din doua roti dintate mobile in raport cu doua axe in pozitie invariabila.in asa fel incatsensurile de rotatie ale celor doua rotisa fie opuse. Unghiul dintre axe (S) – cel mai mic unghi cu care trebuie rotita una dintre axe pentru a fi adusa in pozitie de parallelism sau de suprapunere cu cealalta axa . Considerente Teoretice Roată dinţată – reprezintaun element dintatcare are rolul de-a transmite miscarea unui alt element dintat prin intermediul dintilor in contact. Evolventă – curba generate de un punct al unei drepte ce se rostogoleste fara alunecare pe un cerc numit cerc de baza. Clasificare angrenaje:  dupa pozitia axelor:-axe paralele -axe concurente -axe incrucisate  dupa forma suprafetelor de rostogolire: -cilindrice -conice -hiperbolice  dupa pozitia relative a suprafetelor de rostogolire: -exterioare -interioare  dupa tipul miscarii axelor sistemelor cu roti dintate: -axe fixe -axe mobile.

D. F .42 Se cere: i17 . G . I ) C 4  4  ( B .1 Determinarea gradului de mobilitate al mecanismului Analiza structurala: cunoscand f =3.89 2 1. sa se determine M f 3 n6 M 3  3  ( n  1)  2  C 5  C 4 C 5  5  ( A. 4  ? 1  47.1 i12  2  1    2  28.14  9.63   n1 1   47. C . H ) M 3  3  5  2  5  4  15  10  4  1 M3 1 2. 2.1 30 z 18 i12   2   1.63 z1 11 Descompunem: 1-3-I 3-p-II 6-7-III 20 . n7 .63 1. n 4 . E . 7 .2 Determinarea numărului de dinţi şi vitezele unghiulare ale elementelor mecanismului a 45  a3'4 m m ( z 5  z 4 )  ( z 3'  z 4 )  z 5  z 3'  2 z 4 =>condiţia de coaxialitate 2 2  z 5  18  2  26  18  52  70 =>condiţia de montaj şi vecinătate akp kN p  m    3  3.

44 Date finale: Tabelul 2.44 1.44 4   p (1  1.1 30 30  3'   p z z z 70 i3 ' 5    4'  5   5'    i3'5  3.70   4.1 i67   7   2.28  6  i67   6  24.60 z6 21 7 1 z 27  47.45   7  1    7  19.57 p 4.  1     3'  7.75  i13  6.68 0 24.44  4  p ' z3 18  3'   p   1.88  5  p z3 z 4 z3 18  5  0  el.86   3'  1.44( 4   p )  4  p  p  2.44)   4     4  2.2.=>Willis exprimă raportul de transmitere atunci când port satelitul este considerat punct de referinţă i17  i13  i3 p  i67 z 2 z3 18 75 i13    '  i13     1.2 21 .88    1  5'  i3' p  1  5'  i3' p  1  3.60 19.88   p  3'    1.70 2.45  3'   p z4 26 i p 3' 4    i3p'4    1.1 ωp ω1 ω2 ω3 ω4 ω5 ω6 ω7 [rad/s] -1.1 28.88 4.22 Tabelul 2.22 7 z1 21 i17 2.89 -7.68 1.14  450 1    47.44   3'   p  1.11 z1 z 2 11 20 1 z z  47.11   n1 3.1 i13'    2  3'   3.57 47.44   3' 3.2.88  i3' p  4. fix  3'   p  3' z z  3.88 z 7 27  i67    1.88  p p z3 z3 3  7.70 3' z1 z 2 i13' 6.63  3.

63 2.n1 n2 n3 n4 n5 n6 n7 [rot/min] 450 276.56 25.01 -73.3 Determinarea parametrilor geometrici ai roţilor dinţate z2 şi z3 22 .60 0 235.03 183.

7) 59.c STAS 822 – 82 (tab.25  .h .2 Modulul (standardizat) STAS 822 – 82 (tab. 3) 3 Modulul frontal mt mt  m n / cos  3 Profilul de referinţă standardizat 20o. Exemple numerice Formula de calcul sau /şi indicaţia de adaptare Elementul Geometric Angrenaj cu dinţi drepţi aw  a 1 2 3 Date iniţiale privind definirea geometrică a danturilor angrenajului z . z3 ' .14 da0 Unghiul de presiune de referinţă n0=n 20o al cuţitului roată 23 . 1) * * ( n0 a0 0 ) Date iniţiale privind parametrii geometrici definitorii ai danturii cuţitului-roată Numărul de dinţi z0 Tab. 3) 3 Modulul normal mn STAS 822 – 82 (tab.75 Numerele de dinţi 2 Unghiul de înclinare al dintelui  Tab.0. 7 17 Modulul normal mn0 mno=mn 3 Unghiul de înclinare de divizare 0= 0 0 Diametrul de cap al cuţitului roată STAS 6655/2-80 (tab.1. 20.

884 Xn2’=0.6o=13o36’ Unghiul de angrenare frontal  tw  arccos cos  t   aw  ' ( z 2  z 3) Coeficientul normal al deplasărilor x nd  (inv tw  inv t ) 0.ale roţilor dinţate x 2 .1.006934  2 x x tg Involuta unghiului de angrenare  inv tw 2 ' 3 n  inv t z z3 2 24 . 3) Unghiul de presiune de referinţă  t  arctg (tg n / cos  ) 20o frontal  a  15.25 n n0 an  ha 0 .200 x ' ' ' de profil al roţilor dinţate x 2n . inv t  tg t   t Stabilirea coeficienţilor deplasărilor Mărimea xnd se repartizează pe cele două roţi după criteriul Xn3=0. admis.0.684 de profil însumate xnd 2tg n inv tw  tg tw   tw . 6 de profil. c n  c 0 Distanţa dintre axele de referinţă ' 82.h * * * * 20.astefl încăt să se respecte relaţia x 2n + n3 = x nd x n3 Stabilirea coeficienţilor deplasărilor ' Tab.3 profilului la cuţitul roată xn0 xn0    han 0 2mn 2 cos  Parametrii de bază ai roţilor dinţate ai angrenajului   .Coeficientul normal al deplasării d a0 z0 * 1. x 3 ' 0.5 a  m t ( z 2  z 3) / 2 Distanţa dintre axe aw Se rotunjeşte a la o valoare întreagă sau conform STAS 6055 – 80 82 (tab.

51 Unghiul de presiune frontal de cap d  al cuţitului roată  ta 0  arccos 0 cos  t  38.Unghiul de angrenare  tw  arg(inv tw ) 15o36’ Distanţa dintre axe aw a w  a cos  t / cos  tw 80 Diametrele de divizare d2’(3)=mt z2’(3) 60.53 capătul dintelui  ta 2 '(3)  arccos 2'( 3)  23.136 d f 3  d 3  2(han  cn  x n 3 )mn * 67.06 213.8 d a 3  d 3  2mn (han  xn 2 ' ) Diametrele cercurilor de răstogolire cos  t 58. mt roată cos  Diametrul de bază al danturii z 0 mt d b0  cos  t  z 0 mt cos  t cuţitului roată cos  48.76 d w 2 '( 3)  d 2 '( 3) 218.2 d a 2'  d 2 '  2mn (han  xn 2' ) Diametrele cercurilor de cap * 229.25 cos  wt Diametrele cercurilor de bază d b 2 '( 3)  d 2 '( 3) cos  t 57.93  d a 2 '( 3)  Unghiul de înclinare pe cilindrul de  b  arcsinsin  cos  n  0 bază Unghiul de înclinare pe cilindrul de d  0 cap  a  arctg  a tg  d  Diametrul de divizare al cuţitului z 0 mn 51 d b0   z 0 .225 * * 53.7 d f 2'  d 2'2(han  cn  x n 2' )mn Diametrele cercurilor de picior * * 217.75 Unghiul de presiune frontal la d cos  t  35.87o  d a0  25 .

Involuta unghiului de angrenare x n3  x n0 inv tw0  inv t  tg t frontal tw0 angrenajului tehnologic z3  z0 0.5  2 x n 2 ' cos  tg t  Arcul de cap normal al dintelui roţii S an1    (inv t  inv ta1 )  d a 2 ' cos a1 conduse  z2 '  Verificarea condiţiilor de evitare a subtăierilor de diferite tipuri care pot aparea la dinţii roţilor cu danturi cilindrice inte3rioare prelucrate cu cuţit roată Verificarea la subtăieri tip hS  0 CAP.D-R2/PIC.25m n pinionului  0.79 cos  tw0 Verificarea evitării fenomenelor negative specifice generării danturilor Verificarea lipsei subtăierii dinţilor x n 2 '  x n 2 'min pinionului 2 Coeficientul normal minim al * z 2 ' sin  t Xn2’=0.123 Unghiul de angrenare frontal al  tw0  arg(inv tw 0 ) 38o28’ angrenajului tehnologic Distanţa dintre axe de referinţă a cos  t angrenajului tehnologic a w 0  a0 23.5 d b 3  (a w0 sin  tw0 ) 2  0.005 x n 2 'min  han  profilului la limita subtăierii dinţilor 2 cos  pinionului Verificarea lipsei ascuţirii dinţilor S an1  0.75 hS  0.D-CR 2 -7.0301 2 z3 z3 Semiunghiul arcului frontal de cap  2 x tg n al dintelui cuţitului roată  ta 0   n0  inv t  inv ta 0 2z0 z0 26 .5d a 3 Semiunghiul arcului frontal de cap  2 x tg n al dintelui roţii cu dantură interioară  ta 3   n3  inv t  inv ta 3 0.25m n roţii conduse  0.5  2 x n 2 ' cos  tg t  0.95 Arcul de cap normal al dintelui S an1    (inv t  inv ta1 )  d a 2 ' cos a1 pinionului  z2 '  Verificarea lipsei ascuţirii dinţilor S an1  0.

Pasul unghiular al danturii  3( 0)  360 / z 3(0) 4.97 * han x  l1  0.5 d  d l 20 w 02 tw 02 2 a0 2 b0 Verificarea la interferenţp de tip PIC.Se continuă verificarea pentru N=N+1 (până la  0  90 ) 2Verificarea la interferentă tip CAP.D-R2   f2 l 20 22.D.5d tg  a sin  f1 d2 ta 2 w tw 3. Cu valoarea N=1 se ]ncepe un calcul prin ciclare pentru R2/(CAP.D-CR)/AVANS RADIAL verificarea evitării subtăierii pentru unghiurileŞ  0  N 0  90 Daca atunci ciclarea este terminată.5d1 sin  t  sin  n 2' mn t Verificarea condiţiei de evitare a interferenţei muchiilor de cap ale celor două roţi Parametru auxiliar de calcul z3 x 2 '3  inv ta1  inv ta 2  (1  z 2 ' / z 3 )inv tw 0. subtăierea nu are loc pentru valoarea N.57 2.D-R2   f1 l1   0.17 Verificarea la subtăiere tip CAP.8 danturii 21.75   arccos a 3   4a w d a1  27 .48   a sin   0.D-R1/CAP.D-R1/PIC.17 Multiplul pasului unghiular al  3 ( 0 )  N 3 ( 0 ) 4.iar  0  90 subtăierea nu are loc Pentru  0  90 se continuă calculul 2  N  d a 3 sin( 2   ta 2 )  d a 0 sin( 0   ta 0 ) Dacă  N  0.04 z 2' Unghiu auxiliar  d 2  d a22 '  a w  0.5 d  d f2 w tw 2 a1 2 b1 7.85   a sin   0.8 21.

D-R2 montajul radial nu este posibil MONAJ RADIAL Verificarea continuităţii angrenării Gradul de acoperire frontal d a22 '  d b22 '  d a23  d b23  2a w sin  tw 2.04>0 D-B1/CAP.2  0.9>0.D-R2     arcsin( a 2 ' sin  )  x 2 '3 z3 d a3 Verificarea condiţiei de evitare a interferenţei muchiilor de cap ale celor două roţi la montarea în angrenaj prin deplasare radiala a roţilor Parametru unghiular auxiliar (d a 3 / d a 2' ) 2  1   ' 0.2.D+R1-CAP.63   2mt cos  t Gradul de acoperire axial      b sin  /(mn ) 21 . atunci se continuă verificarea Parametru de criteriu al interferenţei z 2' ' d '    arcsin( a 2' sin  ' )  x 2 '3 0.2.3. z 2' d 0.în care nx reprezintă valoarea întreagă a  x   ta 2'  n x / z 2' - valorii n’-2+x. Verificarea la interferenţă tip Dacă toate valorile  x ( x  1.3.02 z3 d a3 Verificarea la interferenţă tip Dacă  '  0 .75 MONTAJ RADIAL Dacă  '   .4) sunt negative .D-R1/CAP.6)a w se recomandă   >1 b   a aw . Dacă  '   .atunci - CAP.D-R2/Montaj Dacă  '  0 . 28 .9 2 ( z 3 / z 2' )  1 Verificarea la interferenţă tip CAI. 0. atunci interferenţa nu are loc si verificări în D+R1-CAP .unde x=1. D+R2 continuare nu se mai fac.atunci interferenţa de această speţă nu are loc.  a  (0.4.atunci se continuă verificarea - RADIAL Semiunghiul arcului frontal de cap  2 x tg n - al dintelui pinionului  ta 2 '   n 2'  inv t  inv tas ' 2 z 2' z 2' Mărimi auxiliare z 2' n'  (  '  ta 2 ' )  .Verificarea la interferenţă tip CAP. CAP.

74<11.75 angrenare Raza de curbură a profilului la  a 2 '( 3)  0.63>20.ieşire din  f 2  0.344>1.Gradul de acoperire total         1.37<8.65   2.5)  x n tg n  z * inv t m n cos  n  12.12 de goluri..98 ale coardei constante .8 măsurarea lungimii peste dinţi/goluri Lungimea normală peste  WnN   ( N  0.în care 41.35<24.51 contact ale lungimii WnN pe .5d b 3 tg ta 3  a w sin  tw 2.pentru măsurarea lungimii N'   n  inv t  5.5d b 2 ' tg ta 2 '  a w sin  tw 20.25 capul dintelui Verificarea măsurabilităţii b  WnN 2 '( 3) cos  b  ( 2..78 în punctul de intrare.23   >1.84 S cn 2   cos 2  n  x n 3 sin 2 n mn  2  Verficarea condiţiilor de măsurare  tS 1   f 1 8.în care 14.61<10.42  tS 2   f 2 29 .5 5.68   cos 2  z  peste dinţi respectiv a lungimii  b  peste goluri Numărul real de dinţi pentru N 1( 2 ) reprezintă valoarea întreagă a mărimii N’+0.5d b 2 '( 3) tg ta 2 '( 3) 11.25 Verificarea încadrării punctelor de  f 1  0.21  f 2  0.5WnN / cos    a1 2.45o cilindrul de diametru  twN  arccos  28.2 Calculul dimensiunilor de măsurare ale danturilor Unghiul de presiune frontal pe  z cost  30.5) mm - dimensiunii WnN2’(3) Coardă constantă normală a dintelui   S cn1   cos 2  n  x n 2 ' sin 2 n mn  2  2.74o d+2xnmn  z  2 x n cos   Numărul teoretic de dinţi respectiv z  tg twN 2 x tg n  2.5WnN / cos    a 2 flancurile evolventice ale danturii Raza de curbură a profilului frontal  f 1  0.36 dinţi/goluri 35.

5(d a 2 '  d 2 '  S cn 2 ' tg n ) 1.5 d b 3 tg t  S cn 2   cos  n  Înălţimea la coardă constantă a h cn1  0.5(d a 3  d a 3  S cn 3 tg n ) 1.36  cos  3   tS 2  0.65 dintelui h cn 2  0.2 iet sin  57.Razele de curbură ale profilului  cos  2'  frontal în puncte la care definesc  tS1  0.7  3  DEL2  arctg 1  ief cos  30 .10 2.4 Determinearea parametrilor geometrici ai roţilor z6+z7 Unghiul conului de divizare sin   2 '  DEL1  arctg ief  cos  42.5 d b 2 ' tg t  S cn1   6.35  cos  n  coarda constantă 12.

07 Numărul de dinţi ai roţii plane z0   2 sin  1 2 sin  3 b  B  RR b=<27.5 ) sin  m  Unghiul de înclinare exterior  R  b 0   RO  ( R  ) sin  m Excentricitatea 2 31 .Diametrul de divizare pe conul d 2 '  D2 '  m e z 2 ' 63 exterior d 3  D3  me z 3 71 d 2' d3 Lungimea exterioară a generatoarei Re  R  R1  R2   50 2 sin  2' 2 sin  3 de divizare z 2' d3 17.8 Lungimea interioară a generatoarei de divizare Rmc cos  e 2.28 Modulul frontal median mm  VMM  me R cos  m  b  0  e  arcsin (1  0.rotunjită la un număr intreg b 38 Rm  RM  R  2 Lungimea mediană a generatoarei de divizare Ri  RI  R  b 11.5 Lăţimea roţii dintre aceste două mărimi se adoptă valoarea cea b  8m t mai mică.

82  R    h  Unghiul capului dintelui  a 2 '  TA 2'  arctg  a 2 '   R  3.81 h   a 3  TA 3  arctg  a 3  10.86 Unghiul conului de picior 32 .82 Diametrul de picior exterior  h f 2'   f 2 '  TF 2'  arctg   Unghiul piciorului dintelui  R    3.2 Înălţimea piciorului de divizare exterior al dintelui Înălţimea exterioară a dintelui h  H  ( 2ha*  c* ) cos  e me 6.27 d f 3  DF 3  d 3  2h f 3 cos  3 65. tg n 20  t  AF  arctg cos  e Unghiul de angrenare frontal ha 2 '  HA2'  ( ha* cos  e  x r 2 ' ) me 3.4 a Înălţimea capului de divizare exterior al dintelui h f 2 '  HF 2'  [(ha*  c * ) cos  e  x r 2 ' )]me 3 h f 3  HF 3  [(ha*  c * ) cos  e  x r 3 )]me 4.95 d f 2 '  DF 2'  d 2 '  2h f 2 ' cos  2 ' 58.39  f 3  RDELF 3   3   f 3 46.67 d a 3  DA3  d 3  2ha 3 cos  3 73.81  hf 3  f3  TF 3  arctg   65.84  R   f 2 '  RDELF 2'   2 '   f 2 ' 38.6 Diametrul de cap exterior d a 2 '  DA2'  d 2 '  2ha 2 ' cos  2 ' 68.6 ha 3  HA3  ( h cos  e  x r 3 ) me * 2.

8  t 3  RDELT 3  90   3 32.05 Unghiul dintre generatoarea conlui planului frontal interior Înălţimea exterioară a conului de H a 2 '  RLHA2'  R cos  2 '  ha 2 ' sin  2' 37.10 L2 '  L2 '  R / cos  2 ' 81.96 de cap şi generatoarea conului frontal exterior i 2'  RLI 2'  90   a 2 ' 94.  a 2'  RDELA2'   2'   a 2' 46.89 La 3  RLA3  L3  H a 3 53.21 cap H a 3  RLHA3  R cos  3  ha 3 sin  3 28.94 Această mărime se adoptă constructiv sau se determină cu Distanţa de aşezare aproximaţie astfel: 64.18 bx 2 '  BX 2'  b 11.57 i 3  RLI 3  90   a 3 93.02 cos  a 2 ' 18.01 Unghiul conului de cap  a 3  RDELA3   3   a 3 68.3 Unghiul conului frontal e 2 '  RLE 2'  90   a 2 ' 85.96 L3  L3  R / cos  3 Distanţa dde cap exterioară La 2 '  RLA2'  L1  H a 2 ' 26.54  t 2 '  RDELT 2'  90   2 ' 47.49 cos a 2 ' Lăţimea axială a danturii cos  a 3 bx 3  BX 3  b cos a 3 33 .43 Unghiul dintre generatoarea conuli e 3  RLE 3  90   a 3 86.

26 cos  2 ' cos3  e z3 zv 3  ZV 3  cos  3 cos3  e dV 2 '  DV 2'  d 2 ' / cos  2 ' cos 2  e 80.75 d bv 3  DBV 3  d v 3 cos  t 110.72 Arcul de divizare exterior s3  S 3  (0.61 d av 2 ' Unghiul de presiune pe cercul de d v 3 cos t cap  av 3  arccosY3  arccos d av 3 34 .51 Calculul elementelor utile la verificarea angrenării s2'  S 2'  (0.5( d v 2 '  d v 3 ) 138.485 av  AV  0.07 Distanţa de cap interioară Lai 3  RLAI 3  La 3  bx 3 64.5 Diametrul de bază echivalent d bv 2 '  DBV 2'  d v 2 ' cos  t 76.92 echivalente zv 2 '  ZV 2'  44.7 Diametrul de divizare echivalent dV 3  DV 2'  d 3 / cos  3 cos 2  e 116.85 Distanţa între axe d v 2 ' cos t 0  av 2 '  arccosY2  arccos 8.5  2 xr 2 'tg t  xt 2' )me cos  e 2. Lai 2 '  RLAI 2'  Las '  bx 2 ' 45.5 Diametrul de cap echivalent d av 3  DAV 3  ( d v 3  2ha 3 ) 111.956 Numărul de dinţi la roţile z2 ' 26.3 d av 2 '  DAV 2'  ( d v 2 '  2ha 2 ' ) 73.5  2 xr 3tg t  xt 3 ) me cos  e 1.

3 me  d v 3  17  zv 2 ' -0.39 h c 3  HC 3  ha 3  0.25s3 sin  n 2.6 17 17  zv 3 x3 min  X 3  17 Verificarea continuităţii angrenării   ERS      s  2 3. Verificarea angrenării d av 2 '  s2'  Verificarea ascuţirii sav 2'  SAV 2'    inv t  inv av 2 '   0.3 1.763 h c 2 '  HC 2'  ha 2 '  0.25s2 ' sin  n 3.46 normală pe dinte s c 3  SC 3  s3 cos 2  n 1.45 d av2 2 '  d br2 2 '  d av2 3  dbr2 3  2av sin     EALFA  t 2me cos  t Elemente pentru controlul execuţiei Coarda constantă în secţiune s c 2 '  SC 2'  s2 ' cos 2  n 2.96 d 2 'm  1 mm z2 ' 35 .190>0.25 Înălţimea la coardă constantă Forţele şi randamentul angrenajului conic 2 M t 2' 2  10 p2 ' 6 Forţa tangenţială Ft  Ft 2'  Ft 3   75.58 Verificarea subtăierii x2 ' min  X 2'  -1.3 d av3  s3  sav 3  SAV 3    inv t  inv av 3   0.176>0.3 me  d v 2 '  1.

6 Fa 2 '  Ft tg t sin  2 ' Ft tg m cos  m cos  2 ' 41.904=3 mSTAS  me 36 .4 Forţa radială Fr 3  Ft tg t cos  3  Ft tg m sin  3 52.7 Calculul randamentului  r  1 1  0.3 Forţa axială Fa 3  Ft tg t sin  3 Ft tg m cos  m cos  3 42. Fr 2 '  Ft tg t cos  2 '  Ft tg m sin  2 ' 12.85   ETAC  1    k cos  m  zv 2 ' zv 3  Calculul mărimilor de bază Calculul modulului exterior 2 R sin 1 me  z2' 2.

Fl.Oprişan.UTI Iaşi 2oo3 2.A.Duca.Merticaru.G.V.Mecanisme Îndrumar de laborator 5.V.I.Leochi.V.Eugen Merticaru .Pârâorau.Duca.Cezar.Doroftei.Precupeţ.Mecanisme şi teoria maşinii.Dale.Duca.C.D.Atanasiu.Atanasiu.Buium.P.Mecanisme.Popovici.ed.C.Mecanisme.C.1983 3.Niţulescu.C.Îndrumar pentru proiectare 4.D. Bibliografie 1.institutul Politehnic Iaşi.Florentin Buium.Desen Tehnic Industrial pentru construcţii de maşini 37 .Th.