Dobrceanu Oana-Mihaela

Clasa a XIII C, seral AC

Instalatii de aer comprimat

in industria materialelor de constuctii

Literatura claseaza producerea aerului comprimat printre sistemele auxiliare de deservire

a productiei. Acest fapt nu ar constitui o problema n sine dar, n practica, fabricile, uzinele o
trateaza ca pe o problema secundara, aceasta nefiind direct legata de productie. Abia n ultimii
ani specialistii energeticieni au nceput sa recunoasca importanta aerului comprimat, si sa se
ocupe de el n mod corespunzator. Producerea aerului comprimat ocupa un loc deosebit de
important ntre consumatorii de energie din industrie. n Romnia de exemplu, din cota foarte
mare de participare a industriei la consumul de energie, 18 procente revin producerii de aer
comprimat. Acest procent este dublul valorii care se consuma n scop n tarile dezvoltate
industrial. Cauza consumului mare de energie se poate cauta n randamentul scazut al sistemelor
depasite de producere a aerului comprimat din tara, n pierderile mari cantitative si de presiune.
Nu trebuie neglijata, fiind o cauza desoebit de importanta, lipsa de ntretinere corespunzatoare.
Daca dorim sa eliminam pierderile nsemnate din producerea de aer comprimat si sa
punem la punct un sistem optim n ceea ce priveste consumul de energie, trebuie sa analizam n
detaliu urmatoarele trei probleme majore:
- producerea de aer comprimat,
- distribuirea aerului comprimat si
- utilizarea aerului comprimat,
n asa fel nct sa atragem atentia n primul rnd asupra aspectelor energetice.
Aerul comprimat n sine nu este una din formele energiei, ci un agent utilizat pe scara
larga pentru transmiterea energiei. Toate interventiile legate de producerea, distribuirea si
utilizarea aerului comprimat au un efect direct asupra consumului de energie. Specialistii n
energetica trebuie totusi sa trateze aerul comprimat ca o forma de energie, dat fiind ca de fiecare
data cnd se elimina o cauza a pierderilor de aer comprimat, acest fapt duce implicit la reducerea
consumului de energie. La ora actuala, aerul comprimat este unul dintre sistemele de deservire
cele mai raspndite si cu aplicatii dintre cele mai diverse. Productia industriala moderna
automatizata nici nu poate fi conceputa fara acesta si, n ciuda faptului ca aerul comprimat este
unul dintre modalitatile cele mai nerentabile de utilizare a energiei, domeniul sau de aplicare se
largeste din ce n ce mai mult si n tara noastra.
Randamentul de 24-30% al sistemelor de aer comprimat, precum si faptul ca acestea
utilizeaza energia electrica, produsa tot prin randament scazut, sunt argumente care sustin
afirmatia anterioara.
Datorita numeroaselor avantaje legate de distribuirea si utilizarea sa, precum si n lipsa
unei alternative corespunzatoare, nu poate fi deocamdata vorba de nlocuirea sa cu alte sisteme,
desi n anumite domenii si aplicatii restrnse, ntrebuintarea sistemelor de frecventa mare,
respectiv hidraulice, este mai rentabila si cu un consum mai mic de energie .
Tocmai de aceea, specialistii trebuie sa fie foarte atenti la faptul ca sistemul lor de aer
comprimat trebuie sa asigure, prin utilizarea ct mai redusa a energiei, aerul n cantitatea, la
presiunea si cu calitatea necesare.
Producerea, distribuirea si utilizarea aerului comprimat trebuie privite, din toate punctele
de vedere, ca un sistem unitar. n evaluarea sistemului nu este voie sa se omita nici mediul.
 Modificarea interna a sistemului de aer comprimat, precum si orice fel de interventie
venita din exterior, are efect att asupra iesirii ct si asupra intrarii, influentnd astfel ntreg
randamentul sistemului.
Privind prin prisma sistemului, noi producem aer comprimat si caldura utiliznd energie
electrica si aer atmosferic.

n sistem se observa patru unitati functionale distincte. n practica, specialistii acorda cea
mai mare atentie compresorului si cea mai mica atentie retelei si consumului. Avnd n vedere
starea retelelor de aer comprimat din tara, se recomanda luarea urmatoarelor masuri, cu ajutorul
carora consumul de energie al sistemelor de aer comprimat poate fi redus considerabil:
- reducerea pierderilor pe retea la 5%
- reducerea pierderilor de presiune n retea la 1,0 bar
- rezolvarea problemelor de calitate a aerului comprimat - reducerea necesarului de energie
pentru producerea unitatii de aer comprimat.
Acestea sunt problemele carora trebuie sa li se acorde o atentie deosebita cnd se verifica
sistemul n vederea descoperirii pierderilor. Totodata, trebuie sa renuntam la acea practica
conform careia evidentierea pierderilor din sistemele de aer comprimat se realizeaza exclusiv
prin masurarea puterii electrice, si care foloseste n calcule datele nominale ale compresorului.
Aceasta vine n contradictie cu principiul de sistem unitar. Ea nu tine cont de valoarea
reala a iesirii, de pierderile din distribuire si consum, si, prin omiterea verificarii celor trei
parametri presiune, debit, calitate parametri care servesc ca baza pentru formarea sistemului
optim duce la concluzii gresite.
Formarea unei imagini comparabile cu cea a unui sistem energetic poate duce la
reducerea consumului de energie pentru producerea aerului comprimat, deziderat permanent n
rationalizarea energiei.
 Problema de baza a utilizarii aerului comprimat este aceea ca presiunea, debitul si
calitatea aerului comprimat disponibil la punctul de racordare a consumatorului trebuie sa fie
corespunzatoare, pentru ca echipamentele sa lucreze la randament de 100%.
Debitul si calitatea necesare unui randament de 100% pot fi stabilite simplu din
cataloagele fabricii. Problema deseori controversata o constituie nsa presiunea, desi si aceasta
este stabilita clar: consumatorii de aer comprimat au o putere de 100% cu o suprapresiune de 6,0
bari pe retea.
n toate cazurile n care presiunea necesara este diferita, acest aspect este pus clar n
evidenta de consumatori.
n cele ce urmeaza, se analizeaza efectul celor trei caracteristici asupra problemelor energetice
ale utilizarii aerului comprimat.
Problemele presiunii si debitului, nu se pot discuta separat din acest punct de vedere.
Necesarul de suprapresiune nominala a consumatorilor este de 6,0 bari, necesar care, nsa, n
conditiile unui transfer dat, poate fi asigurat numai cu debitul corespunzator de aer comprimat.
Daca debitul de aer comprimat produs scade, n conditiile transferului neschimbat, scade
si presiunea.
Pe lnga faptul ca influenteaza la consumatori :
- randamentul si
- consumul de aer
schimbarea de presiune are efecte asupra :
- consumului de energie al consumatorilor, si prin acesta asupra - necesarului de energie al
ntregului sistem de aer comprimat si asupra
- productivitatii
Este evident ca pentru o productivitate de 100% este nevoie de o suprapresiune de 6,0
bari. Daca scade presiunea din retea scade puternic si randamentul, pentru ca sub influenta
reducerii presiunii cu 1,0 bar, scaderea randamentului este de 20%.
Situatia este defavorabila si atunci cnd consumatorii primesc o presiune mai mare de 6,0
bari. Acesta implica o crestere a randamentului degresiv, dar duce totodata si la cresterea
debitului necesar de aer comprimat pentru ca o crestere a presiunii cu 0,5 bari duce la cresterea
consumului de aer cu 10%.
Astfel poate sa apara situatia urmatoare: daca ntr-un sistem realizat prost, la punctele
ndepartate, de mare presiune, se ncearca sa se asigure presiunea necesara prin utilizarea
rezervelor compresorului, n zonele aflate n apropierea compresorului, consumul crescut
provocat artificial datorita cresterii presiunii are un efect exact invers, si, datorita unor cauze
aparent de nenteles, schimbarea scontata nu se produce.