You are on page 1of 18

GAZE CU EFECT DE

SERĂ

Conducător științific:
Prof. dr. ing. Cristian-George CONSTANTINESCU

Autor:
Veronica-Elena COMȘA

BRAȘOV
-2015-
CUPRINS
INTRODUCERE 1

1. CAPITOLUL 1 2
1.1. Ce este efectul de seră ?

SDA 2. CAPITOLUL 2 2.1. CONCLUZII BIBLIOGRAFIE 1 din 87 .2. DAS 2. DA 2.4.2. 2.3. 1.

INTRODUCERE 2 din 87 .

Intensificarea efectului de sera se datoreaza emisiilor de gaze cu efect de sera eliberate în atmosfera de activitatile antropice. Gazele cu efect de sera. Ce este efectul de seră ?[4. CAPIT I 1. Suprafata marilor si oceanelor este în continua expansiune datorita topirii ghetarilor si a solurilor înghetate din nord. eroziunea solului. în intensificare schimbului de apa între pamant. în primul rand. ozonul. În procesele de ardere carbonul continut de combustibilii fosili se oxideaza si este eliberat în atmosfera sub forma de CO 2într-o proportie de 3. Aceasta face posibila viata si existenta organismelor vii în forma în care o cunoastem noi azi. Eliminarea acestor gaze prin procese naturale este mult mai înceata decat producerea lor.20. Cele mai cunoscute gaze cu efect de sera sunt vaporii de apa (H2O). Temperatura medie globala a crescut în ultimii 100 de ani cu 0. s-a intensificat procesul de industrializare ceea ce a condus la producerea unor cantitati de gaze cu efect de sera mult mai mari decat cele necesare pentru a mentine echilibrul termic al planetei. Cantitatea de vapori de apa din atmosfera creste odata cu încalzirea suprafetei pamantului prin intensificarea evapotranspiratiei. au crescut necesitatile de consum. rezulta din activitatea de producere si distributie a energiei. Extragerea acestor combustibili produce emisii de CO2 si CH4 iar arderea lor emisii de CO2 si N2O. Se apreciază ca 35% din cantitatea totala de emisii eliberate în atmosfera. Pe masura ce a crescut populatia planetei.67 ori mai mare.28. la nivel mondial. 1. Din cantitatea totala de energie produsa în lume 80% rezulta pe baza arderii combustibililor fosili. Regiunile polare vor fi mai afectate decat cele ecuatoriale si cele de coasta mai mult decat cele din suprafața interioara a continentelor 3 din 87 . atmosfera si mari si oceane. . halogenofluorcarburile (HCFC). Aceasta a determinat cresterea nivelului marilor cu 20-25 cm. Alte gaze cu efect de sera: dioxidul de carbon (CO2). stamutari de asezari. Intensificarea efectului de sera nu va avea aceleasi consecinte pe toata suprafata Pamantului. metanul (CH4). Consecintele directe ale intensificarii efectului de sera sunt schimbarile fenomenelor naturale care afecteaza la randul lor evolutia ecosistemelor. protoxidul de azot (N2O). Astfel ele vor ramane mai mult timp în atmosfera conducand la accentuarea efectului natural de sera. Cresterea temperaturii planetei se va observa. disparitia unor specii de plante si animale si adaptarea altora. durata de viata a dioxidului de carbon (CO 2) în atmosfera se situeaza între 50 si 200 de ani. Efectul se numeste efect natural de sera si contribuie la cresterea temperaturii planetei cu aproximativ 330 C fata de temperatura care ar fi înregistrata în absenta gazelor cu efect de sera.ro/ce-este-efectul-de-sera/ Efectul de sera este produs de acele gaze care permit radiatiei solare sa treaca prin atmosfera si sa atinga Pamantul dar capteaza o parte din radiatia infrarosie emisa de suprafata Pamantului si de straturile inferioare ale atmosferei si o reemite în atmosfera.1. Cantitatile mari de apa ce se vor evapora vor determina caderi masive de ploi si zapezi care vor produce inundatii.30] http://ames.5 grade. si hidrofluorcarburile (HFC). De exemplu.11. a metanului (CH4) este de 12 ani iar a protoxidului de azot (N2O) de 114 ani.

benefică. La crescătoriile de mari dimensiuni. incălzeşte aerul.30] http://incalzireglobala. CO2. pentru că reprezintă 80 % din totalul emisiilor de gaze de seră. Trăsătura comună a tuturor gazelor de seră este că permit luminii Soarelui să pătrundă în atmosferă. rămas pe câmp. Atunci când se ard combustibili fosilizaţi (pertol. opcupă primul loc pe listă. Gazele PFC şi SF6. Dimpotrivă. Cu toate că acesta este de departe cel mai important. nu emite. Aşadar gazele de seră ajută la menţinerea temperaturii la un palier mult mai propice – aproape +15 grade Celsius.ceea ce n-ar fi deloc bine pentru viaţă. În final. într-o oarecare măsură. Gazele HFC.20. astfel. . precum şi gazele numite PFC sau HFC sunt gaze de seră produse exclusiv de om. La fel ca în cazul dioxidului de carbon. sunt eliberate în atmosferă din pricina unor activităţi industriale – prelucrarea aluminiului şi fabricarea de semiconductori-. însă cantităţile lor au crescut masiv în ultima vreme. şi combinate pentru producerea energiei electrice. provine din zonele unde se îngroapă deşeuri. de la crescătoriile de animale. Prezenţa lor este. bălegarul este depozitat în formă lichidă în recipiente mari care emit metan. dar capătă o cantitate din radiaţiile infraroşii care se emit şi. cantitatea sa este în creştere. şi oxidul de metan sau azot datează de dinaintea apariţiei omului pe Pământ.ro/gazedesera. în vremurile moderne. din pricina îngrăşămintelor chimice. Fără ele.11. a combustibililor şi a arderii pădurilor sau a câmpurilor. şi aburul este un gaz de seră natural. În general. din tratamentul apei în care se deversează deşeurile. creşte şi impactul tuturor gazelor de seră artificiale. bălegarul uscat. gaze naturale. maşini. temperatura medie la suprafaţa Pământului ar fi în jur de -18 grade Celsius .28. Ce sunt gazele cu efect de seră? [4. Şi cantităţile lor sunt în creştere – lucru firesc. Şi ele erau nişte gaze cu efect foarte puternic. Numai că.2. din arderea combustibililor fosilizaţi. temperatura medie a planetei creşte. 1.xhost. care au fost interzise pentru că emisiile rezultate din sistemele de refrigerare şi din alte surse duceau la distrugerea stratului de ozon. în atmosferă se degajă CO2. din pricina emisiilor din ce în ce mai mari de gaze de seră provocate de om. ajungându-se astfel la schimbările climatice pe care le observăm cu toţii în jur.cea mai mare atenţie este acordată dioxidului de carbon. Astfel. din cauza temperaturilor din ce în ce mai mari. uzine.html În general când se vorbeşte despre gaze de seră şi schimbări climatice. cărbune) în case. mai există totuşi şi altele. 4 din 87 . după recoltare. sau atunci când se taie pădurile sau se produce ciment. precum şi din alte industrii. Oxidul de azot (N2O) – alt gaz vinovat pentru efectul de seră – este şi el produs pe cale naturală. Hexaflouridul de sulf (SF). cu toate că oamenii i-au sporit cantitatea cu aproximativ 17% numai în epoca industrială încoace. 60% din metanul care există la ora actuală în atmosferă este produs de om. precum şi de reţelele de electricitate.

nivelul măsurat la înălţime. frunzele cad. Se observă şi pe graficul de mai jos creşterea constantă a concentraţiei de CO2 în atmosferă. toamna şi iarna. făcând concentraţiile să scadă în toată lumea. Putem spune că. el a început să facă măsurători zilnice. în timpul primăverii şi a verii.7%.3% din total. şi drept rezultat concentraţia creşte din nou. Australia (1.[55] Linia ce simbolizează concentraţia de CO2 creşte brusc şi apoi scade la loc în fiecare an.1%). Africa (2. copacii se umplu de frunze care absorb dioxidul de carbon. Motivul este că majoritatea uscatului de pe Pământ se află la nord de ecuator. Canada (2.7%) şi Asia (12. În 2007. adică cu 30. Fig. 5 din 87 . deasupra marii insule Hawaii. Charles David Keeling. 1. în fiecare an.5%). Drept rezultat. Concentraţia de CO2. atunci când emisfera nordică este îndreptată spre Soare.2 %) la un loc.7%. era de 381 de părţi la un milion.8%). Pe locul doi se află Europa cu 27. astfel şi marea majoritate a vegetaţiei Pământului se află în emisfera nordică.1 Concentrația de CO2 în atmosferă.3%). urmează Rusia cu 13. în mijlocul Oceanului Pacific. Aşa cum se observă şi din imaginea de mai jos Statele Unite sunt responsabile pentru mai multă poluare cu gaze de seră decât America Centrală şi America de Sud (3. Împreună cu un alt om de ştiinţă pe care-l angajase să-l ajute în cercetare. elibereză CO2. Atunci când emisfera nordică se îndepărtează de Soare. Pământul inspiră şi apoi expiră adânc. în 1958.6%). Orientul Mijlociu (2. Profesorul Roger Revelle a fost primul om de ştiinţă care a propus măsurarea cantităţii de CO2 în atmosfera Pământului. din epoca preindustrială era de 280 de părţi la un milion. deasupra vulcanului Mauna Loa. Japonia (3.

3. 1.2. că americanii sunt cu mult peste toţi ceilalţi. Africa. Emisii de carbon pe persoană. Fig. aşa cum apare în graficul de mai jos.[55] Dacă se compară emisiile de carbon pe cap de locuitori în China. Japonia. este limpede. india. Fig. Uniunea Europeană şi Rusia cu cele din Statele Unite.[55] 6 din 87 . 1. Contribuţia naţiunilor la încălzirea globală.

11.4. Fig. Ceea ce ar fi un lucru bun.3. Gazele cu efect de sera. – E1 aproximativ 343 2 Watt/m O parte din aceasta energie este reflectata de atmosfera terestra. La fel şi în cazul Uniunii Europene. Aceasta radiatie ajunge in atmosfera si intalneste GES (Gaze cu Efect de Sera). Odată cu această modificare.chimiamediului. – E3 aproximativ 240 Watt/m2 E1=E2+E3: asta e contributia Soarelui si e benefica. trebuie luată în calcul şi populaţia. deasupra celorlaţi. daca concentratia de GES ar ramane constanta si la valoarea de acum doua secole. Cu cat concentratia de GES este mai mare in atmosfera.ro/2009/09/21/efectul-de-sera/ Pamantul primeste continuu de la Soare o cantitate de energie. Efect seră. doarece fara ea nu ar fi fost posibila viata pe Pamant La randul lui Pamantul emite continuu in spatiu radiatie (E4 in spectrul IR – caldura). unde o parte din radiatie este trimisa inapoi catre Pamant (E6). rolul Chinei devine mai mare (şi este încă în creştere).20. Totuşi Statele Unite rămân încă la distanţă. [4. mari si oceane).[55] 7 din 87 . Insa concentratia lor creste continuu si rapid. Fireşte. cu atat cantitatea de radiatie trimisa inapoi (E6) este mai mare – efect de sera mai mare => incalzire globala. – E2 aproximativ 103 Watt/m2 Restul de radiatie este absorbit de Pamant (in sol. 1. 1. Efectul de sera.28.efect de sera.30] http://www.

România si-a asumat următoarele angajamente:  Reducerea emisiilor de gaze în perioada 2008-2012 cu 8% faŃă de nivelul de emisii înregistrate în 1989 (anul de referinŃă). Acesta e un lucru rau.sunt: Dioxidul de carbon – CO2 Metanul – CH4 Cloroflorocarburile – CFC Peroxidul de azot (N2O) Pentru a cuantifica cu cat poate contribui fiecare gaz la incalzirea globala s-a definit GWP-potentialul de incalzire globala (Global warming potential). . Fata de acesta : CH4 are GPW=21 CFC are GWP=140-11700 (depinde de compus) N2O are GWP=310 Pentru a impiedica acumularea de CO2 in atmosfera si implicit accenutuarea incalzirii globale. . 8 din 87 .Ridicarea nivelului mării.Topirea accentuata a ghetarilor ( mari rezerve de apa dulce => am putea avea in viitor o criza de apa dulce). deoarece se produce incalzirea accentuata a Pamantului. statele lumii adopta la 11 Decembrie 1997 Protocolul de la Kyoto ale carui prevederi intra in vigoare din 16 februarie 2005 (odata cu ratificarea protocolului de catre Rusia) În urma ratificării Protocolului de la Kyoto.Cresterea temperaturii medie a solului. Se considera GPW=1 ca fiind CO2. . acidifierea oceanelor. ceea ce ce duce la uscarea plantelor mici ( ierburi si arbusti) => incendii mai dese si de amplitudine mare.Incalzirea unor zone cu temperature scazute – Siberia – locuitorii de acolo fiind probabil singurii care se vor bucura de incalzirea globala.Topirea calotei glaciare la Polul Nord si amenintarea habitatului in care traieste ursul polar.Uragane puternice (vezi Katrina care a maturat New Orleans).Desertificarea unor suprafete de teren.  Elaborarea si implementarea politicilor în scopul promovării dezvoltării durabile. . . oprirea termosifonului salin = fenomenul de circulatie globala a apelor din ocean). Cele mai importante gaze cu efect de sera – GES .  Realizarea nu mai târziu de anul 2007 a unui Sistem NaŃional de estimare a emisiilor de gaze cu efect de seră. . ce aduce atatea necazuri: .  Realizarea înainte de anul 2008 a Registrului NaŃional de emisii de gaze cu efect de seră etc.

ceramică. celuloză şi hârtie. ozon (O3). Mai puţin de 1% din atmosfera Pământului este alcătuită din vapori de apă (H2O). comparativ cu cea a dioxidului de carbon. metan (CH4). exprimate prin potenţialul de încălzire globală GWP – „Global Warming Potenţial”.pdf Schimbările climatice sunt cauzate în mod direct sau indirect de activităţile umane.4. Pot fi observate schimbări climatice determinate de activităţile antropice ce produc emisii de GHG (Gaze cu efect de seră prevăzute de Protocolul de la Kyoto). Indicatorul structural de mediu “emisii totale de gaze cu efect de seră” reprezintă cantităţile în tone/an de poluanţi ce sunt reglementaţi prin Protocolul de la Kyoto. Încălzirea globală este un fenomen unanim acceptat de comunitatea ştiinţifică internaţională. pulberile in suspensie (funingine. ciment. dioxid de carbon (CO2). Emisiile de gaze cu efect de seră în contextul schimbărilor climatice [4. sticlă. se exprimă în CO2 echivalent. 1. ozonul (O3). Toate ţările trebuie să realizeze progrese în ceea ce priveşte reducerea acestor gaze cu efect de seră. iar CH4 cu 21. protoxidul de azot (N2O) şi metanul (CH4).11. Sectoarele aflate sub EU-ETS (European Union Emission Trading System) sunt: energie. GWP sau PGE (Efectul global potenţial) este o măsură a contribuţiei fiecărui gaz la încălzirea globală.adrcentru. protoxid de azot (N2O) şi hexafluorură de sulf (SF6). observate pe o perioadă de timp comparabilă. N2O multiplicându-se cu 310. rafinare produse petroliere. dioxidul de carbon (CO2). Fiecare gaz cu efect de seră diferă prin capacitatea sa de a absorbi căldura şi durata staţionării în atmosferă. cât şi antropogeni (schimbări în compoziţia atmosferei din cauza activităţilor umane). CO2 având prin definiţie PGE egal cu 1. 9 din 87 . Principalele gaze cu efect de seră sunt: dioxidul de carbon (CO2).28. var. Efectul global potenţial de seră (PGE). Cercetările științifice naționale și internaționale au evidențiat faptul că cei mai periculoși poluanți atmosferici sunt: dioxidul de sulf (SO2). producţie şi prelucrare metale feroase. monoxidul de carbon (CO). metale grele.30] http://www.20. pulberile sedimentabile (praf). fiind deja evidenţiat de analiza datelor observaţionale pe perioade lungi de timp. Simulările realizate cu ajutorul modelelor climatice globale au indicat faptul că principalii factori care determină acest fenomen sunt atât naturali (variaţii în radiaţia solarăşi în activitatea vulcanică). oxizii de azot (NO2). fum). care determină schimbarea compoziţiei atmosferei globale şi care se adaugă la variabilitatea naturală a climei.ro/Document_Files/ADStudiiRegionale/00000022/pxdan_Analiza %20%20emisiilor%20de%20gaze%20cu%20efect%20de%20ser%C4%83%20la%20nivelul %20Regiunii%20Centru%20%C3%AEn%20contextul%20schimb%C4%83rilor %20climatice. gaze cunoscute sub denumirea de gaze cu efect de seră (GES). compusii organici volatili (COV).

Fig.5.[55] În ceea ce priveşte România. 1. ceea ce înseamnă că acestea sunt domeniile asupra cărora sunt necesare implementarea unor măsuri și acțiuni de reducere a emisiilor de CO2. 1.6. Ponderea emisiilor de CO2 pe sectoare de activitate în statele UE (Sursa datelor: International Energy Agency – IEA).[55] 10 din 87 . s-a constatat că cea mai mare cantitate este rezultată în urma producerii de energie electrică și termică. Emisiile de CO2 generate din diferite sectoare de activitate la nivel european sunt reprezentate în graficul de mai jos: Fig. Analizând cantitatea de emisii de CO2 la nivelul Uniunii Europene. ceea ce reprezintă 24% din totalul emisiilor de CO2 din UE. producția de energie bazată pe cărbune în statele UE a generat aproximativ 950 milioane de tone de emisii de CO2 în anul 2005. emisiile de CO2 generate din diferite sectoare de activitate evidenţiază de asemenea contribuţia majoră a sectorului energetic şi a transporturilor. De exemplu. Ponderea emisiilor de CO2 pe sectoare de activitate în România (Sursa datelor: International Energy Agency – IEA).

11 din 87 .

apă. o necesitate o reprezintă reducerea şi identificarea soluțiilor de eliminare sau diminuarea a surselor de poluare. CONCLUZII Încălzirea globală implică în prezent două probleme majore pentru omenire: . indiferent de rezultatul acţiunilor de reducere a emisiilor O parte din emisiile de gazele cu efect seră constituie poluanți puternici atât a atmosferei. fiind necesare măsuri cât mai urgente de adaptare la efectele schimbărilor climatice. industria materialelor de construcții s-a redus semnificativ nivelul poluării aerului. De asemenea. s-au redus cantitățile de îngrășăminte chimice și pesticide utilizate. avându-se în vedere că aceste efecte sunt deja vizibile şi inevitabile din cauza inerţiei sistemului climatic. Cercetările naționale și internaționale atestă faptul că în pofida tuturor eforturilor globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. De pildă. metalurgia.necesitatea reducerii drastice a emisiilor de gaze cu efect de seră. Prin încetarea sau restrângerea activității mai multor companii din sectoare industriale energointensive precum industria chimică. vegetație. aerul poluat este mai dificil de evitat decât apa poluată. diminuându-se astfel poluarea solului și a apei freatice. prin scăderea cantității de energie utilizate în industrie s-au redus emisiile de CO2 și s-au diminuat efectele negative asupra mediului determinate de producerea de energie. instituții publice etc) sau de programe având ca obiectiv creșterea eficienței energetice a locuințelor individuale și trecerea la producerea de ”energie curată” la nivel micro . care să împiedice influenţa antropică asupra sistemului climatic şi să dea posibilitatea ecosistemelor naturale să se adapteze în mod natural . 38 Fără a putea cuantifica cu exactitate impactul pozitiv sau negativ asupra mediului înconjurător menționăm principalele aspecte și evoluții în plan economic și instituțional care au determinat modificări semnificative în ce privește calitatea mediului. solului și pânzei freatice în zonele în care acestea au funcționat. În sectorul rezidențial s-au făcut pași importanți în direcția reducerii consumului energetic.necesitatea adaptării la efectele schimbărilor climatice. 12 din 87 . deja perturbat. În vederea restabilirii echilibrului ecologic. în vederea stabilizării nivelului concentraţiei acestor gaze în atmosferă. poluarea aerului este una dintre cele mai grave probleme pe termen scurt și mediu din punct de vedere al sănătății. temperatura medie globală va continua să crească în perioada următoare. În majoritatea localităților urbane sunt în curs de implementare o serie de proiecte ce vizează reabilitarea termică a clădirilor publice (școli. În sectorul agricol. toate aceste proiecte având un impact pozitiv asupra mediului prin reducerea consumului global de energie. etc). De asemenea. cât și a celorlalte componente ale mediului (sol.

3. Fizică generală. 6. P.com/site/content/view/359/47/ [data vizitării: 21 octombrie 2013]. Isarie I. Gherșgal D. Biborosh.. Nicu. N. (1965). Grumăzescu M. Grenoble: These. SCHEFFEL.S.. URL: http://www. Julian. 18. București: Editura Academiei R. Fridman V.... Introducere în acustică. New York. Drăgulinescu M. (1953). Drăgan O. [online]. București: Editura Tehnică 17. Frederick R. (1980). (1985). 16. Stroudsburg.R. 9. Tehnologii neconvenționale (partea II-a). Constantinescu.com/technology. București: Editura Tehnică. 13 din 87 . Jancu O.. London. (1982). Bernath A. Dispozitive cu ultrasunete. (1967). Floyd.S. Focșa V. A. 5..S. Vol. Dunn. Vol. Leopold. Nemeș A. București: Editura Didactică și Pedagogică. Navy. Ultrasonic Biophysics. Hutchinson and Ross: Inc. Bădărău E. Merticaru V. București: Editura Tehnică.. Cătuneanu V. Grumăzescu M.holosonics. M.. 15. (1955).. București: Editura Tehnică. Army & U.R. Ultrasunete de mari energii. (1980). URL: http://www. 20. (1984). (1981). (1967). Gogu. BIBLIOGRAFIE 1.R. Tehnologii neconvenționale. (1983).S.S. William D`Brien Jr. 12. M.. Bădărău E. Beatrice. 19. Făcăoau I. Traian. Ultraacustică fizică și tehnică. București: Editura Științifică și Enciclopedică. 2. LRAD Corporation's Long Range Acoustic Hailing Devices are Tested & Approved by the U. 8. Gavrilă I. 14.I. Bazele acusticii moderne... Materiale și componente electronice. Craiova: Editura Scrisul Românesc. 21. Iași: Editura Junimea. (website). Grafițanu M. (1965).S. (1972). Ceaușescu. Ministerul de Construcții 13. Teoria sonicității.lradx. 10. (1976). Dowden. I. Popescu I. (1961)... București: Editura Tehnică 11. Marinescu I.. București: Editura Academiei R. Negoiță C. (1962).R. Bouthemy. Drimer D. Amza GH. 4. Sydney. Realizări noi în ultraacustică. Tratat despre transpunerea puterii prin vibrațiuni.html [data vizitării: 21 octombrie 2013]. București: Editura Academiei R. Aparate cu ultrasunete. (1985). Crețu. M. Ultrasonic Engineering. Constantinescu P. Bădărău E. Etude de deux mothodes de caracterisation d`un champ d`onde. Controlul prin ultrasunete al metalelor și îmbinărilor sudate. Iancu C.. București: Editura Tehnică. Măsurări și control cu ultrasunete. București: Tipografia I. Audio Spotlight technology. 7. Vibrații și zgomote. (1989). Bădărău E. Gavrilaș I. București: Editura Academiei R. Ultrasonarea acumulatoarelor electrice.

[online]. (1963).php [data vizitării: 5 martie 2014]. Iași: Universitatea „ Alexandru Ion Cuza”. URL: http://zao. Stanomir D.com/?download=senso-red-a-powerful-sonic-and- psycho-acoustic-sensor [data vizitării: 18 mai 2014]. 27. J. 23. (1969). Takashima. (1972). 43. (1984). București: Editura Medicală. Zet. New York: Academic Press. (1981). New York: Cambridge University Press. Anastasia. New York: Prentice-Hall. București: Editura Didactică și Pedagogică. G. (1982). Michel. Ekbaum and Chick Bruce. Mecanică și acustică. Hermardinguer. F.jp/radio/parametric/index_e.. Fizică generală. 24. Proakis. (1979). 33. Leon. București: Editura Tehnică 35.. (2012). București: Facultatea de fizică. Electronică industrială. Marian. Dispozitive cu ultrasunete. (1997). (1957). (1970). Les ultra-sons et les generateurs ultra-sonores. Ultrasunetele în medicină și biologie. Pop. Germany: Universitate Darmstadt 39. 14 din 87 . D. (1970). Johnson. Ultrasonic Methods in Solid State Physics. București: Editura Didactică și Pedagogică. 41. An Introduction to Classical Electromagnetic Radiation. Pădurar.. Fizică generală. 34.kurzweilai. (1997). Ciubotariu C. București: Editura Didactică și Pedagogică.. Postow. Senso-Red – A Powerful sonic and psycho-acoustic sensor. Contribuții la studiul propagării ultrasunetelor în medii solide cristaline. 36. Iosif I. Scheffel. Acustică. Dryvesteyn W. Krasilnikov V. Smith. Vasilescu V. Elliot. 38. 44.net/how-to-jam-annoying-talkers [data vizitării: 25 mai 2014]. (1955). 31. (1982). București: Editura Didactică și Pedagogică. Paris: Edition Chiron. 25. and Applications. Iuliu.. New Jersey: Prentice-Hall. Liss. București: Editura Didactică și Pedagogică. Manolakis. [online]. M. (1997). 28. How to jam annoying talkers. Inc. Electroacustică. (2013). Vol. 37. New York: Audio Engineering Society. Gh. Nagy. Rohn. (1993). 40. Paris: Dunod. Shiro. Garas J. (1968). Vibration. D. Mecanică. diffusion. The interaction of acustica land electromagnetic fields with biological systems. IEEE Signal Processing Magazine. 42. A. 45. Neacșulea A. 30. Truell. Principles. (1997). Electroacustica în sonorizare. (1971). Algorithms. [online]. Unde sonore. 29. 32. (1989). New Jersey: Englewood Cliffs. Onu C. J. București: Editura Tehnică. URL: http://www. J. 26. Angelica. Audio Eng. Eargle. Array Signal Processing: Concepts and Techniques. URL: http://imaginot. București: Editura Tehnică. II. Woody Norris. New York: Alan R. Digital Signal Processing. Soc.22. Proprietățile straturilor subțiri feromagnetice simple și aliate sub influența ultrasunetelor. Loudspeaker Handbook. propagation. T. You can enjoy super directivity. Amara D. (1996). SCHEFFEL. Chen. Soutif. Staicu. Hristev A. Luca E.

pdf [data vizitării: 14 februarie 2014]. este. avand in vedere ca dioxidul de carbon ramane in aer de la 100 pana la 200 de ani. protoxidul de azot (N2O).tristate. URL: http://www. chiar inainte de metan.com/4823908. Chris Woodford.weebly. ele pot avea intr- adevar un impact extrem de semnificativ asupra mediului inconjurator. dioxidul de carbon are cel mai mare impact asupra mediului inconjurator. Deoarece cantitatea de CO2 este cel mai important factor dintre toate celelalte gaze cu efect de sera enumerate mai sus. [online]. cea mai comuna metoda in productia de energie electrica este arderea combustibililor fosili. din punctul de vedere al schimbarilor de mediu inconjurator sau al 15 din 87 .ne. cum ar fi gaze naturale si petrol. Dioxidul de carbon (CO2) Dioxidul de carbon sau CO2 pe scurt. Dintre cele enumerate mai sus. 49. cu toate acestea.freepatentsonline. 46. Directional loudspeakers. este un gaz incolor si inodor.sourcedns. hexafluorura de sulf (SF6).jp/parame. Aceasta cifra anuala este foarte mica in comparatie cu emisiile rezultate din fenomene naturale.com/~gbpprorg/mil/speechjam/Ultrasonic_Direct ive_Speaker. Kazunori Miura.carbonsolutionsglobal. http://www. [online]. 47. (1989). si in parte din cauza acestor caracteristici este atat de dificil de combatut. [online]. mai intai trebuie examinata cantitatea de gaze cu efect de sera emisa „ca un efect secundar” al activitatii sau al activitatilor in cauza. cu toate acestea.com/you-learn- something-new-everyday/parametric-speakers [data vizitării: 21 mai 2014]. atunci cand aceste cantitati excesive se acumuleaza.com/centrul-de-cunostinte/amprenta-de-carbon/gazele-cu- efect-de-sera GAZELE CU EFECT DE SERA Gazele cu efect de sera includ: dioxidul de carbon (CO2). La determinarea marimii amprentei de carbon a unei persoane.com/directional-loudspeakers. (2014). care este practic imperceptibil pentru oameni.sn. Directional loudspeaker system. (2011). In esenta.html [data vizitării: 18 mai 2014]. URL: http://ifonlyiknew52.htm [data vizitării: 14 februarie 2014]. URL: http://www. [online]. emis si „indirect” la utilizarea energiei electrice.html [data vizitării: 5 mai 2014]. 48. de asemenea. URL: http://servv89pn0aj. CO2 este produs prin arderea combustibililor fosili. Aproximativ 30 de miliarde de tone de dioxid de carbon sunt emise anual in atmosfera pe planeta Pamant. URL: http://www. Parametric Speakers. metanul (CH4). Parametric Speaker (Single-directional Speaker) Test Kit [online]. Ultrasonic Directive Speaker. hidrofluorocarburi (HFC) şi perfluorocarburi (PFC). 50. Tanaka Tsuneo.explainthatstuff.

iar defrisarile contribuie in mod covarsitor la cresterea gradului de CO2 in atmosfera. metanul. scrie „The Guardian”. cat si din gunoiul de grajd. La calcularea amprentelor de carbon.ro/care-sunt-principalele-gaze-cu-efect-de-sera-emise-de-om/ Care sunt principalele gaze cu efect de sera emise de om? Efectul de sera este sporit semnificativ de emisiile de gaze poluante care provin din activitatile industriale sau din orice alt tip de activitati umane. Efectul sau. sunt dioxidul de carbon. Cea mai mare parte de gaz metan provine din agricultura.schimbarii climatice. convertind astfel masele lor in masa de CO2 pe baza unui index de contributie la efectul de sera. iar vaporii de apa. reprezinta principala cauza a incalzirii globale. echivalent cu o tona de dioxid de carbon. Azotul contribuie cu 8% la cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera si provine din agricultura. Valorile tCO2e. Fluorul este responsabil de 1% din cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera din atmosfera si provine din industrie. in special din ingrasamintele pe baza de azot. sunt apoi pur si simplu adaugate pentru a obtine cifrele de emisie totale. convertite din masele diferitelor gaze cu efect de sera. din exploatarile de combustibili fosili. Gazele de sera pe care oamenii le emit in mod curent. influentati direct sau indirect de activitatile umane. Metanul nu persista in atmosfera la fel de mult ca dioxidul de carbon insa efectele sale sunt mai puternice si contribuie mai mult la incalzirea globala cu fiecare gram emis in plus peste limitele normale. direct in atmosfera. marimea amprentei de carbon este exprimata in echivalent dioxid de carbon (tCO2e). http://www. cat si din descompunerea gunoaielor din zonele supraaglommerate. cantitatile de gaze cu efect de sera mai putin importante sunt determinate in tCO2e. Dioxidul de carbon reprezinta trei patrimi din totalul emisiilor poluante ce provin din activitatile umane curente. Metanul este cel de-al al doilea gaz cu efect de sera. azotul si fluorul. pentru motive de simplitate si uniformitate. in cantitati semnificative. este mai puternic decat cel al azotului. Surse importante de dioxid de carbon sunt combustibilii fosili. 16 din 87 . dintre care amintim carbunele si petrolul. cu fiecare gram emis in plus fata de limitele normale.green-report. din culturile de orez si din fermele de animale. emis in proportie de 14%.

17 din 87 .