You are on page 1of 48

Introducere ………………………………………………………………...

………………………………… 2
CAPITOLUL I - PREȚUL ELEMENT DECIZIONAL AL ACTIVITAȚII FINANCIARE ……………. 3
1.1. Noțiunea de preț ……………………………………………...………………………….…………. 3
1.2. Funcțiile prețurilor ……………………………………………...………...……………………….. 9
1.3. Categorii de prețuri în economia concurențială românească …..…………….. 13
CAPITOLUL II - DETERMINAREA PREȚULUI ȊN CONDIȚII CONCURENȚIALE ……..…. 18
2.1. Determinrea prețului prin metoda competitivă ……….……………...…..……...... 19
2.2. Determinarea prețului prin metoda licitației ………………………….….……......... 23
2.3. Determinarea prețului prin metoda adaosului ………………………..……….……… 24
2.4. Negocierea prețului ṣi ajustarea lui la cerințele pieței concurențiale .......... 25
CAPITOLUL III – STUDIU DE CAZ……………………………………………………… ……………….. 26

3.1. Date generale ṣi descrierea activităṭi firmei………….……………...…..……......... 26
3.2. Organizarea firmei……………………….. ………………………….….……....................... 28
3.3. Activitatea financiară…………………………………………………..……….……………………….29
3.4. Principalele mărfuri comercializate în depozitul cu ridicata……......................
32
3.5. Principalii concurenṭi ……….……………...…..…….............................................
33
3.6. Principalii clienṭi cu ridicata ………………………….….…………………………………….
33
3.7. Evoluṭia preṭurilor la principalele produse oferite ……….………………………..
35
3.8. Determinarea preṭului prin metoda adaosului la diferite produse…….……
36
CONCLUZII ŞI PROPUNERI …………………………………………………………....................
58
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………..
59

1

Introducere

Expresia în bani a valorii mărfurilor și serviciilor care fac obiectul
schimbului reprezintă prețul, acesta cuprinde toate categoriile valorice.
Sistemul de prețuri este ansamblul care reunește formele și categoriile de
prețuri, relațiile dintre ele, nivelul, structura și principiile de determinare privind
aplicarea la stabilizarea acestora.
Prețul unui produs este dat de: costurile de producție și desfacere, de
confruntarea pe piața cerere si oferta precum pot fi influențați de elemente
subiective sau obiective care nu pot fi identificați prin calculul estimativ.
Prețurile negociate ale produselor și serviciilor care circulă intre firme
reprezintă prețul cu ridicată, acesta cuprinde atât costurile cât și profitul.
Pentru anumite produse care sunt menționate în diverse acte normative
prețurile cu ridicata include acizele și alte taxe datorate bugetului de stat.
Prețul reprezintă o sumă valorică (monezi) platită sau primită pentru
obținerea sau cedarea unui bun sau serviciu, deci exprimă o relație valorică ce
apare între parteneri.
Mărimea prețului este dată de valoarea etalonului prețului, adică de
moneda și de marimea valorii marfurilor.
Lucrarea ‘’Determinarea prețurilor în unitățiile comerciale’’ reprezintă
elemente teoretice și practice ale prețurilor, formarea și aplicarea lor.
Partea teoretică cuprinde noțiuni de prețuri, sisteme de prețuri și tarife în
România, categorii de prețuri, funcțiile acestora, determinarea prețului în
condiții concurențiale.
Partea practică conține studiul de caz privind prețul cu ridicata la
SC.TRANSMONT TALIDA SRL, determinarea prețului la unele produse
principale ale firmei în condițiile concurențiale (economie de piață).
Lucrarea se incheie cu câteva concluzii și observații generale, perspective
de viitor.

2

Capitolul 1
1. PREȚUL. ELEMENT DECIZIONAL AL ACTIVITĂȚII
FINANCIARE
1.1 Noțiunea de preț

Oamenii în viața de toate zilele creează un flux continuu de cumpărare și
vânzare de bunuri și servicii oferind sau primind cu preț contra serviciului sau
bunului oferit sau primit.
Prețul este omniprezent fiind unul dintre cuvintele cu un dinamism, cu o
frecventă și o circulație foarte mare, cel mai des întâlnit, acesta evoluând în timp
în funcție de tipul economiei, sistemului și saturația pieței.
Din punct de vedere economic prezența prețului este mai evident:
mărfurile, producția, munca, informația, capitalul, valutele, investițiile,
transporturile, serviciile, folosirea pământului etc. Totul se realizează, există sau
circulă și au un preț și o valoare în funcție de acest preț. Realitațiile acestea au
făcut și fac din problema prețurilor o problemă centrală a toeriei și protecției
economice1.
Din punct de vedere economic prețul este expresia în bani a valorii
mărfurilor și a serviciilor care fac obiectul schimbului constituind în același timp
o categorie economică.
Prețul cuprinde trei componente: cost de producție și desfacere, profit și o
componentă reparatorie (despăgubiri, nerespectarea cerințelor contractual atât de
producator cât și de cumpărător) dacă este cazul.
Prețul are funcție de pârghie economică adică este un mecanism economic
de bază și complex deoarece cuprind in structura lor: impozite, salarii, dobânzi,
taxe, profit, comisioane, adaos comercial, etc.1
In economia de piața, prețul nu se limitează doar la valoarea bunurilor și
serviciilor care fac obiectul schimbului ci cuprinde în sfera sa și alte acte și fapte
1
ILIE MOGA ‘’Preturi si concurenta’’ Editura Universitatii ‘’Lucian Blaga’’Sibiu 2009, pag 9
3

de valoare, punându-se astfel valori de: prețul acțiunilor, al obligațiilor și alte
titluri de valoare, prețul concesiunilor (redevența) prețul locațiilor de gestiune,
prețul capitalului împrumutat (dobânda) sau a celui utilizat (amortizarea, chiria),
etc.2
Mărimea etalonului prețurilor determină mărimea prețului adică atâta
moneda cât și volumul valorii mărfurilor au un impact puternic asupra mărimii
prețului.
Relația preț-monedă și monedă-preț sunt interdependente, aceste cuvinte
preț şi monedă au o legatură reciprocă și o relație invers proporțională. Deci
devalorizarea monezii duce la creșterea prețurilor și a inflației, având un impact
negativ asupra niveleului de trai al polupației.
Prin devalorizare (depreciere) se ințelege minimalizarea cantității de metal
prețios raportat la vechea (reducerea cursului de schimb în raport cu alte valute)
În România după 1989 prin modificarea cursului de schimb leu/dolar
american prețurile au crescut având un impact negativ asupra nivelului de trai.
Aprecierea monedei (prin creșterea continuțului de aur sau a unității
monetare sau prin creșterea cursului ei de schimb) are o influență pozitivă
asupra prețurilor, ducând la scăderea lor sau stabilizarea lor, se reduce inflația, se
apreciaza nivelul de trai a populației.
Aceasta politică a revalorizarii o pot adopta numai țările cu rezerve de aur
in creștere și cu o economie dezvoltată, mai puțin țarile care trec printr-o criză
economică. Moneda instabilă a unei țări are însă și alte efecte negative:
denaturează prețurile, realizarea contractelor și acordurilor comerciale,
influețează importurile și exporturile, complică efectuarea unor previziuni și
anihilează economiile fructificate3.
Masa monetară și puterea de cumpărare a monedei sunt influențate în mod
direct de către modificarea prețurilor.

2
Idem 1, pag.9
3
Ilie Moga: ’’Preturi si concurenta’’, Editua Universitatii ‘’Lucian Blaga’’ din Sibiu 2009 pag 10
4

Relația preț-valoare există un raport de proporționalitate adică au o evoluție în același sens într-o economie stabilă. utilă și egală. Referindu-se la valoarea mărfii. situație care nu a încetat nici după ce a intrat în vigoare Legea concurenței la data de 1 Februarie 1997.Opere Alese vol. timpul de muncă ne da cantitativ mărimea valorii bunurilor. Adam Smith și David Ricardo. 4 Idem 3 pagina 10 dupa Dvaid Ricardo. Factorii de formare a valorii mărfurilor și a prețurilor există mai multe teorii și curente de opinie ca: Teoria valorii de muncă. mărfurile. Aceasta muncă fiind recunoscută ca utilă conformă careia în afară de aceasta nu conține valoare. David Ricardo concluziona că. acestea având capacitatea de modificare a puterii de cumpărare și achitare a monedei. valoarea mărfii este reprezentată de munca omenească. își trag valoarea din două izvoare: din raritatea și cantitatea de muncă necesară pentru obținerea lor4. în timp ce prețul nominal al mărfii este reprezentat de cantitatea de bani. susținând faptul că din punct de vedere calitativ. care de fapt dă prețul real. poate determina în sens contrar. Teoria valorii muncă susținută de Karl Marx Această teorie a fost preluată de la clasicii englezi pe care a dezvoltat-o până la forma extremă. deci munca este considerată instrumentul de măsurare real al valorii unei mărfi. varietăți de prețuri. Reamintim situația izbucnită în România în 1990 prin căderea alarmantă a puterii de cumpărare a monedei naționale în timpul desfăşurării etapelor de liberalizare a prețurilor. Karl Marx spune că munca are un caracter absolut în crearea valori. Academiei Romane Bucuresti 1959 pag 61 5 . o muncă omogenă. elaborată și susținută de reprezentanții economici politici englezi: William Pety. având utilitate (pe care o considera esențială pentru valoarea de schimb). în mod special munca fizică. Acțiunea schimbării puterii de cumpărare și de plată a monedei prin revalorizare sau devalorizare. 1 Ed.

Munca are un rol asemănător sau echivalent rolului oricărui factor de producție cum ar fi capitalul. în contextul acestei teorii prețul mărfii se determină de utilitatea marginală. una obiectivă și una subiectivă. ci mai degrabă luate separat ambele sunt unilaterale și trebuie considerate complementare. intâietate are satisfacerea nevoilor umane. importanță au costurile. La baza mecanismului de stabiliare a valorii (prețul) unei marfi stă legea cererii și ofertei. București.2006. iar cea subiectivă valoarea se apreciază prin utilitate și raritatea mărfii precum și prin solvabilitatea cererii și poziția cumpărătorului. informativă. 6 . cercetarea științifică. București. 6 Tatiana Moșneagu-‘’Prețuri și Concurență’’ Editura Univeritară. cererea o funcție de utilitați iar oferta funcție de raritate. După economistul francez G. în cea obiectivă valoarea o da munca încorporată în marfă și utilitatea mărfii. 5 Tatiana Moșneagu-‘’Prețuri și Concurență’’ Editura Univeritară. În această teorie se pune accentul pe utilitatea bunurilor ca factor determinant al valorii. Opiniile asupra celor două concluzii privind formarea valorii (teoria valorii muncă și teoria utilitații marginale) nu se exclude automat. factori naturali etc. mărimea unității reprezentând raritatea mărfii. Reputatul economist englez Alfred Mrshall a susținut teoria conform căreia o valoare se determină pe utilitatea finală și pe cheltuială de producție și se menține în echilibru între aceste două forțe opuse. iar în formularea cererii (și a prețului de cerere) utilitatea bunurilor. Teoria utilitații managerial – teorie care domină în stiința economică apuseană contemporană.2006. Conform acestei teorii valoarea mărfii este cu atât mai mare cu cât ultima utilitate consumată din marfă are o utlitate mai mare.Abraham Frois6 se poate vorbi de două teorii in formarea valorii. Economistul francez Charles Gide5 consideră că în formularea ofertei (și a prețului de ofertă).

și că orice altă formă. singura deosebire este că prețul este exprimat totdeauna în bani. Într-o economie de piață prețurile bunurilor și serviciilor sunt date sau reglate de fenomenul cerere și ofertă. La stabilirea valorii (prețului) o importanță deosebită o are nu numai utilitatea ci și costul de producție. Raportul dintre cele doua concepte ‘’Preț-Valoare’’ avem de-a face cu opinii diferite. munca. de esența și ca atare există prețuri care nu exprimă valoarea. prețuri de sub-producție. fără de care schimbul de mărfuri și servicii. cu o forma mai bogată și mai variată decât esența. Expresia bănească a valorii mărfurilor este prețul dar el poate să aibă o autonomie aparte. Utilitatea factor important în formarea valorii și a prețului care determină în ultimul rând cerere. nu exista egalitate între preț și valoare. capătă o autonomie aparte faţă de conținut. Prețurile nu coincid totdeauna cu valoarea. prețul nu ar fi existat. Pentru susținătorii teoriei valorii. Susținatorii teoriei utilității marginale admit faptul că intre preț și valoare/valoarea de schimb. prețuri monopol. Ideea că prețul reprezintă foarma de exprimare a valorii mărfurilor. Trebuie să recunoaștem că unele prețuri pot avea abateri față de valoare sub influența unor împrejurări aparte cum ar fi: prețuri subvenționate sau garantate de stat (guvern). trebuie să admitem faptul că el poate să dețină o autonomie aparte. deși prețul reprezintă expresia bănească a valorii. forma fiind mai variată și mai bogată decât esența. independentă față de valoare. egalitatea este o excepție. 7 . valoarea. este prezentă o identitate deplină. prețuri situate la extreme (de atracție client) etc. influențată față de valoare. de fiecare dată când cererea nu este egală cu oferta. prețul de cerere și costul de producție prin care se manifestă caracterul limitat al factorilor de producție care determină oferta și prețul de ofertă. schimbându-şi direcția sub incidenta punerii în aplicare a cererii și ofertei. exemplu prețul pământului este un preț irațional.

prețurile au fost dictate. Într-o economie de piață evoluția prețului este determinat de modul de acțiune a firmelor. fundamentând prețul pe costul de producție. Marshall au confirmat inoportunitatea disocierii acțiunii conjugate a cererii și ofertei. Economiștii de renume printre care și Al. subliniind că ambele joacă roluri importante în determinarea prețului. ţări care au o economie de piaţă. unii doresc o intensitate mai mică sau mai mare a actului de vânzare-cumpărare forțându-i pe ceilalți să accepte prețul impus de ei. dar mărimea valorii este fixată de acest cost. 8 . prin aceasta manifestându- se caracterul limitat a factorilor de producţie. unii fondatori ai teoriei valorii au acordat un rol important ofertei în formarea prețului. timp în care producția de mărfuri scădea continuu. ori oferta au o importanță mai mare în formarea prețului (adică una din ele dictează prețul). Susţinătorii acestei teorii marginaliste a valorii nu neagă rolul şi importanţa costului de producţie pentru determinarea preţurilor şi susţin că utilitatea subiectivă atribuită produsului finit. concurența între firme nu exista. În România în perioada de trecere de la economia planificată la economia de piață. în formarea prețului. formează fundamentul valorii şi a preţului. fără de care prețul nu poate exista. ori cererea. într-un anumit interval de timp. impuse de ofertanți și s-au bazat pe costuri mari. considerându-se că aceasta are rolul preponderent în determinarea valorii de schimb și a prețului. Partenerii de schimburi de valori au comportamente diferite. Situația socio-economică prin care trece o țară. aceasta practică se intalnește ţn țările dezvolate începand cu sfârşitul secolului XIX şi în secolul XX. deci nu funcționează mecanismul. de comportamentul în care ele izbutesc în cunoașterea pieței și de modul cum își adaptează activitatea față de consumul pieței. După acceptarea teoriei marginaliste s-a deplasat accentual de la ofertă la cerere. În secolul XVII și începutul secolului XIX precum și în țările comuniste cu economie planificată.

a unor salarii cu rol de producție social.Limita (plafon) . cerințele politicii sociale și economice dar și locul în care sunt realizate produsele. a rezultatelor și a producției materiale și dă posibilitatea analizei situației economico-financiare a firmei. Economică.Libere sau flexibile Legat de conținutul și funcțiile prețurilor. Funcțiile prețurilor În producție. exisă mai multe opinii. 1. a lipsei experienței în studiul de piață și a pierderii pieței de desfacere. Prin prețuri. a producției pe stoc. 2000. existența și necesitatea lor nu se pune la îndoială. de asemenea. Pe lângă funcțiile îndeplinite de prețuri având ca și criterii: importanța produselor. București. Costurile ridicate au fost rezultatul productivității muncii scăzute. după anumiți economiști prețurile pot avea două sau mai multe funcții (chiar șapte). diferitele categorii de prețuri pot îmbrăca următoarele forme:7 .Fixe sau inflexibile . 75. 2) funcția de pârghie economică. Prețurile sunt un factor obiectiv și îndeplinesc anumite funcții și roluri cum ar fi măsura valorii și de pârghie economică. pg. 9 . Prețul ca instrument sintetic de măsură a valorii mărfurilor asigură schimbul de mărfuri (echivalent sau mai puțin echivalent). exprimarea și 7 Viorel Beju – “Prețuri”.2. Prețurile au anumite roluri și îndeplinesc anumite funcții. schimburi de bunuri. a diferitelor dificultăți de ordin economic și financiar. prețurile reprezintă un factor de natură obiectivă. Majoritatea economiștilor susțin cele două funcții de bază: 1) instrumentul de măsură a mărfurilor (derivă din esența lor). evidența costurilor de producție. a nemuncii. Ed.

de estimare. 8 Viorel Beju – “PrețuriȚ. și apreciază consumul de material. consumul.). . ordine de miniștri. dar modul de formare al prețurilor se efectuează prin măsuri vamale. unitatea.Cantitățile mari de produse duc la scăderea prețurilor care ulterior duc la scăderea producției pe aceste produse. Luarea deciziei de tip monetar.Raportul cerere-ofertă . prețul este un mijloc de evaluare. Ed. pg. kg. ml. Acestea pot impulsiona lărgirea sau mișcorarea producției. Într-o țară care adoptă economia de piață. acestea funcționează sub forma constrângerii în elemente normative sau a condițiilor obiective.Oferta scăzută duce la creșterea prețurilor pe anumite sortimente.8 Dacă prețul este comparat cu unități de măsură ca: mp. restricțiile din domeniul prețurilor sunt cât mai scăzute. echilibrarea ofertei cu cererea și reglarea producției sociale. desfacerea. bugetar. raritatea și valoarea produsului. valutare. Prin caracterul lui. desfacerea. București. Economică. etc. dobândă. costul de producție inclus în preț precum și alte părți care formează prețul (profit. aceasta poate duce la mărirea producției. adaos comercial. să funcționeze trebuie ținut cont de condițiile obiective date de prețuri. Elementele normative cuprind legi. impozit.mc.Costurile de producție și Nivelul profitului (care cuprind dobânzi. Pentru ca economia de piață să existe. tonă etc.reparația produsului intern brut și net ne asigură în cele din urmă. tehnic. taxe și impozite). . 2000. acesta reprezintă caracteristica specific prin care el funcționează ca instrument de măsură privind nivelul și valoarea unui produs. profit. adaos. decizii locale și acte care au legătură cu prețul. fiscal și anumite libertăți de acțiune care pot să existe în economia de piață. 43. costul de producție. ordonanțe. aceste condiții sunt: . social. etc. dar și anumite măsuri care limitează producția. 10 . în mod direct. Hotărâri de guvern. fiscale. consumul.

Toate aceste elemente sunt.despăgubirea – element reparatoriu pentru nerespectarea unor obligații contractuale. Această funcție de pârghie economică este un sistem de bază foarte complex. dacă el a fost acceptat și achitat. Deci prețul unui produs nu se stabilește izolat. condiționate. trebuie ținut cont că la bază există alte “x” prețuri ale anumitor mărfuri. deoarece prețurile au înglobat în structura lor elemente valorice precum salarii. analizate ca pârghii de tip economic. din ramurile primare. adaos comercial. Prețurile au consecințe multilaterale în gestionarea întreprinderilor. Continua modificare a raportului cerere-ofertă presupune adaptarea producției la condițiile noi impuse de piață (adică o studiere permanentă și luarea deciziilor cele mai eficiente). producție (faze interne) și asupra desfacerii. etc. intermediare și totodată și acestea au un rol de pârghie economică. de asemenea. livrării (faze externe). comisioanele. Când se determină prețul la o marfă aflată în ramura finală. Ca funcție de pârghie economică specialiști au două tipuri de opinie: 11 . întârzieri de plăți sau de execuție a produselor Funcția de pârghie economică îndeplinită de prețuri iese în evidență prin mișcare lor în sus sau în jos. și le putem numi prețuri relative. Deci prețul ca și măsură a valorii conține trei elemente importante: . Prețul este un întreg care cuprinde o sumă de elemente caracteristice și se poate pune în discuție acestea. amortizate și înglobate în preț. profitul. el are la bază un complex de prețuri ale produselor cu care se află în diverse raporturi de proporționalitate. ele fiind conjugate. condiționând situația economico-financiară a acestora deoarece acționează asupra fazelor de aprovizionare. impozite.profitul încorporat în preț – componentă renumeratorie a capitalului .costul exploatării – constă în recuperarea capitalului consumat . contribuțiile. dobânzile.

asigurându-se un echilibru între cerere și ofertă. se practică acordarea de subvenții. situându-se la un nivel convenabil. situație în care satisface și vânzătorul și cumpărătorul. etc. În cazul în care cererea depășește oferta prețurile au tendința de creștere. rezultând ca funcția prețurilor de pârghie economică este pregnant mai evidentă. .a doua opinie este că deține funcția de pârghie economică numai atunci când nivelul este scăzut sau mai ridicat deci numai atunci când se abate de la valoare. ajutoare de stat de la bugetul statului. ceea ce va duce la atragerea de producători noi. acestea acoperă diferența dintre prețul real și cel fixat de către stat. este necesară adoptarea unor reglementări (legi. aceasta duce la luarea de măsuri pentru stimularea consumului sau la micșorarea producției mărfii respective.una ca prețurile pot îndeplini funcția de pârghie economică doar atunci când coincid cu valoarea produselor. pârghi de corectare. În concluzie prețurile îndeplinesc funcția de pârghie economică mai ales atunci când exprimă corect valoarea mărfurilor. Situațiile în care prețul are valorii extreme încurajează producătorii sau cumpărătorii stimulând astfel o activitate sau un proces. Tendința de scădere a prețurilor se manifestă atunci când oferta este mai mare decât cererea.) speciale ca formă de protecție socială. . sau de mărirea producției în acest domeniu. Pentru a evita creșterea excesivă de prețuri la unele produse în unele cazuri. 12 . ordonanțe. Această mișcare continuă a prețurilor într-o economie de piață duce la reglarea continuă a producției și consumului. Menținerea prețurilor la niveluri acceptabile sau la un nivel scăzut pentru produse importante în consumul populației (măsură socială). situație în care prețul poate fi considerat că are o acțiune unilaterală și contradictorie și atunci se vor folosi pârghii complementare.

13 . Nivelul prețurilor negociate la care circulă marfa între firme.Preț de alimentație publică – prețul de desfacere în alimentația publică . de diferențele care apar în producție și servicii sunt diverse categorii de prețuri în practica economică.preț cu ridicata ce revine firmei comerciale cu ridicata Prețul de livrare marchează sfârșitul procesului de producție aparțin firmelor productive. firme și instituții reprezintă prețurile de livrare și prețul cu ridicata. cuprind accizele și TVA-ul datorate statului. și este obligat să asigure costurile de producție un profit (acesta fiind în funcție de concurență.Preț cu ridicata – prețul comercianților cu ridicata .Prețuri de producție – preț al producătorului (preț negociat) . Aceste prețuri cu ridicata au în componența lor costul de producție și profitul.preț de livrare ce revine firmei producătoare .Tarife – pentru serviciile prestate.3. Luând în vedere particularitățile de circulație a mărfurilor prețurile sunt de două feluri și au două niveluri: . pentru unele produse care au fost stabilite anterior prin acte normative. Categorii de prețuri în economia concurențială românească Ținând cont de toate stagiile și verigiile pe care o parcurge o marfă de la producător la consumator și de modificările cheltuielilor în funcție de stadii. dintre firmă și magazinele proprii. ca: . Acesta funcționează în raporturile de vânzare-cumpărare dintre firme.Preț cu amănuntul – prețul de desfacere către populația mărfii . de taxe și accize după caz). firmă și firmele comerciale cu ridicata. În realitatea economică se mai cunosc și sistemul de taxe și sistemul de comisioane. 1. de structura prețurilor. de circulația mărfii (de la firmă până la consumator).

Structural prețurile cu amănuntul sunt cele mai complexe deorece cuprind foarte multe elemente ca: preț producție. adaosul deosebindu-se de cel cu amănuntul prin mărimea lui. față de prețurile de livrare. Prețurile cu ridicata aparțin firmelor comerciale cu ridicata. mod de desfacere. 14 . TVA-ul calculat pentru toate etapele anterioare și colectat de stat. deci sunt prețuri de alimentație publică. adaosul comercial al detaliștilor. mod de preparare. retelele cooperatiste etc. 3/2000. prețurile acestora vor cuprinde și TVA-ul dacă prevederile legale în vigoare nu prevăd altfel. nr. Unitățile de alimentație publică se pot aproviziona direct de la producător. 3/1992 prvind TVA și norma de aplicare.U. direct de la angrosiști sau chiar din rețeaua comerțului cu amănuntul. produselor pentru consumul individual. Prețurile cu amănuntul constituie prețul cu care se comercializează produsele în mod direct către populație de către unitățile comerciale specializate în comerț cu amănuntul. profitul aferent. sunt practicate la livrarea mărfii către firmele cu activitatea comerțului cu amănuntul sau cele din alimentația publică. Adaosul din alimentația publică are un specific aparte deoarece diferă de la local la local impus de confort. Dacă mărfurile deținute de angrosiști sunt comercializate direct către populație. 9 Ordonanța Guvernului României nr. accizele. adaosul comercial al angrosiștilor. baza de calcul pentru TVA9. Cadrul general de așezare a TVA este asigurat de O. adaosul comercial aferent angrosistului cota de TVA în procente (24) pentru marfa la intern și 0 pentru cea exportată.G. Acestea se practică în mod special. Prețul cu amănuntul se aplică la vânzările prin rețelele comerțului de stat sau privat. 17/2000 publicat în Monitorul Oficial nr. totodată aceste prețuri constituie și baza de impozitare. Prețurile cu amănuntul privind aspectul de aplicare și forma structurii reprezintă ultima etapă din circuitul produselor. Aceste prețuri cu ridicata au inclus.

au caracterul prețului cu ridicata. Universității “Lucian Blaga” Sibiu. 2009. totodată trebuie reținut că unitățile de alimentație publică din categorii superioare. periferie. centru.10 Tarifele sunt o clasă aparte de prețuri. p. așadar a apărut oportunitatea ca firmele din alimentația publică. oraș. sunt aplicate în domeniul prestăriilor de servicii. adaugă la prețurile aplicate remiza și după caz. când serviciile desfășurate au beneficiar instituții. “Prețuri și concurență”. CR + adaosul firmei de alimentație publică La noi în țară. Prețurile de alimentație publică sunt influențate și de zona de amplasare (sat. CR + adaosul firmei comercile cu amănuntul Prețul de alimentație publică = PR. Ed. după noiembrie 1990. firme iar când beneficiarul este populația are forma prețului cu amănuntul. Modul de formare și elementele componente ale prețurilor sunt următoarele: PRP – preț cu ridicata al producătorului = cost producție + profit + impozit pe circulație (și acciză după caz) Prețul cu ridicată al comerciantului cu ridicată PR. taxa pe serviciu potrivit dispozițiilor legale. 29. După liberalizarea prețurilor în legislație nu s-au mai făcut referiri la prețul producătorului iar locul prețului de livrare a fost luat de prețul cu ridicata al producătorului. cele cu desfacere cu amănuntul să se poată aproviziona și direct de la producător. 15 . baza reprezentând un preț format din prețul de livrare al produsului sau prețul cu ridicata al comerciantului cu ridicata. CR = PRP + adaosul comercial al firmei Prețul cu amănuntul (în unitățile de desfacere al populației) = PR. baza de calcul s-a schimbat pentru cotele de rabat comercial s-a trecut la cote de adaos comercial. la care se adaugă apoi adaosul comercial 10 Ilie Moga. zonă turistică) a unității de desfacere.

Formarea și diminuarea prețurilor pentru produsele interne poate fi exprimat astfel : .cost de producție ------------------------------------------------------------------------------------------------- ------------------- . Aceste prețuri conțin și provizionul aferent importatorului. pentru a se elimina suma adaosurilor comerciale al intermediarilor și a taxelor pe valoare adăugată. Parcurgând un drum scurt prețul final este mai diminuat. acestea depinzănd de circuitul parcurs cât și de natura acestora. Total costuri -sau . De preferta ar fi ca produsele să circule pe calea cea mai scurtă. După iunie 1993 a apărut taxa pe valoarea adăugată care a dat aspecte noi formării prețurilor și structurilor. Prețurile cu ridicata mărfii provenită din import se consituie din valoarea în vamă. producător-firmă comercială finală. Cheltuieli de munca VIE . prețul cu amănuntul. Profitul 16 . Cheltuieli de material . taxa vamală si alte taxe si accize reglmentate prin legile și hotarările Guvernamentale la momentul respectiv.astfel s-au ținut alte prețuri de nivel superior ca: prețul cu ridicata. Astfel. în prețul cu ridicată fiind inclus impozitul pe circulația mărfurilor deasemenea TVA-ul nu înlocuiește accizele existente la unele produse. Alte cheltuieli directe . consumatorul fiind satisfăcut din punct de vedere al prețului. se calculează și asupra adaosurilor comerciale pe diferite stadii economice fiind incluse în prețurile finale (preț alimentație publică sau preț cu amănuntul). prețul de alimentație publică. Prețurile cu amănuntul și de alimentație publică pentru produsele de import sunt calcuate asemanător prețurilor produselor interne. Cheltuilei indirect ------------------------------------------------------------------------------------------------- ------------------ .

----------------------------------------------------------------------------------------- ------------------- Prețul cu ridicată al comerciantului cu ridicată (PR-CR) Prețul cu ridicată al comerciantului cu amănuntul (PA-CA) Prețul de alimentație public al unității de alimentație public (PAIP- UAIP) Observăm ca prețul cu ridicată sau prețul de livrare. Fiecare firmă producătoare sau comerciantă cu ridicată specifică in factură separat prețul cu ridicată și TVA-ul. unitatea beneficiară plătește firmelor furnizoare (producătoare) prețul cu ridicata și taxa pe valoarea adaugată. ----------------------------------------------------------------------------------------- --. Pentru intreprinderile care plătesc TVA-ul. TVA-ul colectat și TVA-ul deducatibil aferent cumpărătorilor care se achită pe bază de factură firmei furnizatoare 17 . Firma. al comerciantului cu amănuntul (dupa caz) al comerciantului cu amănutul sau de alimentație public. ce revin firmelor producătoare sau societăților comerciale cu ridicata nu conțin TVA. la care se adaugă TVA. prețul cu ridicată revine după încasarea firmei producătoare iar TVA-ul bugetului de stat dupa încasare. Accize ------------------------------------------------------------------------------------------------- ------------------- Prețul de producție al producatorului PRP sau prețul de livrare la care se adauga TVA. cuprinsă doar in prețul final. iar acest preț reprezintă fundamentul pentru calculul taxei pe valoarea adaugată. ---------------- Adaosul commercial (comisionul). suma de plată este stabilită ca difereța între TVA-ul afferent vânzărilor. .

în aceste condiții firmele încearcă să fructifice în avantajul lor. iar firmele noi sau cu o cotă redusă fac tot ce le stă în putință să analizeze prețurile pentru a rezista pe piață. DETERMINAREA PREȚULUI ÎN CONDIȚII CONCURENȚIALE Strategiile firmelor.Metoda negocierii la cerințele pieței comerciale. Ca exemplu o firmă mică care se 18 . Aceste elemente (cerere. de servicii etc. care trebuie analizate și luate în considerare.Metoda adaosului . În aceste condiții se ține cont mai puțin de cererea de pe piața sau de costul de producție. Determinarea prețului prin metoda competitivă Metoda competitivă este una dintre cea mai frecvent folosită de către firme în stabilirea prețului. CAPITOLUL II 2. implică mai multe elemente. ofertă. versiuni.Metoda competitivă . 2.Metoda valorii percepute . Pentru determinarea prețului trebuie ținut cont de mai multe metode de calcul: . capacitații de cumpărare. unitățiilor comerciale.Metoda licitației . aceasta consta în faptul că firmele stabilesc prețurile în funcție de concurența și de prețurile proiectate de aceste firme concurente. recția celorlalte firme competitoare.) pot duce la modificări mai mari sau mai mici ale prețului. produs. creând totodată și dificultăți în crearea lui. concurentă. renume firmă producătoare etc. mai mari sau mai mici decât cele ale firmelor concurente pe piață.1. În acest fel o firmă poate practica prețuri similar. pentru stabilirea prețului într-o economie de piață concurențială. locul de desfacere produs.

Strategia excepţie ridicate valorii superioare MEDIE 4. Combinând strategiile după anumite criterii spre exemplu pe diagonală 1- 5-9 acestea pot fi aplicate de firme diferite pe aceeași piață. Strategia falsei 9. Strategia 5. În realitate însă. Produsele (mărfurile) de calitate superioară și performanțe deosebite sau cele de lux sunt poziționate la un nivel superior (preț-calitate) iar mărfurile care au atractivitate doar din cauza prețului sunt situate pe treapta cea mai de jos. firmele pot poziționa produsele la un nivel mediu sau pe nivel superior sau inferior celui mediu. Problema importantă pentru firmele producătoare sau cele ce se ocupă cu comercializarea produselor o reprezintă nivelul de percepție a produselor pe piață. luând în considerare calitatea și prețul. Strategia “jefuirii’’ economii economisirii Îmbinând cele trei niveluri preț și calitate se obțin nouă strategii care pot fi practicate în situații diferite. Strategia valorii 6. Strategie de 2. După studierea pieței.62 19 . p.ocupă de vânzarea unor produse petroliere poate fixa un preț mai mic decat marile companii petroliere. supraveghiere atentă și anticipare. astfel una are un 11 Ilie Moga-‚’’Preturi si concurenta’’ editura Universitatii ’’Lucian Blaga’’ Sibiu 2009. Strategia de diferențiere a prețurilor între firme necesită multă abilitate. între firme poate avea loc și o concurență încrucișată preț-calitate ce privește produsele pe diferite calitați așa după cum se poate abserva și în schema de mai jos. Strategia preţului ridicat medii valorii ocupaţionale SCAZUTĂ 7. Strategia 8.11 Calitatea PREŢUL Produsului RIDICATA MEDIE SCAZUTĂ RIDICATA 1. dar trebuie ținut cont de efectul acestor acțiuni asupra firmei. Strategia valorii 3.

iar preferințele acestora se îndreaptă către produse cu prețuri scăzute. depinde de existeța a trei categorii de cumpărători ca: cei care sunt interesați de caliatate.5 cu 7 sau 6 cu 8 poate avea loc o concurență încrucișată. În asemenea situații. Dacă firmele folosesc strategia combinării calitate-preț 2 cu 4. alegand strategia cea mai bună tinând cont de obiectivele urmărite (profit. Ed. categorii de cumpărători. Este de Rentabilitatea mai 12 Philip Kotler.627 20 . Crisan. cei interesați de calitate-preț și interesați doar de preț. 2006. Aceste variante strategice de calitate preț în perioada de recesiune. sau 3. Bucuresti.’’Managementul Marketingului’’ editia a IV trad.produs de calitate superioară cu preț ridicat. Nistor. Strategiile de sub diagonală adica 4-7-8 sunt strategii care provoacă reacții negative în rândurile cumpărătorilor mai ales strategia cu numarul 7 ’’jefuirea’’ care strategie ar fi mai bine să fie evitată sau utilizată perioadă scurtă de timp. pag. Luând in vedere strategiile deasupra diagonalei vom observa ca acestea (adica 2-3-6) sunt o amenințare pentru strategiile de pe diagonală deoarece oferă produse de calitate ridicată la prețuri medii sau scăzute. A. clienților săi. menținerea pieței) și motivația verificând totodată și consecințele acestora. Alegerea anumitor mare fiedelitate a mică. S. Iacob.Menținerea prețului și a calității Firma se bucură de o Cota de piață mai percepute. În cazul unei economii naționale când apare perioada de recesiune strategiile calitate-preț au un parcurs complicat deoarece numărul cumpărătorilor scade. C. firmele sunt obligate să găsească și să treacă la alte alternative strategice privind combinarea calitate-preț. Teroa. Existența concomitentă a celor trei firme pe piață. una are un produs de calitate medie la un preț de valoare medie iar a treia firmă cu produs de calitate mai slabă și un preț scăzut. cu motivația și cerințele lor le putem vedeam în schema de mai jos12 Variante strategice Motivatia Consecințe 1.O. cu șanșe mari de reușită în obținerea câștigului pentru firmele care oferă produse de calitate la același prețuri sau prețuri mai mici.

clienților o reducere a piață. Reducerea rentabilității pe termen lung. Creșterea rentabilității pe termen lung. în sfera prețului.Creșterea prețului și a calității Acoperirea costurilor în Cota de piață mai percepute. dar accentul Reducerea trebuie să cadă pe rentabilității pe termen sporirea ofertei. marja profitului. Îmbunătățirea calității pentru a justifica creșterea prețurilor. Reducerea rentabilității pe termen 21 . in sfera prețului.Reducerea parțială a prețului și Trebuie acordată Menținerea cotei de creșterea calității percepute. 7. concurenței clienții cu venituri mai mici. rentabilității pe termen scurt. neschimbată.Reducerea drastică a prețului și Introduce disciplina și Menținerea cotei de menținerea calității perecepute. descurajează concurența piață.Menținerea prețului și creșterea Costă mai puțin să fie Cota de piață mai calității percepute. 4. 3. menținute prețurile mică. Rentabilitatea prețuri mai mari. comercializare pentru a mică. scurt.Menținerea prețului și scăderea Se reduc cheltuilile de Cota de piață mai calității percepute. preferat să se cedeze scăzută. marja profitului. contracta creșterea Menține neschimbată costurilor. Menține neschimbată menținând neschimbată marja profitului. Reducerea rentabilității pe termen scurt. 6. 2.Reducerea drastică a prețului și Introduce disciplina și Menținerea cotei de menținerea calitatății percepute. creștere cu ajutorul unor mică. prețului. Menținerea rentabilității pe termen lung. 5. decât să fie îmbunătățită Reducerea calitatea percepută. descurajează concurența piață.

Licitațiile se organizează și se desfașoară când există un număr restrăns de participanți. Determinarea prețului prin metoda licitației Metoda licitației pentru determinarea prețului este o metodă a așteptării pentru a stabili prețul în funcție de prețurile concurenței. 22 .Capacitatea de producție . lung.Acțiunile și reacțiile strategice ale concurenței . Metoda licitației are efect asupra fixării prețului. Alegerea celei mai bune și mai concrete strategii depinde de o serie de factori: . vânzărilor. avansează prețuri mici dar nu sub costurile de producție. Întreprinderile care se ocupă de producerea. iar câstigul va aparține celui care va primi prețul cel mai mare.Cotă de piață a firmei .2. cotei de piață și a rentabilității pe termen lung. comercializarea de produse trebuie să fie foarte atente și să ia deciziile corecte privind stabilizarea prețului final. 2. licitațiile putând fi organizate atât de cumpărător cît și de vînzător. aceasta nu ține cont de cerere. Aceste prețuri se formează în funcție de cele practicate de concurență și de costurile de producție astfel se pot face diferite oferte pentru obținerea unor contracte. Studiind toate combinațiile calitate-preț.Sensibilitatea cumpărătorilor față de calitatea și preț Orice firmă trebuie să evolueze impactul strategiei folosite asupra costurilor.Raportul dintre cota de piața si rentabilitate . se observă ca una dintre cele mai bune obțiuni pentru firme este îmbunătățirea nivelului calității produselor și nu preocuparea pentru scăderea prețului prin diferite metode ca: adăugarea unor servicii gratuite la produs sau suplimentarea cantității etc.

furnizori. etc sau se pot acorda diverse reduceri pentru cumpărarea de mărfuri în cantități mari. preţ magic) . „Spre exemplu dacă o firmă are un nivel al costului unitar al produsului sau (costul variabil + cost fix) de 900 unități monetare și iși propune să obțină 23 .3. marcă. momentul vânzării. la cerințele specifice pieței și diferențierea lor dupa mai multe criterii precum: tehnica de vânzare . preţ de referinţă.Practici de prețuri ale firmei . pentru lichidare de stoc. care permite obținerea de profit.Impactul prețurilor asupra altor componente ale mediului comercial (concurența. mărimea comenzii. locul vânzării. organele statului) . prețuri aflate în legătură cu mixul de produse. instrumentele și metodele de plată.Psihologia preturilor (preț ca indicator al calităţii.Influența ale altor elemente asupra fluxului de marketing asupra prețului ( calitate. deci modul de calcul este relativ simplu având la bază teoria obiectivă asupra fixării prețului. zona geografică. prețuri promoționale. prețuri adoptate la categoria de consumatorii. intervale în care au loc achizițiile. Determinarea prețurilor prin metodele descrise mai sus oferă întreprinderilor capacitatea de a estima și fundamenta nivelul prețurilor ținand cont de următori factori: . distribuitor. politica de promovare) Prețurile estimate prin această metodă a licitaţie necesită o adaptare continuă indiferent de circumstanțe. Prin urmare firmele pot practica prețuri diferențiate după criterii geografice. reduceri sezoniere sau de natură funcțională. pentru plata pe loc în numerar. după imaginea produsului. 2. Determinarea prețului prin metoda adaosului Principalii factori de care se ține seama în această metodă de calcul sunt prețul de cost și un adaos standard.

Când se folosește această metodă de către firme prețurile rămân reltiv aceleași. concurența. Negocierea prețului şi ajustarea lui la cerințele pieței concurențiale.Dacă prețurile rămân aceleași în cazul în care crește cererea.4.Comercianții au mai multă încredere în costuri decât în cerere.1 Din calcul rezultă un adaos de 100 unități monetare care este echivalentul a 10% din prețul de vânzare (1000*10%) sau diferența dintre prețul şi costul produsului (1000-900=100). Această metodă de calcul ignoră.profit de vanzari 1-0. deci nu este recomandată pentru stabilirea prețurilor optime. cererea de pe piață. negocierea sau ajustarea prețurilor la produse duce la diferite strategii de fixare (determinare) a nivelului prețului. 24 . Cand se folosește metoda adaosului trebuie ținut cont de mai multe aspecte: . valoarea percepută de cumpărători. Având in vedere următorii factori costurile de producție. cererea unui produs precum şi concurența de pe piață. 2. avem o satisfacție atat a vânzătorului căt și a cumpărătorului. calitatea. Folosirea unor adaosuri ridicat în scopul acoperiri costurilor de producție cât mai rapid este o strategie riscantă. prețul de vânzare se calculează astfel: Prețul de vânzare = cost unitar = 900= 1000 unitați monetare 1. Această metodă asigură rezultatele preconizate dacă vânzările efective sunt aproximativ egale cu cele estimate. adică leagă prețul de cost și nu sunt nevoiți să modifice prețul în funcție de variația cererii . astfel se reduce concurența .un profit reprezentând 10% din valoarea vânzărilor. stabilirea.

„Cafea Furtuna” S.A. 25 .A. Prin muncă. Determinarea prețului trebuie să se suprapună cu variabilele mixului de marketing alese și de asemenea trebuie să se axeze pe o analinză simultană a factorilor. etc. băutri alcoolice ṣi răcoritoare. care se vor testa înainte de alegerea soluției finale.R. Ei asiguădistribuṭia unei game de peste 1.A.R. cafea ṣiṭigări. (Tuborg).. „Dobrogean Group” S. SC TRANSMOT TALIDA SRL Cîmpeni este o societate comercială înfiinṭată în baza Legii nr.L.L . ṣi-a început activitatea desfăṣurândcomerṭ cu ridicata cu produse din cafea ṣi tutun.R. „ Mineral Quantum” S.1 Date generale ṣi descrierea activităṭi firmei Principalul obiectiv de activitate al firmei îl reprezintă comerṭul cu ridicata nespecializat de produsele alimentare.R.L.1993 13 Viorel Beju.000 de clienṭi din judṭul Alba. „Alexandrion Group” România S.01. „Coca-Cola „ S. băuturi alcoolice ṣi răcoritoare unui număr de peste 3. dar nici unu nu trebuie să aibă un caracter exclusiv sau o orientare categorică.Număr de ordine în Registru Comeṭului: J01/94/27. perseverenṭăṣi seriozitate au reuṣitsă-ṣi diversifice continuu activitatea ṣi gama produselor ṣi serviciilor oferite colaborând cu lideri naṭionaliṣi anume: „Heineken” România S.500 de sortimente de produse alimentare.R.L (apă minerală). “Preṭuri” editura Economică Bucureṣti. băuturi alcoolice ṣi răcoritoare. 13 CAPITOLUL III Studiu de caz SC TRANSMOT TALIDA SRL 3. Ȋnfiinṭată în anul 1993 ca societate comercială cu capital privat.Cod Unic de Ȋnreistrare: 3704264 . aceștia având o pondere diferită. Societatea „TRANSMOT” Cîmpeni a reuṣit în scut timp să-ṣi lărgească activitatea ṣi să se diversifice devenind unul dintre distribuitorii principali în judeṭul Alba de produse alimentare. „CarlsromBeverage” S. pag 323. De obicei cănd se elaborează diferite strategii de fixare (stabilire) a niveluli prețului se ține cont de factorii enunțați mai sus. 30/1990 având următoarele date de identificare: .L. „ Bunger România” S.

26 . prelucrare ṣi sintetizare a informaṭiei. fie datoriăneînstruirii sau intruirii insuficiente a personalului care exploatează sistemul. Ȋn realitate acesta nu oferă întodeaunainformaṭie certă ṣi pertinentă. este o construcṭie noua ṣi în acest moment este singurul în măsură să ofere condiṭii optime pentru rpimirea. cel puṭin teoretic. pe teritoriul judeṭului Alba unde dispune de logistica necesară realizării obiectului de activitate: spaṭiulpentru depozitare ṣi birouri.Spaṭiul din Cîmpeni. Tinând seama de datele de achiziṭie a miloacelor de transport ṣi de specificul activiăṭii de distribuṭie care presupune o uzură mai rapidă decât media a acestora. se poate face o serie de aprecieri: .  Sistemul informatic Sistemul informatic asigură prelucrarea fluxurilor de informaṭii cu care operează societatea pentru realizarea obiectului său de activitate. Referitor la spaṭiul si influenṭa costurilor directe ṣi indirecte.Sediul: Strada: Moṭilor. păstrarea. este reprezentată de o aplicaṭie complexă ṣi integrală de gestiune – contabilitate care. se poate aprecia că parcul auto are un grad de îmbunătăṭire mediu. Partea de hard al sistemului este compusă din 10 calculatoare legate la un server central. Pe baza datelor ṣiinformaṭiilor culese se pot face o serie de aprecieri asupra asupra fiecărui element din cele menṭionate:  Spaṭiile de depozitare Spaṭiile de depozitare de care dispune societatea sunt proprietatea acestuia.  Mijloacele de transport Ȋncepând cu anul 2007 societatea a demarat un proces de înoireṣi modernizare a parcului auto prin achiziṭia de mijloace de transport. Societatea îṣidesfaṣoară activitatea la nivel regional.: 15 C. capital social în valoare de 2. iar cheltuielile cu întrṭinereaṣireparaṭiile reflectă acest lucru. Partea de soft. Judeṭul: Alba Este o societate cu capital privat. oferă posibilităṭi largi de transmitere. pentru prelucare. centralizare ṣi transmiterea comenzilor –plam-topuri-. fie datorită implementării incomplete a acestuia. manipularea ṣiexpediṭia mărfurilor. Oraṣ: Cîmpeni. mijolace de transport proprii ṣi sistem informatic alcătuit dintr-o reṭea de calculatoare care lucrează online. Nr. care asigură prelucrarea informaṭiei.000 lei fiind subscris ṣi vărsat de persoane fizice român. . strada Moṭilor.

O trecere succintă a acestora va releva o serie de aspecte care au o influenṭă directă asupra performanṭelor înregistrate: . agenṭi de vânzări.Departamentul financiar-contabil. aceṣtia cuprind 25 de agenṭi de vânzări grupaṭi în 3 devizii. obṭinereaṣitransiterea de date ṣiinformaṭii incomplete sau incorecte fapt ce presupune ajustări.  Departamentul societăṭii comerciale Personalul de care depinde societatea organizat în departamente menite să asigure buna desfăṣurare a activităṭiisocietăṭii.Departamentul logistic asigură manipularea. supervisoriṣi directorul de vânzăr. cu accent pe departamentul de vânzări ṣi financiar-contabil ṣnregistrează o fluctuaṭie medie de cca 9% din numarul mediu lunar de personal. reveniri. repelucrări. birori. 3. unde dispune de o bază materială formată din peste 2600 mp. Spaṭii de depozitare. personalul de pază ṣifuncṭionari administrativi. depozitarea ṣi transportul mărfii ṣi cuprinde gestionarii.Departamentul vânzări cuprinde forṭa de vânzare cu care se realizează obiectul de activitate ṣi include merchandiserii. conducătorii auto ṣi personal necalificat- manipulanṭii.Departamentul adimistrativ care are în componenṭăactivitatea de secretaria. facturarea ṣi resursele umane realizează prelucrarea fluxului de informaṭii cu care se opereazănsocietatea precum ṣi gestionarea resurselor umane de care asta dispune. . Resursele umane ale societăṭii. Ȋn ceea ce priveṣtedeparatamentul de vânzări ale acestei arii geografice. 3 coordonatori de vânzări care se adresează unui număr de peste 1. 27 .700 de clienṭi activi. consum suplimentar de resurse ṣi în final lipsa unei informaṭii pertinente obṭinută în timp real ca bază decizională. Organizarea firmei Organizarea logistică a bazei materiale se prezintă astfel: . . . poate fi caracterizat printr-o medie de vârstă destul de scazută pe parcursul întregului ciclu vânzare- încasare.2. se carcaterizează prin subdimensionarea la nivelul tuturor compartimentelor cu implicaṭii negative asupra prelucrării corespunzătoare a luxului de informaṭii. mijloace de transport.La nivelul judeṭului Alba activitatea se desfăṣoară printr-un singur punct de lucru.

Situaṭiile financiare care consolidează ṣi care comunică ṣi comunică informaṭia sub bilnaṭulṣi contul de profit sau pierdere. Experienṭa echipei de evaloare identifică imediat zonele cele mai eficiente de introducere ṣi controlează sistematic imaginea unui produs la pnctele de vânzare. Experienṭa echipei de evaloare a produselor indentifică imediat zonele cele mei eficiente de introducere ṣi controlează sistematic imaginea unui produs la punctele de vânzar. Prezentarea foarte apropiată faṭă de detailiṣti oferă o reacṭie pozitivă în sistemul de vânzare ṣi colectare a încasărilor. Parteneriatele de lungă durată cu producătorii de top garantează că toate produsele pe care le distribuie sunt conform cu cele mai înalte standarde de calitate. „TRANSMONT TALIDA” Cîmpeni se află acolo unde există un produs cu potenṭial ridicat de succes faṭă de care distribuṭia trebuie să impună respectul ṣiinterseul în sistemul de vânzare al acestuia. Pentru evoluṭia financiară a firmei „TRANSMONT TALIDA” Cîmpenifoloseṣte ca indicator financiar contul de profit sau pierdere al exreciṭiului financiar. Progresiv sunt ameliorate tatecondiṭiile ce concură la creṣterea nivelurilor de vânzări pentru o poziṭionare cât mai avantajoasă pe piaṭă. Activitatea finaciară Buna cunoaṣtere a pieṭei de larg consum din zonele unde opereză compania „ TRANSMONT TALIDA” Cîmpeni beneficiază de un management eficient care scurtează la maximum timpul de introducere a unui produs pe piaṭă. Bilanṭul constă rezultatul sub formă de profit sau pierdere în calitatea sa de variaṭie a bogăṭieiionterprinderii. Profitul reprezintă un indicator utilizat în analiza economico-financiară a firmei. implicit 28 . „TRANSMONT TALIDA” Cîmpeniachiziṭioneză produse cu potenṭial ridicat de succes faṭă de care distribuṭia trebuie să impună respect ṣiinterseul în sistemul de vânzare al acestuia. Contul de profit sau pierdere descrie ṣi explică rezultatul prin intermediu structurilor de cheltuieli ṣi venituri care l-au determinat. determinată de activitatea sa în timpul exerciṭiului financiar. 3. Progresiv sunt ameliorate toate condiṭiile ce concură la creṣterea nivelurilor de vânzări pentru o poziṭionare cât mai avantajoasă pe piaṭă.3.

567 11.954 2 Venituri totale 10.090 31. cheltuielile ṣi rezultatele finaciare ale perioadei analizate.activităṭiile consumatoare ṣi producătoare de rezultate.568 13.882 11.474 39.292 269.470 231.681. Ȋn perioada 2012-2014 societatea a realizat următorii indicatori economico-financiari prezentaṭi in tabelul de mai jos: EVOLUŢIA INDICATORILOR FINANCIARI ȊN PERIOADA 2012-2014 Nr.672.770 5 Profit net 41.507 3 Cheltuieli totale 10.791.552.214 EVOLUŢIA CIFREI DE AFACERI ȊN PERIOADA 2012-2014 29 .955 13.284 12.722 129.935.025. Indicatori Valoarea în Valoarea în Valoarea în Valoarea în lei pe anul lei pe anul lei pe anul lei pe anul Crt economico- financiari 2011 2012 2013 2014 1 Cifra de afaceri 10.530.758 13.737 4 Profit brut 50.796.821.933 150.247 13.985. Contul de profit sau pierdere reflectă veniturile.315 12.500 11.652.842.

30 . veniturile sunt constituite din creṣteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei sub formă de intrări sau creṣteri ale activelor ori descreăteri ale datoriilor care se concretizează în creṣteri ale capitalului propriu.profitul net din anul 2011 a fost mai mai mic faṭă de anii 2012 ṣi 2013.Alte materiale de documentare din evidenṭă contabilă Fluctuaṭia de venituri ṣi cheltuieli pe parcursul anilor 2011-2014 al firmei „TRANSMONT TALIDA” Cîmpeni reflectă faptul că în anul 2014 veniturile au scăzut faṭă de 2013.Aprecierea rezultatelor financiare obṭinute . Acest facpt s-a datorat următoarelor: .Nesatisfacerea consumatorilor Datorită măsurilor care s-au aplicat în perioada 2011-2014 apare o fluctuaṭie a constului de profit sau pierdere în special al indicatorilor economico- financiari ṣi anume: .Evidenṭiereamodalităṭilor de realizare a echilibrului financiar.Diversificări ale gamei de produse . adică. .profitul brut din anul 2011 a fost unul mai slab faṭă de anii 2012 ṣi 2013. . pe când în anul 2014 s-a realizat un profit mai mic faṭă de anii anteriori. Realizarea diganosticului financiar are ca obiectiv precierea stării de performanṭă a societăṭi in 2013 faṭă de 2014. iar faṭă de anul 2014 a fost mai mare. Sursele utilizate au fost: . adică a fost un an mai slab din punct de vedere financiar faṭă de anii anteriori. Principalele scopuri urmarite sunt: .Examinarea randamentului capitalului investit. altele decât din contribuṭii ale acṭionarilor.Situaṭiifinaciare anuale (2011-2014) . .Veniturile totale din anul 2011 au fost mai mici faṭă de anii anteriori. Evoluṭia financiară a firmei „TRANSMONT TALIDA” Cîmpeni în anul 2014 a realizat un profit mai mic faṭă de ani anteriorii.Creṣtereapreṭurilor .

3. Denumire/ Sortiment Ambalaj Crt.4. 1 GRIȘ AMBALAT 1 KG BAX 2 FĂINĂ TIP 000 1KG BAX 3 ULEI SPORNIC 1 L BAX 4 ULEI FLORIOL 1L BAX 5 ULEI BUNICA 1L BAX 6 CAFEA JOACOBS 250 GR BAX 7 CAFEA FORTUNA 500 GR BAX 8 APĂ PERLA HARGHITEI 2 L BAX 9 ZAHĂR ALB DEBBY 1 KG BAX 10 ZAHĂR CRISTAL 1 KG BAX 11 DONCAFE MOCCA 1 KG BAX 12 CAFEA FORT STRONG 100 GR BAX 13 OREZ DERONI 1 KG BAX Mărfurile în depozitul cu ridicata ṣi principalii parteneri Nr. Marfă Denumire furnizor Pondere Crt. (%) 1 Făină ṣi gris Boromir Grup SA 2 2 Ulei Florea Soarelui Bunge România SA 10 3 Cafea ambalată ṣi vrac Cafea Fortuna SRL 5 4 Apă Mineral Quantum SRL 6 5 Zahăr ambalat Agrana România SA 4 6 Cafea ambalată ṣi vrac Strauss România 15 31 . Principalele mărfuri comercializate în depozitul cu ridicata Nr.

lunând în considerare preṭul de aprovizionare. 3. NR.R.7. 18 5 UNIVERSAL MOB LUPSA.5. SAT MUSCA.L TUDOR VLADIMIRESCU 2A 2 SC RIVALY CH CȊMPENI REVOLUṬIEI 1848 3. -lei- 32 . NR 32 4 DURSAN MRACUS TRANS STR.6. 1039 7 REMUS SRL SAT MOGOS. Principalii concurenṭi Concurenṭii principali pentru devizia de comerṭ cu ridicata ai SC TRANSMONT TALIDA SRL Cîmpeni sunt: Nr Crt DENUMIRE ADRESA 1 PROFI S. Nr.28 3 TRANSEUR SRL STR. adosul comercial ṣipreṭul de vânzare din anul 2011. Evoluṭiapreṭurilor la principalele produse oferite 2011 Ȋn tabelul de mai jos este analizată evoluṭiapreṭurilor la principalele produse diferite. FȂNTȂNEL 3. NR. NR174 6 NUTA MARIA PFA ROŞIA MONTANĂ. CȊMPENI 2 MAYA&SOR SRL POIANA VADULUI. NR. Denumire/ Sortiment UM Preṭ Adaos Preṭ aprovizionare comercial vânzare Crt. NR 15 8 SC BALEA SRL STR. TRANSILVANIE. MOTILOR. Principalii clienṭi cu ridicata Nr Crt DENUMIRE ADRESA 1 BRESCIA SRL FȂNTȂNEL.

8 6% KG 2.59 2 FĂINĂ TIP 000 1KG KG 2.5 11% 3.1 GRIȘ AMBALAT 1 KG KG 1.85 ZAHĂR CRISTAL 1 5 KG 2.2 4% 4.40 15% 2. adosul comercial ṣipreṭul de vânzare din anul 2012.1.10% 1.3 GR 5 ZAHĂR CRISTAL 1 KG 3 8% 3.4 4% 4.24 KG 6 OREZ DERONI 1 KG KG 4 12% 4.2 14% 2.89 3.1% 1.51 3 ULEI SPORNIC 1 L STR 4.55 6. -lei- 1 GRIȘ AMBALAT 1 KG KG 1.48 33 . Nr. Denumire/ Sortiment UM Preṭ Adaos Preṭ aprovizionare comercial vânzare Crt.Evoluṭiapreṭurilor la principalele produse oferite 2012 Ȋn tabelul de mai jos este analizată evoluṭiapreṭurilor la principalele produse diferite.5 6.97 6 OREZ DERONI 1 KG KG 3.2 9% 7.65 2 FĂINĂ TIP 000 1KG KG 2.36 4 CAFEA JOACOBS 250 BUC 7.75 3 ULEI SPORNIC 1 L STR 4.6 4 CAFEA JOACOBS 250 BUC 7.5 11% 8. lunând în considerare preṭul de aprovizionare.7.

30% 1. -lei.88 3 ULEI SPORNIC 1 L STR 4. Adaos Denumire/ Sortiment UM aprovizionare comercial Preṭ Crt.4 5% 4.7.81 2 FĂINĂ TIP 000 1KG KG 2.02 KG 6 OREZ DERONI 1 KG KG 3.9 4% 3. 3.5% 4.3Evoluṭiapreṭurilor la principalele produse oferite 2014 Ȋn tabelul de mai jos este analizată evoluṭiapreṭurilor la principalele produse diferite.03 3.5 15% 2.99 GR ZAHĂR CRISTAL 1 5 KG 2.4 8% 7.02 3 ULEI SPORNIC 1 L STR 4.2.7 9% 8. -lei.7. vânzare 1 GRIȘ AMBALAT 1 KG KG 1. Adaos Denumire/ Sortiment UM aprovizionare comercial Preṭ Crt. vânzare 1 GRIȘ AMBALAT 1 KG KG 1. lunând în considerare preṭul de aprovizionare. lunând în considerare preṭul de aprovizionare.8 6.21% 1.5 5. Evoluṭiapreṭurilor la principalele produse oferite 2013 Ȋn tabelul de mai jos este analizată evoluṭiapreṭurilor la principalele produse diferite.39 GR 34 .62 CAFEA JOACOBS 250 4 BUC 7. Preṭ Nr. adosul comercial ṣipreṭul de vânzare din anul 2013.6 12% 4. Preṭ Nr.75 CAFEA JOACOBS 250 4 BUC 7.91 2 FĂINĂ TIP 000 1KG KG 2.6 16% 3.7 6. adosul comercial ṣipreṭul de vânzare din anul 2013.

5 lei cu TVA inclus 2. Determinăm preṭul cu ridicată. Determinarea TVA aferent preṭului de 1.30 lei (TVA aferent preṭului de aprovizionare) 3.16 KG 6 OREZ DERONI 1 KG KG 4 12% 4.061 = 1.2% 3.55 lei x 24/124= 0.24 = 1.21 x 1.6 lei ( Preṭ final de vânzare) .5 lei 1.21 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 4.55 lei 1.5-0. preṭul de vânzare fără TVA cu adaosul comercial 1.46 1. Griṣul a fost aprovizionat de către firmă la preṭul de 1. Determinarea TVA aferent preṭului de 1. Modul de determinare al preṭului la produsul Griṣ ambalat 1 kg -2011- 1.2012 – 1.55 lei cu TVA inclus 2.29 = 1.5 lei x 24/124= 0. ZAHĂR CRISTAL 1 5 KG 3 5.28 x 1.5-0.29 lei (TVA aferent preṭului de aprovizionare) 3.25 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 35 .29 = 1. Determinăm preṭului fără TVA 1. Determinăm preṭului fără TVA 1.28 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 5 Determinarea preṭului de vânzare cu TVA 1. Griṣul a fost aprovizionat de către firmă la preṭul de 1.

8 lei cu TVA inclus 2.81 lei ( Preṭ final de vânzare) .7-0.33 = 1.25 x 1.37 x 1.2014 – 1. Griṣul a fost aprovizionat de către firmă la preṭul de 1. Determinăm preṭului fără TVA 1.8-0. 4.35 lei (TVA aferent preṭului de aprovizionare) 3.33 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 5 Determinarea preṭului de vânzare cu TVA 1.8 lei 1.8 lei x 24/124= 0.7 lei x 24/124= 0.7 lei 1.2013 – 1. Determinăm preṭul cu ridicată.33 x 1.46 x 1. preṭul de vânzare fără TVA cu adaosul comercial 1. preṭul de vânzare fără TVA cu adaosul comercial 1. Determinăm preṭului fără TVA 1.45 x 1. Determinarea TVA aferent preṭului de 1.061 = 1.45 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 4.37 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 4. Determinăm preṭul cu ridicată.24 = 1.54 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 36 .7 lei cu TVA inclus 2.35 = 1. Determinarea TVA aferent preṭului de 1.24 = 1.33 lei (TVA aferent preṭului de aprovizionare) 3. preṭul de vânzare fără TVA cu adaosul comercial 1.063 = 1. Griṣul a fost aprovizionat de către firmă la preṭul de 1.46 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 5 Determinarea preṭului de vânzare cu TVA 1. Determinăm preṭul cu ridicată.0621 = 1.65 lei ( Preṭ final de vânzare) .

preṭul de vânzare fără TVA cu adaosul comercial 1.43 lei (TVA aferent preṭului de aprovizionare) 3.2 – 0. Determinăm preṭul cu ridicată.43 = 1. Determinarea TVA aferent preṭului de 2.46=1. Făină Tip 000 a fost aprovizionat de către firmă la preṭul de 2.24 = 2.14 = 2. 5 Determinarea preṭului de vânzare cu TVA 1.02 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 5 Determinarea preṭului de vânzare cu TVA 2. Determinăm preṭului fără TVA 2.91 lei ( Preṭ final de vânzare) 2.2012 – 1. preṭul de vânzare fără TVA cu adaosul comercial 37 . Determinăm preṭului fără TVA 2.4 lei cu TVA inclus 2.77 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 4.4 lei 2.4 lei x 24/124= 0. Modul de determinare al preṭului la produsul Făină TIP 000 ambalat 1kg -2011- 1.2 lei cu TVA inclus 2. Făină a fost aprovizionat de către firmă la preṭul de 2. Determinarea TVA aferent preṭului de 2.54 x 1.2 lei x 24/124= 0. Determinăm preṭul cu ridicată.94 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 4.2 lei 2.02 x 1.4.0.24 = 1.46 lei (TVA aferent preṭului de aprovizionare) 3.77 x 1.5 lei ( Preṭ final de vânzare) .

5 lei x 24/124= 0. Determinarea TVA aferent preṭului de 2.6 – 0.43 x 1. Determinăm preṭul cu ridicată. preṭul de vânzare fără TVA cu adaosul comercial 2.15 = 2.43 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 5 Determinarea preṭului de vânzare cu TVA 2.5 lei cu TVA inclus 2.02 lei ( Preṭ final de vânzare) 38 .5 .32 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 5 Determinarea preṭului de vânzare cu TVA 2. Făină Tip 000 a fost aprovizionat de către firmă la preṭul de 2.5 = 2. Determinăm preṭul cu ridicată. Făină Tip 000 a fost aprovizionat de către firmă la preṭul de 2.6 lei x 24/124= 0.24 = 2.0.2013 – 1.88 lei ( Preṭ final de vânzare) .02 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 4.23 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 5 Determinarea preṭului de vânzare cu TVA 2.24 =2. Determinăm preṭului fără TVA 2.02 x 1.2014 – 1.16 = 2.15 = 2. Determinăm preṭului fără TVA 2.48 = 2.24 = 3.23 x 1.32 x 1.75 lei ( Preṭ final de vânzare) . preṭul de vânzare fără TVA cu adaosul comercial 2. 1. Determinarea TVA aferent preṭului de 2.6 lei 2.1 x 1.5 lei 2.48 lei (TVA aferent preṭului de aprovizionare) 3.6 lei cu TVA inclus 2.94 x 1.1 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 4.50 lei (TVA aferent preṭului de aprovizionare) 3.

2 lei 4.24 = 4.39 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 4.69 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 5 Determinarea preṭului de vânzare cu TVA 3. Determinăm preṭului fără TVA 4.24 = 4.4 lei ( Preṭ final de vânzare) . Modul de determinare al preṭului la produsul Ulei Spornic -2011- 1. Ulei Spornic a fost aprovizionat de către firmă la preṭul de 4.2 – 0.52 x 1.04 = 3.52 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 5 Determinarea preṭului de vânzare cu TVA 3.2013 – 39 .4 lei 4.55 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 4. Ulei Spornic a fost aprovizionat de către firmă la preṭul de 4. Determinăm preṭul cu ridicată.39 x 1. Determinăm preṭului fără TVA 4.55 x 1.81 = 3.85 =3.4 lei cu TVA inclus 2. preṭul de vânzare fără TVA cu adaosul comercial 3.4.0.85 lei (TVA aferent preṭului de aprovizionare) 3.81 lei (TVA aferent preṭului de aprovizionare) 3.6 lei ( Preṭ final de vânzare) . preṭul de vânzare fără TVA cu adaosul comercial 3.2012 – 1. Determinăm preṭul cu ridicată.2 lei cu TVA inclus 2. 3. Determinarea TVA aferent preṭului de 4. Determinarea TVA aferent preṭului de 4.69 x 1.4 lei x 24/124= 0.04 = 3.2 lei x 24/124= 0.

5 lei 4.055 = 3. Modul de determinare al preṭului la produsul Cafea Joacobs 250 g -2011- 40 . Determinarea TVA aferent preṭului de 4.24 = 4.87 = 3.2014 – 1.63 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 4.63 x 1.4 . Determinarea TVA aferent preṭului de 4.62 lei ( Preṭ final de vânzare) .83 x 1.4 lei cu TVA inclus 2. Ulei Spornic a fost aprovizionat de către firmă la preṭul de 4. Ulei Spornic a fost aprovizionat de către firmă la preṭul de 4.83 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 5 Determinarea preṭului de vânzare cu TVA 3. Determinăm preṭului fără TVA 4. preṭul de vânzare fără TVA cu adaosul comercial 3.24 =4.5 – 0.55 x 1.87 lei (TVA aferent preṭului de aprovizionare) 3. Determinăm preṭului fără TVA 4.4 lei 4.75 lei ( Preṭ final de vânzare) 4. Determinăm preṭul cu ridicată.85 lei (TVA aferent preṭului de aprovizionare) 3.55 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 4. preṭul de vânzare fără TVA cu adaosul comercial 3.5 lei x 24/124= 0.5 lei cu TVA inclus 2. 1.73 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 5 Determinarea preṭului de vânzare cu TVA 3.85 = 3.0. Determinăm preṭul cu ridicată.15 = 3.73 x 1.4 lei x 24/124= 0.

3 lei ( Preṭ final de vânzare) .45 = 6.5 lei 7.05 x 1.81 x 1. Determinarea TVA aferent preṭului de 7.05 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 4.39 lei (TVA aferent preṭului de aprovizionare) 3.24 = 7.4 lei cu TVA inclus 2. Determinarea TVA aferent preṭului de 7.2012 – 1.45 lei (TVA aferent preṭului de aprovizionare) 3.2 – 1.11 = 6.5 lei cu TVA inclus 2.2013 – 1. Determinăm preṭului fără TVA 7. 1.4 lei 41 .5 – 1. Cafea Joacobs 250 ga fost aprovizionat de către firmă la preṭul de 7.39 = 5.33 x 1. Determinăm preṭul cu ridicată. Cafea Joacobs 250 ga fost aprovizionat de către firmă la preṭul de 7.71 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 5 Determinarea preṭului de vânzare cu TVA 6. preṭul de vânzare fără TVA cu adaosul comercial 6.2 lei x 24/124= 1. Determinăm preṭului fără TVA 7.81 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 4. preṭul de vânzare fără TVA cu adaosul comercial 5. Determinarea TVA aferent preṭului de 7.24 = 8.71 x 1.7 lei ( Preṭ final de vânzare) .5 lei x 24/124= 1. Cafea Joacobs 250 ga fost aprovizionat de către firmă la preṭul de 7.2 lei cu TVA inclus 2.09 = 6.33 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 5 Determinarea preṭului de vânzare cu TVA 6.2 lei 7. Determinăm preṭul cu ridicată.

Determinarea TVA aferent preṭului de 2.7 lei 7. Determinăm preṭului fără TVA 7.45 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 5 Determinarea preṭului de vânzare cu TVA 6.21 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 4.7 lei cu TVA inclus 2.8 lei 2.24 = 8.08 = 6.43 lei (TVA aferent preṭului de aprovizionare) 3.97 x 1.4 lei x 24/124= 1.99 lei ( Preṭ final de vânzare) . preṭul de vânzare fără TVA cu adaosul comercial 5.39 lei ( Preṭ final de vânzare) 5.45 x 1. Modul de determinare al preṭului la produsul Zahăr Cristal 1kg -2011- 1. 7.7 – 1. Zahăr Cristal 1kga fost aprovizionat de către firmă la preṭul de 2.24 =7. Determinăm preṭului fără TVA 7.4 – 1.8 lei cu TVA inclus 2.7 lei x 24/124= 1.54 lei (TVA aferent preṭului de aprovizionare) 42 .77 x 1.43 = 5. Determinăm preṭul cu ridicată. Determinarea TVA aferent preṭului de 7.49 = 6.2014 – 1.8 lei x 24/124= 0.09 = 6.97 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 4. preṭul de vânzare fără TVA cu adaosul comercial 6. Determinăm preṭul cu ridicată.21 x 1.49 lei (TVA aferent preṭului de aprovizionare) 3. Cafea Joacobs 250 ga fost aprovizionat de către firmă la preṭul de 7.77 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 5 Determinarea preṭului de vânzare cu TVA 6.

26 x 1.24 =3. Determinarea TVA aferent preṭului de 2.26 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 4.8 – 0. Determinăm preṭul cu ridicată. Zahăr Cristal 1kga fost aprovizionat de către firmă la preṭul de 3 lei cu TVA inclus 2. Determinarea TVA aferent preṭului de 3 lei 3 lei x 24/124= 0.56 lei (TVA aferent preṭului de aprovizionare) 3. preṭul de vânzare fără TVA cu adaosul comercial 2. Determinăm preṭului fără TVA 3 – 0.9 – 0.9 lei cu TVA inclus 2.2013 – 1.34 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 43 .61 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 5 Determinarea preṭului de vânzare cu TVA 2. 3.42 x 1. Determinăm preṭului fără TVA 2. Zahăr Cristal 1kga fost aprovizionat de către firmă la preṭul de 2.2012 – 1.61 x 1.06 = 2.42 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 4. preṭul de vânzare fără TVA cu adaosul comercial 2.08 = 2.39 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 5 Determinarea preṭului de vânzare cu TVA 2.9 lei x 24/124= 0.39 x 1. Determinăm preṭul cu ridicată.24 = 3 lei ( Preṭ final de vânzare) .58 lei (TVA aferent preṭului de aprovizionare) 3.24lei ( Preṭ final de vânzare) .54 = 2. Determinăm preṭului fără TVA 2.9 lei 2.56 = 2.58= 2.

55 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 5 Determinarea preṭului de vânzare cu TVA 2. Determinarea TVA aferent preṭului de 3.43 x 1.68 lei (TVA aferent preṭului de aprovizionare) 3. preṭul de vânzare fără TVA cu adaosul comercial 2. 4.42 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 4. Determinăm preṭului fără TVA 3 – 0.82 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 44 .5 lei cu TVA inclus 2.5 lei 3. Determinăm preṭul cu ridicată. Zahăr Cristal 1kga fost aprovizionat de către firmă la preṭul de 3 lei cu TVA inclus 2. Determinăm preṭul cu ridicată.02 lei ( Preṭ final de vânzare) .43 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 5 Determinarea preṭului de vânzare cu TVA 2. Orez Deroni 1kga fost aprovizionat de către firmă la preṭul de 3.58 = 2. Determinăm preṭului fără TVA 3. preṭul de vânzare fără TVA cu adaosul comercial 2. Modul de determinare al preṭului la produsul Orez Deroni 1kg -2011- 1.16 lei ( Preṭ final de vânzare) 6.24 = 3.2014 – 1.5 lei x 24/124= 0.55 x 1.34x 1.24 = 3.052 = 2.42 x 1. Determinarea TVA aferent preṭului de 3 lei 3 lei x 24/124= 0.58 lei (TVA aferent preṭului de aprovizionare) 3.5 – 0.68 = 2.04 = 2.

2012 – 1. preṭul de vânzare fără TVA cu adaosul comercial 2.13 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 5 Determinarea preṭului de vânzare cu TVA 3.90 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 4.77= 3. Determinăm preṭul cu ridicată. Determinarea TVA aferent preṭului de 4 lei 4 lei x 24/124= 0.61 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 5 Determinarea preṭului de vânzare cu TVA 3.12 = 3. Determinăm preṭul cu ridicată.48 lei ( Preṭ final de vânzare) .9 x 1.24 = 3.25 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 45 .11 = 3.82 x 1.12 = 3.61 x 1.6 lei 3.6 lei cu TVA inclus 2.77 lei (TVA aferent preṭului de aprovizionare) 3.70 lei (TVA aferent preṭului de aprovizionare) 3.6 lei x 24/124= 0. Orez Deroni 1kga fost aprovizionat de către firmă la preṭul de 3. 4.24 = 4. Determinăm preṭului fără TVA 3. preṭul de vânzare fără TVA cu adaosul comercial 2. preṭul de vânzare fără TVA cu adaosul comercial 3. Orez Deroni 1kga fost aprovizionat de către firmă la preṭul de 4 lei cu TVA inclus 2. Determinăm preṭului fără TVA 4 – 0.2013 – 1.32 x 1.13 x 1. Determinarea TVA aferent preṭului de 3.70 = 2.6 – 0.9 lei ( Preṭ final de vânzare) .23 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 4. Determinăm preṭul cu ridicată.

77 = 3.62 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 5 Determinarea preṭului de vânzare cu TVA 3.23 x 1.12 = 3.25 x 1. Orez Deroni 1kga fost aprovizionat de către firmă la preṭul de 4 lei cu TVA inclus 2.2014 – 1. preṭul de vânzare fără TVA cu adaosul comercial 3. Determinarea TVA aferent preṭului de 4 lei 4 lei x 24/124= 0. 5 Determinarea preṭului de vânzare cu TVA 3.24 = 4. Determinăm preṭul cu ridicată.77 lei (TVA aferent preṭului de aprovizionare) 3.62 x 1. Determinăm preṭului fără TVA 4 – 0.24 = 4.46 lei ( Preṭ final de vânzare) Concluzii ṣi propuneri 46 .23 lei (Preṭ de vânzare fără TVA) 4.03 lei ( Preṭ final de vânzare) .

Lărgirea ariei geografice prin pătrunderea pe noi pieṭe ( pe toate zona Apusenilor). Scăderea preṭurilor la anumite produse comercializate au fost influenṭate ṣi de criza economică din ṭara noastră. Bibliografie selectivă: 47 . . . Pentru o mai bună înṭelegere a modului de aplicare a adaosului commercial adoptat de “TRANSMONT TALIDA” SRL Cîmpeni pentru mai mulṭi anii au fost întocmite tabele cu principalele produse comercializate. iar acest lucru poate fii făcut dacă vor avea în vedere următoarele obiective: . Societatea comercială “TRANSMONT TALIDA” SRL Cîmpeni de la înfiinṭare ṣi până în prezent a exercitat adaosuri comerciale între 1%-25%. . societatea fiind nevoită să micṣoreze adaosurile comerciale. Atragerea unor noi parteneri de afaceri. Societatea “TRANSMONT TALIDA” SRL Cîmpeni trebuie să demonstreze în continuare că nu întâmplător a ajuns unde se află în prezent . Întocmirea lucrarii mele de licenţă a necesitat timp destul de îndelungat dar pot să spun că această perioadă în care m-am documentat şi am studiat diferite materiale a fost deosebit de prielnică deoarce am învăţat numeroase lucruri care vor desăvărşi partea teoretică studiată pe parcursul celor 3 ani de studiu. Preṭurile produselor de larg consum au fost influenṭate ṣi de factorul inflaṭie. Continua preocupare pentru îmbunătăṭirea calităṭii serviciilor oferite prin desfăṣurarea unui comerṭ monden. Sporirea cotei de piaṭă dobândite prin creṣterea gamei de produse cu care să se poată adresa ṣi altor game de clienṭi. luând în considerare preṭurile la care au fost achiziṭionate produsele de către entitate.

București. Continent Sibiu. Universitară. 31/1990 privind societațiile comerciale. 2004 MOSNEAGU TATIANA (Coordonator). Alma Mater. 2011 URBAIN CAROLINE.„Managementul Marketingului” Editția a IV-a.„Prețuri”. 2001 BEJU VIOREL. ED. București 2000 POPESCU DAN (Coordonator).STIMEC ARNAUD – „Negocierea”.H.„Economia Politică” Ed. 2000  LEGEA CONCURENȚEI NR. București 2006 PLATIS MAGDALENA. Ed. București. Teora 2006 MOGA ILIE-„Prețuri și Concurența”.H. „Prețul și concrența”.„Prețul și strategia de marketing” Ed. 2000 KOTLER PHILIP. LE GALL-ELY MARINE. Ed. Beck. București. Ed. Economică. C. Ed. Univeritații „Lucian Blaga” Sibiu. cu modificările și completările ulterioare  LEGEA NR. Ed. Continent.„Prețul și formarea lui” Editura Economică. Ed. 21/1996. Concurenta prin prețuri. cu modificările și completările ulterioare 48 . C. Beck.