You are on page 1of 5

FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE SOCIAL POLITICE

Importanța marketingului în
societate și economie

Chiar de la originile sociologiei, s-au înregistrat dificultăţi de delimitare între sociologie şi
economie politică, fapt remarcat încă din controversa dintre Auguste Comte, pe de o parte,
supranumit „întemeietorul sociologiei” (cel care considera sociologia ca fiind “regina ştiinţelor”
deoarece o vedea ca pe cea mai complexă ştiinţă apărută în istoria cunoaşterii şi susţinea că
sociologia înglobează economia politică) şi John Stuart Mill, pe de altă parte, (adeptul ideii că
sociologia şi economia politică au acelaşi statut epistemologic).
În aceeaşi ordine de idei, fiziocraţii (cei care au “pregătit terenul” pentru apariţia
liberalismului clasic englez, prima megatendinţă în istoria gândirii economice) pot fi consideraţi
precursorii sociologiei moderne4 : ei au arătat pentru prima oară că fenomenele economice, ca
şi cele sociale, au o regularitate, o desfăşurare obiectivă, fiind independente de voinţa
omenească, precum şi faptul că există în societate o ordine naturală după care se conduce
viaţa socială, în mod necesar, determinat. Pornind de la considerarea strictă a fenomenelor
economice, fiziocraţii şi-au extins deducţiile până la societate în general, pregătind cercetările
sociologiei de mai târziu.
Anterior fiziocraţilor, a căror paradigmă ştiinţifică era pământul, mercantiliştii au
promovat ca paradigmă – banul şi rolul economic şi social al acestuia. În a doua jumătate a
secolului al XVIII-lea, Adam Smith, primul mare economist clasic lansa, în una din cele mai
importante lucrări ale sale şi ale gândirii economice – “Avuţia naţiunilor” (1776) - conceptul de
om economic. Astăzi, s-a uitat faptul esenţial că el a scris nu numai „Avuţia naţiunilor”, în care
porneşte de la ipoteza că omul ar fi strict individualist şi egoist, ci şi o a doua mare lucrare, prin
care Adam Smith întregea analiza făcută lumii: „Teoria sentimentelor morale”, care are alt
punct de plecare: profund umanist, moral şi altruist.
Astăzi, declarându-se ipoteza lui din „Avuţie” drept singura bază de desfăşurare a
activităţii în societate, se poate promova mai uşor un soi de darwinism social, folositor unora,
dar dăunător marii majorităţi a populaţiei, prin care statului îi mai rămâne doar rolul să
guverneze acumularea primitivă a capitalului şi goana după profit, oamenii comportându-se
unii faţă de alţii, aşa cum spuneau anticii, ca lupii (Homo homini lupus). Deşi începând cu
prima parte a secolului al XIX-lea (mai exact cu Auguste Comte) Sociologia şi Economia s-au
dezvoltat ca ştiinţe separate, liantul dintre ele a rămas viu şi s-a materializat nu mult mai târziu
prin naşterea unei noi discipline, sociologia economică, ce împrumută concepte cheie, metode
şi tehnici din sociologie şi economie politică deopotrivă, dar şi din alte discipline socio-umane.
La sfârşitul secolului al XIX-lea, câteva decenii după prezenţa în lucrările lui Menger,
Jevons şi Walras a teoriei utilităţii marginale, originile sociologiei economice pot fi găsite atât în
operele lui Max Weber, Emile Durkheim, cât şi în ultimele scrieri ale lui Karl Polanyi. Acesta

TANASA ANCUTA
RESURSE UMANE , GRUPA 2, AN 2

ca şi a pieţei căreia aceştia se adresează. specializarea marketingului a fost substanţial favorizată de apariţia unor lucrări de specialitate care au clarificat o serie de aspecte referitoare la posibilităţile de utilizare a marketingului. sunt de remarcat profundele transformări pe care aceasta le înregistrează. ce presupune un effort imens. capabilă să imprime dinamism şi vigoare în abordarea fenomenelor economice”12. creează cadrul favorabil promovării pe scară largă a celor mai eficiente metode şi instrumente ale economiei concurenţiale. pentru metodele şi tehnicile acestuia. AN 2 . Căutările în direcţia adaptării metodelor marketingului la alte sectoare decât producţia şi circulaţia bunurilor de consum au generat un proces de specializare a acestuia. rentabili sau mai puţin rentabili. în mod hotărâtor. prin prisma celor doi factori amintiţi. Într-un asemenea context. România. De fapt. Au apărut şi se manifestă modificări TANASA ANCUTA RESURSE UMANE . Marketingul găseşte un camp deschis pentru a se afirma ca un instrument eficace în pregătirea agenţilor economici. de „instalarea unei noi optici. de primă însemnătate: întreprinderea. dinamizator. GRUPA 2. în cele ce urmează. de durată. a autonomiei. în unele cazuri chiar de stat. privindu-le. alături de alte state aparţinând unei însemnate zone geografice a lumii. de la acesta aşteptându-se un rol important. cu suficiente note distinctive. specializarea marketingului s-a reflectat într-o largă măsură şi în literatura de specialitate. din trunchiul comun desprinzându-se ramuri şi subramuri noi. Faţă de specificul economiei româneşti. complex. finalitatea unui asemenea demers. la direcţiile adaptării acestuia şi la modalităţile concrete de folosire a lui în domenii noi. la o economie liberă. de fizionomia la fel de specifică a agenţilor economici în această etapă. sunt condiţionate. prin întrunirea cerinţelor amintite. a dimensiunilor. S-a ajuns astfel la specializări pe sectoare ale unor metode şi tehnici de marketing. a eficienţei etc. indiferent de modul lor de organizare şi de natura capitalului.FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE SOCIAL POLITICE din urmă a construit o dialectică a societalului şi a economicului. În ceea ce priveşte piaţa. este angajată într-un amplu proces de transformări. Convieţuiesc în prezent întreprinderi cu capital privat sau mixt. concurenţială. agenţi economici străini sau autohtoni. economia României devine un teren larg de aplicaţii pentru optica marketingului. câteva din premisele care fac posibilă afirmarea marketingului în economia românească. Stadiul în care se găsesc în ţara noastră cei doi factori . respectiv un mod specific de implementare şi funcţionare. bazată pe convingerea că perspectiva socială asupra economiei poate fi urmărită din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. doi factori. concomitent cu renunţarea la vechile mentalităţi.întreprinderea şi piaţa – creează posibilitatea funcţionării corespunzătoare a marketingului. de căutări în încercarea de a edifica o economie de piaţă. Desigur. în mod direct sau indirect. celelalte componente ale macromediului în care îşi desfăşoară activitatea agenţii economici. sunt de aşteptat unele particularităţi ale marketingului aplicat. demers ce se constituie în premisa desfăşurării unei activităţi performante şi profitabile. însăşi disciplina marketingului divizându-se în ramuri concrete de aplicaţie. începând cu Montesquieu. atât la nivelul fiecărui agent economic în parte. Să examinăm. Opţiunile pentru o economie de piaţă. pentru confruntarea cu mecanismul liber al pieţei. marketingul îşi găseşte terenul de aplicare în sfera relaţiilor dintre întreprindere şi piaţă. In ultimă instanţă. analizându-le. Realizarea unui asemenea deziderat. cel de-al doilea factor luat în discuţie. Transformările pe diferite planuri pe care le implică economia de piaţă vizează. cât şi la nivel macroeconomic. În ceea ce priveşte întreprinderile. cu „regulile de joc” ale acesteia. acestea se caracterizează printr-o pronunţată eterogenitate a statutului lor juridic. între acestea înscriindu-se şi cele specifice marketingului modern. fără a fi ignorate însă. privită în calitatea sa de agent economic şi piaţa de referinţă a acesteia.

Toate aceste manifestări. în general. al întregii economii naţionale. agenţii economici. Desigur. economia românească. determinând modificări în stilul de viaţă al populaţiei. dar şi celelalte componente ale pieţei globale. a fiecărui agent economic. al societăţii. la o concurenţă acerbă a acesteia dar. o criză care afectează economia globală. al fiecărui agent economic în parte. o gândire anacronică. avem motivaţia necesităţii „ajutării” marketingului pentru a fi adoptat. mai ales. Pornind de la asemenea premise. cu atât mai mult. în special. ambiguă chiar şi în rândul specialiştilor ce-şi desfăşoară activitatea în aparatul economic şi administrativ. În TANASA ANCUTA RESURSE UMANE . structura produselor şi serviciilor vândute şi a grupurilor de produse. pentru a fi „promovat” de către toţi agenţii economici. altele în cea a marketingului firmei. Aceasta. de comandă la una de piaţă. mai ales. în particularităţile reformei româneşti. Desigur. marketingul poate şi trebuie să devină un factor dinamizator al fenomenelor şi proceselor economico-sociale. aşa cum menţionam de cele mai multe ori instabil. Pentru a îndeplini un asemenea rol. la adaptarea acestora la exigenţele mecanismului actual al economiei de piaţă. cât şi la nivel microeconomic. la un mediu de marketing complex. priorităţi ce decurg. AN 2 . din stadiul de dezvoltare a economiei româneşti. trebuie menţionat că aceasta a constituit un demers cu totul nou. şomaj etc. Dacă la asemenea aspecte se adaugă mediul. de un dinanism apreciabil. o parte din asemenea priorităţi se înscriu în sfera macromarketingului. nemaicunoscut în istoria economică. promovarea marketingului în viaţa agenţilor economici. se produc pe fondul unei crize economice complexe. a tranziţiei din ultimii douăzeci și cinci de ani. spre economia concurenţială. în general.FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE SOCIAL POLITICE în ceea ce priveşte volumul tranzacţiilor. mai ales cu efecte negative asupra economiei şi societăţii româneşti. Cu toate că o astfel de gândire este aproape unanim acceptată în rândul agenţilor economici. în care îşi desfăşoară activitatea agenţii economici (recesiune. dar şi al indivizilor ca atare. De multe ori. iar mai apoi. urmând să contribuie la depăşirea problemelor complexe şi mai ales grave cu care se confruntă economia românească. atât la nivel macroeconomic. cu cât fenomenele caracteristice unui mediu instabil. vor continua să se manifeste încă în economia românească. remarcându-se faptul că s-a ajuns la o liberalizare completă a pieţei. asemenea aspecte caracterizează mai ales piaţa bunurilor materiale şi a serviciilor (piaţa mărfurilor). în general. percepţia este diferită de cea a majorităţii. mai întâi. O primă asemenea prioritate poate fi considerată însăşi adaptarea marketingului la specificul economiei româneşti. se manifestă încă la unii o mentalitate veche. cu repercusiuni de mare amplitudine asupra însuşi modului de funcţionare a marketingului. în comportamentul consumatorului. În acest sens se poate vorbi de un important rol al marketingului. De aici şi acele cazuri de reţinere. în eficienţa metodelor şi tehnicilor sale. cunoscând manifestări specifice. din nivelul la care au ajuns implementarea. dar. Climatul general în care îşi fac loc gândirea economică. de neîncredere în virtuţile marketingului. mentalitatea specific economiei de piaţă constituie o altă premisă proprie afirmării marketingului în economia românească. căruia teoria nu a avut cum să-i ofere un model verificat în prealabil de practică. trebuie avute în vedere o serie de priorităţi în sprijinirea sau chiar direcţionarea marketingului. fără precedent. respectiv cea „înapoi”. desigur alături de altele. GRUPA 2. după tipare specifice unei societăţi centralizate. urmând a fi resimţite la toate nivelurile vieţii şi activităţii economico-sociale. din implicaţiile crizei la care ne refeream mai înainte.). inflaţie. a tranziţiei de la o economie centralizată. turbulent chiar. în particular. în particular. Referindu-ne doar la condiţiile în care s-a realizat tranziţia în cauză (după părerea noastră o tranziţie nefinalizată încă).

la nivel atât macroeconomic. Ca şi produsele. tot mai largă a marketingului în managementul activităţii economice. responsabilitatea. firmele parcurg. de un profund dinansim. este de remarcat faptul că terenul efectiv de afirmare a marketingului într-o economie concurenţială normală îl constituie întreprinderea. la rândul lor. a extinderii marketingului în viaţa firmelor. la nivelul fiecărui agent economic în parte. O asemenea adaptare va cunoaşte câteva particularităţi şi moduri specifice de implicare a marketingului. TANASA ANCUTA RESURSE UMANE . pe măsura avansării în procesul de reformă spre economia de piaţă. marketingul trebuie să fie. pătrunderea acestuia „ în lărgime”. a condiţiilor necesare pentru afirmarea marketingului la nivel microeconomic. Pe de altă parte. faza de lansare. Deci. acţiunile de marketing realizate în cadrul firmelor fiind de „iniţiere” în regulile de joc ale economiei de piaţă. sau cea de relansare. contribuind la rândul lui la crearea unor noi asemenea condiţii. aplicarea metodelor şi tehnicilor de marketing ar putea viza însăşi crearea climatului. în al treilea rând. mai ales. O completare. şi. De altfel. pe măsura creării acestor condiţii. În sfârşit. cu cerinţele unui mediu extern caracterizat printr-o fizionomie în schimbare. AN 2 . firma. în particular. de la cel al tranziţiei la economia concurențială. macromarketingul manifestându-se în cazuri cu totul restrânse. mai ales. sub presiunea concurenţei. cât şi microeconomic. un anumit „ciclu de viaţă”. evident. In economia românească în general. în perioada de tranziţie este caracteristică o dezvoltare extensivă a marketingului.FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE SOCIAL POLITICE aceste condiţii. macromarketingul are un spaţiu mult mai larg de acţiune. adaptare ce cunoaşte particularităţi de la o economie la alta. de la un agent economic la altul. la rândul său. Iată de ce. însă. încă de la început. trebuie rezolvată şi problema pregătirii specialiştilor în marketing. economiei acutale îi este specific un marketing de lansare. eficienţa şi. indiferent de natura acestora. Într-o astfel de situaţie. are loc difuzarea tot mai rapidă şi. GRUPA 2. dar este normal ca marketingul să nu-şi fi găsit. să sporească concurenţa. Pe măsura răspândirii însă a ideilor şi experienţelor de marketing dar. cu trăsăturile tot mai evidente unei economii concurenţiale. raportul dintre macro şi micromarketing se schimbă treptat în favoarea celui de-al doilea. deoarece o serie de procese economice sunt încă dirijate sau supravegheate de la nivel central. paralel cu completarea celui existent. Toate se confruntă. pentru celelalte firme. mai ales. specific economiei de piaţă. cu manifestarea tuturor valenţelor sale. firmele româneşti se află într-o fază cu trăsături asemănătoare. În altă ordine de idei. în cadrul căreia firmele cu o orientare spre piaţă şi care şi-au însuşit tehnicile şi metodele de marketing sunt net avantajate. pentru firmele noi. Un astfel de aspect are în vedere raportul dintre macro şi micromarketing. O a doua grupă de priorităţi în activitatea de marketing trebuie să o constituie adaptarea cadrului legislativ-instituţional la cerinţele mecanismului de piaţă. respectiv adaptare care să favorizeze activitatea agenţilor economici într-o viziune de marketing şi care să stimuleze iniţiativa. marketingul s-a extins şi se va extinde în continuare. In sfârşit. În acest sens. toate condiţiile necesare unei funcţionări depline. În etapa actuală. În acelaşi timp. adaptat la specificul economiei româneşti. marketingul specific unei asemenea perioade nu putea fi unul „special” şi nici unul „hibrid” al modelului cunoscut. nu este vorba de un demers special. situaţia este relativ diferită. în mod obligatoriu. Aceasta deoarece demersul de marketing are character de noutate pentru aproape toate întreprinderile. în economia de tranziţie. să fi condus la obţinerea rezultatelor dorite. toate acestea în condiţiile în care procesul de descentralizare a economiei nu este încă definitivat.

Gh. 2000. O’Sulllivan. formulată în termeni realişti. se simte nevoia restructurării activităţii întreprinderii. F. tehnici strategii. în primul rând. Marketing modern. E. Raporturile cu piaţa. 2009. este de menţionat faptul că restructurarea economică nu este o problemă cu soluţii în primul rând la nivelul macroeconomic ci. Hill. În acest context. Acestea sunt obligate de concurenţă să-şi creeze mecanisme de autoreglare. mai ales. pe măsura funcţionării normale a economiei şi firmelor româneşti. mai degrabă. în concordanţă cu fizionomia pieţei actuale dar. Ediţia a VII a. În plan practic. Editura Polirom. Niculescu (coordonator). în principal prin revederea şi precizarea profilului. coroborat cu încadrarea acestora cu un personal calificat şi. se cer a fi proiectate în cadrul unei strategii de marketing bine definite. GRUPA 2. la cel microeconomic. învăţământul superior economic are serioase responsabilităţi în domeniu. Marketing. Pistol . Într-un asemenea context. TANASA ANCUTA RESURSE UMANE . aşa cum este economia românească. o asemenea decizie putându-se lua în mod corect numai cu contribuţia hotărâtoare a marketingului” . precum şi faţă de ceilalţi competitori. La nivelul microeconomic. Iaşi. M. Editura Antet. AN 2 . cu implicarea acestuia în sistemul decizional al întreprinderilor în cauză. a nomenclatorului de produse sau servicii. pregătirea şi perfecţionarea unor astfel de specialişti rămân o prioritate la nivelul întregii societăţi. 2. 1997. Concepte. atitudinea faţă de clienţi. restructurarea privind modul concret de funcţionare a întreprinderilor. 3. care să le permită o funcţionare cu adevărat eficientă. un sistem de raporturi cu mediul extern. la nivelul fiecărui agent economic în parte. În condiţiile în care piaţa devine unicul criteriu de referinţă şi teren de valorificare pentru activitatea oricărui agent economic „este imperios necesară poziţionarea fiecărui agent economic în cadrul pieţei.FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE SOCIAL POLITICE Pentru o economie cu multe probleme. a destinaţiei acestora. Marketing. Editura Fundaţiei România de Mâine. aflată în profundă criză. E. Bibliografie 1. București. principala prioritate o constituie crearea structurilor organizatorice adecvate desfăşurării activităţii de marketing de către fiecare agent economic în parte. în mod deosebit cu piaţa. indiferent cum este organizat sistemul de marketing. cu tendinţele transformării acesteia. Un prim pas în această direcţie îl constituie plasarea în organigrama firmelor a unor compartimente de marketing. Bucureşti.