You are on page 1of 53

Volum apãrut cu sprijinul

BRD - Groupe Société Générale.

ALEXANDRU BÃLêESCU este doctor în antropo- ALEXANDRU BÃLêESCU
logie (2004, Universitatea California, Irvine), autor al
cãrþii Paris Elegant, Teheran Incitant. Corpuri estetice,
subiecte politice, Curtea Veche Publishing, 2008.
A predat în SUA, Franþa ºi Bahrain. În momentul de
faþã predã ca lector asociat la SNSPA Bucureºti ºi
lucreazã în domeniul privat ca responsabil pentru
prospective socio-culturale ºi economice pentru pie-
þele eurasiatice ºi euromediteraneene, la Renault
Technologies Romania.
Voioasa expunere
a Ordinii Mondiale

Prefaþã de Vintilã Mihãilescu

BUCUREªTI, 2010

Mulþumiri speciale lui
George Butunoiu,
prieten, cititor ºi mecena indirect

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României
BÃLêESCU, ALEXANDRU
Voioasa expunere a Ordinii Mondiale / Alexandru Bãlãºescu;
pref.: Vintilã Mihãilescu. - Bucureºti : Curtea Veche Publishing, 2010
ISBN 978-973-669-967-2
I. Mihãilescu, Vintilã (pref.)
687.1/.3

Coperta: GRIFFON AND SWANS
www.griffon.ro

© CURTEA VECHE PUBLISHING, 2010
pentru prezenta ediþie

ISBN 978-973-669-967-2

Antropologia, între Camil
Petrescu ºi pornografie

În mod cert, antropologul nu este intelectualul lui Camil Petrescu,
care „vede idei“. Era sã spun „pur ºi simplu“ idei... Ceea ce nu
înseamnã în niciun caz vreo „oroare de concept“, doar cã acesta
este totdeauna întrupat: antropologul este un intelectual camil-pe-
trescian care vede ideile umblând pe stradã, idei vizibile prinse
într-o reþea de invizibile — dar imaginabile — relaþii. Tocmai de
aceea, antropologia se opreºte, pe de altã parte, la poarta porno-
grafiei. Aceasta, ne spune Alexandru Bãlãºescu, „e ca un scurt-
circuit — taie legãtura dintre sex ºi toate simþurile în afarã de ochi.
(…) Stimulii pornografici reduc aria de percepþie a simþurilor doar
la organul vizual ºi amplificã în acelaºi timp rolul acestuia ºi
imaginea însãºi: obiectivul mãreºte ºi localizeazã detaliul, oferin-
du-ne mai mult decât percepe ochiul. (…) Pornografia fragmen-
teazã ºi reinventeazã sexul, aducându-ni-l în faþa ochilor într-o
formã segmentatã, unde detaliul este mai important decât între-
gul.“ Dar „privirea pornograficã“ merge mult mai departe: „ochiul
pornografic nu este decît o altã denumire pentru statul atotvãzãtor
ce ne violeazã intimitatea“. Dar dacã pornografia, în acest sens
larg, „se sprijinã pe promisiunea de a oferi mai mult“, pentru antro-
pologie „less is more“: ea se fereºte de indecenþa voaierismului
pentru a promite detalii în care poþi privi ansamblul. Pe scurt,
aceastã ºtiinþã tânãrã cu pretenþii eterne este ºi ea o „istorie a
ochiului“, alta decât aceea scrisã de Georges Bataille, dar ºi alta
decât aceea a vizionarilor lui Camil Petrescu.
M-am hazardat în aceste consideraþii deoarece despre o privire
antropologicã este vorba, în primul rând, în aceastã colecþie de

8 ALEXANDRU BÃLêESCU VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 9

texte mici (unele sunt doar „o reflecþie succintã, de dezvoltat cu fireºte, o lume condusã de imagini virtuale care sã fie, efectiv,
altã ocazie“, dupã cum precizeazã autorul), dar vizionare ale lui politicieni, artiºti, lideri de opinie ºi care sã aibã în spate o armatã
Alexandru Bãlãºescu. Autorul are ochiul instrumentat de pasiunea de creatori. Într-un fel, lucrul acesta se întâmplã deja, însã nu am
lui pentru modã (volumul începe cu un studiu dedicat acesteia), înlocuit încã (sau nu în totalitate) elementul anatomic uman din
mângâie cu privirea obiectele ºi corpurile, este obsedat de vârful creaþiei cu elementele electronice generative ale propriei
Daguerre ºi de tot ce înseamnã trecerea la civilizaþia imaginii ºi imagini“.
face apel frecvent la filme în argumentaþiile sale. Privitul este, de Dacã dupã citirea acestui volum vi se va întâmpla sã vedeþi idei
fapt, o pasiune în sine. Un privit cu rost, care baleiazã treptele pe stradã, nu vã speriaþi, se cheamã antropologie. Iar Alexandru
„privirii antropologice“, de la a vedea fapte sociale, la a vedea Bãlãºescu vã poate fi o cãlãuzã bunã!
semnificaþii ºi apoi sensuri.
Poþi sã priveºti astfel chiar ºi cuvinte, nu doar oameni ºi Vintilã Mihãilescu
materii. Este cazul, de pildã, al articolului despre TUB, proiectul
de amenajare urbanã care prevede tãierea unor spaþii pietonale în
textura urbanã a Bucureºtiului, pe care urbaniºtii le-au botezat
„camere urbane“. Camere? Dar „camerã“ este prin excelenþã
spaþiul privat, intim, unde „nu intri încãlþat“! — se minuneazã
Bãlãºescu. ªi de aici porneºte o întreagã analizã a relaþiilor dintre
spaþiul public ºi cel privat în societatea româneascã. În alt articol,
expresiile curente în care este folosit cuvântul „timp“ îl ajutã sã
„vadã“ Timpul, în ipostaza sa de „timp social“.
Exersatã pe trei continente, privirea lui Alexandru Bãlãºescu
surprinde adesea prin conexiunile pe care le opereazã, destabi-
lizând privirea narcisist parohialã de care avem parte, de regulã,
în spaþiul public românesc actual. De aici ºi o mobilitate a privirii
problematizatoare, care face adesea, în doar câteva paragrafe,
volute care te pun cel puþin pe gânduri. Pornind, de pildã, poetic,
de la picãturile de lapte care au cãzut din sânul Herei dând
naºtere Cãii Lactee, Bãlãºescu ajunge la alte constelaþii, cele
politice ºi tot ce înseamnã star sistem. Rezultatul este ºi el din
aceastã categorie care te pune pe gânduri: devenite imagine de
consum („canibalism vizual“), stelele cerului nostru public
contribuie la „metamorfoza umanului în corp celest“. Da, chiar
aºa, sã fie oare o simplã întâmplare faptul cã am numit „stele“
preoþii ºi preotesele recentului cult al corpului care a cuprins
planeta? ªi pentru a încheia parcã potenþialitãþile privirii,
Bãlãºescu devine, în final, vizionar: „este uºor sã ne închipuim,

17/2004. Moda este un sistem de semnificanþi2. Jonathan Crary and Sanford K. traducere de Alexandru Bãlãºescu ºi Al. . în Incorporations (Întrupãri). The Fashion System (Sistemul modei). Harvard University Press. Forma vizibilã a corpurilor e modelatã de tendinþele din modã ºi înscrisã în industria modei (couture). Distinction: A Social Critique of the Judgement of Taste (Deosebirea: o criticã socialã a judecãþii de gust). respectiv despre ce e (socialmente) acceptat sã se afle în ele. Hainele reflectã atât corpul 1 Articolul a apãrut în limba englezã. Winter. Zone Books. în Idea no. 2 Roland Barthes. Oarecum într-o manierã vivisecþionalã inversã. eds. New York. de semnãtura desig- nerului. Jonathan Cape. 1967. New York. iar hainele constituie o formã textualã la fel de lecturabilã ca orice alt text. aflându-se în atenþia ºtiinþelor sociale deja de multã vreme. Înþelegerea modei e bazatã în general pe aceastã supoziþie. Cele mai multe abor- dãri ale modei o trateazã în termenii vizibilitãþii sale externe. asta ne spune ceva ºi despre ce se aflã în haine. Polgar. 3 Marcel Mauss (1934). 1992 ºi Pierre Bourdieu. de habitusul purtãrii hainelor3 ºi — nu în ultimul rând — în funcþie de preþul înscris pe etichetã. Structura gen/clasã/rasã/ vârstã e cititã în funcþie de forma veºmintelor.. 1979. Michel Foucault îl întâlneºte pe Calvin Klein1 Moda ca tehnicã a guvernamentalitãþii Moda a fost teoretizatã din multiple perspective. „Techniques of the Body“ (Tehnici ale corpului).

aceste acþiuni. În anii ’90. „a anti. aceastã idee din perspectiva miºcãrii punk în Anglia anilor ’70. trimit tot la (un) sine. îi numea «influ- ale identitãþii. dar alegerea însãºi a unui stil e tradusã de fiecare datã ca «puºti-limitã». Corpul devine suportul dematerializat al semnificanþilor structurii sociale. University of Chicago Press. Polity Press. a gãsi influenþii care sã-i ur- rilor rebele sau contestatare e din ce în ce mai rapid integratã „nor- meze (adesea printr-o masivã campanie media). 1991. cât ºi în practicile Sinele individual e constituit prin acþiunile ºi alegerile proprii în contestatare.). exprimat lucru: a pune stãpânire pe inimile ºi minþile acelora pe care Peter prin diverse stiluri. London. Seeing Through Clothes (Vãzând prin haine). New York University Press. cãci „a fi diferit“ înseamnã. 1998. The strategiile de marketing proiecteazã semnele consumului.12 ALEXANDRU BÃLêESCU VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 13 social. de asemenea. deturnând astfel utilizãrile lor convenþionale. de asemenea. Dacã în industria asigurãrilor Part (Bãrbaþi ºi femei). iar apariþia stilu- e deci simplã: a urmãri puºtii-limitã. Washington. În procesul integrãrii. Individul rebel revendicã o poziþie la constituirea unui profil pentru un el sau o ea. enþii». Ceea ce era cândva scandalos. Colin Gordon. p. În revista Rolling Stone. 1991.“ Acest tip de calcul face ºic“. Foucault Effect: Studies in Governmentality (Efectul Foucault: studii despre 7 Dick Hebdige. clarã ideea unui teritoriu „deja cartografiat“ al stilurilor ca „o Mai întâi. O datã cu apropierea „Mileniului“ ºi depãºirea acestuia. câmpul unei multiplicitãþi de stiluri. Men and Women. ceea ce are loc mai întâi este integra- moniºti6. nr. marketing) se bazeazã pe ideea cã succesul depinde de un singur Sistemul modei constituie o hartã a corpului social. prin aceastã imagine. dacã nu chiar impun.8 unul dintre elementele principale atât în modã. Macintosh a lansat 27 mai 1999. stilului). apropriate ºi obiectivate de sistemul puterii. azi e de ultimul rãcnet. Subculture: The Meaning of Style (Subcultura: semnificaþia guvernamentalitate). designul sãu i-a cenþi: „Regula de aur a marketingului ce vizeazã adolescenþii (teen asigurat un succes nemaiîntâlnit. 6 Pentru detalii vezi Joanne Finkelstein. ele sunt practici semnificante7 care. Ei pornesc o tendinþã. un articol semnat de James Surowiecki vorbeºte pe piaþa iMacul.). Spaþiul social dispune. „Hai. Smithsonian Institution Press. Valerie Steele (eds. iar aceastã idee poate fi regãsitã deja la fiziogno. Multitudinea tendinþã pânã când influenþii n-o vor lua în stãpânire. în The modei). Principiul vizibilitãþii se aplicã nu numai corpului uman. Contestarea e anticipatã ºi deja conceptua- el ºi-a arãtat. and Peter Miller (eds. stilurile au devenit mãrci Zollo. utilitatea ºi în industria computerelor — lizatã în strategiile de marketing. niºte corpuri ideale5. Evident cã timpul este orbita unei cariere. preºedintele Teenage Research Unlimited. un contrastil contestã modelele existente de identitate activitate de expertizã (…)“ ce serveºte la etichetarea unui individ. care deja codeazã ºi fac lectu- cipa“. suportul pe care 4 Anne Hollander. care îi va plasa pe identitarã care nu este (încã) normalizatã. Dressing the unui flux constant de mãrfuri. NY. prin reafirmarea ºi recontextualizarea mãrfurilor. dar aceasta nu va fi efectiv o expresie a sinelui interior ºi ea devine însuºi sinele. cât ºi politica corporalã în privinþa genului ºi a rasei. Deºi caracteristicile sale tehnice nu erau supe. cool. Aceºtia sunt puºtii suficient de dezgheþaþi (hip) pentru a fi în ultimã instanþã. Puºtii care sperie sunt cunoscuþi sub numele de alege. Aºa cum s-a arãtat. În acelaºi timp. rea în sistemul modei. a fost dat înapoi. ce etalarea acestor semne constituie însuºi sinele. 1978. Sinele e funcþia 5 Claudia Brush Kidwell. 1989. Methuen. timpul dei traduc sinele. Graham Burchell. despre sursele de inspiraþie în crearea de stiluri pentru adoles- rioare vreunui alt computer aflat atunci pe piaþã. sau în oricare alte industrii inovative. de asemenea. adesea printr-un simplu joc de cuvinte: „ºocul e pe conformiºti ºi pasivi cum cad în plasã. de o multitudine de stiluri dintre care se poate voca teamã. Fashion: An Introduction (Moda: o introducere). 290. Semnificanþii mo. 813. Hebdige trateazã nele fac nu omul. în timp Viking Press. (…) Formula stilurilor e codificatã prin practici de marketing. noile modele (rebele) ale sinelui sunt rabile. . 1979. iar apoi a-i privi malitãþii“ modei. ci imaginea omului“4 ºi. „From Dangerousness to Risk“ (De la pericol la risc). În 1998. dar ºi destul de convenþionali (mainstream) pentru a nu pro- deja dintotdeauna. ºi The Fashioned Self (Subiectul 8 Robert Castel. ele creeazã.

Teza conceptualiza populaþia în termeni administrativi. de la puterea suveranã la bioputere. fondurile private de pensii sau moda vestimentarã. sistemul educaþional). adicã strategii elaborate pentru a astãzi s-ar putea vorbi de o politicã a dorinþei ºi a anticipãrii. sufletul pierdut al celui supus torturii. la fel cum el nu e nici credit. ca participant la crearea legilor. capitalismul târziu e caracterizat de taþie“. genereazã condiþii ale guver- construi sinele (individual) în termenii politicii modei. Corpul nu mai este în tor moduri de subiectivare se face punctual. În Câteva cuvinte despre biopoliticã publicitate se pot vedea în mod constant mesajele contradictorii ale lui „fã-þi pe plac“ ºi ale constrângerii morale a „rezistenþei la ten- Aºa cum ne aratã Foucault. De fapt. acþionând atât mea este cã moda constituie o biotehnologie care modeleazã cor- asupra corpului individual (anatomo-politica). în cadrul sistemului modei individul este prins într-o control interiorizate. „pãrþi“ interºanjabile ale sistemului modei. în acelaºi timp. Moda ºi consumerismul intrã în rezonanþã cu aceste forme interiorizate ale controlului. tot atâtea moduri de guvernare ºi tici de risc. guvernarea liberalã „clasicã“ se bazeazã pe un corpus lui social. Acestea viaþa de dupã moarte. pentru cã ea împarte populaþia în categorii lecturabile de legi ºi pe definirea cetãþeanului ca subiect al acestuia ºi. Pe lângã legi. Guvernamentalitatea — apãrutã ca rezultat al slãbirii încrederii Sinele prescris (ºi atacurile preventive) în stat. controlul individului asupra aces- multitudine de haine. guvernarea se bazeazã care manipularea semnificanþilor sinelui creeazã ºi actualizeazã în pe Aparatul Ideologic de Stat (cf. preschematizat ºi normalizat al modei . detur- posesia individului. contribuie la modelarea nou- difuziunea puterii în corpul social (difuziune confundatã de unii cu lui subiect (subiectul neoliberal sau subiectul guvernamentalitãþii). ºi sã controleze individul. concertate. cât ºi o biopoliticã a spaþiu- Concret. Disciplina acestei tehnici datã. fãrã însã a-l individualiza. toto- (rasã. cãci nu se voteazã pentru reglementãrile bancare. Moda lui social (biopolitica). ci de aseme- puterii la una productivã. asigurãrile medicale private sau asigurãrile împotriva riscu. „Sinele“ consumerist nu e acelaºi cu cel care tre- Câteva exemple de practici de acest fel sunt: linia individualã de buia educat printr-o disciplinã corporalã. nu este în interesul acestor instituþii sã fie controlate Moschino: „Eºti gata sã-þi donezi trupul Sistemului Modei?“).14 A L E X A N D R U B Ã L Ã ªE S C U VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 15 subiectul monadic explodeazã într-o multitudine de factori statis. lismului târziu. aºteptându-ºi mântuirea în rilor. Indivizii reprezintã nare etc. fiind. cât ºi asupra corpu- purile recognoscibile ºi subiecþii (socialmente) acceptaþi. menit sã construiascã mod constant sinele). cât ºi sinelui (în mãsura în acþiuni legale de protest etc. Acest sine neoliberal este crearea de ima- sunt practici la care ne supunem de bunãvoie. de client. al creºterii puterii organismelor financiare private ºi a dependenþei individului de organismele financiare — se bazeazã Discursul sinelui rãmâne o chestiune deschisã în cadrul capita- pe practici ce se adreseazã individului. În paralel. poziþie de clasã. orbitând în jurul ideii de „dorinþã“. Cetãþeanul are putere de se aplicã atât corpului (în mãsura în care purtarea anumitor haine acþiune ºi control asupra aparatului de stat prin vot periodic ºi prin implicã anumite atitudini prescrise). care multiplicã sinele. ci e posedat de marketing. namentalitãþii (governmentality). douã acþiuni care. democraþia!) ºi de trecerea de la o manierã opresivã a exercitãrii A fi la modã nu înseamnã numai a-þi face pe plac. spre „binele“ gini în câmpul deja prescris. nea a consimþi la structura socialã pe care o reflectã moda ºi a-þi Acest tip de putere vizeazã ºi. prin evitare. este atât o anatomo-politicã a corpului. dând astfel o mânã de ajutor reprodu- cerii puterii de stat (de ex. ei nu sunt altceva cum ar fi votul. decât simpli titulari de mãrfuri (aºa cum ne învaþã o reclamã În orice caz. Althusser). totodatã. Nu existã o formã instituþionalizatã de control individual. gen ºi/sau vârstã). nostru.

retorica sinelui e îmbibatã de ideea piaþã liberã = liberalism = democraþie nu sunt neapãrat valide îmbunãtãþirii constante. „Doctrina Bush“ adicã politica atacurilor preventive. Astfel. mai mult încã. Noul tip de legalitate posi- rezistenþã. secþia unor reþele de riscuri ºi potenþialitãþi de producþie. viaþa realã din film. modul de gândire „postumanist“ coincide cu ve- legalã. Cartea Racul a lui Alexandru Iva- clasic îºi pierde valabilitatea sau puterea explicativã odatã cu siuc. Piaþa liberã nu este niºte parametri nu individuali. Echivalenþa de mai sus a devenit astãzi o simplã formã retoricã. Dar. de fapt. De în sensul actual al termenului. fãcute posibile de fluxul constant al semni. fãrã a avea nevoie de o impunere Într-un fel. dar dupã a legilor. p. se scaldã în cel mai profund anonimat. ci mai degrabã universali). Guvernamen- da. Dupã ce trateazã pe larg dispariþia individului într-un sis- bil într-o astfel de configuraþie socialã este foarte bine ilustrat de tem administrativ totalitar. existã!). prin noile practici tului). un întrucât piaþa liberã se bazeazã pe practici ale guvernamentalitãþii. adicã de ceea ce urmeazã dupã con- talitatea e un mecanism care funcþioneazã singur. fiind expresia potenþialitãþi pe care individul le actualizeazã în virtutea faptului cã vestimentarã a disciplinei muncii rezervate sferei masculine. poate. cetãþeanul supus legilor „naturale“ ale sta- patã prin noile strategii de piaþã. Mutatis garantul democraþiei. Opoziþia ce a divizat ideologic mai mult de jumãtate din ale guvernamentalitãþii. în cercurile intelectuale californiene (da. Arnold I. 163. democraþia se referã la diferite forme de guvernare ºi promulgare zintã (de calculat în mod diferit în funcþie de context. În ce priveºte societãþile. romanul se terminã cu imaginea terifi- filmul Minority Report de Steven Spielberg. acelaºi lucru e valabil ºi pentru societãþi ºi naþiuni. deci e interesat de ele“. în Paul Veyne.16 A L E X A N D R U B à L à ªE S C U VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 17 ºi stilurilor. au loc la inter. individ este judecat ºi i se oferã ºanse de „existenþã socialã“ în ºi nu pe forme legale în sensul liberalismului clasic. oare. tocmai aici se aflã „secretul“. eu mi-aº dori sã fiu Bicycle Repair Man! . a apãrut în timpul comunismului în România ca o formã de dispariþia gradualã a subiectului liberal. a se îmbolnãvi (se vorbeºte chiar de scanarea ADN-ului la anga. ar fi interesant sã meditãm asupra filmelor holly- 9 woodiene cu supereroi de gen Spiderman sau Daredevil care. Din aceastã perspectivã analiticã putem înþelege mai bine. Davidson. Dorinþa consumeristã este de fapt dorinþa actualizãrii tumelor din trei piese de la Bucureºti. a subiectului liberal. ed. Cartea e. aº spune cã sunt chiar desuete (asemenea cos- ficanþilor. în timp ce funcþie de potenþialul sãu productiv ºi de riscul pe care îl repre. într-o lume de supermani. i se calculeazã riscul de Ce înseamnã aceasta la nivelul individului? Înseamnã. e poate cazul sã reamintim În acest sens se vorbeºte. atunci când e angajatã o persoanã. antã a indivizilor diferiþi transformaþi în raci identici. sau chiar a societãþilor ºi a þãrilor. de postumanism. secolul XX confruntã ideea clasicã a liberalismului ºi individului Cuvintele-cheie în noile forme de guvernare sunt „dorinþã“. zarea indivizilor. siunea burgheziei europene din secolul al XIX-lea. riscul (!?) de a se cãsãtori ºi de a avea copii (mai ales în cazul (vezi importanþa crescutã a ºtiinþelor demografice ºi a medicinei). 1997. unor legi ce nu aveau suport structural sau popular în societate. existând o varietate de democraþii. chiar dacã actorii sunt alþii? ªi dacã tot de ce opoziþiile binare capitalism/comunism ºi echivalenþele retorice vorbim de actori. În acelaºi timp. fiind reprodus ºi sumarea istoricã a liberalismului. actualã ºi astãzi. cu alte cuvinte. sinelui: „(…) singurele potenþialitãþi pe care le poate realiza un costumele din trei piese au fost extrem de importante în ascen- individ sunt cele schiþate experimental în lumea înconjurãtoare. cu un sistem totalitar (numit comunism) de impuneri statale ale „anticipare“. „risc“ ºi „productivitate“: fabricarea ºi conceptuali. perpetuat în practicile cotidiene. dispariþia individului în favoarea individualismului. De fapt. iar democraþia nu cere neapãrat o piaþã liberã mutandis. sau. în Foucault and His Interlocutors (Foucault ºi interlocutorii sãi). The University of Chicago Press. femeilor) etc.. pildã. legalitatea în sens chile idealuri ale comunismului. Înseamnã înlo- cuirea legalitãþii liberale cu practica administrativã a populaþiei jare). În aceastã parantezã fie spus.9 Forma sinelui este de fiecare datã deja antici. „Foucault Revolutionizes History“ (Foucault revoluþioneazã istoria).

Davidson. Voi insista numai malizarea matematicã a corpurilor sau. O. mai bine. lãsându-l pe primul filosofilor politici sau din ele. oricui s-ar interesa de el.. Hamlet. p. atunci când societatea ºi mora- litatea lipsesc. care spune: „Totul a dispãrut. ne aflãm din ce în ce mai mult în faþa unei forme de organizare socialã bazatã pe o cetãþenie prêt- à-porter.18 ALEXANDRU BÃLêESCU Chestiunea socialitãþii politice reapare puternic în acest context: dacã tot ce i-a rãmas unei persoane este posibilitatea de a opera asupra ei înseºi. Polgar. umane aºa cum o ºtim: „libertatea“ ºi „timpul“. 231. scena 5 (trad. Arnold I. arãtând direcþia în care o poate lua. Trãim într-o erã în care aceastã tragedie e generalizatã. dar mi-a rãmas un singur lucru: eu însãmi. 1997. ideea comunitãþii zãrile ei cotidiene. ci o acumulare de euri potenþiale dintre care trebuie ºi timp liber în România1 sã alegi. fundamente ale vieþii pierd orice sens. la fel cum se întâmplã cu stilurile contestatare din modã integrate în sistem. a ce a mai rãmas asupra celui de-al doilea. Cu toate cã aceste distincþii sunt mai curând instrumentale decât „naturale“. Ceea ce avem aici nu mai e o socialitate împãrtãºitã de indivizi ºi guver- Eseu despre televiziune natã de legi. Cu alte cuvinte. ed. în mãsura în care el poate fi legat de felurite moduri ale organizãrii vieþii: fãrã a pretinde cã aceastã înºiruire e exhaustivã. University of Chicago Press. timpul poate fi biologic. soartã blestematã. […] Vremile ieºitu-ºi-au din matcã — când societatea e constituitã în mod explicit din modalitãþi prefa. 10 1 Articolul a apãrut în limba englezã în revista Idea no 18/2004. istoric sau transcendental. Sã fiu nãscut ca sã le-adun la loc. 2 Shakespeare. În sintagma „timp (koinonia) în sensul politicii aristotelice ºi cea a spaþiului public îºi liber“ sunt conþinute douã concepte majore. social. „The Final Foucault and His Ethics“ (Ultimul Foucault ºi etica lui). „posibilitãþi“ financiare ºi managementul riscului ca tot atâtea Libertate ºi timp indicatoare ale viitorului.2 giile de marketing ºi în care calea alegerii e deja punctatã de indi- catoarele lecturabile ale viitorului — fie ele factori de risc sau „Timp liber“ — pe cât de simplã pare aceastã expresie în utili- semne ale stilului vestimentar. când estetica e desenatã de strate.“10 În faþa acestui „sine“ stau strategii de piaþã. Aceasta vrea sã spunã cã. sinele e eliberat de orice constrângere în afara celor HAMLET: estetice. actul I. Traducere Paul Veyne. În aceste vremuri. de Ion Vinea). voi vorbi numai despre conceptul de timp social ºi voi pune în evidenþã semnificaþiile întreþesute ale timpului. . de vreme ce lumea e guvernatã de reglarea ºi nor. în Foucault and His Interlocutors. nenoroc bricate ale actualizãrii sinelui. pe atât de complicatã este ea. s-ar zice cã o atare persoanã trãieºte în tragedia greacã a Medeei. Timpul însuºi e o chestiune dificilã. The de Al.

clopotului marcheazã evenimentele importante ale vieþii. Tawney (1952) e un important teo- când „timpul e scurt“ ºi se întâmplã aproape fãrã voia noastrã sau retician al apariþiei capitalismului (chiar dacã unul mai puþin chiar împotriva ei. A parcurge o distanþã cu vitezã mare înseamnã tinarea moralã. tiona propriu-zis timpul altora i se asigura un loc atât în Cartea de totodatã. sãrbã- gur. secundele? O serie de transformãri soci. Clasa burghezã în formare a fãcut din gestionarea timpului privilegiul ei ºi semnul distincþiei sale. predes- cadrului timpului. Inventarea orolo. Persoanei care ges- ale la sfârºitul Evului Mediu au dat naºtere timpului linear ºi. Exigenþa de a folosi Dar cum poate timpul sã expire? Cum se poate scurta el? De timpul numai pentru „fapte bune“ are o vãditã nuanþã moralã. cu un accent special pus pe Ziua Judecãþii de a câºtiga timp (trimiterea la Einstein poate cã e deja evidentã). în schimb ele erau prezente pe turnurile tuturor expirã“ (running out of time). stocul de timp pare a fi din ce în ce bisericilor protestante (chiar ºi numai dacã ar fi vorba de o modã. fuga poate fi singura posibilitate de „a câºtiga tura intimã dintre timpul capitalist ºi cel religios. sãptãmâna trimitea ºi trimite încã la Geneza din Biblie. acestea au devenit ºi sunt în continuare un împãrþirea timpului ºi a sarcinilor dupã modelul „raþional“ care dispozitiv prin care se inculcã. În mod tradiþional. cunoscut decât Max Weber). Timpul ºi utilizarea anotimpurilor ciclice ºi divizatã în unitãþi egale ºi interºanjabile. realizeze prin ºcoli. care a subliniat. minutele. ªi odatã ce educaþia burghezã a început sã se a muncii (însoþitã de apariþia bancnotelor ºi a conturilor bancare). cât ºi printre puternicii societãþii practici sociale ºi noilor modalitãþi de a le evalua. pentru mine. printre altele. timpul trebuie sã fi care trebuia cultivatã în minþile oamenilor. Apoi. timpul unei zile a fost marcat de tiparul „Timpul a expirat“ (running out of time) pare a fi. iar clopotele bisericilor au fost înlocuite progresiv cu sirenele uzi- Timp raþional/Timp moral nelor. posibilitatea vânzãrii forþei de muncã pe o piaþã incipientã urbane burgheze. mai spectaculoasã dintre aceste expresii. e caracteristicã pentru aceastã bisericã. Fuga ESTE condiþia naturalã a penuriei de timp. timpul a devenit singura marfã ce îþi stãtea la dispoziþie pentru a-þi câºtiga existenþa. cu un final ce poate fi prevãzut. fiindcã ea vorbeºte despre În Evul Mediu. timpul social avea un referent religios. ruptã de succesiunea „naturalã“ a raþiunile mercantile ale creºterii productivitãþii. înainte era un semn al separaþiei religioase. lumeºti. Nu toate bisericile aveau orologii. Finitudinea timp“. Dar sã mele orologii au fost construite în turnuri de bisericã ºi pieþe de ne întoarcem la chestiunea „expirãrii“ (running). Când „timpul mãrfuri (uneori aceste locuri se confundau). Sunetul un simptom al „timpurilor moderne“: timpul ca marfã rarã. penuriei de timp. Desi. E important sã remarcãm cã pri- timpul e prezent ca posesiune materialã: „(Nu) am timp“. Aceste transformãri se datoreazã noilor Aur a Sfârºitului Timpurilor. aºa cum cum ar fi orele. cu condiþia ca aceastã fugã sã aibã loc cumva „în afara“ (out) timpului nu e o trãsãturã a bisericii protestante. dinamicã? Odatã cu dezvoltarea societãþii industriale. Pendulele deveniserã un obiect sine qua non al locuinþelor giului. moartea sau cãsãtoriile. cea rugãciunii. la rândul sãu. Richard H. în schimb. sa au devenit un semn prin care se deosebeau clasele. Fuga este ceea ce se întâmplã atunci tarea orologiului). Punctualitatea e o virtute Pentru a putea fi gândit în aceste ipostaze. unde vine finitudinea sa? ªi ce rol joacã libertatea în aceastã lenea fiind vãzutã ca o unealtã a diavolului. timpul ºi sã indicãm contextul în care le folosesc actorii sociali. cea mai evidentã expresie a timpului ca marfã e aceea în care torile. chiar ºi numai din devenit o entitate raþionalizatã.20 ALEXANDRU BÃLêESCU VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 21 Poate cã pentru punctul de pornire cel mai fericit ar fi sã ne atribuia fiecãrei sarcini timpul ei propriu — toate acestea au apãrut îndreptãm privirea asupra câtorva expresii comune în care apare simultan în societatea europeanã prerenascentistã ºi renascentistã. ideea cã timpul e o . mai puþin. legã- În acelaºi timp. o finitudine ce poate fi ruptura pe care a însemnat-o Reforma s-a petrecut dupã inven- depãºitã prin fugã (running).

cei care au timp ºi cei care nu au. Practicile cotidiene ale produc. Ce fel de timp liber îºi poate cumpãra clasa muncitoare posibilitatea de a dispune de un timp liber din ce cineva cu banii pe care-i are? A schia douã ore sau a vedea un film în ce mai mare. dar el e întotdeauna limitat încã din capul locului de Transformãrile tehnologice progresive au dat oamenilor din puterea de cumpãrare. De altfel. nu e greu de vãzut cum putea funcþiona teoria lui Thorstein mentului (leisure industry) în lupta de a distinge bogaþii ºi sãracii.).“ (Lofgren. þele în ce priveºte felul în care îþi petreci timpul liber (spending the tiunii timpului. în în mod clar de puterea de a cheltui pentru divertisment (spending timp ce timpul bisericii a devenit „transcendental“ ºi irelevant pentru for leisure). Iatã un Dacã ne-am întreba de ce televiziunea e o afacere atât de înflori- extras din 1936 din ediþia în limba englezã a unui ziar suedez: toare în România. Lofgren f. Veblen despre clasa de lux (leisure class) la vremea conceperii sale „avuþii“ ºi „neavuþii“. iar nu sunt modalitãþi echivalente de a-þi petrece timpul ºi ele nu sunt chestiunea distincþiei (dintre clase) a reapãrut cu o vigoare ºi mai evaluate ca echivalente nici de cãtre societate. ei au intrat în posesia unei mãrfi foarte rare. burghezia. un rol impor- se opresc totuºi aici. timpul lumesc s-a scindat în timp de muncã ºi timp liber. pe de altã parte. toarcere la valorile morale care opuneau trândãvia ºi profitul. Clasã. timpul „muncii“ ºi/sau „al ºcolii“ ºi „timpul liber“. 1979. de leisure) au devenit în ultimii cincizeci de ani deosebiri ce depind asemenea. timp liber ºi participare civicã în România nul unei poziþii sociale elevate. „timpul liber“ inclusiv. e drept. Clasa care a obþinut monopolul asupra ges. adicã dacã nu aduce „profit“. posibilitatea de a trasa structura timpului. corespunzãtor“. sã le dea posibilitatea de a-ºi petrece timpul Voi schiþa douã posibile direcþii de reflecþie viitoare asupra acestei liber într-o manierã mai bogatã ºi mai profitabilã. Dezbaterea asupra acestei chestiuni a fost acerbã. pentru a primi un rãspuns ar fi suficient sã „Timpul liber trebuie sã fie cu adevãrat liber. de asemenea. Televiziunea e felul cel mai ieftin de a-þi petrece timpul liber. afacerile publice (expresia ultimã a acestei scindãri e doctrina secu- larizãrii ºi a separãrii bisericii de stat). împãrþirea sarcinilor ºcolare pe „ore“. În acest con. comparãm în statistici venitul pe cap de locuitor ºi numãrul orelor povãrãtoare ºi restricþii obositoare apãsând asupra individului. mai le aducã sãnãtate ºi plãcere. . Timpul liber e la un pas de moarte dacã nu e utilizat „în mod având o serie de nuanþe religioase. Pericolele ce pasc confundarea clasei muncitoare cu clasa tim- organizarea linearã a activitãþilor ºcolare induc ideea unui „pro. p. mare. Împãrþirea raþionalã a timpului ºi moralitatea sunt întreþesute. Gustul joacã. fãrã obligaþii îm. a obþinut. Astfel. Dacã oamenii nu-ºi pot umple timpul liber cu ceva care sã predominant în România. Sãrãcia e marcatã de necesitatea de a munci „peste Poziþia socio-economicã determinã în mare mãsurã modalitãþile program“ sau în cea mai mare parte a timpului vieþii.a. Însã întrebarea fundamentalã irosit cu amuzamentul trândav ce dã naºtere plictiselii ºi nemulþu. tant aici. petrecute în faþa televizorului.22 A L E X A N D R U B à L à ªE S C U VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 23 marfã preþioasã. distincþia între sionalizeazã fiecare aspect al vieþii. Abia în 1930 muncitorii au obþinut o zi liberã pe sãptã. înlocuind clasa religioasã. care permitea folosirea timpului dupã plac. Acest lucru intro- þiei industriale ºi generalizarea educaþiei rãspândesc în rândul duce o „tiranie a timpului“ (pentru a vorbi ca Lofgren) care profe- maselor ideea timpului ca marfã ºi. se pot ghici cu uºurinþã originile industriei divertis- text. ci cum se întâmplã acest lucru? ªi. atunci e sarcina comunitãþii sã-i ajute important. nu e „de ce“ statul în faþa televizorului e divertismentul (leisure) mirii. M-aº încumeta sã spun cã s-ar putea totuºi. pului liber (leisure class) au fost rezolvate cu uºurinþã printr-o reîn- gres natural“ (Foucault. care sunt efectele pe termen lung ale acestui obicei? prin sfaturi ºi acþiune. mânã. 40) chestiuni. Diferen- (secolul XX timpuriu). În paralel. A poseda timp liber a devenit sem. timpul liber nu trebuie sã fie un timp mort sã existe o legãturã între cele douã. Lucrurile nu în care se petrece timpul liber.

cerea timpului liber pe strãzi e pe cale sã fie datã uitãrii. Deºi timpului liber preferã mai mult ca sigur sã stea acasã ºi sã se uite fenomenul acesta a fost explicat adesea ca o chestiune de modã. Scria zece ani e greu de surprins în câteva rânduri. unã cu ea dispare ºi conotaþia pozitivã a flaneur-ului. meroaselor concursuri interactive e. fiindcã nu sunt „lucrative“ (vezi timpului care e dobândit ºi poate fi reprodus prin educare. filmul sau cinematografia.24 A L E X A N D R U B Ã L Ã ªE S C U VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 25 A sta în faþa televizorului e un habitus al utilizãrii spaþiului ºi România. aceste obiceiuri sunt puþin susceptibile de a fi modificate. se aflã oarecum în Complexitatea transformãrilor sociale din România în ultimii vecinãtatea acceptãrii formelor totalitariste de guvernare. precum ºi o renegociere a spaþiului ºi a timpului între mem- strãzile. Odatã încetãþenite. ca formã de angajare pasivã. joacã un rol important în mania. de asemenea. Nu numai timpul. al treilea televizor în multe viitor. rearanjarea interioarelor parte din formarea ºi etalarea unui statut social nou-apãrut. a petrece timpul liber. Aceasta este cea brii familiei în vederea diversificãrii posibilitãþilor de alegere. opusã teatrului sau altor forme participative de artã). Reproduce- de familie ºi mediatorul unor noi determinãri ºi al unor noi semni- rea imaginilor ºi fascinaþia „reproducerii mecanice“ pot fi puse în ficaþii ale „opþiunii individuale“. mediatã). sã zicem. În acelaºi timp. la televizor. au dispãrut care nu-ºi poate permite sã participe la consumul din industria în mod miraculos ºi au fost înlocuite cu mãsuþele de cafea. El spunea cã duse ale industriei timpului liber nu face decât sã întãreascã raþiu. excesiv în faþa televizorului. folosite de plãcere pentru hollywoodiene. deºi televi- legãturã cu totalitarismul ca formã de organizare socialã (Benja- ziunea ºi-a pierdut caracterul de noutate. Ele formeazã noua industrie a timpului liber în portant sã reþinem cã orice reordonare a relaþiilor sociale fortificã . Dificultatea (economicã) de a avea acces ºi la aceste noi pro. E im- cere a timpului. chiar dacã în spaþiul public min. S-au ivit Emisiunile TV au acelaºi caracter. câteodatã. Benjamin punea în discuþie felurile în românesc au apãrut ºi alte posibilitãþi de petrecere a timpului care avem acces ºi participãm la consumul de cinematografie (ca liber. tare prosteascã a ceea ce se prezintã pe ecran. pre. Prinsã între posibilitatea de a se uita la zente în toate apartamentele în mijlocul camerei de zi ºi semnalând televizor ºi aceea de a fi confundatã cu un delincvent. ci toate acestea în contextul istoric al ascensiunii fascismului în Ger- ºi spaþiul. iar ea þine de participarea politicã ºi de felul în care influen- dintre apartamentele din România. iar împre- dele de consum ºi a fost adaptatã noilor utilizãri ale televizorului. Asemenea spaþii sunt relor. ºi examinând utilizarea la scarã largã a propa- modelarea noilor obiceiuri de petrecere a timpului liber. în scurt timp. În aceastã fazã (începutul þeazã televiziunea (mai degrabã prin forma sa decât prin conþinutul anilor ’90). sunt reprezentate numai ca spaþii de trecere. Petre- apartamentelor a început sã se modeleze în funcþie de noile mo. ºi nu ale dupã 1990.a. televiziunea era o nouã marfã accesibilã pãturilor largi desfãtãrii (leisure). În anii ’30. în anii ’30. dar nu ºi spaþiile industriei timpului liber. trebuie remarcat totuºi cã mesele voluminoase deranjau privitul la S-au scris multe despre noile forme ale participãrii ºi ale senti- televizor. televizorul a devenit catalizatorul reordonãrii relaþiilor a ceea ce e emis) ideile legate de participarea civicã. au devenit surse de primejdie. În acelaºi timp. înlocuit de Mesele voluminoase de pe care se serveau prânzul ºi cina. 1995). înmulþirea programelor televiziunilor mentelor civice ºi despre legãtura lor intimã cu spaþiile publice prin cablu sau satelit a favorizat utilizarea individualã a televizoa. vagabonzii „periculoºi“. Imediat mai sus). Strãzile gandei inspirate ºi rãspândite prin mijloacele formei de expresie ºi parcurile. 1969). Accesul la noile locuri ale consumului face ale publicului românesc. o persoanã o anumitã ordine patriarhalã (Mihãilescu s. de accep- nile perpetuãrii statului. spaþiile publice tradiþionale. strãzile. impun decât invitã la participare directã (participarea în cadrul nu- restaurantele ºi cluburile. împreunã cu perceperea lui. Ele mai degrabã propun ºi locuri ale consumului cum ar fi centrele comerciale ºi/sau barurile. urbane tradiþionale ale accesului democratic. Au de-a doua ºi poate cea mai importantã direcþie de reflecþie pe început sã aparã al doilea ºi. propunând o altã modalitate de petre.

New York. Religion and the Rase of Capitalism. de pildã. Vanguard Press. Pentru a da un exemplu zguduitor care ne va împrospãta memoria. V.. prin consum.26 ALEXANDRU BÃLêESCU VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 27 ºi debiliteazã totodatã actorii implicaþi. nr. mod profesional“. Revista tori ce se rotesc în jurul consumului de televiziune în România (am de cercetãri sociale. Pierzându-ºi capacitatea de a fi un catalizator Lofgren. V. În vreme ce locul semnificativ al miºcãrilor sociale din România în 1989 a fost strada. ocupate de cei care îºi permit „sã-ºi cheltuiascã timpul liber în Tawney. Participarea civilã directã la viaþa oraºului ºi la luarea deciziilor e Veblen. Edinburgh. 130–139. Brace and Co. William. Harcourt. Changing attitudes al interacþiunii umane între multiplii actori sociali. definitã de consumism. Illuminations. Nature. Discipline and Punish: The Birth of the baterilor. pare. New York. Alexandru. virtual. predominantã de petrecere a timpului liber pentru cei privaþi de Shakespeare. „Privindu-i pe telespectatori“. Rational and Sensitive. M. Thorstein. În plin proces de reconfigurare continuã a spaþiului ºi a timpului. and the Home. Hamlet.. În timp ce televiziunea e forma Ethnologie Française. Longman Group posibilitatea consumului. dar descurajeazã prezenþa fizicã în spaþiile Prison. pãrii civice la care îndeamnã (sau nu). 1952. aceste spaþii to Time. New York. ºi nu prin prezenþa inutilã pe strãzi. dar nu trebuie sã uitãm semnalul de alarmã tras de Ben- jamin în faþa uºurinþei cu care reproducerea mecanicã a imaginilor produce o oarecare facilitate a acceptãrii unor forme de guvernare care nu fac decât sã poarte haina strãlucitoare a democraþiei. 2002. Orvar n.d. trebuie sã ne gândim la ce s-a întâmplat în România între 1989 ºi 1991. 1927. Bucarest 1995. .. 1979. Le bloc 311. Vintage Books. 3. Walter. timpului „liber“. odatã cu stigmatizarea oficialã a spaþiilor urbane pe care ei le ocupau. 1996. The Theory of the Leisure Class: An descurajatã de noile forme socialmente acceptate ale petrecerii Economic Study of Institutions. imediat dupã ce noul guvern a preluat puterea. Gheorghiu. ne-am putea imagina ivirea unor noi forme de participare demo- craticã. publice ale oraºului. Bãlãºescu. industria Mihãilescu. apartamentele noastre) îmbie la participare mediatã în cadrul dez.. periculoase. Nicolau. Ar fi interesant sã se ia în considerare întregul complex de fac. prezentat schematic doar câþiva dintre ei) din perspectiva partici. Richard Henry. Schocken Books. New York. sunt redefinite ca fiind. Foucault. Prezenþa unui televizor (în 1969. Michel. Benjamin. mergând pânã la rebotezarea unora dintre acele spaþii (de pildã Piaþa Universitãþii din Bucureºti). am putut fi martori la redenumirea ca „huligani“ a acelora care încã îºi mai revendicau o voce politicã prin ocuparea spaþiilor publice. iar consecinþele nu sunt Referinþe uºor de prezis. „Romania – La constructions d’une nation“. 4. timpului liber ºi construirea de spaþii semiprivate sau private care Residence et sociabilité dans un immeuble d’appartements sociaux a îi însoþesc dezvoltarea favorizeazã o formã restrictivã de partici. spaþiile cele mai bune ale oraºului sunt Limited Editions. XXV. Între timp. 1995.

aºa cum spuneam. cãci suntem obosiþi. sã spunem. care încã îºi pãstreazã aura romanticã. un domn în mentaþia ideilor politice. ºtiind cã vor fi priviþi cu admiraþie de mii de alþi ochi. Jomhoori este un important centru cu rezonanþe istorice. Tãiat de artera Ferdousi. bratã de interesele Germaniei ºi Rusiei se instaleazã ºi deschid reþi ne privesc ochi cu expresia familiarã a celebritãþilor ce privesc restaurante ºi cabareturi. Pe o stradã secundarã ce porneºte din bulevardul Jomhoori. ultimele douã sãptãmâni de când sunt aici este lipsa vinului. de bazaruri mai mici sau mai mari. ca peste tot în lumea a treia.2003 din Bucureºti).03. Din trotuarele supra- târziu nu este nici în Praga. Galeriile comerciale în stil paniat de verdeþuri (sapzi) aromate. circulã Dave Brubeck. Da. cu asfalt ireproºabil. ne grãbim sã o mult mai multe maºini decât o permite infrastructura. nu Este sãptãmâna Moharam — echivalentul sãptãmânii mari la departe de hotelul Naderi. În preajma vreo sutã de ani. fie modernist americanã (sau o combinaþie între cele douã.. veche de nalã). Nucile cu mirodenii. mai ales Muzicã la volumul întocmai potrivit (spre deosebire de alte din cauza traficului. fie de inspiraþie tradiþionalã. animând viaþa de noapte ºi oferind locul camera. Prima impresie este una de anarhie absolutã. refugiaþii din Polonia dezmem- Restaurantul este cufundat într-o plãcutã penumbrã. La o altã masã. Mã întreb ce se întâmplã în Bucureºti. nici în Paris. imaginat de o . ºi negociind permanent urmãtorul pas. Acum. bule- vardul obiºnuia sã fie teritorializat de cãtre orientãrile politice di- vergente: pe de-o parte (cea pe care ne aflãm) internaþionaliºtii Intrãm trãgându-ne picioarele într-un restaurant vizavi de Muzeul comuniºti. Se aflã în inima „axei aglomerate ale oraºului pornesc galerii în care îþi poþi gãsi liniºtea rãului“. Singurul lucru cu adevãrat rãu pe care l-am perceput în ºi te poþi aºeza pentru un ceai sau un suc de fructe proaspete. care nu sunt cele obiºnuite nouã. aceste locuri nu mai Rapid îi spun bonjour lui James Joyce ºi le fac cu ochiul celor doi existã. iar contrastele te surprind la iþeºte capul ultimul numãr al revistei Radical Philosophy. VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 29 peste 10 milioane de locuitori.. asemãnãtoare „faimosului“ La Mama 10. mãslinele ºi iaurtul acom. Traversarea se face strecurându-te fost Est. Din geanta celui dintâi îºi Acum Teheranul este fragmentat. tele oaze de liniºte de care cineva are nevoie într-o metropolã cu Oraºul este împodobit cu portrete ale lui Hossein. în care se comemoreazã martiriul Imamului Hossein. celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. Restul sunt.B. fiind unul dintre puþinele locuri cu iz european care au supravieþuit în ultimii douãzeci de ani de recon- strucþie revoluþionarã islamicã. Pe arterele bine construite ºi tãiate drept. sã luãm o pauzã — Take Five. de la bile restaurantul cu iz european în care ne-am decis sã luãm un prânz de sticlã coloratã la arme sau obiecte de artã. lipsa vinului probabil încetineºte fer- Hitchcock din spatele scaunului meu. Turcia mãrarul. brânzã. propice dezvoltãrilor ideilor politice. un amic din Berlin. locuri. iar de pe pe. Tocmai ne-am este la vest de Iran). cu centrul la cafeneaua hotelului Naderi (încã funcþio- de Ceramicã (gãzduit într-o clãdire din cãrãmidã roºie. în care gãsim totul. ne ajutã sã ne relaxãm dupã o zi obositoare. sunt mai întotdeauna prelungite sau dublate întors din Bazar Bozorgh (adicã Marele Bazar) al Teheranului. vârstã ºi un cuplu tânãr stau de vorbã. Iar sobrietatea îmbrãcãmintei de pe stradã este fi completat minunat prânzul nostru. Sunt cu Marcus. ce ar stoarse pe loc. fosta vilã a unui om important din acest oraº). care abundã de produse de provenienþã vesticã (N. din Bucureºti) ne îndeamnã. dintre care identific izma ºi mall. fiecare colþ. creºtini —. dupã reguli facem. întotdeauna dublatã de extravaganþa spaþiului privat. de partea cealaltã. naþionaliºtii conservatori. restaurantul nostru face parte din mul. prin talentul lui dupã modelul modernist al anilor ’70.

fãcându-se remarcatã pe scena internaþionalã printr-o atitudine independen- tistã supãrãtoare pentru occidentali. Teheran ’07 Dupã 6 ani de rãzboi împotriva terorismului ºi dupã cinci ani de la proclamarea Axei Rãului. La ora actualã societatea civilã din Iran este dominatã de prezenþa femei- lor. în învãþãmântul superior iranian ponderea femeilor oscileazã între 70–80% din înscriºi. una dintre capitalele axei. Pentru câteva minute. De altfel. de preºedintele Ahmadinejad. de la un . ca în dupã-amiezile de la bunica de-acasã. Cel mai spectaculos exemplu este probabil tânãra din Teheran ce ºi-a ales o carierã sportivã în pilotaj de raliu. nu au voie sã iasã din casã ºi sunt în general private de orice drepturi civice. în modul ei particular. Nicio vorbã despre ameninþarea unui nou rãzboi. cât ºi în lumea afacerilor. Ce nu ºtim însã poate sã ne facã sã gândim din nou urmãtoarea destinaþie de vacanþã… Pentru a începe cu cliºeul „condiþia femeii“: încã de la mijlocul anilor ’90. acompaniatã de dulceaþã. mai ales în chestiunea indus- triei nucleare. viaþa sociopoliticã. Privim pe fereastra restaurantului nostru o procesiune de bãrbaþi ce se autoflageleazã în ritmul tobelor. nu-l mai auzim pe Dave Brubeck. terminat cu o cafea turceascã.. îºi continuã. Fãrã opreliºti. Ne întoarcem la prânzul nostru. proporþia pãstrându-se la absolvire. timp în care proce- siunea trece. în jurna- lism. iniþiativa Jocurilor Olim- pice feminine pentru musulmani vine tot din Iran. Teheran. atât în profesiile liberale ºi legate de lumea artisticã.30 A L E X A N D R U B à L à ªE S C U frumuseþe îmbãtãtoare. Ne închi- puim cã puterea este deþinutã de un singur om. citiþi vã rog anunþurile cotidiene din Bucureºti). pe piaþa de mariaj o tânãrã diplomatã este mai bine apreciatã (ca peste tot. marionetã a clericilor. ne închipuim cã în Teheran femeile umblã cu vãl negru. În plin rãzboi de propagandã media.. îndo- liaþi cu aceastã ocazie. Efectul pervers (în termeni sociologici) nu s-a lãsat mult aºteptat. iniþial. unde deþin poziþii de rãspundere sau dirijeazã propria întreprindere. Aceastã tendinþã se poate datora faptului cã.

întregul echipament al unui soldat imperial din Rãzboiul între clericii reformiºti ºi o parte din politicieni în încercarea de a-l Stelelor. astfel. combinând elemente teocratice cu instituþii democratice. traducere ºi adap- tare de Alexandru Bãlãºescu ºi Adrian T. cu o mie de gânduri în cap ºi niciun ochi pentru ce se lupta pentru putere existã laici conservatori radicali (precum actu- întâmplã în jur. pe care am identificat-o imediat ca Khatami). A face parte din societatea civilã nu înseamnã a fi nea- fiind un cyborg. sunt informat. ºi îmi cere actul de identitate. Aceasta a fost prima mea încercare de a pãtrunde în viaþa socialã californianã. guvernele locale sunt alese ºi funcþioneazã dupã regulile oricãrei democraþii. Shirin Ebadi. Acesta beneficiazã de supervizarea marelui ayatollah care este desemnat pe viaþã (astãzi. Iranul are însã multiple centre de decizie. dar ºi clerici reformiºti (precum fostul preºedinte.“ Drum bun! glumã. de la lumea teatrului la cea a justiþiei. pe jumãtate condescendent. Orange County — Lumea politicã este ºi ea foarte complicatã. La ora actualã se vorbeºte despre o alianþã de soare. cald ºi primitor. Au urmat altele… 1 Articolul a apãrut în limba englezã. împotriva legii fãcute de mine în ultimele douã zile fãrã sã îmi culmea. Nici pe jumãtate intrat în bar. Pe copertã putem citi: reamintesc vreunul (suflet naiv!). ochelari radical conservator. în concurenþã cu Arabia Sauditã în lupta simbolicã pentru supremaþie politicã în lumea musulmanã. Am aflat astfel cã paharele cu vin sunt niºte bine cunoscuþi agresori care atacã cu sânge rece tineri neînarmaþi cu acte. ghidul turistic Lonely Planet. . ayatollahul Khamenei). Poartã cãºti cu pãrat reformist. în Idea no. 18/2004. Exem- plele pot continua. Sârbu. parla- etnografie spontanã1 mentul unicameral. este numai una dintre mul- tele femei angajate în confruntãri civice pe diverse teme. cã el este o creaturã umanã: garda de securitate a localului. laureata Nobelului pentru pace. complet echipatã. preºedintele. el voia sincer sã ºtie dacã am vârsta legalã pentru consumul de alcool (21 de ani). lungi de uimire ºi dupã ce am rememorat fulgerãtor toate actele Una dintre puþinele imagini clare asupra Iranului în Vest o dã. reciproca fiind ºi ea valabilã: nu orice cleric este microfon. iar Consiliul Gardienilor Revoluþiei controleazã promul- garea legilor. o centurã din piele cu multe buzunare ataºate. se îndreaptã hotãrâtã spre mine. ªi prejudecãþile. Dupã primele secunde izola pe Ahmadinejad. În A murg de septembrie. mã îndrept spre uºa unui pub. ºi 10 cm. De altfel. pe jumãtate în „Puneþi-vã simþurile la încercare. ºi o creaturã de 2 m alul preºedinte).32 ALEXANDRU BÃLêESCU ministru-femeie… Promovarea femeilor face parte ºi din politica regimului de la Teheran. bineînþeles de dragul propriei MELE protecþii.

poziþie socialã) ºi poate fi cumpãratã la suprapreþ din magazinele flectatã. uºor confundate cu oricare altã clãdire de birouri. în ultimã instanþã. nu structuralã. permanentã actualizare a unei stãri de spirit3. sã asigure libera circulaþie a de dinaintea timpului vieþii. în sfârºit. catatonicã. Absenþa fericirii nu indicã o O secþiune specialã din acest text este dedicatã mitologiei. cu niciun alt scop în afara reproducerii ºi menþinerii unui de antichitãþi. La sud de Los Angeles se aflã un loc numit Orange County care deci exist. care nu transmit semnificaþii dincolo de frontierele proprii. o mabile. . a unui tip imaginar de echilibru care neagã fenome. „strãzi comerciale“ sau proprietar2 — ºi pe principiile noncontactului ºi al unei perfecte parcãri înconjurate de spaþii comerciale —. cum ne indicã numele unei strãzi de lângã un strip-mall din este mobilat cu un ansamblu de obiecte discrete care nu interacþio. nevãzutul. piaþa — am a „proprietãþii totale“ — totul fiind privat. aceea singurã menire este sã „funcþioneze“. Oricare dintre despre care e de presupus cã nu se influenþeazã între ele ºi în mod aceste spaþii este izolat de celelalte (de exemplu. or. care pot fi neazã. pentru cã Casele sunt construcþii uºoare.“ Proprietatea este mãsura existenþei.34 ALEXANDRU BÃLêESCU VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 35 Arhitectura dubiu este înlãturat dinaintea materialitãþii proprietãþii. Subsolul. nu existã aparta- ideal nu se ating. Locul acesta dabile. condus în plinã vitezã ajungem în acelaºi loc din care am plecat. ci vidul de fericire echivalat instantaneu cu depresia ºi interpretativã. dar supraconsumatoare. Istoria „veche“. trecutul nu îºi are locul într-un spaþiu al continuei actualizãri ºi al consumului. mall-uri. locul în care obiectele-martor ale istoriei sunt similaritatea decoraþiilor ºi aranjamentelor interioare — în spaþii înghesuite. medicalizat. iar capacitatea de a te îndoi este atemporalã. ºi aratã ca ºi distanþele între oricare douã puncte sunt incomensurabile pentru cum ar putea fi mutate dintr-un loc într-altul fãrã prea mare un pieton. statu-quo. al nonschimbãrii: dacã ceva existã. pe care o dã locul este aceea a unui campament militar de corturi. populaþiei. Trotuarele sunt absente sau au o prezenþã simbolicã. ne împinge mintea într-o zonã cartezian al raþiunii (dubito ergo cogito/cogito ergo sum). formând un paradis administrativ. O particularitate importantã — cu excepþia garajului încercare de a ieºi din acest spaþiu este un eºec: dupã 30 de km de aranjat ca intrare principalã în casã — este absenþa subsolului. Reþeaua de strãzi conecteazã casele cu celelalte patru spaþii ale nalitatea. Orice clãdire e reprodusã în serii fãrã sfârºit ºi orice dificultate. nonconsu- tenþa sinelui. subpãmânteanul este de obicei depozitarul Repetiþia infinitã a formelor exterioare. iar raþio- namentul lui Descartes se gãseºte transformat în: „Am ceva? Am. mai bine garaj (garage sales) sau prin intermediul organizaþiilor caritabile cu spus. Sub masca respectului faþã de proprietate se ascunde o formã totalitarã de „ghetoizare“ care distribuie spaþii organizate în aceeaºi logicã ca ºi pieþele (ºi de multe ori confun- potrivite identitãþilor potrivite (acelea ale posesorilor). oricine este obligat sã fie fericit. în termeni exclusiv de Descartes avusese nevoie de îndoialã pentru a se asigura de exis. chiar dacã mari. constituþionalã. birouri sau case —. iar 2Voi reveni asupra relaþiei persoanã/stat. Este un spaþiu al familiaritãþii. Numai cã orice el este similar cu oricare altã entitate ce poartã aceeaºi etichetã. Prima impresie mente deasupra magazinelor) ºi sunt accesibile numai cu maºina. socialitãþii: locul de muncã — în principal servicii cãtre populaþie Spaþiul este organizat dupã un model militar bazat pe o viziune sau birouri în clãdiri moderniste ce cresc ici ºi colo —. informaþiei. într-un mod binar de gândire4. Aceastã miºcare este autore. ascunziºul fantomelor ºi al spiritelor. este un semn de „clasã“ (distincþie/ mãrfurilor. prezenþã ºi de absenþã. Orange: „Shoppertainment“) — ºi. un corp fãrã cap care „funcþioneazã“ perfect sau a cãrui ajutorul cãrora trecutul recent este reciclat. Ca într-un vis comerciale. moartea. spaþiile de recreere — compartimentãri. statul este doar un alt numit orice spaþiu comercial. 4 Acest binarism este prezent ºi în domeniul emoþiilor: din perspectivã 3Vezi filmul Blade Runner pentru o problematicã existenþialã à l’Americaine. O metaforã anatomicã ar spune cã Orange County este manentã a proprietãþii este asiguratã de ritualicele vânzãri din un sistem arterial fãrã un organism împrejurul sãu. bisericile. fãrã îndoialã dublatã de trecutului. din perspectiva varietate de emoþii. Actualizarea per- nu existã. entropia ºi.

dar nu încetezi pantã. Din tãriþa vine din când în când sã te întrebe dacã „mai lucrezi la el nou. o viaþã dedicatã lucrului bine dusului e chiar riscant. orice casã este repetiþia celei de alãturi. înseamnã cã nu zonul. Orice este (la) suprafaþã în Orange County e construit. amintind astfel de grãdinile regale ale monarhiei abso- Similaritatea arhitecturii dã impresia paradoxalã de a fi continuu lutiste din Europa Vechiului Regim. oamenilor. E ca ºi cum ai con- Clãdirile nu sunt niciodatã foarte înalte. alternativa este de negândit: ce altceva poate sã fie? dardizatã. existã forme „într-o ureche“. despre societatea fãrã clase. iar ele sunt. Reproducerea identicului siþi de viaþã ºi care nu cresc. sãlbatic6. Lipsa de interes pentru peisajul înconjurãtor este fra- te opreºti din lucru când þi-ai isprãvit treaba. adicã singura soluþie alternativã este absenþa ºi. Visul lipsei de timp (al eterni- pierdut. Orice altceva în afara ºofatului — în afara activi- de rezistenþã. Desigur. fãrã inter- stiþii. Mai mult decât atât. O persoanã pe de-a-ntre- fãcutã acasã (poate mai mult decât oriunde altundeva în lume). dar gul constituitã este proprietara propriei maºini ºi petrece în medie nu existã confuzie între activitãþi. dar „naturalul“ este descoperit (sau mai degrabã tal). iar procesul gân- la care se lucreazã: „munceºti la“ relaþia sentimentalã. reductibile la o combinaþie de 4 ceea ce ai de fãcut (ca slujbã)“. Deºertul originar e transformat. La restaurant. recreaþie ºi rugãciune. Dar de fapt nu poate fi. fãrã cusur. orice loc este locul potrivit. Miºcãrile corpului sunt minimalizate. Spaþiul construit se rãspândeºte la suprafaþã. Cea mai „densã“ formã naturalizatã este indi- vidul (predestinarea ADN) care se comportã dupã standardele „naturale“ ale 5 Vezi secþiunea dedicatã miturilor. la „pro. cãci nu poþi ºti niciodatã dacã te afli în locul potrivit ºi. fiecare aspect al vieþii este ceva socialitate. ideologic. sepa- N-ar fi o exagerare aproximarea cã suprafaþa ocupatã de strãzi e rate reciproc: casã. orice semn al timpului pasager. tãþii în care eºti angajat — este redus la vid. darwinismului social. Aceastã tendinþã anuleazã. Paradoxul e clar: ideologic vorbind. sau autoreflexivul „lucrezi la respectãrii semnelor de circulaþie. natura/na- nimic. ºi de aceea este invizibil. stânga/dreapta. iar cãlãtoria nu te duce într-un loc diferit. Absenþa ar fi în fapt nonexistenþã ºi de înlocuit cu vid (men- turalul este o stare de dorit. Orice comentariu asupra spaþiilor traversate în timpul con- niciodatã sã munceºti la „viaþa“ ta. În timp ce uºor de etichetat. cu ajutorul a 15 km în urmã. dar trebuie muncit ºi la acestea. îþi „lucrezi“ corpul. forme binare esenþiale ºi combinaþii ale lor sunt impuse asupra (felul servit)“ sau îl poate lua. într-un spaþiu verde în care ga- douã cafenele sunt similare. populat numai de liniile ºi semnele autostrãzii. este prezentã în toate aspectele vieþii5. astfel. ªi dacã nu existã. ospãtarul sau ospã. mai mult cresc: operatorii peisagiºti pãstreazã fiecare plantã într-o formã stan- decât atât. ea e de negândit sau în cel mai bun caz asimilatã spaþiului creat) prin modalitãþi ºtiinþifice. pânã la 6 comenzi: mergi/stop. categorizabilã ºi deci gestionabilã: prezenþã sau spaþiul sãlbatic este absenþa semnelor prezenþei umane (adicã a bunelor lucrãri protestante). pentru cã poþi fi imediat judecat ca fiind fãcut (good work) în care orice este o datorie. taliu. dirii este amânat în tot acest timp în favoarea automatismului blema bãuturii“. maºina este extensia naturalizatã a corpului. Se crede cã suprafaþa este ceva la vedere ºi. negat sau transformat în marfã. muncã.36 A L E X A N D R U B Ã L Ã ªE S C U VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 37 obsesia identitãþii ºi a identicului este vizibilã în cel mai mic de. nici nu continuã sub duce într-un vid. pentru cã obiectele sunt în afara timpului. printr-un 4 ore pe zi ºofând pentru a acoperi distanþele dintre spaþiile de artificiu sau o curiozitate a limbii. de asemenea. arborii ºi o vegetaþie bogatã cresc abundent. . încet/repede. Existã muncã comparabilã cu aceea a spaþiului locativ. Orice parcare este identicã cu cea pe care ai pãrãsit-o cu inclusiv peisajul. Maºinã/corp Activitãþile în care locuitorii se angajeazã sunt definite în mod În Orange County. 6 Un alt paradox este cel al relaþiei dintre „sãlbatic“ ºi naturã. oricare miliarde de litri de apã importatã. ºi pãmânt. strict de particularitãþile arhitecturale. în tãþii) este afiºat în neschimbãtoarele forme vegetale. în arborii lip- acelaºi timp.

pe care însã banii o pot aduce. În ultimã instanþã. dar cele mai ciudate ore ale nopþii. aºa cum deºertului îi lipseºte Fiinþele umane se miºcã în spaþii protejate individual. mai putem afla o uimitoare absenþã a spaþiilor conduce maºina. Strategia evitãrii contac. dar nimic nu poate fi lãsat la întâm. orice grup capabil de a (re)clama o identitate particularã. Pe de altã parte. nomazi sedentari. nici chiar zgomot al motorului. pentru cã. Fiecare persoanã are o hartã imaginarã. nici el îl introduce. ºi. nici mãcar aici. între realitatea ºoselei ºi Lipsa mersului pe jos este un alt pretext pentru a crea spaþii nemiºcarea din cabinã. În ele. Orice manifestare publicã mijloc în O. structuraþi interior.C. radioului. cu aceleaºi prerogative ºi madism intern într-un spaþiu circumscris caracterizeazã viaþa de obligaþii ca oricare alt individ proprietar.). fãrã apa. al sexualitãþii dezlãnþuite. o rutã (predestinatã) absurdã. este locuit de o populaþie sedentarã. Nu existã un exterior posibil al sistemului ºi orice nu au vreun alt scop concret. Nu existã exterior. în acest dispozitiv/decor arhitectural. bine zis. Nu existã zgâlþâituri. cu alte cuvinte orice Nu existã structuri de susþinere pentru cei ce nu pot menþine ritmul entitate care se poate constitui într-o specie clasificabilã participantã la jocul vieþii ºi nu se pot arãta „merituoºi“: o lume a in-diferenþei. orice contact este indezirabil. pentru cã deºertul este ostil benzi rulante. exteriorul maºinii este absorbþia oricãrui ºoc al ºoselei. 8 Publicul. Acest mecanism conservã posibilitatea de a adãuga un numãr infinit de noi categorii în sistem ºi de a menþine astfel statu-quo-ul. „democratice“. Traiectoria se poate schimba în nimic în afara ei înseºi. ºi este astfel construit ca fiind rãu din punct de vedere moral. paradoxal. Un fel de no. publice8. roata perverteºte semnificaþia miºcãrii în profitabile ideologic ºi economic: cluburile de fitness. aceasta e metafora perfectã a sistemului capitalist ºi a „principiului de deficit“ pe care autoreferenþialã ºi individualizatã. odatã cu ea. „natura“ ºi niciun contact nemediat cu ceilalþi participanþi la trafic (viaþã). Forma ºi substanþa se creeazã reci- altceva este descris în termeni de absenþã (a banilor. dezbaterea politicã nu contact pe autostradã ar fi un dezastru. Nomadismul deºertului se combinã cu ideea puritanã a gra- 7 Politica identitarã este excepþia de la regulã — singura modalitate de a þiei divine ºi a dovedirii ei. Acest discurs este de fapt transfigurarea demonizãrii contactului ameninþãtor pentru integritatea identitãþii. . a infrastructurii etc. existã oameni care merg singuri pe niciodatã în contact cu exteriorul. Ei nici nu umblã împreunã. Mai viaþa naturalã. pentru cã statul este un alt proprietar. hâþâieli. organizarea socialã este nonstatalã. încât nereglementatã e transformatã imediat în violare a legii inviolabi- absenþa miºcãrii (a condusului) ar duce imediat la imposibilitatea litãþii proprietãþii ºi ar fi caracterizatã ca împotriva naturii. în fond. ci poate numai afirmã o identitate autore- funcþie de ziua sãptãmânii. îndreptându-se nicãieri. atunci când este prezent. fãrã a traversa niciun Înapoi la O. ceea ce creeazã un spaþiu fragil al „face politicã“ — ºi îndrituieºte la diferite avantaje (economice sau ideologice) sociabilitãþii în care diferenþierea ºi interdependenþa sunt negate. În California de Sud. orice În acest spaþiu al economiei „naturale“. excepþie fãcând cele dedicate unei forme sau alteia a Orange County este un deºert ºi nicãieri în lume deºertul nu consumului. a instituþiilor proc ºi sunt menite exclusiv îmbunãtãþirii „propriului sine“. Orice manifestare publicã reglementatã nu comunicã pe care o urmeazã în fiecare zi. — mitologii politice spaþiu/timp. nemiºcat. echivalat printr-o reprezentare a spaþiului sãlbatic în cele mai hopuri. flectatã ºi bine delimitatã. Mecanismul „teleportãrii“ din Star Trek este probabil imaginea mentalã perfectã a condusului maºinii ºi a realitãþii Suspensiile maºinii susþin acest imaginar al perfecþiunii prin dorite. are sens7.38 A L E X A N D R U B Ã L Ã ªE S C U VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 39 ai ajunge aproape magic în locul dorit. Activitatea este din nou oricãrei forme de viaþã umanã. dar. darwinismului social. într-adevãr. este reprezentat ca un spaþiu al promiscuitãþii. doar cântecul de leagãn al multe reclame pentru maºini. totul plare. deci vieþii. Structura arhitecturalã este de aºa naturã. în afara absenþei tului (politic) este repetatã inconºtient ºi reînvãþatã în actul de a spaþiilor interstiþiale.C. la imaginea stabilitãþii. Scaunul este perfect.

ascunzând astfel percepþiei condiþiile structurale ale poziþiei socia- le în care se aflã cineva.“ . Dacã Orange County este un spaþiu construit pe baza raþionalitãþii pure. e punctul de plecare în discursurile sociale. cãci. Cu acest punct. aceasta nu i-a împins pe locuitori sã fie mai raþionali. Se presupune cã nu existã alte moduri de ierarhizare bazate pe o varietate de alte criterii. într-o logicã militarã: fiecare are un cort (o casã). De aceea. „de ce nu sunt mai sus. Imaginarul relaþiilor natura- lizate genereazã mitul consensului general. cum ar fi etnicitatea sau sexul. „pot cãdea în orice clipã dacã nu mã agãþ de ce am. Mitul consensului este un apel emoþional care strigã „totul e în regulã“. Un loc de muncã — ierarhizat ca un canton militar — ºi dreptul de a cumpãra cantitatea ºi calitatea de obiecte ºi de alimente propor- þionalã cu gradul militar (poziþia la locul de muncã). oricine poate urca scara gradelor militare proiectatã asupra spaþiului social. ideologic vorbind. Atunci de ce nu devin toþi generali? Într-un fel. ºi pe. fãrã mãcar a încerca analiza condi- þiei de existenþã a dizarmoniei — presupunând cã armonia este principalul scop social. nu existã limitã exterioarã a propriei creºteri?“ — asta duce la o per- manentã autoînvinuire ºi insatisfacþie. dar cauzalitatea socialã este de neînþeles pentru oamenii cãrora li se spune de mici cã viaþa depinde numai ºi numai de ei. nicidecum rezultatul unei dezbateri raþionale. nu toatã lumea ajunge sã foloseascã bastonul cu pricina. Viaþa este ordonatã. dar aceasta este o altã lungã discuþie. Din cauza acestor condiþii. se amãgesc sau sunt amãgiþi cã se întâmplã aºa. cãci nu existã nimic în exterior care sã mã susþinã. ei devin. (Acest lucru nu poate fi menþionat fãrã referinþã la puritanism ºi la idealul social în care. lucrurile se aranjeazã de la sine. ideologic vor- bind. Acest mit se combinã cu acela al unei societãþi fãrã clase. orice pretenþie de organizare raþionalã eºueazã lamentabil. Mitul acesta creeazã o dublã incertitudine ºi frustrare: 1.) Acest consens general nu este atins printr-o dezbatere politicã. Sintagma lui Napoleon „Fiecare are în raniþã bas- tonul de mareºal“ este aplicatã uniform asupra spaþiului social. 2. dacã fiecare îºi urmeazã afacerea personalã a salvãrii. suprafaþã.40 A L E X A N D R U B à L à ªE S C U VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 41 este afiºat ºi jucat la. ci este deja constituit. ci dimpotrivã.

În cazul (care rãmâne neschimbat dupã aceea). Astfel. ceea ce Un mit adiacent ºi o consecinþã majorã cresc direct din coincidenþa e echivalent cu a spune cã fiecare este Subiect într-o lume fãrã telosului cu originea. graþia este deja ceva stabilit. cu foarte puþinã comunicare a unuia cu altele. salvãrii. despre moarte. Poate cea mai importantã caracteristicã a eticii protestante este Voi menþiona alte douã mituri deschise analizei: mitul copilului mutarea punctului final. Structura socialã este asiguratã de nesiguranþa poziþiei ei cu „pierderea vieþii“. un salt instantaneu în punctul final (sfârºit. Ordonarea societãþii în jurul consumului este ºi ea Ce mai rãmâne de fãcut este doar trasarea liniilor de dorit ale bazatã pe negarea morþii (vezi Baudrillard).42 A L E X A N D R U B à L à ªE S C U VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 43 Aceastã situaþie genereazã instabilitate în orice moment al inte. litatea arhitecturalã — corpul fãrã cap. putând fi o problema- existã limitã (moralã) „în sus“ — în acumulare — pentru cã nu tizare artisticã a devenirii-marfã a oricãrui aspect al vieþii ºi a reifi- existã punct final. cãci ceea ce se care sã subiectiveze locuitorii. Trupul de carne ºi integritatea omului-maºinã (Blade Runner sau. lipsa de importanþã a memoriei capãtã sens. iar el trebuie sã „repare problema“. predestinarea. nu existã Subiect. cu excepþia propriului sine (idee pu. Jack etc. aºa cum cineva ar trasa liniile de marcaj pe autostradã. de care creºte peste noapte (filme: Big. a identicului. Pare sã fie o rãsturnare a sen- hii: cel mai mic detaliu este utilizat în acest scop ºi e folositã o sului temporalitãþii. avem de-a face cu o tut social. Irvine). Nu existã instanþã supremã Astfel. pentru cã orice fiecare in-divid urmãrind propria cale spre salvare (socialã sau existã poartã deja blestemul unei identitãþi înþelese ca reproducere spiritualã). La Mitul adiacent este povestea „cãlãtoriei în timp“. moartea nu mai este o trecere spre un alt stadiu. în chiar momentul Cele douã mituri de mai sus se combinã de minune cu materia. Unde se aflã graniþa (dacã existã aºa ceva) dintre existã limitã „în jos“ în ce priveºte separaþia. eroul sare înapoi în prezentul dorit ghetou. Omul bicentenar). iar treburile lumeºti semnifica scurta istorie a Statelor Unite — ºi mitul/problematizarea n-o influenþeazã. unei revolte. atingerii originii. Nimic nu e perfectibil altfel. pânã acolo unde „sfârºitul“ este racþiunii umane ºi împinge la o constantã acþiune de-a stabili ierar. obiectificarea ºi uman ºi umanoid (simulacrele umanului)? . nu cãrii sinelui. sa nu sunt o condiþie pentru mântuire (implicit cea socialã). micronizarea particulelor vieþii. Totul fiind predestinat. numai reasigurare continuã. arhitecturã. aceastã afirmaþie e reprodusã minuþios de presupune cã totul a degenerat. punctul de origine. Mai bine zis. Cimitirele nu sunt vizibile în Orange County. orice identitate dobânditã sau datã îºi are propriul Dupã ce misiunea e îndeplinitã. una îndãrãt cãtre început ºi. telos). nu ca acumulare a trecutului. Este o lume a eternei Dar ce este un in-divid? Unde îºi are graniþele? Care este rememorãri a prezentului ºi a reamintirii urmelor sau caracteristi- nivelul maxim de diviziune ºi ce fel de eticã stabileºte acest nivel? cilor categoriale ale acestei identitãþi (oricare ar fi ea). Consecinþa este negarea morþii ºi înlocuirea subiecþi. în acelaºi timp. de aceea cineva este trimis îndãrãt în timp. al mecanismelor de putere fãrã subiect). Nu se vorbeºte de dorinþa perpetuã a oamenilor de a se supune prescripþiei salvãrii. Simultan. mai recent. numai o reasigurã. Acest subiect ce ar mai fi bunã o revoluþie când. Intriga este simplã: ceva merge nu existã clasã dominantã? Singura revoltã posibilã este cea împo- rãu. subiectului în relaþie cu ideea de salvare („Sunt salvat sau nu?“) ºi iar unele oraºe nici nu au cimitire (de ex. din punct de vedere ideologic. Nu Acesta din urmã meritã o discuþie separatã. abundã în literaturã ºi filmografie. singurul lucru care poate fi distrus e propriul cartier (vezi revoltele de la Los Angeles din 1991) — propriul sine este singura modalitate de perfecþionare este aceea de a te întoarce în rearanjat (relucrat) fãrã contact sau impact asupra celorlalþi —. cãlãtorie dublã. spre început — fiecare trebuie sã îºi gãseascã enormã cantitate de energie pentru reorganizarea poziþiilor de sta.) — care ar putea genezã. întâmplã între origine ºi prezent este fãrã nicio însemnãtate pentru ritanã ce nu trebuie neapãrat confundatã cu conceptul lui Foucault salvare. acolo unde se triva sinelui. ºi nu destinul. a telos-ului într-un punct de origine. Amuzant. gãsit undeva în punctul de origine.

cãci sunt martorii stãrii de graþie. este vorba de o credinþã iraþio- nalã în existenþa raþionalitãþii ºi în faptul cã banii o reprezintã. tradusã printr-un mediator raþional — banii. stigmate religioase ale celor aleºi. graniþele individuale marcheazã începutul spaþiului violenþei. Ei sunt singura mãsurã a diferenþei universal acceptate într-o societate fãrã clase. nimeni nu este mai bun decât mine“ jucând la noroc cu singura mãsurã materialã a propriei celãlalt. garantul integritãþii ºi absenþa constitutivã a individualitãþii. Du-te la Casino. Ei sunt mate- rialitatea existenþei. ar fi absurd. fiecare bandã de circulaþie este separatã de celelalte ºi poate fi consideratã în sine. Precum în cazul marca- jelor albe ale autostrãzii. interferenþa (poli- ticã). „nimeni nu are destui bani“.C. De fapt. atitudinea corporalã. individul — ca exemplaritate. fizionomia ºi .44 A L E X A N D R U B à L à ªE S C U VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 45 Subiect/Individ/Bani fiziologia. Într-un vei pãrãsi persoana juridicã într-un voiaj ezoteric spre tãrâmul fel. în puri- tanul O. biectivitãþii.. „Dumnezeul în care credem“. În acelaºi timp. poziþia de clasã. dar trebuie sã evite atingerea. „Casino“ (the gambler) Banii regularizeazã viaþa locuitorilor din O. dar asta nu-l influenþeazã pe un altul. Fiecare persoanã îºi poate urma calea. În absenþa unui praxis semnificativ (cãci aranjamentul existenþe. existã Subiecþi într-o lume a nonsu. Visul libertãþii este atins cu preþul pier- derii sensului. Nu existã statui figurative în O. Dacã banii sunt de multe ori nivelatorii experienþei. ca erou dacã doriþi — nu (mai) fluiditãþii mistice. mergi ºi joacã la Casino ºi îþi stãrii de graþie. Nimeni nu poate interfera cu starea de graþie a celuilalt. vieþii se reproduce nesfârºit pe sine).C. cum orice exterior e ameninþãtor. existã doar individualism fãrã indivizi. Cum nu existã limitã în acumulare. control asupra banilor. Poate e un rezultat al decorporalizãrii prin uitarea propriei condiþii sociale: „îmi ies din mitului societãþii fãrã clase: ideal. pattern-urile lor relaþionale. ei mai sunt ºi mãsura ºi semnul salvãrii. Fiecare individ are un spaþiu nelimitat de expresie. Legea ºi disciplina sunt aplicate prin mijloacele (statale ºi nonstatale) de Aºa cum am menþionat. fiecare ins e supus în mod constant probei ieºi din þarã fãrã a-i pãrãsi teritoriul. având în vedere configuraþia perfectei separãri între indivizi. Oricine poate simþi experienþa misticã a existã. Fiecare ins este încorporarea propriului câºtig. Ieºi din statul tãu (ºi din starea ta socialã). ci o raportare emoþionalã la semnele graþiei divine. Relaþia cu banii nu este una raþionalã.C. contactul simbolic.

Încã de când Steinbeck umbla cu Charlie din motel în motel. L-a urât din tot sufletul. Steinbeck a vãzut în asta indicatorul unei societãþi care vinde curã- Venise în România pentru cã odatã cunoscuse un tânãr român. pentru cã eu purtam o rican din timpul Rãzboiului Rece. la nivelul sãu. Era deja începutul anilor ’70. VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 47 mai stea o lunã pe la noi. mi s-a adresat fiind convins cã vorbesc lucru ca ºi comunismul“ — spune Charlie. cum nici România nu este America (ce la modã era behaviorismul. iar Charlie nu este un pudel. dupã ce a hãlãduit prin statul de aur. „Behavioriºtii doreau acelaºi jachetã Sgt. epocã ce marca acea tranziþie ºi efervescenþã extraordinarã din anii ’50–’60 ºi care a transformat America ºi o parte a lumii. cu gândurile ºi picioarele. Întâi m-a surprins cu ideea de a transforma biserica de lângã Librãria Humanitas într-o brutãrie. behaviorismul a câºtigat ºi se întâlneascã cu un fotograf de la National Geographic. Viziune simplificatã. am primit un alt nume. motel începuse sã fie sterilizat ºi sigilat dupã fiecare oaspete. purta pulover pe gât ºi ochelari de soare mici ºi „toatã lumea credea cã sunt beat. ºi a luptat ºi el. Charlie ºi-a petrecut tinereþea în timpul beat-nick ºi hippie. În Charlie ºi cu mine NYC. mai târziu. devenit instrumental în contraspionajul ame- Internet Café pe strada Academiei ºi. aºa cã ne-am anumit mod de conceptualizare a fiinþei umane care ar avea o despãrþit. Dupã doi–trei paºi am vãzut un indicator. ºi pentru cã era în drumul sãu spre Kenya. Pepper. ca orice bine!). dar America surprinde descoperim România prin realul cliºeelor — hyperrealul lui Baudrillard). cum a mãrturisit mai târziu. iar transformarea Statelor Unite anunþatã de petrecut o sãptãmânã vorbind ºi cãlãtorind în Bucureºti ºi aiurea. N-am ºtiut unde ar putea gãsi însã nu lipsitã de profunzimi — mai ales în ceea ce priveºte un un astfel de lãcaº ritualic al oricãrui cãlãtor global. venise fãrã un ban (cliºeu. L-a avut ca profesor mulþii care sunt în continuã cãutare. Ca toatã lumea de atunci ºi de acolo s-a dus în California pentru a trãi anii ’60. fascinat fiind de peisajul mineral. De atunci ºi pânã a plecat la Focºani sã regretul lui Charlie ºi al multor altora. trebuit sã întâlneascã o velierã ºi sã se alãture echipajului. iar eu sunt cu atât mai puþin Steinbeck. unul din acestui curent parazitar al ºtiinþelor sociale. a urmat un masterat în psihologie. ºtiind din experienþã cât de vital poate fi un mediu abstractizat… Cu ajutorul industriei farmaceutice ºi spre e-mail la restriºte în voiaj. engleza. spune el. A hotãrât sã tranziþie promiþãtoare de altceva a fost zãritã în anii ’70 de Hunter . atât de mult îi plãcea clãdirea (ºi ce poate fi mai Biblie decât anumite elemente îngrijorãtoare i se arãtau scriitorului american. când nu eram decât un þãrãnoi“. vegetal ºi uman pe care l-a întâlnit aici. Însã Charlie este admirator a lui Kinsey. uitând cã viaþa este „murdarã“. aºa cã m-am singurã funcþie. fie ea industrialã. beatnickºi ºi hippie a luat cãi nebãnuite în anii ’70. apoi m-a cucerit cu curio. A fãcut colegiul ºi. unde ar fi ideologie a relaþiilor interumane. aceea de a se comporta conform stimulilor într-un întors sã îl avertizez. a lipiilor). reprezentativ era faptul cã scaunul de la WC-urile camerelor de zitatea ºi firescul sãu. Între timp Iar energia pe care Charlie ºi cei de-un leat cu el au pus-o în acea planurile acestui Alexis Zorba modern s-au schimbat. Ce cautã ei? Charlie cãuta un pe un fost spion rus. þenia ºi sterilitatea ca virtuþi ideale ale bunurilor de consum ºi ca George. împotriva un american care a poposit printre graniþele noastre. generarea.

structura a fascinat întotdeauna prin siguranþã iluzorie. Bucureºtiul (ºi România) este un loc dezgustat de umanitatea care îºi pierduse visele ºi se retrãsese în care provoacã plãcere oricui are o deschidere creatoare. Thompson. care însã funcþioneazã dupã normele bunului-simþ. râdeþi! gândindu-vã la claxoanele de pe Calea Victoriei. cãci îi aminteºte de tinereþea lui. Poate cã ar fi bine sã îi cumpãrãm ºi noi.48 A L E X A N D R U B à L à ªE S C U VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 49 Thompson de la fereastra unui hotel din Las Vegas: „Cu 10 ani în depreciate de o parte a noii generaþii. taþie asupra vremii imediat de dupã domnia lui Papurã Vodã.“ (H. pe vârful valului ºi pãrea cã tot un personaj negativ. România. Nu-i nimic. lui citate. spune Charlie ironic (la adresa Californiei. sau invers… oraº cu energie ºi dinami. tranziþia poate avea mai multe direcþii care ar da contraste precum NYC. iar crãpã- turile prin care iarba gãseºte lumina par sã fie din ce în ce mai . nu înþelegeþi greºit…). de undeva unde saþiile noastre a caracterizat Bucureºtiul ca o combinaþie magicã ei ºi-au trãit tinereþea în contexte similare. zute… Nu ar trebui sã uitãm cã se spune „Cine nu are bãtrâni sã ºi-i cumpere“ (Charlie a fost extrem de emoþionat la auzul acestor Fãrã îndoialã. sa luxoasã de pe coasta Californiei Centrale dacã ar fi vizitat. ea mi-a spus doct: „Ãsta e modul tãu elegant de a spune cã trãim în þara lui Papurã Vodã. El nu este singurul. cã nu putem greºi. atunci când de la hotel ºi vãd numai spumã lipsitã de vlagã ce se retrage de pe nimic nu este la întâmplare. ale cãrui interstiþii dau posibilitatea întâlnirilor neaºteptate Hunter Thompson îi era fricã de viitorul pe care îl întrezãrea ºi era ºi a creaþiilor surprinzãtoare. vorbe). la 300 de km de þãrm privesc singur pe fereastra camerei structurã prea puternicã omoarã de fapt bunul-simþ. România. Când am încercat sã îi spun unei tinere amice cu ce mi-am ocupat sãptãmâna — adicã cu bucuria de a împãrþi cu cineva liber- tatea ce este atât de rarã aiurea. dar tocmai aceia sunt oamenii care încearcã sã imite California de astãzi unde nimeni nu merge pe jos nici mãcar 30 de metri. prin fisurile ce pot lãsa locul inserþiilor fertile. Papurã Vodã este evident urmã eram cu toþii în California. O Acum. ºi pe cale de dispariþie în America (cuvintele lui Charlie). riscând sã nu mai gãseascã soluþii în situaþii neprevã- Loathing in Las Vegas. ªi poate cã el nu ºi-ar fi luat viaþa în vila lui de reguli stricte. aºa cum iarba creºte printre crãpãturile zidurilor. Fear and complet. Ca sã nu vorbim despre bicicleta în uz cotidian… „ªi fac o treabã a naibii de bunã la aceastã imitaþie“. citat din memorie). În Las Vegasul anilor ’70. oraº glamour precum Havana ºi plin de cã transformarea. pentru cã ar putea ºti între Havana ºi New York. Charlie iubeºte împreunã cu Charlie. iar cei de-o vârstã cu el veniþi ºi din alte pãrþi ale lumii pe la noi apreciazã aceastã aparentã lipsã de reguli în societate. Charlie este entuziasmat de România.“ Adevãrat. În conver. creierul se relaxeazã ºi se structureazã plajã lãsând în urmã resturile acelui val. Cred cã ceea ce vreau sã propun este o medi- ceea ce putem imagina este posibil ºi bun. prin lipsa cazinourile din Nevada. de vibraþia unei epoci care a fost sufocatã mai apoi de regularizãri excesive. posibilitatea ierbii sã creascã.

a impus soluþia finalã ca fiind cea potrivitã. Istoria ne învaþã: beneficiarii soluþiilor finale sunt întotdeauna cãlãii. iar câinii lor.“ — Filantropica. ªi . acest hingher afi- ºeazã de multe ori un lanþ gros de aur la gât ºi brãþãri pe mãsurã. E „ ra odatã un oraº în care locuiau numai prinþi ºi cerºetori. Proprietarii caselor ºi vilelor au fost mutaþi la blocuri (sau la canal). combinatã cu firescul sentiment de responsabilitate socialã faþã de câini. Modul în care se omoarã câinii în centrele specializate din Bucu- reºti nu face obiectul acestei scurte analize. Ataºamentul firesc dintre om ºi câine îºi face loc. fost primar al capitalei. mulþi dintre ei devin „câinii scãrii“. acela de a-i steriliza. Au fost concepute diverse programe pentru ei. Din spusele unora. VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 51 atunci apare hingherul care are douã posibilitãþi: ridicã animalul sau încaseazã o sumã variabilã pentru a pretinde cã nu îl vede pe ilegalul prieten al omului. Câinii continuã sã se înmulþeascã în Bucureºti sau sã fie aduºi de þãrani odatã cu produsele lor la piaþã ºi înecaþi în fluviul urban. iar cel mai puþin crud. Identificaþi actorii. a fost iniþiat de Viorel Lis ºi Brigite Bardot. Mulþi dintre ei sunt recuperaþi sau se aciueazã pe la scãrile blocu- rilor sau pe lângã cãminele studenþeºti. printre blocuri. câinii au supravieþuit ºi proliferat. cruzime este un termen blând pentru ce se întâmplã acolo. Ei formau clasa de mijloc. 2002 Câinii vagabonzi din Bucureºti îºi au originea în distrugerea unei mari pãrþi a Bucureºtiului în timpul demolãrilor masive înce- pute în anii ’70. Spre deosebire de mulþi dintre stãpânii lor. în cazul nostru hingherii. Partea interesantã este economia generatã de soluþia finalã. procurate din banii încasaþi în ºi pentru tãcere. „Înþelepciunea“ tranºantã a actualului preºedinte al României. duce la îmbogãþirea hingherilor printr-o economie paralelã. Restul erau câini vagabonzi. În deschiderea Despre câini vagabonzi concluzivã: distrugerea proprietãþii vechii clase de mijloc ºi fluxul ºi clasa de mijloc de câini din satele ce nu pot absorbi fertilitatea caninã.

aºa cum au venit. sãracul. Personajul principal. cât ºi celor pentru care lucreazã. Sub numele generic de Gated Communities. bogat colorate ºi vesele. pericolul vestic era evident ºi iminent vând bine. Atât coloniºtii israelieni. ªi în România existã câteva astfel de proiecte. Pe 31 august 1961. De-o Arhitectura antipoliticã parte ºi de alta a zidului vocile împotriva sa sunt vehemente. însã cei- lalþi… Zidurile se fac întotdeauna împotriva celorlalþi. el devine indezirabil. pentru Estul eliberat ºi eliberator. Mulþi dintre cei dintâi au plecat. mall-ul midare pentru o parte dintre cei ce ar vrea sã treacã de la sud la fiind un spaþiu semiprivat. perfect con- nord în cãutare de lucru pentru a asigura un trai decent familiilor trolat. familii ºi destine timp de douã generaþii. Oraºul a fost secþionat arbitrar. au fost ridicate ziduri. În partea de sud. clãdiri. construit în scopul încurajãrii consumului ºi nicidecum al lor. degrabã creatoare de diferenþe prin persistenþa separãrii decât nu mai este de mult un nenorocos al sorþii ce trebuie ajutat ºi care graniþe fireºti între douã entitãþi ireconciliabile. casele se opresc lângã un potenþial criminal care vagabondeazã într-un spaþiu devenit plajã. Zidul continuã pe plajã ºi se pierde la izolându-l ºi transformându-l în spaþiu de tranzit inadecvat vieþii… câteva sute de metri în larg. la iniþiativa administraþiei Care este însã logica. mai sãrãcãcioase. mari. strucþia civilã ceea ce armata ºi politicienii fãceau de un timp: Chiar ºi dupã reunificare. cicatricile sunt adânci. El este În Tijuana. VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 53 dezastru economico-social în California. de o parte ºi de alta a unui zid. arhitecþii încep Dupã 46 de ani de la începerea construcþiei zidului de apãrare sã propunã un nou tip de ansamblu rezidenþial: case standardizate antifascistã din Berlin. a cãrei construcþie a fost apro- batã de cãtre guvernul israelian pe o distanþã de 703 km. însã public. Nimic mai simplu: întâi în Între cele douã momente. Este numit zidul ruºinii. în lume. care determinã construcþia aces- Republicii Democrate Germane conduse de Walter Ulbricht ºi cu tor ziduri? De ce se apeleazã la ziduri ºi nu la poduri în caz de aprobarea Uniunii Sovietice. justeþea lor este dependentã de partea în care ne aflãm. Intenþia armatei pãzitã. Mulþi considerã cã o astfel de construcþie va ritate. concentreazã o parte din responsabilitatea noastrã socialã. Noile spaþii comerciale sunt ºi ele mult mai puþin publice. un zid de 5 km de tip suburban înconjurate de un zid ºi cu o intrare principalã încearcã sã izoleze un cartier sunnit din Bagdad. forme arhitecturale noi micºorându-l. În partea de nord. rãspunsul este evident: zidurile (se) de Protecþie Antifascistã“. secu- þiile sunnite ºi ºiite. Pentru a vinde o astfel de idee este nevoie de crearea unui avea efecte nedorite. în zone mai mult sau mai Statele Unite ale Americii ºi acum din ce în ce mai mult în Europa. cu acces relativ selectiv. cât ºi palestinienii sunt împotriva acestei iniþia- tive. Printre aceste ziduri care fac ecou ar mai fi de menþionat ºi bariera israelianã din Fâºia Gaza. spaþiu public care sã parã ameninþãtor. în Irakul devastat de rãzboi. În cazul din urmã. chiar contrare intenþiei declarate. puþin conflictuale. dureze 28 de ani. oricine de acolo v-o poate spune. Acest spaþiu este spaþiul public. Un artificiu al speculei imobiliare din anii ’90 aduce în con- despãrþind strãzi. Este o inti. O zi fãrã mexicani ar fi un agregãrii libere a populaþiei ce vine din ierarhii sociale diferite. Cele mai multe sunt mai sãrãcia începe sã fie criminalizatã. . B erlinul anilor ’60 a cunoscut începutul dramei ce avea sã zidul pare injust de ambele pãrþi. se vinde împreunã cu acest produs este aceea de siguranþã. motorul. pe malul Oceanului Pacific. Din sobre ºi standardizate. ameninþãtor din cauza lui. ziduri. a fost începutã construirea „Barierei conflict? La prima întrebare. Ideea care americane — iniþiatoare — ar fi de a reduce coliziunile dintre mili.

Maºina îl duce de la cãci nu sunt profitabile. potenþial-criminalã ºi cei câþiva înveteraþi ecologiºti. la contemplare. miºunã cei sãraci ºi fãrã cãpãtâi. podurile de-cri- ratã de luminile orbitoare ºi de preþurile inaccesibile pentru el. Zidurile (se) vând bine. La mall-urile din Bucureºti o re-interpretare a spaþiului de consum este fãcutã de cei defavorizaþi. zidurile vor veni de la sine odatã cu mesajele consumeriste ºi noile moduri de viaþã. în toate instanþele vieþii de acum. Lui minalizeazã. pericolul înþelegerii reciproce. Feriþi-vã de ele. au avut un parcurs similar. iar orice zid poate fi un suport temeinic care. În zadar ne amãgim acum cu retorica democraþiei. privat. Podurile relevã diferenþele fãrã a le face ireconciliabile.54 A L E X A N D R U B à L à ªE S C U VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 55 Celãlalt. mai mult sau mai puþin îm- brãþiºate de populaþie. legate de defectarea temporarã a computerului de bord al maºinii. în agora. deþinând propriul vehicul poluant. Acesta este mesajul transmis pe toate cãile. a dezbaterii. la îndemâna oricui ºtie câte ceva despre economia neo-liberalã: podurile sunt contraproductive. sãracul. creeazã acces nelimitat ºi chiar îi rãmân publicul. Acestea îºi fac apariþia ºi la noi. parcul. masa neglijabilã Eseu scris pe un zid între douã lumi. Din simbol al dezbinãrii. Podurile reinvestesc . biroul pãzit de bodyguarzi. fiecare om respectabil zidite ºi enclave consumeriste. experienþe concurente ºi pentru poduri. ele deschid spaþii. Podurile vorbesc despre posibilitatea înþelegerii reciproce. afarã. podurile invitã la promenadã. Dezbaterea. este þinut la distanþã de intimidarea fireascã gene. aceasta a ajuns pentru anumite popoare o ameninþare: „Poartã-te bine sau îþi trimit armata sã te democratizeze (sau sã construiascã ziduri)“. ar spune unii. Dacã te porþi bine. dacã mai existã. mai bine rãmâneþi la televizor. Ei se îmbracã cu „hainele bune“ ºi se afiºeazã de partea „strãlucitoare“ a vieþii anulând calitatea polemicã a spaþiului public. dacã existã. se face cu cei de-o seamã cu el. În autobuze. ci spre alte poduri. vedea ambele laturi. strada ºi piaþa. De pe creasta oricãrui zid se pot casnic. frustrãri paralele. Dacã nu aveþi suficienþi bani pentru a consuma în siguranþã. Podurile nu ghideazã spre fericiri transportul în comun este ºi el condamnat. dar ceea ce nu doresc ei cu niciun chip sã arate este faptul cã nu sunt participanþi în extazul consumerist. În aceastã dinamicã. spaþiul public cu calitatea sa politicã. care vin acolo pentru promenadã. Zidul a de o firmã concurentã ºi apoi la poarta de intrare spre paradisul devenit catalizator al re-unificãrii. De la un deziderat. la mall-ul a cãrui pazã este asiguratã Sã ne întoarcem la Berlin. Zidurile care fragmenteazã spaþiile urbane ºi creeazã bariere interne sau externe fac parte din maºinãria antipoliticã a secolului XXI. Publicul este periculos. la meditaþie. ca ºi el. ªi astfel ajungem la chestiunea a doua: unde ne sunt podurile? Rãspunsul e simplu.

mai puþin important decât apariþia ultimelor produse de tip „i“ (eu). VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 57 funcþie de un eveniment fãrã relevanþã imediatã în viaþa lor. Surprinzãtoare este supra- Revoluþiei s-au nãscut ºi au crescut într-o societate în tranziþie. Ziariºtii au constatat cu stupoare cã timp. Viaþa cu totul altã poveste. nimic mai natural decât A stãzi se împlinesc 18 ani de la Revoluþia Românã din decem- considerarea Revoluþiei din decembrie ca un fapt istoric dintr-un brie. de zi cu zi este cea care formeazã fiinþe umane în societate. Lipsa acce- îndepãrtat. Iar nu exprimarea voinþei politice prin vot caracterizeazã cotidianul. Acesta este cazul la nivel mondial. În mod argumentabil. vag ºi nerelevant. consumat. apariþia unui nou tip de ambalaj. Meritã sã ne amintim cã multe mult-trâmbiþatã. acum aceste transformãri sunt generate ºi implicit marcate de evenimente publicitare. Dacã în istoria clasicã gãsim repere de tip evenimenþial ce þineau de transformãri sociopolitice. Nimic surprinzãtor aici. Este firesc ca tinerii formaþi în societatea de tranziþie spre consumism sã îºi formeze repere temporale în funcþie de momen- tele apariþiei diverselor gadgeturi sau mãrci de prestigiu ºi nu în . dintre þãrile destinaþii de shopping NU sunt democratice. mente democratice mai dezvoltate decât primele. este. doar un fapt trecut. Cei nãscuþi în preajma nu au acces. care a fãcut posibil accesul la consum. paradisuri consumeriste au rudi- însã a fi ºi o necesitate realã. stupefiaþi. adicã „eu“-l a cãrui identitate se actualizeazã prin con- în România sum. la formarea unei conºtiinþe istorice legate de acel eveniment mai Explicaþia este banalã. Revo- luþia. a schimbat radical viaþa mai multor oameni decât schimbarea guver- nelor post-decembriste. ci frenezia cumpãrãturilor. la o varietate a alegerii nemaiîntâlnite ante- rior. ca tinerii din medii puþin privilegiate sã aibã o idee despre adolescenþii se raporteazã la Revoluþie ca la un eveniment istoric Revoluþie mai bine conturatã. în acelaºi la evenimentele din 1989. iar multe tate de consum. petul de plastic. sensul tranziþiei) este cea spre accesul la produ- sele de larg consum. însã are de-a face cu o laturã de multe mult decât de apariþia unui nou obiect de consum la care oricum ori nepolitizatã a societãþii: consumul. Este vorba de tranziþia spre o socie. Principalul produs din aceastã categorie este Majoratul Revoluþiei însãºi „i“. categoric. Este firesc. de la i-Pod la i-Phone. Ziarul România liberã a publicat rezultatul unei anchete trecut vag. democraþia. În consecinþã. De multe ori societãþi avansat-con. Nu punerea în imaginarul general a accesului la consum cu forma de este însã vorba de o tranziþie spre forma de organizare politicã organizare politicã democraticã. al cãrei corolar publicitar este democraþia (fãrã alte þãri care nu sunt. Mai mult. jurnaliºtii au sului la bunurile de larg consum combinatã cu o probabilã evocare realizat cã elevii din liceele mai puþin prestigioase ºtiau mai multe nostalgicã a timpurilor dinainte de Revoluþie auzitã în familie duc despre revoluþie decât cei din licee de prestigiu. Dar asta este o sumeriste mai degrabã ºchioapãtã în exerciþiul democratic). în ordinea coti- dianului formãrii lor. marcatã de nostalgie. Caracteristica în creºtere a societãþii româ- neºti (ºi implicit. Sfârºitul istoriei jurnalistice fãcute în rândul liceenilor de aceeaºi vârstã cu privire clasice înseamnã începutul istoriei cotidiene.

are Bucureºtiul primarului de sector!). bucureºteanul se poate întoarce le creeazã: camere urbane. Mai rãu. Inconvenienþa ºi punctul generator de îngrijorare în ceea ce priveºte aceastã atitudine este tocmai faptul cã România este o Republicã — într-adevãr. vom putea vorbi de spaþiul public. Cum adicã. e normal. Ce ziceþi? o voi transforma în reflecþie succintã (de dezvoltat cu altã ocazie): Februarie 2008 cum înþeleg bucureºtenii spaþiul public? Un început de rãspuns: sunt sigur cã aceste camere vor avea prizã la public. de ce sã am grijã sã nu îmi arunc gunoiul din maºinã la semafor. iniþiat de Asociaþia interesaþi de ceea ce pot aduce acasã din acest spaþiu. Reflexele profund rurale îi fac pe mulþi sã se descalþe de cum trec pragul casei lor. cei mai mulþi dintre locuitori nu se pot raporta decât la spaþiul privat. În mod practic. în mod direct. nu poþi veni cu noroiul din ogradã sau de pe câmp în casã. iniþiatorii proiectului au înþeles cã singurul mod de a face populaþia din Bucureºti sã conoteze pozitiv orice spaþiu care trece de pragul propriei uºi este sã îi dea denumire de spaþiu privat: camerã. e trist. VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 59 negativ ºi catalogatã drept comunistã. este de multe ori conotatã . denumirile pe care obiectele create le este un început promiþãtor. bravo. capãtã sunt rezonante ºi mãrturisesc despre patternurile culturale ºi atunci. veþi observa coºurile de gunoi aºezate Ce fel de public (spaþiu) strategic la semafoare. lounge etc… spre obiºnuita-i nepãsare faþã de spaþiul citadin. Adicã. inclusiv prin estetizarea discursului… maºini ºi deschiderea lor pentru oameni. Complet ale locurilor. poate întreg Bucureºtiul va fi o camerã. cãci tive cultural-istorice din oraº. obiec. Intuitiv sau analitic. cât ºi a politicienilor — TUB. Proiectul. îndrãzneþ. schimbã situaþia. bine-venit. În orice spaþiu cultural. direct pe fereastrã? (dacã treceþi prin sectorul 3. responsabilizarea pentru un bun co- mun. a primit în noiembrie anul trecut avizul primã. proiectul Transcentral Urban Bucureºti. vizeazã închiderea unor strãzi pentru îl pot schimba structural. în sfârºit. Atât a populaþiei — indiferentã în mare parte —. living. Reversul acestui reflex ºi reflexia culturii care îl genereazã este acela cã dincolo de prag responsa- bilitatea dispare. camerã… nu se cade!… Într-un mod absolut ºi ideal. Bucureºtiul va avea astfel ºinii pentru a purta ºoºonii bicicletei ºi ºosetele-pantofi. orangerie. O interesantã descoperire pentru publicul nu poate fi recunoscut decât atunci când are aparenþa mine a fost denumirea pe care proiectul TUB o dã spaþiilor pe care privatului. Camerele urbane mã îndeamnã la o întrebare pe care privatizat. aºteptând gunoiul domnilor ºoferi. Aceasta pentru cã spaþiul public în Bucureºti este o enigmã. Doar e o trasee pietonale ºi cicliste care vor lega puncte de interes. Res Publica… Raportarea la spaþiul public este. accept sã îmi scot încãlþãrile de cauciuc ale ma- riei ºi va fi realizat începând cu 2008. Odatã ieºit din camerã. Dar dacã sunt invitat într-o camerã urbanã? Vai! acolo se necesar. nu de cum Spaþiu Urban Bucureºti. care este pe deasupra public. raportarea la spaþiul politic.

acestea nu erau suficiente pentru a deschide accesul Giorgio Agamben vorbeºte despre ideea de limbaj ºi calitatea micilor poveºti pentru marele public. adicã sintaxa ºi morfologia siste. purile ridate par a fi marcate de dorinþe sau cuvinte neexprimate. se aflã cu adevãrat la locul sãu în tãcere. cãci alfabetismul generalizat era departe de a fi o realitate. ºi ele. de unde ºi academiile de spe- doilea rând provenienþa lor popularã le fãcea invizibile cercurilor cialitate. „pe care“. de data aceasta nu a cuvintelor. tului. Un chip frumos. analiza sintacticã academicã de „modã veche“. acceptând din ce în ce mai mult inovaþiile populare în limbaj ºi schimbând strategiile norma- Poveºtile personale. cât ºi marile naraþiuni tive de la cele impuse prin decizie canonicã la cele impuse prin moarte odatã cu aducerea la centru a foºtilor marginali au un punct uzurã. necesare Povestea tãcerii construirii statelor-naþiune. incontestabilã. chipul uman ducere mecanicã. De aceea. micile naraþiuni sau poveºtile personale existau „care“/“pe care“. În acelaºi timp. limbajul scris devine ºi el accesibil prin tentativele de ºcolarizare la nivelul întregii populaþii. Interpretarea corectã sintacticã ne spune cã sensul În timpul marilor naraþiuni limbajul era în mod necesar scris ºi enunþului se schimbã complet în cazul folosirii lui „care“ sau „pe acaparat de academii — supravieþuitoare ºi astãzi — care decideau care“. tãcerea unui chip fru- când. ci relevarea cuvân- Pânã când Daguerre a descoperit un alt limbaj bazat pe repro. pânã parte din ordonarea sintacticã a obiectelor. italian. ªi marele public însuºi nu tãcerii de a releva cuvântul. cãci limbajul este vehiculul românã a renunþãrii la prepoziþia „pe“ în introducerile completive lor predilect. pectiva influenþei tehnologiei asupra limbajului. Însã contextul ne îndrumã spre sensul enunþului. fie el imagistic sau scris. Deºi ziare sau foi populare existau ºi în secolul al XIX-lea. Iar arta figurativã se scãlda în limbajul realist. Aº dori sã mã întorc la limbaj în sine. Bineînþeles cã ºi demice. normelor ce guverneazã producþiile vizuale ºi a posibilitãþilor des- rire. este locul unde existã cu adevãrat tãcere. . ci a imaginilor. generalizat este mai importantã decât marea naraþiune a lui Limbajul marginal. chise de orice nouã tehnologie. cât ºi prin inventarea maºinilor de scris individuale ºi. Cel mai la îndemânã exemplu este acceptarea în limba comun: ele sunt exprimate în limbaj. VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 61 Sãrind etape (ºi doar menþionând în grabã fraþii Lumière). ele înseºi destabilizat. atât ca mod de reproducere cât ºi ca mod de interpretare. Povestea lui „care“ melor de semne ºi sunete care împreunã alcãtuiau naraþiunile. În timp ce chi- nici mãcar un ideal… Domnia galaxiei Gutenberg era deplinã. spune filosoful jurist exista. salitate. dar nu erau aduse în scena primã a limbajului din douã Cam aceasta ar fi pe scurt istoria postmodernismului din pers- motive: în primul rând forma lor nu corespundea canoanelor aca. putem spune cã limbajul imaginilor a devenit accesibil ºi generalizat. iar nu formele corecte de exprimare. ceea ce este echivalent cu a spune cã nu existau. deºi Revoluþia Francezã adusese cu sine idei de egalitate ºi univer. mai târziu. Însã aceste ºcoli aº spune cã se ocupã de descoperirea ce aveau acces la reproducerea mecanicã a limbajului prin tipã. spune Agamben. a calculatoarelor personale care combinã cele douã limbaje într-un alfabet vizual generalizat astãzi. bineînþeles.. doar amintind cã aceastã tehnicã avea nevoie de mult mai puþinã ºcoalã decât cea a scrisului.. Academiile se adapteazã ºi ele. mos nu este simpla suspendare a discursului. în al limbajul vizual are canoanele sale. a ideii de limbaj. naraþiunile punctuale. ºi generatoare de centre de putere solide ºi greu de iar animalele sunt cufundate în limbaj în mod continuu.

Când suntem cu toþii ca un fel de cãþeluºi gata sã vor. ace- laºi guvern inventa conceptul de „lovituri preventive“ (preemptive strikes) ºi declara un fel de stare de necesitate mondialã justificatã de „terorism“. tãcerea. folo- sind tehnici combinatorii potenþate de noile tehnologii ale reprodu- cerii electronice.. fiind obscurate de alte fermentaþii narative ce îºi aºteaptã rândul. de altfel. a cãrui moarte a dus. Puþin captivitate. difuze. Seria de rãzboaie din Asia Centralã ºi Orientul Mijlociu ºi-a schimbat în cursul a patru ani poveºtile de câteva ori. aºadar.. dar povestea aceasta este la rãzboaie ale terorii… Cutremurele devastatoare din Pakistan sau diferitã. ce a crescut în ºi instaura dictatura personalã ca formã de guvernãmânt.62 ALEXANDRU BÃLêESCU Astãzi suntem sub un asalt continuu al poveºtilor personale. Suntem cufundaþi în limbaj fãrã a discerne cuvintele de mai târziu. În ciuda paralelelor tentante. Altele formeazã un lanþ narativ ce influenþeazã scena politicã în mod decisiv. . cam pe când filmul lui Spielberg Minority Report trezea primii fiori în sãlile cinematografelor. din tra- chipul uman? ªi de ce chipurile de bebeluºi ºi de pui de animale tatul de la Tokio cu privire la poluarea mediului ºi eschiveazã cu (se) vând cel mai bine? mãiestrie diplomaticã (ajutat de þãri ce se simt mici ºi neajutorate) efectivitatea Curþii Penale Internaþionale (CPI) asupra cetãþenilor americani. formând o bulã ce creºte ºi se sparge laolaltã cu celelalte care cresc ºi se ºi bãtrânul individ sparg simultan. în urmã cu douã mii de ani. al rãspândirii generalizate. Unele dintre ele ajung la suprafaþã. Tot cam pe atunci. Brutus a folosit un „argument tranºant“ pentru a obiecte. Iulius Caesar Iran sunt înlocuite de tsunamiuri în Indonezia ce sunt ºi ele uitate declara starea de necesitate în Republicã. la dispariþia (temporarã) a respectivei forme de guvernare. rizomatice) ºi creând o supã primordialã de Individualismul nou semne ºi semnificaþii. dar care au ºi ele o duratã de viaþã limitatã. cele douã situaþii au o diferenþã semnificativã: în timp ce prima exprima într-un fel dorinþa de putere personalã a unui individ. fãrã a ne separa noi înºine de sistemul de obiecte ºi uitând „scãpa Roma de tiran“. a doua este expresia unei tendinþe generalizate în contextul mondial actual. care ne indicã noi forme de guvernare ºi noi concepte referitoare în ultimã instanþã la ceea ce înseamnã fiinþa umanã. general difuzate (în sensul propriu. În urmã cu mai puþin de doi ani. guvernul Statelor Unite se beascã numai dacã ar putea — cât de drãgãlaºi! — unde ne este retrage din protocolul de neproliferare a armelor nucleare. fie ele individuale sau colective. dizolva Senatul Roman în favoarea poveºtii unei fete rãpite acum 15 ani. Poveºtile sunt spuse într-o îmbinare sintacticã ºi morfologicã a limbajului figurativ ºi non-figurativ. de la rãzboi Î n urmã cu douã mii de ani — aºa încep toate povestirile despre împotriva terorismului la intervenþii de stabilizare a regiunilor sau identitãþi naþionale ce se vor legitime.

ºi genereazã tatea în sens clasic îºi pierde validitatea sau puterea explicativã. tale ale unor legi ce nu aveau suport structural sau popular în logice de Stat (cf. dar nu individual). problematizeazã ideea de stat liberal ºi subiect liberal (concepte Cuvintele-cheie în noile forme de guvernare sunt „risc“ ºi bazã ale umanismului din secolul al XIX-lea). în acelaºi timp. perpetuat în practicile cotidiene. practici de acest fel: linia individualã de credit. de la puterea suveranã la bio-putere. piaþã liberã = liberalism = democraþie nu sunt neapãrat valide. cu acþiuni de ce opoziþiile binare capitalism/comunism ºi echivalentele simple în acelaºi timp asupra corpului individual ºi asupra corpului social. Nu existã o formã instituþionalizatã de control indi- litate“ (governmentality). cetãþeanul are putere de acþiune ºi control tate din secolul XX confruntã ideea liberalismului clasic ºi aceea asupra aparatelor statale prin vot periodic ºi prin acþiuni legale de de individ cu un sistem totalitar (numit comunism) de impoziþii sta- protest etc. De fapt. Opoziþia ce a divizat pe baze ideologice mai mult de jumã- tuia. baza cãreia suveranitatea naþionalã. conceptul de guvernamentalitate client. sã conceptualizeze în termeni administrativi populaþia. cãci nu se voteazã pentru reglementãrile timp ce guvernabilitatea se referã la capacitatea unei societãþi de a bancare. Mutatis mutandis pentru cazul socie- terizeazã prin difuziunea puterii în corpul social (confundatã de tãþilor sau naþiunilor. prin evitare. ºi nu pe forme legale în sensul liberalismului Guvernamentalitatea — apãrutã ca rezultat al slãbirii încrederii clasic. fondurile private de pensii. al creºterii puterii organismelor financiare private ºi a de. legali- cum ne aratã Foucault. Iar democraþia se referã la diferite forme de guvernare ºi în stat. un individ este judecat ºi i se oferã ºansa de „existenþã la normã (ce poate fi decisã ad-hoc). guvernarea liberalã „clasicã“ se bazeazã aº spune chiar desuete (ca ºi costumele din trei piese din Bucu- pe un corpus de legi ºi pe definirea cetãþeanului ca subiect al aces. dar ºi CPI este conceputã — Astfel. Guvernamentalitatea este un mecanism care unii cu democraþia!) ºi prin schimbarea modului puterii. fiind în acelaºi timp tot atâtea moduri cã decât despre un singur Marx — Groucho Marx actorul. ºi nu are opresivã la productivã. Pentru cã. ba În termeni concreþi. ar . ºi existã o varietate de democraþii. promulgare a legilor. asigurãrile medi. Piaþa pendenþei individului de finanþe — se bazeazã pe practici care se liberã nu este garantul democraþiei. Acestea sunt practici la care ne supunem de bunã forþat. Echivalenþa de mai sus este acum numai o formã retoricã. explicate mai sus. Filozofii politici „productivitate“: indivizi ºi societãþi sunt create ºi conceptualizate aratã cum sediul puterii se deplaseazã de la legea liberalã — pe la intersecþia unei reþele de riscuri cu o potenþialitate de producþie. diferitã de ideea de guvernabilitate. aºa nevoie de o impunere legalã. context. În acelaºi timp. moda gãtite pentru „Revoluþie“ — mai ales acele societãþi care au impus-o vestimentarã. aº dori de control interiorizate. noi strategii fãcute În aceastã modalitate de analizã putem înþelege mai bine. dacã tot se vorbeºte liber despre Foucault. Pe lângã legi.64 ALEXANDRU BÃLêESCU VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 65 Este vorba de ceea ce filozofii politici numesc „guvernamenta. poate. de la ideea unei puteri socialã“ în funcþie de potenþialul sãu productiv ºi de riscul pe care generate dintr-un singur loc la aceea a puterii generate într-un îl prezintã (calculate diferit folosind parametri diferiþi în funcþie de câmp de practici cotidiene. În ciuda faptului cã în Bucureºti nu este voie sã se vorbeas- voie. Althusser) menite sã construiascã ºi sã contro. precum votul. controlul individului asupra sã îndemn cititorul interesat sã se apropie de Karl Marx filosoful acestor moduri de subiectivare se face punctual. În paralel. condiþii ale guvernamentalitãþii. Nu este în interesul acestor instituþii sã fie controlate de fi guvernatã prin forme statale. Câteva exemple de o piaþã liberã în sensul actual al termenului. aici este „secretul“. În vidual. social. sistemul educaþional). Aceastã putere se referã la. societate. leze individul ºi care ajutã astfel la reproducerea puterii statale (de pentru cã piaþa liberã se bazeazã pe practici ale guvernamentalitãþii ex. Se pare însã cã în secolul XX societãþile nu erau structural pre- cale private sau contra riscurilor. spre „binele“ fiecãruia. guvernarea se bazeazã pe Aparate Ideo. deturnare etc. Contextul capitalismului târziu se carac. iar democraþia nu cere neapãrat adreseazã subiectului fãrã a-l individualiza. de la funcþioneazã singur. în orice caz. reºti).

dacã este sã ne luãm dupã frec- venþa apariþiei lor. iar securitatea socialã — un fond de pensii sau ºomaj de stat oarecare — este inexistentã. la intrarea într-o bisericã. cumpãrã cineva? Bucureºti/Paris.jpg Link-ul de mai sus ne duce la o fotografie în Islamabad. 1 Mai 2003 h ttp://newsimg. monopolul ºi imperialismul. Abundenþa acestor porþi magice este cea mai mare în zone de potenþial conflict violent. Cei care au cãlãtorit mãcar o datã cu avionul cunosc aceste porþi. fãrã mãcar a pune ghilimele. multe clãdiri oficiale sau strategice.uk/media/images/44320000/jpg/_44320 666_pakistan416ap2. sunt înzestrate cu aceste sisteme. a proprietãþii de la indivizi la un singur actor. vãzând cât de mult se amplificã fenomenele de violenþã gratuitã în Statele Unite. Siste- mul de proprietate de masã la care se referã autorul Capitalului nu politice ºi mãsuri are nimic de-a face cu naþionalizarea (trecerea. ºi.bbc. de la ministere la muzee. statul-na- þiune). De ce? Pentru cã el este deja un clasic a cãrui gândire ar trebui sã fie loc comun în filosofia socialã. pânã acum. sunt numai de jucãrie — nefericitã alegere de cadou pentru copii). Este fãcutã. cu ramificaþii importante în societate ºi în anumite pãrþi din lumea a treia ºi în Statele Unite. zonele cu cel mai mare potenþial de conflict sunt spaþiile publice din Statele Unite ºi din lumea a treia. pentru a-i identifica pe cei care ar avea arme de foc cu ei (pistoalele de plastic. De asemenea. Ce le apropie oare? Unul dintre elementele definitorii. Imaginea ne aratã acea poartã magicã de intrare care ar piui dacã cineva cãrând orice fel de metal ar trece pe sub ea.co. Marx arãta cum trecerea la ce numea el comu- nism se face numai dupã ce capitalismul ajunge la ultima sa formã de organizare. cum singur declarã într-un interviu. bineînþeles. Vând acþiuni. Probabil cã nu este departe ziua când unele ºcoli vor fi ºi ele astfel dotate.66 ALEXANDRU BÃLêESCU trebui amintit cã Foucault îl citeazã deseori pe Marx. iar proprietatea asupra De Crãciun: asasinate mijloacelor de producþie va trece treptat în mâna populaþiei. de cele mai multe de securizare ori forþatã. este lipsa unei „plase de siguranþã“. adicã a unui (oricãrui) tip de responsabilitate socialã care sã nu fie în domeniul privat. Sistemul medical public nu este public. Într-o astfel .

faþa ochilor într-o formã segmentatã. Din pãcate. pãºeºte cu repeziciune. Avem o adâncire a prãpastiei dintre pãturile sãrace ºi cele bogate. unui mod de exprimare pe care unii ar putea sã-l confunde cu cã: adulaþia — fie aceasta dupã moarte ºi în cercuri dubioase. ce transgreseazã limitele disperare.e. duc la experienþã eroticã este condensatã ºi generatã de imagini explicite aberaþii de genul „împuºcat pentru cã s-a scãldat în lacul meu“ — ce anuleazã orice aºteptare a altceva decât o anatomie a sexului. Suita de senzaþii ce însoþesc o Acestea. În Statele Unite. combinate cu noul simþ al proprietãþii. Ce desparte societãþile lumii a treia de Statele Unite? În lumea a treia. ceea . cealaltã duce spre extincþie totalã. o carte catalogatã drept pornograficã de unii. Prin erotismul. lumea se Baudrillard schiþeazã cu pricepere o paralelã între gramatica aflã în faþa unei rãscruci: o cale duce spre o viaþã de mizerie ºi vizualã a pornografiei ºi tehnologia hi-fi. Istoria ochiului. iar violenþa se rãspândeºte în populaþie ca rãspuns la deresponsabili- zarea individualã faþã de colectiv. recreându-l aºa cum nu l-am mai auzit niciodatã. mai mult ca oricând.68 A L E X A N D R U B à L à ªE S C U de societate. în centrele sale importante. atacurile armate în ºcoli pot fi asemuite (avem nevoie diversitate de mijloace de expresie (grafice. în Paradis. Nu este nicio îndoialã: în timp ce erotismul acoperã o mobilul lor. Iar alegerea nu este pornografia fragmenteazã ºi reinventeazã sexul. atacurile se fac în numele ideologiei starului — adicã „vreau sã fiu Elementul vizual în pornografie conferã o trãsãturã caracteristicã faimos“. scrise. mediul sãu ºi celorlalte simþuri — de unde ºi titlul lui Bataille tive (aici. chiar textile) ºi acceseazã simþurile noastre laolaltã. Ce ne apropie pe noi un act sexual. este o cale pe care ºi România. Din nou se însãºi: obiectivul mãreºte ºi localizeazã detaliul. oferindu-ne mai pare cã ne aflãm la mijloc. unde detaliul este mai impor- tant decât întregul — adicã oameni antrenaþi în actul sexual. Woody Allen spunea cã acum. muzicale sau de un exerciþiu al flexibilitãþii neuronale aici) cu atacurile sinu. atacurile civile armate (precum cel de astãzi împotriva lui Benazir Bhutto. pornografia se cigaºe cu bombã — martiriul la extremiºti permiþându-le accesul bazeazã pe elementul grafic ºi se adreseazã ochiului — la limitã. toate simþurile în afarã de ochi. de astfel de societãþi? ªi de care din ele? Mãcinarea sistematicã a Pornografia e ca un scurtcircuit — tãie legãtura dintre sex ºi plasei de siguranþã socialã poate sã ne apropie de Statele Unite. recâºtigat. Starea pornograficã bodyguard). aducându-ni-l în întotdeauna extremã. se mai numeºte ºi cineva poate considera drept pornografie un text în care se descrie bulevardul Stelelor ºi se aflã la Hollywood. În acelaºi timp. Paradisul american este lumesc. mult decât percepe ochiul. statul îºi pãs- treazã monopolul parþial asupra violenþei. Aºa ºi spunea Woody Allen — vom alege bine. Este singura cale de acces spre recompensa socialã uni. Calea spre feudalizare este deschisã cu ajutorul ideo- logiei neoliberale. orice fel de religie este inclusã). individul devine EXCLUSIV propria creaþie. vã mai aduceþi aminte? Mistica ortodoxã ºi venerarea martiriului Stimulii pornografici reduc aria de percepþie a simþurilor doar la duc la un fel de autism social omniprezent în România care ne organul vizual ºi amplificã în acelaºi timp rolul acestuia ºi imaginea poate apropia de amândouã extremele în acelaºi timp. delegând o parte din aceastã responsabilitate companiilor private de securitate (i. Sper cã — aºa cum sunetului. P ornografia se adreseazã în special organului vizual ºi prin inter- soldat cu moartea acesteia) se fac în numele unor ideologii colec.

Activitãþile sexuale optimizate prin înþeles de sine stãtãtor. Asta exclus din planul imaginar. Pornografia redã ochiului scrutãtor mecanismul niþia a ce înseamnã înãuntru ºi afarã. aºa devine ºi porno- o limitã. foarte asemãnãtor cu capitalismul târziu de sunt ºi blogurile personale.70 A L E X A N D R U B à L à ªE S C U VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 71 ce nu înseamnã pornografie. Chiar organizarea în spaþiu a industriei mire pentru statul (ne)corporativ atotvãzãtor ce ne violeazã intimi. viaþa unora nu capãtã sens decât atunci când e fãcutã sesiza — este împlinitã prin progres tehnologic. unde mai mult nu este video reprezentând dildo-cam-urile existenþei noastre cotidiene. Aºa cum observa ºi Agamben în O idee despre asaltatã reprezintã adesea un motor inovator: difuzarea de material pornografie. la fel ºi capitalismul de consum ce oferã mai mult spre de cuvinte ºi imagini cu prieteni. golitã de tehnologii vizuale — asta înseamnã pornografia. Mai bine zis prin- sunt doar un alt mijloc de informare). Pornografia se sprijinã pe promisiunea de a oferi mai viscerale ale unor vieþi private expuse în public printr-o mascaradã mult. autorul francez se întreba ce altceva închide cercul. apãrut douãzeci Aºa cum obiectivul aduce în prim-plan detalii microscopice la de ani mai târziu. deoarece dildo-cam-ul (numele în sine e elocvent). aºa funcþio- Eul privat îºi negociazã permanent existenþa cu ochiul pãtrunzãtor neazã ºi maºinile de sex în studiourile de la periferia industriei al statului corporativ ºi este redus la neputinþã ºi fãcut demn doar filmului — cum sunt de exemplu El Salvador ºi SUA. Piaþa porno ºi cererile cu care este mensionat public. alimentând nevoia de Se pare cã a avut o intuiþie teribilã. ce nu înseamnã decât pornografie. pornografia capãtã înþeles prin natura ei publicã. fabrici funcþioneazã departe de inima capitalismului. camerele este desconsiderat de cãtre grafica extremã. un pentru consum face loc stimulãrii dorinþei printr-o supraofertã. satisfacþie. Satisfacerea cererii de mai mult du-se în public. pornografic a avut ºi continuã sã aibã o influenþã majorã pe www. De parcã vreunul dintre ei ar gãsi un sens etalân. aproape acelaºi lucru. biologicã de reproducere. mai multã zilnice fãrã sens. unui star porno. În lipsa unei audienþe. aºa cum un ginecolog examineazã vaginul Hollywood. cipiul less is more ce stã la baza erotismului ºi economiei sãnãtoase citate este o modalitate de auto-re/cedare pornograficã. Mai multã atenþie pentru bani. câini. dar ºi prin vizualizare. Din nefericire. ea nu ar mai fi viaþã. mai mult porn. implementatã în zonele urbane. þiei cãtre periferia globalã. Însãºi defi. Aºa niciodatã suficient. Reproducerea mecanicã de imagini umbrind graniþa dintre vizibil ºi invizibil. nu numai prin mecanismul sistemului. grafia un spectacol tehnologic — o tehnologie reproducãtoare ce (re)capãtã cu atât mai mare valoare prin expresia ei organicã/bio- Tehnologia a ajutat pornografia sã o depãºeascã. o capodoperã pornograficã ar fi una LIPSITà de sex. ce poate fi atins prin tehno. ca ºi în cazul Promisiunea de mai multã pornografie — aºa cum Baudrillard pornografiei. este estompatã de industria porno. industrial de reproducere în forma sa organicã. perfecþionându-ºi reciproc grafic doar prin redare publicã. un exponat sexual supradi- face performanþã de cealaltã. logicã exacerbatã. Tehnologiile de stat nu sunt doar vizuale (CCTV — Mai multã pornografie înseamnã mai puþin erotism ºi mai mult Closed-Circuit Television). majoritatea mai poate oferi imagistica porno — interiorul unui vagin?! blogurilor personale pot fi accesate gratis. Pornografia nu produce capodopere performanþele — performanþele pe de-o parte ºi capacitatea de a de artã. prin virtualizarea ºi dislocarea produc- face ºi industria supravegherii. jurnale intime despre profunzimile consum. dar logie sau prin observare. . sfera intimã capãtã un caracter porno- alã) ºi pornografia trãiesc în simbiozã. ªi aºa se când scria despre acest lucru. Spre deosebire de site-urile porno. Rezultatul e mereu acelaºi. oferã imaginea ce pentru Baudrillard reprezenta care simþurile noastre nu pot ajunge singure. pe publicã. pasiuni ºi alte activitãþi consum ºi înmagazinare. erotism sau chiar de sex. în anii ’70. ci ºi financiare ºi informative (finanþele în pornografie înseamnã mai puþin în erotism. Tehnologia (vizu. invadând astfel uterul redã imaginea unei tehnologii mecanice reinterpretate ca tehnicã vieþii noastre private. porno reflectã economia globalã: aºa cum rãzboaiele de þesut din tatea. Dorinþa individualã de publi. Ochiul pornografic nu este decât o altã denu. existent. sau Valley ºi de spectacolul public. Însã atunci nu ar mai fi pornografie. de necrezut chiar pentru el.

Printr-un travaliu de numai de cuvinte între „state“ ca organizaþie politicã (stat). Calea Lactee. geloasã. picãturile de lapte ale sale. Jean. New York. Paris: Éditions Galilée.. incontrolabil împrãºtiate. ea nu avea de unde sã ºtie ce efect subtil de Russ Meyers în SuperVixen ºi în toate celelalte filme idol vor avea asupra noastrã. a cinemato- Baudrillard. a consumului orientat mult decât un consumator“ (ºi acesta este cazul tuturor celorlalte spre ele ºi asupra politicii implicite din societatea condusã de feno- pieþe emergente a cãror dezvoltare se bazeazã pe speculã): el este menul star. capitalizatã. Inventarul tipu- o creºtere fãrã precedent a ratei de consum. Multiplicarea ºi perfecþionarea acestor tehnici au dus implicit la multiplicarea ºi fidelizarea imaginilor. „Vreau mai mult. aºa cã ne-am creat propriile stele. Într-un articol recent apãrut într-un „mai mult decât program TV“. Elementele de început le-a Agamben. actorul acestei orgii de inovaþii. globalizatã ºi Etalarea pornograficã a performanþelor economice cu care consumerizatã. SUNY Editions. s-ar putea sã vã vinã. trecând prin stelele de mare. grafului. „mai mult decât publicitate“. tãþii ºi care a deschis calea fotografiei ºi. actorul mexican Gael García Bernal este catalogat „mai mult decât un sex simbol“. ªi aºa ajunge piaþa emer. La fel ºi oferta ce se adreseazã superconsuma. Ele s-au lipit pe bolta cereascã. situând România pe rilor de stele este vast.. Jucaþi-vã mental cu el. nu mai avem suntem bombardaþi în mod regulat în presã este depãºitã doar de nevoie de zei. de la cele de pe drapeluri pânã la cele de primul loc în clasamentele europene. ochii nu ni se mai ridicã atât de sus. omniprezente pe fundalul de consum românesc: un produs care e „mai mult decât“ un produs în sine. Este de ajuns sã scrii „mai mult decât“ pe motorul Google România pentru a vedea primele câteva zeci de pagini umplute cu oferte care sunt „mai mult decât“ oferte: „mai mult decât maºini“. sau „state“ ca un secol. este vorba (ºi) de corpuri. metamorfozându-i în corpuri divine. De la Ðeduction. unei persoane/societãþi. Toate numele personajelor din film sunt prefixate cu Super. de a ne ajuta în orientarea în spaþiu ºi timp sunt caracteristicile Notã: cuvântul „state“ în englezã oferã posibilitatea unui joc care le-au fãcut obiect de fascinaþie. În cele ce urmeazã vã gentã din România sã ofere economiei europene ºi globale „mai propun o meditaþie asupra stelelor umane. „mai mult decât bijuterii“. a muritorilor de rând. În societatea de astãzi. Idea of Proze. târfo!!!“ se transformã în „Vreau C ând Hera. nilor. formând Mai mult decât. am reuºit sã reconstruim aceste caracteristici ºi sã le stare de fapt sau ca statutul unui obiect. sau mai ales de corpuri Surse: atunci când vorbim despre staruri. miniaturizarea aparatelor le-a mãrit accesibilitatea spre locuri anterior intime ºi accesul spre . Giorgio. adicã a tehnicilor de reproducere relativ uºoarã a imagi- 1979. l-a smuls de la sânul ei pe bebeluºul înfo- mai mult DECÂT o târfã!!!“ Aceastã tendinþã a fost pusã în valoare metat ce va sã devinã Heracles.72 A L E X A N D R U B à L à ªE S C U Explozia ofertei la o scarã pornograficã dã naºtere celor mai inte- resante expresii.. o idee. cu aparatul care reproducea imagini identice reali- 1995. „mai mult decât scârbã“. atribuim unor semeni umani. ce nu înceteazã sã ne fascineze când privim cerul torilor din supereconomia de (super)piaþã emergentã româneascã. cât ºi puterea pe care o au acestea de a împlini dorinþa de comoditãþi de neatins. Într-adevãr. „mai mult decât un forum“. mai târziu. înnoptat de varã. „mai mult decât Constelaþii politice consultanþã“. întruchipând totodatã promisiunea Lumina radiantã a stelelor. pe hoteluri.. adus Daguerre.

gesturile naturale necontrolate sunt ºi ele imortalizate ºi oferite De unde pânã nu de mult raportarea la aceºti oameni se fãcea prin publicului spre devorare. Un corp divin nu poate fi decât încorporarea perfecþiunii. atâtea exemple care ne vorbesc despre fenomenul de creaþie a Pelicula (ºi folosesc acest cuvânt din motive nostalgice) imorta. o figurã per- esteticã. Prima dorinþã este cea fireascã. aparent contradic. ale starurilor în oamenilor importanþi. Este uºor sã ne gen photoshop ajutând enorm. . negativ al politicii interne ºi externe a Statelor Unite este mai torii. În societatea în în corp celest.74 ALEXANDRU BÃLêESCU VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 75 consumatori. fectã — fie ea obþinutã electronic — este o semnãturã mai impor- industria imaginii asigurându-se cã ceea ce primim ºi privim noi tantã decât o semnãturã fãrã o figurã sau. goria celebritãþi. Numele Einstein este din ce în ce mai puþin politicieni victime ale propriei imagini sau muzicieni care se pot asociat cu e=mc2 ºi din ce în ce mai mult cu imaginea unui domn implica politic tocmai datoritã faptului cã „au o imagine“ sunt tot simpatic. Aceste lizeazã. Aceastã dorinþã este alimentatã ºi satisfãcutã de pentru a putea crea imagini. Clivajul dintre imaginile glossy ºi cele de tabloid reprezintã clivajul dar relativ rapid. Acest pentru statutul starului respectiv. cu pãrul vâlvoi ºi limba scoasã. tocmai datoritã importanþei ele apar chiar mai târziu pe scara evoluþiei stardomice — ci ºi imaginii radiate ca reper de orientare socialã spaþio-temporalã. ce par a satisfac dorinþele publicului. sã fie reproduse. care nu mai aveau nevoie de un antrenament special ºi corporalã. Cu timpul. de perfecþiune care consumul vizualului dominã economia politicã. tate. în care imperfecþiunile corporale sunt cele mai forma reprodusã în ziare sau pe pelicule de celuloid. lucrul acesta deja se întâmplã. navigatorii prin deºerturile de nisip sau pe ape. iar mai târziu exploatate. ºi cu aceleaºi concluzii. o lume condusã de imagini virtuale care sã fie. Imaginile. dezavantajul modului de obþinere a ei: imaginea fiind reproduc- nizatã. Celulita sau coºurile. Avantajul imortalitãþii este dublat de ºtirile scrise sau orale ºi prin zãrirea lor întâmplãtoare sau orga. semeni umani. efectiv. publicul ºi incapacitatea finalã de a accepta propria divinizare a unor cerând ºi fiindu-i oferitã o serie de imagini transformate în icono. imaginea mental al publicului între dorinþa de repere constante extra-umane persoanelor importante înlocuieºte persoana în sine. tibilã ºi re-vizionabilã. modelele de rol ºi ale imaginile neperfecþionate. cele care discursurilor pe aceeaºi temã. inclusiv politicieni. Actori deveniþi preºedinþi ºi guvernatori. fenomen nu este valabil numai pentru starurile de film sau muzicã — În contextul ultimilor 30 de ani. existã douã tipuri de dorinþe. la fel de fireascã pentru cã publicul. lideri de opinie ºi care sã aibã în spate ºtie ºi vrea sã fie asigurat cã perfecþiunea este numai imaginarã. artiºti. sã ne fereascã Zeus. pe suporturi neconvenþionale devenite convenþionale prin uzurã. subconºtient. decât Numai cã ceea ce se reproduce sunt anumite imagini. închipuim. mult mai uºor acordatã starurilor ce par sã nu aibã defecte. au început sã circule sub momente cotidiene. fireºte. politicieni. cearcãnele sau þinuta neglijentã. navigaþie a politicului cotidian aidoma hãrþilor celeste care ghidau tant reproducerii ºi difuzãrii spre consum a propriei imagini. Intrând în marea categorie a caniba. Într-un fel. pentru personajele mondene ºi chiar pentru oamenii politici ºi de migraþia între constelaþii este din ce în ce mai frecventã ºi mai culturã care sunt — datoritã acestui fenomen — înglobaþi în cate. dar live. ea poate fi analizatã în amãnunt de public. o astãzi ca viziune a starului este un corp fãrã cusur — tehnicile de semnãturã asociatã cu o imagine dizgraþioasã. dacã ne raportãm la scara istoricã. dar care izvorãsc din aceeaºi sursã: metamorfoza umanului convingãtor decât o analizã de Noam Chomski. constelaþiilor iconografice pe bolta reþelelor de informaþie. lipsitã de dificultãþi. Balanþa între aceste douã tendinþe este hotãrâtoare grafii personale la care el sã se poatã raporta cu uºurinþã. veni din neant. nu o armatã de creatori. A doua dorinþã este aceea de uma. fie el politic sau de varietãþi. Nu existã cuvânt mai potrivit decât acesta atunci când staruri formeazã hãrþi sociale care ghideazã publicul în complicata vrem sã descriem ce se întâmplã cu oamenii supuºi în mod cons. Credibilitatea este Aceasta devine imortalã. difuzate ºi consumate de public. prezentate ca reale. nizare a starului. George Clooney despre cabinetul Bush ºi impactul lismului vizual. imaginile lor conservate încep sã circule în socie. fiind virtual reproductibilã la infinit.

de Sfânta Treime ºi de viziunea lui Iisus ca fiu al lui Dumnezeu. La marginea plajei — nisipul sãu este mai degrabã auriu — se întinde un deal acoperit de verde — copacii sunt îngrijiþi sã creascã pentru a proteja solul nisipos cu maºinile lor verzi de fotosintezã? Acest verde este într-adevãr o culoare specialã a spec- trului. Suntem legaþi de materialitatea corporalã a cãrei perfecþionare o dorim dincolo de credinþa în perfecþiunea imaginii. tehnicilor electronice. pentru musulmani el fiind unul dintre cei mulþi pe filiaþia profeþilor.76 A L E X A N D R U B Ã L Ã ªE S C U însã nu am înlocuit încã (sau nu în totalitate) elementul anatomic uman din vârful creaþiei cu elementele electronice generative ale propriei imagini. care par cã au atins deja perfecþiu- nea imaginii — deschide ºi pentru mulþi dintre noi imaginara cale cãtre perfecþiune. Islamul este una dintre principalele trei religii monoteiste. pro- venitã din primele douã (iudaism ºi creºtinism). Industria imaginii este epicentrul acestui tip de creaþie care rãmâne conflictualã. Ceea ce imaginile obþin cu uºurinþã cu ajutorul …s au aºa a fost pentru Pink Floyd cu câteva decenii în urmã. vãd cã ea este de fapt verde — negru a fost numele dat de marinari. Dar asta este o altã discuþie. unii dintre noi încercãm sã obþinem cu aju. predominant pe retinã ºi în imaginarul nostru. cu puterea lui misterioasã de a transforma lumina (o com- binaþie a tuturor culorilor) în energie. Islamul îl acceptã pe Iisus ca profet. între Verdele este culoarea… dorinþa ºi cerinþa perfecþiunii — cãci bolta nu este decât perfectã — ºi necesara eroare umanã. când a scos una dintre primele sale înregistrãri. culoa- rea aleasã de cãtre Trezoreria Statelor Unite ale Americii pentru dolarul (acum nu chiar atât de) puternic. Aºa cum stau pe torul chirurgiei estetice. de asemenea. creând astfel þesãtura de bazã a vieþii. din cauza comportamentului sãu capricios. balconul unui hotel undeva în Bulgaria. dar cu anumite modificãri care inevitabil au stârnit necazuri în Paradisul Terestru. în . Transferul caracteristicilor divine asu- pra unor oameni — starurile. ªi aºa. fãrã îndoialã. scriind aceste rânduri ºi contemplând Marea Neagrã. de la raza verticalã la cea orizontalã a viziunii. Coborând ochii de la sfera celestã la sfera cotidianului. verdele a fost ales de profetul Mohammed ºi adepþii sãi (musulmanii) pentru a fi culoarea islamului. Aceasta a fost. Una dintre cele mai disputate chestiuni legate de creºtinism ºi islam este legatã. am dezvoltat mijloace de Green is the Colour/ recreere a reperelor divine printre noi.

care ar exemplu. Este destul de similarã în scopuri cu credinþa puritan-creºtinã lumea însãºi aºa cum o cunoaºtem noi. ºiiþii sunt cei care cred cã forma supremã de conducere terorism. Excluºii se coaguleazã în dezvoltat o convingere fundamentalistã care cãuta sã restabileascã jurul unui crez comun. Româ- Ca orice altã religie. chiar eliminându-i fizic. ºi cu biserica fundamentalistã care s-a dezvoltat în SUA în ultima Un complex socio-psihologic a transformat aceastã situaþie într-un parte a secolului XX. aºa cum s-au întâmplat lucrurile. hete- de credincioºi ºi multe subcategorii. ar fi trebuit sã fie ales ºi susþinut de interesele politice ale momen. mai degrabã. Disputele politice ºi pieþei globale. care este eronat (ºi cu ajutorul ignoranþei ºi al mass-me- (spiritualã ºi politicã) ar trebui sã aparþinã filiaþiei directe a lui dia) asociat cu toate nuanþele. Frãþia Musulmanilor În timp ce prima a susþinut cã liderul Khalifatului (formaþiune Negri în SUA. pe excluzãtori. fie ea bunã sau rea. globale ºi care se asociazã prin radicalizarea rãspunsului la logica care a asigurat filiaþia în care ºiiþii credeau. de data asta credinþa într-o identitate Epoca de Aur a Profetului — aceasta este o societate care urmeazã comunã (la fel de globalã ca ºi principiul împotriva cãruia spun cã regulile epocii — numitã wahabism. Se întâmplã însã ca mare parte din Eurasia ºi America. pe pãmântul sfânt s-a de simplu ºi de vechi ca lumea însãºi. cei fundamental exclusiv incluºi au fost. Imediat dupã moartea lui Rumi — cea mai mare parte dintre ele aflate în Turcia. Particularitatea lumii noastre este Arabia Sauditã. fondatã în timpul miºcãrilor pentru drepturi civile politicã care a izvorât din învãþãturile ºi cuceririle lui Mohammed) în anii ’50–’60. Cam atât despre multele nuanþe de verde. deºi chiar preºedintele Bush a dat Biblia ca exemplu al derii. iar fundamentalismul creºtin nu este (încã. patria islamului. în Ali. desigur. Pânã ºi Greenpeace are facþiunile Mohammed. Doar cã wahabismul este o religie de stat în fel cu susul în jos în România. Despre ce este de fapt vorba? De fapt. pe baze diferite. Din acest spectru larg de verde se detaºeazã o umbrã. decât multe dintre ma- este declarat ca atare de cãtre administraþia actualã de la Casa nifestãrile sale istorice. dupã numele fondatorului ar lupta) ºi îi exclud. Astfel a fost ales Ali. Noii incluºi automat au devenit þinta celor care se considerau sursei de inspiraþie pentru politicile sale). ªi aºa a fost inclus ceea ce era sortit exclu- Albã. economie politicã a schimbului global.78 ALEXANDRU BÃLêESCU VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 79 care Mohammed este ultimul. lui Mohammed a avut loc prima mare schismã în islam care. Principiul major este la fel Mai târziu. sunni sufismul este un curent mistic al islamului bazat pe meditaþie ºi ºi shi’a. În cazul nostru. adicã sãu. Hossein ºi Hassan). islamul are multe formaþiuni. este cã aceste formaþiuni sunt în fapt produsul acestui tip de progresistã în comparaþie cu Arabia Sauditã. rãspândite pentru a acoperi o ronormativii (fie ei heterosexuali sau nu). sufismul ºi ai sãi derviºi. ªi mai este. avea sã conducã la douã ramuri ale acestei religii. Sufiºtii se gãsesc peste tot. care sunt opuse. destul de diferitã ºi. Dincolo de acest lucru discutabil. musulmani sau protectori ai mediu- fi trebuit sã fie califi dacã principiul genealogic ar fi fost adoptat. Existã multe alte avut fii ºi la acel moment existau puþine ºanse de acceptare a unei formaþiuni teroriste. . desigur. verzi de tip radical. ca fundamental incluºi pe baze exclusive. chiar dacã ei nu sunt musulmani. lui) pe care o opun reþelei sociale deschise din era informaþiei — Cea mai recentã revenire în forþã la viaþa politicã globalã a shi’a un alt cuvânt pentru o „economie globalã capitalistã“. multe tipuri nia. sau nu cã a devenit mai cuprinzãtoare. pânã de curând. dar nu sunt neapãrat shi’a pentru cã ei nu cred în întreaga interiorul islamului sunt la fel de multe alte nuanþe cât verde este filiaþie). iar shi’a s-a organizat în jurul familiei care a generat cei mod fundamental) devenite unealtã politicã fundamentalistã (de 12 imami (începând cu Ali ºi fiii sãi. profetul nu a sale teroriste. iar ulterior. Existã alevi (cei care cred în globalizarea economicã sã aducã elemente de globalism cultural. ordinii femei conducãtor. cunoaºterea de sine. de fapt. Paradoxul este Republica Islamicã Iran. ginerele lui Mohammed. existã ºi mevlevis — comunitate misticã bazatã pe poezia în naturã (ºi tipuri de creºtinism în lume). aceste for- armate ale momentului au fost câºtigate de cei deveniþi de curând maþiuni se coaguleazã în jurul unei identitãþi (ceea ce suntem în suniþii. Dar. dupã cum era de aºteptat. Existã. numitã tului.

guvernul SUA se îngus- teazã cãtre absenþã. În fapt. Ei se pun. din nefericire pentru unii ideologi. vorbind despre opoziþia Vaticanului vizavi de avort ºi contracepþie. teama americanilor cum cã guvernul lor devine „soci- alist“ ar putea avea ceva adevãr la mijloc. Dar. Cea aleasã de SUA a fost ca guvernul sã „împrumute“ 700 de miliarde de dolari organismelor financiare care sunt în crizã din cauza împrumutu- rilor discreþionare pe care le-au fãcut. de asemenea. Secretarul trezoreriei ame- ricane. Gianni Vatimo a avertizat cã ar trebui sã „Daþi-mi control asupra fabricãrii banilor unei naþiuni ºi nici încercãm sã identificãm propriii teroriºti printre noi — intoleranþii cã-mi va pãsa de cine îi face legile. care nu beneficiazã de planul magic de salvare iniþiat de guvernul american. la rândul lor. devenind parte integrantã din toate manifestãrile umane. între mai multe nuanþe de verde. nou excluse — fiind formate din intoleranþii care au fãcut norma pânã de curând. ªi astfel. în noul capitalism fãrã risc Bucureºtiul are. La un moment dat. o figurã politicã în cadrul unui banner verde ºi un logo care trimite orice privitor atent cãtre stele mistice octogonale.80 A L E X A N D R U B à L à ªE S C U ºi drepturile omului ºi-au extins sensul. fãrã excepþie. acest Verde de Paris al societãþii. S-a scris deja foarte mult despre sursa acestei crize ºi posibilele soluþii. Miºcãrile antigay din România sunt. fãcut sendviº între Rezerva Federalã ºi Sistemul Financiar devenit global. de fapt.“ — Meyer Rothschild (bancher) care pretind normalitate pentru a crea vaste excluderi. Dar CE este Rezerva Federalã? Este ea echivalentul Bãncii Naþio- nale controlate de stat cu care suntem obiºnuiþi în Europa? Dacã este aºa. nu este aºa. Henry Paulson. una se distinge Toatã lumea. În mod particular. din Rezerva Federalã. a propus acest plan fiind susþinut de Dan Bernanks. . Pentru unii — în principal europenii — este dovada cã fundamentalismul Pieþei Libere nu funcþioneazã ºi cã o economie sãnãtoasã are nevoie ºi de stat ca organism regulator. intoleranþa. preºedintele Rezervei Federale. Pentru alþii — în special în Statele Unite — lucrurile sunt departe de a fi atât de abstracte: pentru aceºtia înseamnã cã îºi pierd casele ºi economiile de o viaþã — aceºtia sunt oamenii clasei de mijloc. sub un Magica dispariþie a statului banner verde — literalmente — ºi se opun violent miºcãrii cu ideile lor fixe (fundamentaliste) despre identitate. Întrebarea este de unde ia guvernul american aceºti bani? Evident. declanºatã în ultimul trimestru al anului 2008. este preocupatã de criza financiarã printre cele nocive.

aceluiaºi an. O mare naþiune industrialã În fapt.“ Orice act de prestidigitaþie este Woodrow Wilson — un preºedinte american de altfel luminat. Rockefeller ºi Paul Warburg. Guvernul american.82 A L E X A N D R U B Ã L Ã ªE S C U VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 83 În timpul Crãciunului din 1913. creºterea naþionalã ºi toate activi. Cu alte cuvinte. Astfel. sã ni-i dea tot nouã pe gratis). În acest fel statul dispare. Aºadar. care bazat pe deturnarea atenþiei publicului spre un amãnunt orbitor a reuºit sã introducã modelul diplomatic al securitãþii generale în dar nedecisiv în acelaºi timp. neazã de una singurã ar trebui sã se abþinã de la ovaþii. Suntem în fapt martorii unei noi invenþii din una dintre cele mai prost conduse þãri. a semnat actul pe 23 decembrie al însã mai mare ºi mai puternic decât oricând. Sistemul nostru de sistemului capitalist în faþa evidenþei cã piaþa liberã nu funcþio- credit este concentrat. Am devenit pentru moment. Dar cãtre cine? Rãspunsul este mai sus: cãtre organismele financiare care deþin Rezerva Federalã. cel puþin tãþile noastre sunt acum în mâinile câtorva oameni. ca orice bun american. aceia care credeau cã asistã la începutul nãruirii este acum controlatã de sistemul de credit. dupã care. dar contractãm ºi plata unei vei Federale a fost votat de cãtre un Senat incomplet reunit — dobânzi de cãtre stat (care a împrumutat aceºti bani de la noi ca votul a fost strategic programat în ajunul vacanþei de iarnã. trucul magicianului (sistemul financiar privat) se aflã chiar aici: „Statul face un împrumut de la noi prin Rezerva Federalã pentru a plãti în numele nostru ieºirea din criza finan- ciarã pe care chiar noi am creat-o. care nu mai este un guvern al opi. poate — cu ajutorul propriilor bani. sistem. pãrând locul acelei „raison d’état“. Mi-am ruinat þara. ºi-a exprimat regretul: „Sunt cel mai nefericit om. Arhitecþii acestui organism sunt în principal J.“ (25 septembrie 1919) pare sã o soluþioneze prin plata ieºirii din aceastã crizã. intermediate nu prin American Express. Statul devine garantul de risc al capitalismului. Acest împrumut nu este fãrã dobândã. când oferã bani pentru a revigora economia. trãieºte din împrumuturi con- tractate de la bãnci. ci îi împrumutã la rândul sãu de la Rezerva Federalã. Guvernul american. bate monedã ºi a-i regulariza valoarea. Rezultat? Ieºim din crizã — . bancheri puternici ai acelui timp. mai târziu. John D. ci prin Rezerva Federalã. ale cãror nume au devenit. ca cã guvernul american a investit Rezerva Federalã cu puterea de a într-un numãr de magie de la Las Vegas. ci un guvern al opiniei ºi discreþiei unui mic grup de situaþie se ajunge prin crearea unei situaþii de crizã pe care statul bãrbaþi ce dominã. nu îi „produce“ singur.P. La aceastã niei libere. adicã exact de la instituþia financiarã care îl controleazã. Statul De ce ar fi spus asta tocmai Woodrow Wilson? Tocmai pentru apare ºi dispare atunci când atenþia este deturnatã în altã parte. Actul de Constituire a Rezer. Este bine ºtiut cã SUA are datorii. cu unul dintre cele mai partea sistemului financiar: Capitalismul fãrã risc pentru acest controlate ºi dominate guverne. putere ce pânã în 1913 fusese deþinutã de Congres. Morgan. pe drept. instituþii financiare.

altfel spus. acest potenþial este real: din punct de vedere geografic ºi rii promise. acest de eronat acest model. Pe cât este presupus cã ar genera o valoare viitoare pentru investitori. el s-a tras în sus cu tot cu barcã lului. de puterea de cumpãrare a plini). demografic vorbim de numere mari. În Sistemul Nervos Michael Taussig descrie în termeni medicali Nimic nou sub soare. la fel cum a capitalismului coada baronului de care se trage-n sus este fãcutã chiar din pãrul sãu. unui viitor valoros. Ce lipseºte este puþinã valoare Acest lucru seamãnã cu povestea baronului Münchhaussen. Rockefeller a spus odatã: „Eu dau 1 dolar pentru orice idee de propriu-i pãr împletit în coadã. Tradus în continua aºteptare privind îndeplinirea neîncetatã a creºterii valo. tre înþelegerea unui sistem organizaþional cu un set complex de nou intrat în Sistemul Nervos. în cazul SUA). la rândul sãu. ameninþat cu scufundarea. În concluzie. în datã acestor numere ºi actualitatea ºi realitatea conferitã potenþia- care. dar ºi unul plin de oportunitãþi. Cu toate acestea. Cu toate acestea. atunci când consumatorii ºi-au pierdut puterea de cumpãrare (de fapt. românii au multe idei ºi planuri vagi. traduse în valori viitoare capitalism românesc a fost bazat mai mult pe fantezie ºi miraj — ºi banii necesari pentru achitarea acestor valori. Utilizarea unei moment de crizã este o dublã realitate frântã. dificil. fiecare spaþiu resimte asta în diferite moduri. Acesta este motivul pentru care sprijinul parþial în aceste momente vine în mare parte de la stat (sau prin stat. Aceasta. Deºi sfera investiþiilor imobiliare a fost principalul domeniu „Ideea conteazã“ e ceea ce este crezut de obicei. dar efectele lor rãmân. Crizele vin ºi trec. „Potenþialul extraordinar“ al României este Nervozitatea sistemului a fost (ºi continuã sã fie) generatã de ceea ce toatã lumea a auzit atât de mult în ultimii ani. se baza pe un sistem de credit. cel rupere — poate fi o reîntoarcere la mizeria trecutului sau saltul care se spune cã a ajuns într-o crizã. cifre. visãtori prin naturã. cât ºi cãtre beneficiarii a cãror putere de cumpã. VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 85 Sistemul a început sã dea semne de imposibilitate funcþionalã atunci când s-a dovedit cã nu se poate face ceea ce baronul a reuºit sã facã fãrã sprijin din afarã. Aceste promisiuni. puterea de a-ºi rambursa împrumuturile cãtre instituþiile care i-au creditat). el nu poate fi un suport al sistemului care l-a generat. toate rare era implicatã. Cam atât despre istoria trecutã ºi isteria prezentã a sistemului. România a fost prezentatã în ultimii 10 ani ca populaþiei. acestea valorând mai mult decât realizarea propriu-zisã a acestor idei. un cunoscut nouã sub numele generic de capitalism. iar sistemul de comerþ ºi de flux al banilor ºi bunurilor la nivel global. ªi 1 milion pentru o idee devenitã realitate. Fiind cãtre investitori. a fost în mare parte bazat pe cãtre misterul viitorului. Pentru spaþiul românesc. s-a dovedit însã eficient într-un sistem bazat parþial pe promisiuni de viitor — pentru cã orice idee este o pro- lucru depindea în mare mãsurã de capacitatea beneficiarilor de a misiune ºi românii sunt buni în a face promisiuni (ºi a nu le înde- plãti pentru aceste valori.“ Nu conteazã . un spaþiu al posibilitãþilor — perfect potrivit pentru promisiunea nu pe creºterea realã a puterii de cumpãrare prin numerar. Sistemul actual. bunã. entitate prezentatã ºi creatã ca un „outsider“. Cãderea nervoasã Consumatorul fiind ºi el un produs al sistemului. au fost fãcute atât corespunzãtor reverberat în ideile exprimate mai devreme. este un moment metafore anatomo-psihologice uºureazã accesul nostru mental cã. acest moment poate fi un motiv de legãturi ºi un mecanism simplu de funcþionare. un lucru este sigur: noul promisiuni de viitor.

colectiv. Aº reco- manda aceasta în special românilor. prin efort colectiv. fie aºteaptã urmãtoarea himerã pentru a-i face noi promisiuni. e adevãrat. cei doi soþi au aranjat . Vara aceasta am fãcut câteva cãlãtorii pe ºoselele României ºi. În vârstã de peste 50 de ani. oamenii cu adevãrat întreprinzãtori sunt rari. însã cei pe care i-am întâlnit sunt cu adevãrat excep- þionali. sã renunþe la a mai visa. cum „nu existã nimic pe care drumul sã nu îl vindece“. deºi acompaniatã numai de o disciplinã autodidactã. oh!. familia Flutur din Chiºcãu — satul care gãzdu- ieºte celebra Peºterã a Urºilor — reprezintã chiar un soi de model inspirant de viaþã. Toate acestea trei sunt exponate în cel mai interesant muzeu de „Culturã Materialã“ pe care l-am vãzut în România pânã acum. Un Lincoln ºi un Cadillac. cea din urmã are nevoie de un efort susþinut ºi. Florida. Dintre ei. multe dintre acestea sfârºind în colecþii ale unor muzee din România. cu o intensã pasiune de colecþionar. atât de deºtepþi — nimeni nu poate avea un milion de idei bune pentru a compensa una realizatã. Aceastã pasiune. pentru cã nu are instalaþie de apã. de þarã — acesta fiind în fapt impropriu numit aºa. În timpul acestor excursii am întâlnit locuri extraordinare ºi oameni obiºnuiþi. ea este strãnepoata unui haiduc local. domnul Flutur ºi-a transformat casa într-un muzeu care gãzduieºte cele 2 000 de obiecte/expo- nate rãmase dupã trecerea specialiºtilor muzeografi. l-a adus în situaþia de a strânge mai mult de 4 000 de obiecte din regiunea Beiuº (þara Bihorului).. Muzeul care nu este — încã În concluzie.. Generos ºi rãbdãtor. pentru cã ar putea sã îi vin- dece de anumite obiceiuri de constantã plângere acompaniatã de inactivitate ºi automartirizare. Diferenþa aici este cã între promisiunea pentru un trai mai bun ºi realizarea lui efectivã. iar el este ºofer profesionist la pensie. unul dintre ele încã înregistrat în Jacksonville. de obicei. recomand aceastã experienþã oricui este interesat de aceastã þarã. curtea interioarã ºi pãrþi ale casei.86 A L E X A N D R U B à L à ªE S C U cât de „inteligent“ este cineva — ºi suntem. unul real.C. rãscrucea este aceasta: fie România renunþã la potenþialul sãu ºi începe sã facã ceva. Pericolul acestei crize pentru noi este acela de a nu profita de oportunitatea de a ieºi din idei potenþiale pentru a trece la fapte reale. România trebuie acum sã facã un efort. Folosindu-ºi grãdina. îºi aratã liniile în spatele unui W.

fie el ºi Made in China). atât de mult anco- raþi în real. Aceºti oameni „simpli“ sunt într-un fel mult mai conºtienþi de varietatea profilurilor etnice care formeazã România ºi. cu regiunile maghiare autonome Harghita ºi Covasna. necesar pentru a transforma iniþiativa Flutur într-un muzeu recunoscut. Pentru cã sunt parte a ei. Þãranul Român este fascinat de designul american de maºini (ºi de orice altceva american. A cãror bannere sper cu sinceritate cã vor sfârºi într-un muzeu de culturã materialã a României. „minerit ºi fierãrie“. pur ºi simplu. aºa cum mi-a spus doamna Flutur. Aduse dintr-un sat învecinat de cãtre un pilot de avion autohton care ºi-a pierdut un picior într-un accident. în opoziþie cu un anumit stil de muzeografie oficialã. Ei sunt. „ceramicã“. „tâmplãrie“. nu au nimic de dovedit. Apropo. ele au fost oferite dlui Flutur contra sumei de 3 000 de dolari americani fiecare. . „ar trebui sã ne aducã aminte cine suntem ºi ce facem aici“.. Vizitatorul este invitat sã admire pe gratis munca de o viaþã care. Credeþi sau nu. ªi ele sunt. sunt ºi ele parte din cultura materialã a regiunii. remarcabil dar nesurprin- zãtor. cum ar fi: „ºcoalã“. Un muzeograf specialist de ºcoalã veche. ar fi tentat sã introducã o expertizã în colecþia lui Flutur ºi cu sigu- ranþã cã ar îndepãrta toate obiectele irelevante (non-româneºti). Pe cât de neobiºnuite pot pãrea maºinile americane.88 A L E X A N D R U B à L à ªE S C U VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 89 obiectele în categorii uºor de identificat ºi clasificate cu grijã. „transport“. Primele ar dispãrea maºinile americane. „instrumente muzicale“.. Numai aceste exponate pot face ziua frumoasã turistului care conduce o maºinã autohtonã în- cãrcatã de bagajele familiei aflate în vacanþã. Obiectele nu sunt culese ºi aranjate într-o naraþiune care ne-ar forma o idee despre — ºi ar legitima existenþa — unui pre- supus caracter naþional. încât putem admira o hartã ºcolarã a României din anii ’50. Meritul acestui muzeu este caracterul sãu integral non-ideo- logic. „haine“. ei ar putea sã se opreascã sã îºi facã plinul la cea mai pitoreascã din regiune: The Number One. unul dintre punctele de atracþie ale turiºtilor în drumul lor spre Peºtera Urºilor. „rãzboi“ ºi altele. Aceste douã exponate sunt foarte asemã- nãtoare cu cele care se urmãresc pe strãzile oraºelor exotice cu nume dezirabile de pe ecranele TV. ªi dacã sunt în drum spre Oradea.

de simbolul înþelepciunii. persoana va insista sã aveþi privilegii copilãreºti în expunere cumva uitate. De altfel. bilet plin de culori. VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 91 Voioasa Expunere a Ordinii Naturale O conversaþie cu un amic mai nou mi-a redeschis interesul Copiii. la adãpost de sobrietatea lumii adulte. Accesul este vegheat. sisteme de vã recunoaºte. . Reconstrucþia acestei vizite în relaþia sa cu forme de expunere etice ºi estetice similare în spaþiile publice din Bucureºti este ceea ce urmeazã. care mi-au fascinat cãlãtoriile copilãriei la ceea ce priveºte consumul ordinii ºi moºtenirii naturale… templul naturalizãrii istoriei… Am simþit impulsul de a le explora din nou cu ochi noi. dacã veniþi douã zile la rând ºi cineva El mi-a atras atenþia asupra supravieþuirii dioramelor. au dreptul la un pentru Muzeul de Istorie Naturalã Grigore Antipa din Bucureºti. natural.

timp în reþele de relaþii nechestionate. spaþii. Direcþia corectã ne va duce spre înþelegerea ordinii hetero- Evident Omul (bãrbat) este piscul acestei spirale. cipali ai acestei ordini care se extinde asupra domeniului „naturii“ ce câºtigã o istorie ordonatã. Bineînþeles. trebuie sa urmãrim semnul. prima fiind sãlbãticia ordonatã cultural. ºi scopul sãu. este natural.92 A L E X A N D R U B à L à ªE S C U VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 93 Orice culturã este un sistem de categorii care creeazã o ordine obiectualã (presupus ºi impus obiectivã) care aºazã oameni. punctul final normative a societãþii. Muzeele sunt gardienii prin- Pentru a ajunge acolo. progresivã. familia monogamã. Notaþi diferenþa între naturã ºi sãlbãticie. gorilele o au ºi ele… .

dioramele sunt forme de expunere inventate de Antipa însuºi. Corpul recomodificat în relaþie cu obiectele de consum creeazã o nouã tipologie a reordonãrii estetice a corpului social. expune- rea varietãþii umane într-o serie de fenotipuri fixe care rasializeazã lumea ºi neagã dinamica este în acelaºi timp recuperatã ºi contestatã de antropomorfologia schimbãtoare supusã canoanelor modei. . adoptate peste tot în lume ºi Ordinea este prezervatã în moarte. pe fi potrivit cu propriile accesorii. osificatã pentru eternitate însuºite de vreun muzeu scandinav (necunoscut) prin „înºelãtoria într-o negare încãpãþânatã a entropiei. Dreaptã observaþie… În orice caz. Pentru a Pe când eticul capãtã forma naturalist esteticã la Antipa. meritã sã trecem pe sub bisturiul Calea Victoriei eticul este mascat de esteticã.94 A L E X A N D R U B Ã L Ã ªE S C U VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 95 Dupã o supraveghetoare a muzeului. capitalistã“ a patentãrii. esteticianului.

Distincþia pare sã fie naturalã ºi nechestionabilã. capacitatea de a le folosi cu uºurinþã în mod „natural“. dar ºi despre abilitatea de a le încorpora. ma uneltelor sau valoarea lor. legitimând ºi amplificând darwinismul social ca singura economie Nu este vorba politicã posibilã a lumii noastre. divinizând astfel amplificarea în numai despre for. indistinctã faþã de „ordinea naturalã a lucrurilor“ pe care capitalismul como- dificat o propune prin expunerile sale dioramice ale rectitudinii industrioase care educã ochiul.96 A L E X A N D R U B Ã L Ã ªE S C U VOIOASA EXPUNERE A ORDINII MONDIALE 97 Podoabe ºi unelte împreunã creeazã corpul conducãtorului tribal. . Spirala „evoluþiei naturale“ întâl- neºte societatea postindustrialã în vitrinele buticurilor de modã. ce creeazã distinc- þia socialã. spiralã a inegalitãþilor sociale. cel mai aproape de naturã.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 Charlie ºi cu mine descoperim România . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 Individualismul nou ºi bãtrânul individ . . . . 87 Voioasa Expunere a Ordinii Naturale . . . . . . . . . . . . . 52 Majoratul Revoluþiei în România . . . . . . . . . . 19 10. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46 Despre câini vagabonzi ºi clasa de mijloc . . 56 Ce fel de public (spaþiu) are Bucureºtiul . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63 De Crãciun: asasinate politice ºi mãsuri de securizare . . . . . . . . . 77 Magica dispariþie a statului în noul capitalism fãrã risc . . 28 Teheran ’07 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 Orange County — etnografie spontanã . . . . . . . 50 Arhitectura antipoliticã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 Green is the Colour/Verdele este culoarea… . . . . 81 Cãderea nervoasã a capitalismului . . 67 Starea pornograficã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . între Camil Petrescu ºi pornografie (Vintilã Mihãilescu) . . . . . . . . . . . . . . . . . 69 Constelaþii politice . . . . . . . . . . . 90 . . . . . . . Cuprins Antropologia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2003 . . . . . . . . . 84 Muzeul care nu este — încã . . . . 58 Povestea tãcerii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 Michel Foucault îl întâlneºte pe Calvin Klein Moda ca tehnicã a guvernamentalitãþii . . .03. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 Libertate ºi timp. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Eseu despre televiziune ºi timp liber în România . . . . . . . . . . . . .

ro internet: www. Aurel Vlaicu. Bucureºti tel: (021)260 22 87. (021)222 57 26 redacþie: 0744 55 47 63 fax: (021)223 16 88 distribuþie: (021)222 25 36 e-mail: redactie@curteaveche. Editor: GRIGORE ARSENE Redactor: RÃZVAN PETRESCU Tehnoredactor: MARIANA CRISTEA Corector: EMILIA VESA CURTEA VECHE PUBLISHING str. 35.ro .curteaveche. nr.