You are on page 1of 57

Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iași
Facultatea de Mecanică
Specializarea Mașini și Instalați pentru Agricultură și Industria
Alimentară

Proiect de Diplomă

Coordonator Științific:
Conf.dr.ing. Balan Ovidiu
Absolvent:
Pașcu Ioan Nicolae

Iași
0

Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor

2017

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iași
Facultatea de Mecanică
Specializarea Mașini și Instalați pentru Agricultură și Industria Alimentară

Proiect de Diplomă
Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor

Coordonator Științific:
Conf.dr.ing. Balan Ovidiu
Absolvent:
Pașcu Ioan Nicolae

Iași

1

Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor

2017

Rezumat

2

Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor

Curpins

3

Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor

Memoriu justificativ

După cum zice și titlul lucrării, studiul dozării lichidelor. În prezent dozarea
lichidelor reprezintă un factor foarte important pentru toate fabiricile de îmbuteliere.
Datorită faptului că dozarea a evoluat foarte mult, au aparut lini de îmbuteliat
automate care au înlocuit dozarea manuală, cea ce înseamnă că procesul de
îmbuteliere se face într-un timp mult mai accelerat, benefic producătorilor. Dacă ne
legăm de dozare în prezent toatele produsele, fie ele alimentare, nealimentare, solide,
lichide, văscoase se pot doza. Fie prin dozare la nivel constant, fie prin dozare la
volum constant. Dozarea are o aplicabilitate foarte mare. Atât în cadrul alimentare
cât și cel nealimentar. Apare și în domeniul farmaceutic
Am ales sa studiez acest domeniu deoarece este datorită faptului că este foarte
vast și aflu multe lucruri interesante. De exemplu, fabrica de bere de la Sebeș are o
capacitate de îmbuteliere de peste 60 000 de litri. Capacitatea de îmbuteliere pentru
ambalajul de sticlă este de 30 000 de sticle pe oră, iar pentru doză este de 20 000 de
doze pe ora. La noi in țară există o firmă ce produce linii automate de îmbuteliat și
etichetat, Exquisite și produce linii de îmbuteliere pentru sticle si flacoane de 5-
500ml, 0,5-2,5L, 3-10L, 19L, instalații pentru lichide plate și carbonate, instalații de
suflat pet-uri, instalații de clătit recipiente, instalații automate de etichetat, instalații
de dozat semiautomate, instalații de baxat, instalații si echipamente speciale.
În studierea dozării lichidelor o importanță majoară o are timpul de îmbuteliat.
Deoarece timpul de umplere a unui recipient trebuie sa fie foarte scăzut, cateva
secunda, pentru a nu influența negativ capacitatea de îmbuteliere. Un timp ridicat de
umplere scade capacitatea de îmbuteliere. Un producător de îmbuteliat urmărește să
aibă o capacitate de îmbuteliat mare pentru un profit ridicat.
O problemă ce apare în majoritatea cazurilor la liniile de îmbuteliat automate și
semiautomate este spațiul mare care acestea îl ocupă. Multe companii de îmbuteliat
au trebuie sa își mărească spațiul pentru noile liniile de îmbuteliat automate deoarece
acestea sunt mult mai mari decât cele vechi. Findcă acestea vin echipate și cu aparat
de etichetat automat.

4

materiile prime şi auxiliare se introduc în cantităţi calculate şi dozate. conform reţetelor de fabricaţie. indiferent de specializarea lor. Pentru definirea operaţiei de dozare sunt necesare: • cunoaşterea volumului ce urmează a fi porţionat. În această ordine de idei. modificând densitatea acestora. În diferitele operaţii cu caracter tehnologic.) şi până la dozarea ultraprecisă în atmosferă controlată a pulberilor uranice. nivelmetrice. în stare granulară sau pulverulentă. Ca urmare. în prealabil. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor CAPITOLUL I. în cele mai diverse domenii de activitate. 5 . În cadrul lucrării de faţă. Pentru ca dozarea să fie cât mai precisă. calitatea dozării influenţează direct calitatea produsului final. un volum de produs egal cu cel al recipientului în care urmează a fi ambalat şi pe care îl eliberează în momentul umplerii. Pentru produsele solide.1 Sisteme de dozare Sistemul de dozare este un ansamblu complex de componente mecanice sau/şi pneumatice şi hidraulice. Sistemele pentru dozare pot fi: gravimetrice. etc. fie că dozarea precede. acestea fiind cele mai utilizate în practică. INTRODUCERE 1. aşa cum şi termenul de dozare este unul comun intrat în vocabularul curent al oamenilor. la un interval de timp foarte scurt. operaţia de dozare este folosită în toate ţările lumii. fie că se face dozarea în ambalaj confecţionat în prealabil. Deoarece volumul lichidelor variază în limite largi cu temperatura. Problema dozării este rezolvată doar dacă cele trei cerinţe sunt îndeplinite (figura 1. astfel încât rezultatul operaţiei nu apare distinct ci cumulat în produsul final rezultat. ci se integrează în procese tehnologice diverse. Dozarea şi ambalarea pot fi realizate în flux continuu. se impune ca temperatura de lucru a acestor maşini să fie constantă. • stabilirea unui parametru de control.1). electronice etc. chimice. Operaţia de dozare nu este independentă în procesul de fabricaţie al produselor. pentru recipienţii metalici sau din sticlă. Pentru produsele lichide se folosesc dozatoare volumetrice. m-am ocupat în mod special de sistemele mecanice de dozare industrială a produselor. sfera sistemelor automate de dozare se află la interferenţa mai multor domenii tehnice şi ştiinţifice. volumetrice. • transportarea produsului. de construcţii. au în componenţa lor sisteme de cântărire care determină cu precizie cantitatea de produs. electrice. În condiţiile automatizării complete s-a urmărit perfecţionarea proceselor de dozare din punct de vedere al timpului şi preciziei de dozare. De la porţionarea manuală a diferitelor materiale (alimentare. Maşinile sau dispozitivele de dozare care funcţionează după acest principiu. Extinderea operaţiei de dozare în viaţa modernă este vastă. produsul ambalat variază cantitativ între anumite limite. Acestea cuprind. confecţionarea ambalajului. se utilizează de regulă dozarea gravimetrică. care realizează operaţii de dozare.

continue şi prin porţionare. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor Fig.sisteme de dozare pentru gaze. . sistemele de dozare pot fi: volumetrice.2. sisteme de dozare şi măsurare.gravimetrice. a) după gradul de automatizare a procesului de dozare. Datorită marii diversităţi de sisteme de dozare utilizate în tehnică este necesară o clasificare a acestora după mai multe criterii prin care să se poată evidenţia similitudinile şi diferenţierile dintre ele: a) după principiul de lucru şi modul de desfăşurare a procesului de dozare.1 Procesele de dozare gravimetrice cuprind etapele de: măsurare. b) după starea naturală a produsului supus operaţiei de dozare: -sisteme de dozare pentru pulberi şi granule. sistemele de dozare pot fi: 6 . denumite astfel în funcţie de materialul dozat şi gradul de compactare al acestuia. compuse din ansamblurile de măsurare sau dozare şi instalaţii de dozare. în fracţiuni mai mici în condiţii specificate de domeniul concret de aplicaţie. transport şi control. bazate pe diferite principii de funcţionare . Clasificarea sistemelor de dozare Dozarea poate fi definită ca fiind procedeul de fracţionare după o anumită regulă a unei cantităţi de material. . precum şi în funcţie de diferitele soluţii tehnice de dozare. 1.sisteme de dozare pentru lichide de diferite vâscozităţi. 1. Sistemele de cântărire se pot numi dispozitive de dozare.sisteme de dozare pentru produse individuale .

combinată. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor -neautomate.2 Analiza factorilor care influenţează dozarea Comportarea materialelor în timpul procesului de dozare este influenţată de numeroşi parametri. -elementelor de lucru care realizează în plus faţă de grupele anterioare şi anumite interdependenţe funcţionale printre parametrii cinematici ai mişcărilor elementelor de lucru e) după modul de deplasare a produsului dozat şi a elementelor de lucru. -sisteme care urmăresc în plus şi realizarea unei anumite succesiuni de lucru a elementelor de lucru. accentuându-şi influenţa asupra procesului de dozare. -cu comandă descentralizată (cu contacte electromagnetice). Aceştia pot modifica funcţionarea şi productivitatea dozatoarelor. pe examinarea efectelor impactului acestor parametri de influenţă asupra curgerii materialelor.2. electronică. Fig. Experimentele practice şi teoretice s-au axat. electrohidraulice.2. .automate. hidraulică. clasificarea sistemelor de dozare se poate face conform schemei din figura 1. -cu comandă combinată: electromecanice. 1. electrică. 1. adică în funcţie de modul de sincronizare a mişcărilor elementelor de lucru sistemele de dozare pot fi: -sisteme la care deplasarea elementelor de lucru se realizează pe o anumită traiectorie şi cu o anumită viteză sau realizează numai nişte poziţii extreme. în ultimii ani. -semiautomate. d) după criteriul cinematic. Studiul analizei influenţei parametrilor de 7 . Astfel s-a arătat că aceşti parametri interferează între ei. Clasificarea sistemelor de dozare după modul de deplasare a produsului dozat şi a elementelor de lucru f) în funcţie de sistemul de comandă al mişcărilor sistemele de dozare pot fi: -cu comandă centralizată: mecanică.

şi Ertl S. Ambalarea şi etichetarea a mărfurilor alimentare Ambalarea este operaţia prin care se realizează protejarea produselor în scopul păstrării calităţilor iniţiale în condiţii igienice. constituirea ambalajului colectiv sau de grupare. după principiul de separare al volumelor se poate face o clasificare între sistemele de dozare volumetrice ce folosesc volume de separare definite (de exemplu dozatoare cu: disc cu cupe. • temporizarea operaţiei. iar viteza de transport poate fi reglată în concordanţă cu necesităţile de producţie. Factorii de influenţă ai procesului de dozare pot fi împărţiţi în trei grupe principale: • parametri constructivi. • parametri de lucru. depozitării şi desfacerii lor. Operaţiile principale de ambalare sunt: dozarea produsului în vederea ambalării. Parametrii ce pot influenţa funcţionarea dispozitivelor de dozare sunt: • debitul sau rata de dozare. cu bandă.3 Aspecte generale privind sistemele de dozare pentru materialele lichide şi solide în vrac Dispozitivele de dozare care folosesc separarea volumică pentru dozarea solidelor în vrac porţionează sau transportă volume de produs din cuva de alimentare în recipienţii de ambalare sau în alte zone ale procesului tehnologic de producţie. Dintre operaţiile auxiliare de ambalare amintim: pregătirea produsului pentru ambalare. 1. 1. • parametri legaţi de materialul dozat. transportului. Fehlauer B. . Astfel. cu caneluri) . 8 . E. formarea ambalajului sau pregătirea lui. închiderea ambalajului. creând posibilitatea de autoservire. prezintă o privire de ansamblu asupra valorilor de influenţă a unor parametri. uşurând transportul către consumatori şi prezentarea produselor într-o formă atrăgătoare. Aceasta uşurează şi scurtează durata de aprovizionare a consumatorilor. piston) şi dozatoare ce dozează prin formarea de straturi de material (dozatoare cu vibraţii. în timpul manipulării. condiţionarea ambalajului plin. • precizia dozării sau reproductibilitatea ei. de informare a consumatorilor asupra conţinutului. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor lucru asupra operaţiei de transport în funcţie de necesarul de putere s-a concretizat prin rezultate sub forma unor diagrame. Ambalarea însumează operaţiile de aranjare a produselor în spaţii delimitate prin pereţi din diferite materiale numite ambalaje. • timpul de răspuns. Cercetările efectuate de Rehkugler G. umplerea ambalajului. • sensibilitatea.4. Cantitatea extrasă este reproductibilă. • caracteristica de răspuns a frecvenţei. a modului de păstrare şi apreciere a produsului.

maşini de dozat gravitaţionale. care le protejează pe cele directe şi care sunt confecţionate din lemn.ambalaje – mijloc de transport: bene. . carton ondulat. şi eliminarea din comerţ a produselor de calitate mediocră.ambalaje directe. sticlă. destinate a conţine produse alimentare şi nealimentare pentru îndeplinirea scopurilor menţionate anterior. c) după modul de folosire: . prezentate într-o formă atrăgătoare. saci de iută. palete-lăzi. containere. carton. carton. cutii din carton. saci.ambalaje indirecte. asigurarea consumatorului cu produse de calitate definită şi constantă. . producătorul. . pliante. .refolosibile – recuperate din reţeaua de desfacere (lăzi. care asigură integritatea produselor în timpul manipulării. manipulare. confecţionate din hârtie.) care determină modificări ale proprietăţilor acestuia nu numai la suprafaţă ci şi în profunzime. . influenţând caracteristicile produsului ambalat. e) după sistemul de confecţionare: fixe. ridicarea valorii produselor. care fixează ambalajele directe în interiorul celor indirecte având rol de atenuare a şocurilor. atât ambalajul cât şi produsul trebuie privite în ansamblu.). grupate.ambalaje – utilaje: palete. . în general. şi nu individual. . Maşinile de dozat se pot clasifica astfel: a) după metoda de transfer a cantităţii de material în recipient: . butoaie.ambalaje de desfacere. refrigerare. sticle.ambalaje auxiliare (talaş. facilitarea aplicarea procedeelor tehnice moderne de transport.. recipiente metalice – cutii). b) după poziţia faţă de produsele alimentare: . cutii etc. termenul de garanţie. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor Ambalajele. spume sintetice). cutii. procese de coroziune şi îmbătrânire etc. a transmisiilor de căldură.maşini de dozat sub vid. .19]: a) după rolul pe care îl îndeplinesc: . de pătrundere a umidităţii.ambalaje propriu-zise: lăzi. g) după funcţionalitatea ambalajelor: .maşini de dozat mixte. demontabile. d) după modul de grupare: ambalaje solitare. metal. depozitării şi transportului. desfacere etc. Clasificarea ambalajelor (STAS 5845/1-86) [6. ca un tot unitar. suple. material plastic. semirigide. ca însoţitori ai produselor. precum şi pentru: . . instrucţiunile de utilizare. înainte de expedierea lor. reprezintă corpuri confecţionate din materiale corespunzătoare având o formă potrivită.maşini de dozat volumetrice.ambalaje de transport. creşterea vitezei de circulaţie a produselor şi reducerea costurilor de distribuţie.nerefolosibile (pungi din hârtie sau mase plastice. colective. . Datorită interacţiunilor ambalajului cu mediul ambiant (absorbţie de gaze şi umiditate. . .18. care vin în contact direct cu produsul fiind. f) după gradul de rigiditate: rigide. 9 . în care consumatorul îşi procură produsele necesare şi care cuprind date privind conţinutul. material plastic.

întrucât înfățișează produsul și îi sugerează utilizarea și proveniența. precum şi de asigurare contra pierderilor şi degradării. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor b) după proprietăţile fizico-mecanice ale materialelor: .pentru materiale vâscoase. Asigură păstrarea proprietăților și valorii produsului ca marfă. cantitatea de produs și termenul de vânzare valabilitate. Funcţiile ambalajelor. c) dupa modul de lucru: . data de fabricație și termenul de valabilitate. gramajul. depozitare și distribuire a acestora. Etichetă -Grafica are rolul cel mai importatnt din punct de vedere estetic. Ambalaj Informare și Asigură reprezentarea clară și sugestivă a conținutului. pentru realizarea unei armonii este necesară folosirea a trei culori.dozatoare cu funcţionare discontinuă . modul de întrebuințare sau prepare. . . consumator denumirea produsului. Indică prețul. promovare. -Culoarea este un mijloc de atragere a atenției. Raționalizare Promovează și tipizează unități modulate de transport și desfacere de produse ambalate care înlesnesc operații de manipulare. Informare -Eticheta trebuie să conțină: numele producătorului. Scopul principal al unui ambalaj este acela de a proteja marfa. etc. componentele în ordinea ponderii în produs. . 10 . transport. eventual denumirea comercială. Funcții Mod de manifestare Protecție și Protejează produsul față de influențele vătămătoare conservare producătoare de pierderi cantitative și calitative. Ilustrația unui ambalaj poate fi un desen sau o fotografie (exprimă mai fidel realitatea).dozatoare cu funcţionare continuă. Promovare -Forma este influențată de particularitățile constructive și produs tehnologice și de posibilitate de utilizare a materialului. având și rol psihologic. -Când este necesar se indică și modul de utilizare a produsului.pentru materiale solide . de la fabricarea sa şi până la primirea de către consumator.pentru lichide cu vâscozitate mică. Dă indicații privind avantajele produsului.

Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor Educațională -Prin intermediul etichetei se determină opțiunea pentru produs în funcție de valoara nutritivă: valoarea energetică se exprimă în kcal sau kJ. o etichetarea cuprinde totalitatea fişelor. chimici. termenul de valabilitate etc. La unele produse (unt. Protecţia produsului ambalat trebuie realizată atât împotriva acţiunilor mecanice (prin amortizarea şocurilor şi absorbţia energiei la şoc). o eticheta aplicată pe produsul preambalat nu va trebui să descrie sau să prezinte produsul alimentar într-un mod fals. ştanţate. Pe lângă cele trei funcţii amintite. de aceea. în timp ce la ambalajul de prezentare şi desfacere accentul se pune pe funcţia de informare şi funcţia de promovare. gravate sau aplicate pe ambalajul unei mărfi alimentare sau alăturat lui.. biologici etc. la ambalajul de transport accentul punându-se pe funcţia de protecţie. ambalajul trebuie să conţină unele informaţii asupra produsului.1 Funcțiile ambalajului și ale etichetei Indiferent de scopul principal al ambalajului (de transport sau de prezentare şi desfacere) funcţiile sunt aceleaşi. cât şi împotriva proceselor fizico – chimice sau a microorganismelor ce pot afecta calitatea produsului. cantităţii şi calităţii conţinutului. ambalajele mai au şi funcţia de raţionalizare. . distribuţie sau cauzate de factorii climatici. să fie uşor de recunoscut. Este necesară asigurarea sterilităţii ambalajului şi a produsului de ambalat – înainte şi în timpul umplerii (ambalare aseptică) şi etanşeitatea ambalajului pentru a elimina orice posibilitate de contact dintre produs şi mediul înconjurător. Ambalajul trebuie să reducă la minimum posibil pagubele provenite din riscurile de manipulare. Marca este obligatorie. descărcare. iar conținutul de vitamine în mg la 100 g produs sau raportat la o porție standard. . margarină. Tabelul 1. Comitetul Codex pentru etichetarea produselor alimentare precizează în cuprinsul acestor recomandări: . încărcare. masă. preambalarea mărfurilor alimentare trebuie să ţină cont de necesitatea dozării alimentelor în unităţi de masă sau de volum vandabile. precum şi faţă de nevoia de informare a acestora asupra funcţionalităţii şi condiţiilor de păstrare a produselor. de exigenţele ridicate de consumatori faţă de comoditatea în manipulare şi utilizare. De asemenea. Pentru îndeplinirea cu succes a acestei funcţii. grăsimi sensibile) este obligatorie protejarea împotriva acţiunii razelor solare prin ambalarea în materiale opace. o menţiunile obligatorii ale etichetei unui produs alimentar preambalat se referă la: denumire. însuşirilor acestuia şi compoziţiei sale. culoare şi grafică adecvată. lista ingredientelor (reprezentând toate adaosurile alimentare utilizate în fabricarea sau 11 . Referitor la funcţia de informare. are caracter de originalitate şi atestă calitatea produsului şi recunoaşterea producătorului. Promovarea desfacerii produselor pe piaţă este ansamblul de activităţi necesare creării unui climat propice admiterii lui pe piaţă şi. depozitare. modularea corespunzătoare în unităţi de volum. ambalajul trebuie să atragă atenţia cumpărătorului prin formă. să sugereze o idee precisă despre produs. imaginilor sau altor materiale descriptive scrise. mărcilor. imprimate. transport. data fabricării. ambalajul trebuie să fie cât mai atractiv. fizici. mincinos sau susceptibil de a crea o imagine eronată cu privire la caracteristicile sale sau într-o manieră capabilă să-l determine pe cumpărător sau consumator să presupună că acest produs este înrudit cu altul. înşelător.

conţinutul net. litografiat. a distribuitorului şi a celui care ambalează produsul. a importatorului. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor prepararea unui produs alimentar şi prezente în produsul finit). pentru România 594). o informaţiile înscrise pe etichetă nu trebuie să-i inducă în eroare pe consumatori în privinţa caracteristicilor produsului alimentar.un cod de ţară format din primele trei cifre (fie codul ISO al ţării. denumirile de firme şi denumirile de produse tipice cunoscute publicului larg). El se bazează pe prezentarea printro asociere de bare închise la culoare şi spaţii libere. lizibil şi inteligibil (excepţie fac mărcile de fabrică şi de comerţ. identităţii.1. . . pe ambalajul de vânzare şi se referă la acesta. o etichetarea este aplicarea etichetei sau înscrierea elementelor de identificare pe produs. care conţine elemente de identificare a produsului şi care însoţeşte produsul când acesta este prezentat pentru vânzare sau este aderent la ambalajul acestuia. numele şi adresa fabricantului. precum şi alte informaţii suplimentare. . gravat sau ilustrat. calităţii durabilităţii. Acesta reprezintă un sistem de codificare cu structură precisă. o toate menţiunile etichetei trebuie să fie redactate în limba română. importatorului.conservare şi folosire. format din 13 sau 8 caractere. termenul de valabilitate sau data durabilităţii minimale şi condiţiile de păstrare. ambalatorului. distribuitorului. originii. a naturii. Fig. cum ar fi tratamentul cu raze ionizante pentru produsele alimentare iradiate.o cifră de control. dar numai codul EAN (European Article Numbering) este standardizat la noi. . aspecte privind valoarea nutritivă a produsului alimentar respectiv. EAN 13 conţine următoarele informaţii: . provenienţei metodelor de fabricaţie sau în privinţa unor efecte sau proprietăţi pe care produsul nu le posedă. o etichetele produselor alimentare preambalate trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele elemente de identificare: denumirea produsului. concentraţia alcoolică (pentru băuturile la care este mai mare de 1. . lotul de origine sau de provenienţă (dacă omiterea acestuia ar putea crea confuzii în rândul consumatorilor). . ţara de origine. În prezent pe ambalajele produselor alimentare se aplică şi codul de bare care este cel mai ieftin şi simplu sistem de identificare a unui produs. exportatorului sau vânzătorului. pentru România 642. Există mai multe sisteme de simbolizare. o eticheta reprezintă orice material scris.2%). . valoarea nutritivă şi energetică pentru produse alimentare speciale sau produse alimentare pentru sugari şi copii de vârstă mică. pe lângă acestea. ingrediente folosite (cu unele excepţii). lotul din care provine produsul. proprietăţilor. imprimat. datarea. compoziţiei.un cod de produs .un cod de producător format din următoarele patru cifre. numele şi adresa fabricantului. conţinutul net. fie prefixul EAN de ţară al Organizaţiei Naţionale.3 Schemă de codificare a produselor ambalate 12 . În Romnia actele normative prevăd: .

muştar etc. ceai.ambalarea în peliculă aderentă (aplicarea pe suprafaţa produselor. produse refrigerate). zahăr. Pentru citirea codului de bare există cititoare de cod care pot fi mobile sau fixe.ambalarea în recipiente (sticle pentru lichide alimentare. alimente pulverulente pentru sugari. făină. Pot fi ambalate aseptic produse lactate. îngheţată. . În costul produsului ambalat. Excepţie fac produsele de lux. granule (condimente. sosuri. păsări etc. la ambalarea cărnii are rolul de a menţine culoarea roşie specifică şi de a evita apariţia germenilor patogeni anaerobi). Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor Mai conţine trei grupuri de câte două linii mai subţiri şi ceva mai lungi. Se aplică în domeniul alimentar pentru brânzeturi. ambalarea tip „Skin” este un procedeu de ambalare sub vid. Se foloseşte mai ales pentru produse sub formă de bucăţi. dioxidul de carbon sau oxigenul. .ambalarea în atmosferă modificată (închiderea produsului într-un ambalaj în care atmosfera din interior este modificată). Utilizarea aerosolilor în domeniul alimentar este de dată mai recentă.ambalarea în atmosferă controlată (închiderea produsului într-un ambalaj impermeabil la gaz în care gazele de referinţă şi vaporii de apă au suferit modificări şi sunt controlate selectiv). poate fi utilizat drept component în amestecul gazos (de exemplu.ambalarea colectivă (gruparea mai multor unităţi de produs într-un singur ambalaj). Este o metodă de largă utilizare şi cu un ritm de dezvoltare rapid. care au caracter auxiliar. supe în pulberi. costul ambalajului variază de la mai puţin de 5% din valoarea produsului până la 6…10% sau chiar 15% din acesta. maioneze. casa interoghează calculatorul la care este legat şi cititorul în legătură cu numele produsului şi preţul (asociat codului) pe care le tipăreşte pr bon şi le foloseşte şa calculul sumei de încasat. precum şi produsele perisabile (unt. individuale sau în grupuri. brânzeturi fermentate).. fiind preconizată pentru substanţe aromatizante. băuturi.ambalarea sub vid (eliminarea aerului din ambalajul impermeabil la gaz în care s-a plasat produsul). Se urmăreşte suprimarea oxigenului pentru produse sensibile la acţiunea acestuia: carne. Ca variantă. Se pot ambala astfel: produsele neperisabile (zahăr. precum şi alte produse care impun condiţii igienice deosebite pentru un timp de păstrare îndelungat. La fiecare citire de cod. prin aşezarea pe o placă suport). rezistent şi impermeabil). . iar alegerea gazului protector depinde de natura produsului şi de posibilele deteriorări ale acestuia. cutii din hârtie şi carton sau din materiale complexe pentru fluide şi semifluide). Deşi oxigenul este evitat în procesul ambalării. semipreparate culinare. Atmosfera modificată utilizează azotul. pulberi. sucuri. fără ca acestea să-şi piardă calităţile nutritive şi organoleptice. diferite mâncăruri (îndeosebi pentru copii). creme.. în condiţii aseptice). . a acetogliceridelor sau emulsiilor de adezivi ce formează după uscare un strat aderent.. mezeluri. . Cele mai răspândite tehnici şi metode de ambalare a produselor alimentare se prezintă astfel: .ambalarea în folii contractibile (foliile contractibile „îmbracă” produsele solide de formă regulată sau neregulată. prin pulverizare. vânat. biscuiţi. sare) pentru care se impune păstrarea gustului şi aromei şi protecţie împotriva umidităţii şi aerului. . Se aplică pe scară largă „fardelarea” pentru obţinerea unor pachete paralelipipedice paletizate de mălai. brânzeturi topite. lapte praf. ce urmăreşte obţinerea unei 13 . . la care costul ambalajului se poate ridica la 30…50% din costul produsului.ambalarea tip aerosol (ambalarea sub presiune a produselor). Ambalarea aseptică a produselor alimentare este o tehnologie ce garantează securitatea microbiologică a alimentelor. ce pot fi manipulate ca o singură unitate.ambalarea porţionată (cantitatea de produs se stabileşte pentru o singură folosire). brânzeturi. . şi au rol de centrare în momentul citirii. cafea. Procedeul este mai puţin întâlnit în practica comercială.ambalarea aseptică (introducerea unui produs sterilizat destinat comercializării într-un ambalaj sterilizat. orez etc. .

S-au creat noi materiale celulozice care răspund celor mai severe cerinţe ale ecologiştilor. material tradiţional. deoarece pare exclus ca acesta să poată îndeplini toate exigenţele de ordin tehnic. igienică. materiale plastice şi materii naturale de origine vegetală sau animală. vapori corozivi şi încă nu s-au rezolvat problemele de sterilizare a acestora. Utilizarea unui singur tip de material tinde să devină ceva excepţional. . precum şi o mai bună prezentare a produselor. constituite din tubul digestiv de după stomacul animalelor. unele materiale plastice degajă. Se constată o reţinere a cumpărătorilor în alegerea produselor ambalate în tablă datorită faptului că nu poate fi văzut conţinutul. preparate din carne tocată etc. care se cer unui ambalaj corespunzător. Continuă să fie destul de grea. S-au obţinut variante de carton îmbunătăţit: impermeabil şi rezistent la rupturi şi umiditate. Principalul domeniu în care s-au făcut progrese importante este cel al ambalării unor lichide alimentare (lapte. blaturile făinoase sau alveolele realizate prin presarea amidonului gelatinizat). utilizată în special în domeniul conservelor alimentare. Ca dezavantaje. Ca rezultat al cercetărilor intense. butelia de 33 dl de la 250g la 170g. Sunt destul de ieftine. dar are o largă întrebuinţare în domeniul paletizării. şi-a pierdut locul pe care-l ocupa ca ambalaj de transport. 14 . în mod cert cu 10-20% şi poate chiar cu 30-50%. există perspective ca sticla să devină mai uşoară în următorii ani. transparentă. Este uşor de prelucrat şi are o largă răspândire în domeniul produselor alimentare. lesne de transportat. la ardere. a cărnii. băuturi răcoritoare). textile. Apariţia lor a revoluţionat industria de ambalaje a produselor alimentare. inodoră. Materialele plastice sunt uşoare şi impermeabile. ceramică. Lemnul. sticlă. foliile complexe se clasifică în: . formarea porţiilor şi crearea de aspecte specifice în cazul unor brânzeturi. flexibilitate şi rigiditate. Ambalajele pot fi confecţionate din carton. Sticla este inertă din punct de vedere chimic.ambalarea în folii extensibile (foliile contractibile sunt concurate de foliile extensibile care pot îndeplini aceleaşi funcţii. Foliculele celulozice favorizează. este fragilă şi rezistă destul de greu la diferenţe mari de temperatură. butelia de sticlă de 1l a scăzut în greutate de la 730g la 380g.materiale complexe pe bază de materiale plastice. prin tunele de contracţie). de exemplu. metal. datorită porozităţii lor . fără a fi necesară trecerea produselor ambalate în folii. Tabla face obiectul cercetărilor cu privire la procedeele contra coroziunii. care satisface exigenţele consumatorilor. Materiile naturale de origine vegetală sau animală pot avea funcţii de ambalaj şi de aliment (cum ar fi vafele. un anumit schimb de umiditate între produs şi mediul înconjurător. la compatibilitatea cu alte materiale. se imprimă fără dificultăţi şi ocupă puţin loc. lemn. prezentând o totală compatibilitate cu produsul ce se ambalează şi. hârtie. se pretează tot mai mult în asociere cu capace de aluminiu. Aluminiul este uşor şi se pretează foarte bine la imprimare. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor permeabilităţi ridicate faţă de oxigen (ceea ce permite. proces care continuă şi în prezent. în acelaşi timp. Tabla. stabilitate la culoare. impermeabilă. tind să devină un înlocuitor al sticlei. . Cartonul este uşor. iar rezistenţa sticlei creşte constant. este biodegradabilă. Plecând exclusiv de la plante cu creştere anuală s-a creat hârtia de ambalaj ECO – ECO. prezintă transparenţă. cât şi impresiei că acest material dă un anumit gust produsului alimentar cu care vine în contact direct.materiale complexe pe bază de carton şi hârtie. în general a produselor proaspete. ceea ce le face utile pentru ambalarea pâinii. În funcţie de natura materialului suport. păstrarea aspectului cărnii prin formarea oximioglobinei). obţinându-se noi astfel de materiale. se spală şi se sterilizează cu uşurinţă. Membranele naturale. dar se poate deforma în timpul transportului şi depozitării. sunt învelişurile utilizate pentru protejarea. comercial şi mai ales psihologic.

în general. îngheţate. de obicei.materiale complexe pe bază de aluminiu. dulceţuri. numai pentru dozarea lichidelor. prin extragerea forţată a aerului din recipientul – ambalaj se crează posibilitatea transportului pneumatic al lichidului prin conductele de legătură dintre recipiente. Cerinţele de calitate pentru foliile complexe sunt: impermeabilitate faţă de vaporii de apă şi faţă de gaze.). etanşeitate. . sudabilitate ş. Principiul dozării la nivel constant se foloseşte. 15 . Dozarea şi umplerea la nivel constant se utilizează.dozare la nivel constant – când în rezervorul de alimentare se menţine un nivel constant de lichid pe toată durata procesului de îmbuteliere. Totodată. Dozarea lichidelor este necesară în cele mai diverse domenii de activitate. Debitul de dozare depinde. Vasul de alimentare poate avea volumul mai mare decât volumul ambalajului sau poate avea acelaşi volum cu ambalajul (vas de măsură). rezistenţă mecanică. în timp ce principiul dozării la volum constant se utilizează pentru dozarea. La umplerea recipientului mic este necesar să se realizeze o astfel de dozare a lichidului încât acesta să umple corespunzător recipientul. precum şi de diametrul conductelor. rezistenţă la temperaturi înalte. rezistenţă la acţiunea produselor agresive. pe baza a două principii: . STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIUL DOZĂRII PRODUSELOR ALIMENTARE Pentru ca lichidul să poată fi transvazat dintr-un rezervor mai mare în altul de capacitate mai mică este necesar să fie scos aerul din recipientul de umplere pentru a permite lichidului să-i ia locul. protecţie împotriva luminii. produse cosmetice şi farmaceutice etc.la volum constant – când din rezervorul de lichid (de alimentare) se preiau cantităţi de lichid egale în volum cu volumul recipientului de umplere. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor . paste de legume şi fructe. de obicei. Dozarea lichidelor se realizează. atât a lichidelor cât şi a produselor vâscoase (gemuri.a. în general. CAPITOLUL II. iar în recipientul de umplere se face umplerea până la acelaşi nivel pentru toate recipientele. de viteza de deplasare a lichidului prin conducte. la umplerea buteliilor pe maşini de îmbuteliere complexe cu carusel (rezervor şi aparate de umplere cu mişcare de rotaţie) şi constă în trecerea lichidului dintr-un recipient în care se menţine nivelul constant într-un alt recipient mai mic până la atingerea unui nivel prestabilit în acesta. Principiul dozării la volum constant constă în preluarea unui anumit volum de lichid (egal cu volumul ambalajului) dintr-un vas de alimentare sau de măsură şi trecerea lui în vasul de ambalaj. şampon.

recipient (ambalaj).robinet cu 3 căi (supapă). 5. 1. Principiul dozării la volum constant (a) şi la nivel constant (b) 1. Instalaţiile de umplere rotative cu vacuum (fig. b.2. Instalaţiile de dozare – umplere au în componenţă un rezervor principal de lichid (tanc.3. iar lichidul este deplasat atât sub infleunţa depresiunii cât şi a suprapresiunii aerului realizate la cele două racorduri ale pompei. c. 6.vas de alimentare (măsură).b).conductă de scos aerul din rezervor. transportul combinat al lichidului către capetele de umplere. fig. Aerul extras de pompă din 16 . transportul combinat al lichidului către capetele de umplere sub influenţa gravitaţiei.2. sub presiune sau combinat.2. capetele de umplere 1 fiind astfel construite încât să permită. a presiunii aerului creată de o pompă de vid şi a presiunii lichidului realizată de o pompă de lichid (fig. Instalaţiile complexe de umplere cu lichid sub vid au în componenţă o pompă centrală de vacuum utilizând trei principii principale de umplere: a. 4.3. iar pe de altă parte admisia lichidului în butelii. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor Fig.2).2.2. 3. container) din care lichidul este trimis spre capetele de umplere a recipientelor (buteliilor) prin diverse procedee: gravitaţional. pe de o parte ieşirea aerului.gură de alimentare recipient.sesizor de nivel. transportul pneumatic al lichidului către capetele de umplere ale instalaţiei. pneumatic. Fiecare dintre principiile de umplere amintite depinde în particular de proprietăţile lichidului de umplere. acesta fiind realizat cu ajutorul unei pompe de vid (aerul din ambalaje este extras vacuumatic. de tipul recipientelor utilizate şi de posibilităţile disponibile implicate.2) Au în componenţă o pompă de vid 3 care trage aerul din ambalaje (butelii) pentru a permite intrarea lichidului în acestea. atât datorită gravitaţiei cât şi pneumatic la fel ca în primul caz (fig. 2.centrator Există instalaţii prevăzute cu pompe suplimentare de vacuum sau de lichid pentru crearea centralizată a posibilităţilor de transport al lichidului şi aerului extras din recipiente sau cu pompe cu plunjer şi supape adecvate de admisie – evacuare pentru fiecare cap de umplere. 7.a).2.1.

In unele cazuri pompa de lichid 11 poate fi scurtcircuitată prin conducta de ocolire 12. 2. 5. 4. 10. iar aceasta îl trimite cu presiune prin conducte către capetele de umplere 1.robinet de închidere În cazul instalaţiilor de umplere care folosesc principiul combinării vacuumului.camera de evacuare aer. iar altă parte este preluat de pompă şi transportat prin conducta de aer comprimat 5 în interiorul tancului de alimentare al instalaţiei deasupra lichidului pentru a crea suprapresiunea necesară transportului şi alimentării capetelor de umplere prin conducta de lichid 9. Alimentarea tancului de lichid se face prin conducta de alimentare 7.b). 6.2. La instalaţiile de umplere rotative care utilizează principiul combinat de transport şi alimentare “gravitaţional-vacuum” a recipientelor ambalaj (fig. Fig.conducta de alimentare cu lichid. 9.conducta de lichid. 7.racord de golire.capete de umplere. atât gravitaţional. Totodat ă. Schema unei instalaţii de umplere cu transportul lichidului sub vacuum 1. al suprapresiunii şi gravitaţiei (fig. cât şi datorită suprapresiunii aerului transmis de pomp ă.robinet cu doua cai.3. Întreruperea alimentării capetelor de umplere se poate face de la robinetul cu două căi 8 sau de la robinetul de închidere de sub rezervor 10. In caz de necesitate se poate întrerupe alimentarea capetelor de umplere prin închiderea robinetului cu două căi 8 şi golirea tancului de lichid prin deschiderea robinetului de golire 6. 17 . 8. pe lângă poma de vid 3 şi o pompă de lichid 11 amplasată sub rezervorul principal al instalaţiei.a).conducta de vacuum.conductă de aer comprimat.pompa de vacuum.2. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor ambalaje trece printr-o cameră de transfer 4 de unde o parte este evacuat în atmosferă. însă.2. pompa de vid introduce aerul comprimat deasupra lichidului din rezervorul principal. lichidul trecând fie gravitaţ ional spre capetele de umplere fie sub influenţa suprapresiunii creată de pompa de vid. Lichidul ajunge gravita ţional la pompa de lichid.3. de aici. acestea mai au în componen ţă. 3. lichidul poate ieşi pe la partea de jos a acestuia.2. aerul trimis cu suprapresiune de pompa de vid 3 în tancul de alimentare ajută lichidul să circule mai repede spre capetele de umplere şi spre butelii.

Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor Instalaţiile de umplere sub vid se folosesc. în general.conductă ocolire 18 . 4. In timpul unei rotaţii complete a caruselului instalaţiei se realizează aşezarea buteliei sub capul de umplere. Instalaţiile de umplere cu plunjere pot fi. mişcare comandată şi sincronizată cu mişcarea pe verticală a recipientelor de umplere. Aceste instalaţii pot fi cu piston vertical şi supapă de admisie-evacuare pentru fiecare cap de umplere cu mişcarea pe camă atât a pistoanelor cât şi a supapelor. 7. 2.gravitaţional (b) 1.conductă de alimentare.robinet închidere. dozarea lichidului. Umplere vacuum -gravitaţional (a) şi prin suprapresiune -vacuum . la fel ca şi primele. 12. de asemenea. în funcţ ie de firma constructoare. cu mai multe capete de umplere dispuse împreună cu rezervorul principal de lichid pe o masă rotativă pentru a realiza dispunerea maşinii într-un flux tehnologic continuu. Instalaţiile de umplere cu plunjere pot fi. umplerea buteliei şi retragerea acesteia de sub capul de umplere pentru a reintra în fluxul tehnologic care continuă cu închiderea buteliei şi etichetarea acesteia. Fig. Instalaţiile de umplere sub vid se folosesc. 6.cameră de evacuare aer.racord golire. 3.robinet cu două căi. construite în diverse variante. Ele sunt prev ăzute. 11. dozarea lichidului. 10. In timpul unei rotaţii complete a caruselului instalaţiei se realizează aşezarea buteliei sub capul de umplere. etc. construite în diverse variante. în general. de asemenea.capete de umplere.conductă de lichid. de tipul lichidului etc.pompă de vacuum.conductă aer comprimat. umplerea buteliei şi retragerea acesteia de sub capul de umplere pentru a reintra în fluxul tehnologic care continuă cu închiderea buteliei şi etichetarea acesteia. 5.pompă lichid. Ele sunt prev ăzute. în funcţ ie de firma constructoare. la fel ca şi primele. cu mai multe capete de umplere dispuse împreună cu rezervorul principal de lichid pe o masă rotativă pentru a realiza dispunerea maşinii într-un flux tehnologic continuu.conductă de vacuum. 9. de tipul lichidului.3. 8.2. pentru asigurarea unei protecţii a lichidelor sensibile la oxidări (îmbuteliere aseptică). pentru asigurarea unei protecţii a lichidelor sensibile la oxidări (îmbuteliere aseptică).

b) prin intermediul cărora se realizează legătura dintre cele două vase.6. Volumul de lichid dozat se reglează electronic din tastatura contorului programabil. instalaţia oprindu-se automat după ce a efectuat o dozare. mişcare comandată şi sincronizată cu mişcarea pe verticală a recipientelor de umplere. Comanda de executare a procesului de îmbuteliere este dată de operator. după care procesul se reia ciclic. se apasă butonul de comandă.4. ulei de motor sau carburanţi lichizi) se pot utiliza instalaţii semiautomate ca cea din fig. 19 .conductă de umplere. în anumite poziţii ale plungerelor.piston vertical.recipient .2. Fig.ambalaj Pentru dozarea şi îmbutelierea lichidelor nealimentare (ex.rezervor de lichid.5. Scheme de dozare a lichidelor cu cilindru de dozare şi pistoane verticale1. Operaţia de dozare se face automat. Instalaţia semiautomată E-100 are un singur cap de dozare şi presupune alimentarea manuală de către operator.cilindru de dozare. Procesul de dozare are loc ciclic şi anume: se aşează un recipient gol în dreptul gurii de dozare.taler.5. cu flaconul gol ce urmează a fi umplut.plunjer. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor Aceste instalaţii pot fi cu piston vertical şi supapă de admisie-evacuare pentru fiecare cap de umplere cu mişcarea pe camă atât a pistoanelor cât şi a supapelor.7. 4.2. Există instalaţii cu plunjere la care rolul supapelor de admisie-evacuare este preluat de robinete tip cana cu două sau trei căi sau se pot realiza plunjere cu degajări verticale (fig. sau între rezervorul de lichid şi cilindrul de dozare.4. 3. are loc procesul de dozare în care instalaţia umple recipientul într-o doză prestabilită şi se opreşte automat. 2.4.

12. Schema de principiu a instalaţiei semiautomate de îmbuteliat cu un cap de dozare 1. 11.rezervor lichid. 20 . 2.2.6 sunt prezentate ventilul de umplere al maşinilor carusel de umplere la nivel constant la presiune atmosferică şi secţiune prin capul de umplere al maşinilor de umplere izobarometrică. 8. 10. 5.masa de lucru. în cazul îmbutelierii sub presiune a lichidelor.suport ventil. 4. 9.buton de comandă al unui ciclu de dozare. 3.buton de STOP avarie.buton pornit/oprit al instalaţiei.conductă alimentare instalaţie. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor Fig.5.ventil de eliminare.taste de setare parametri. 6.2.contor programabil cu afişaj digital. 7.instalatie semiautomată de îmbuteliat E100.recipient În fig.

ţeavă de umplere. 2. 8.garnitură de etanşare φ17x24x1.5.arc cilindric elicoidal. 3. 9.con de ghidare.distanţier. 7. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor 9 50 60 8 7 220 6 5 4 3 2 1 80 Fig.2. 6.pârghie superioară. 4.pârghie inferioară. 5.6. Ventil de umplere pentru maşini de umplere la nivel constant la presiune atmosferică şi cap de umplere izobarometrică (la impregnare cu CO2) 1.bucşă.ţeavă cu piuliţă 21 ..

conducte de lichid. calde sau reci (băuturi. Fig. a buteliilor.conductă de umplere. fie în tancul de alimentare. 6.conductă de evacuarea aerului. fie în atmosferă.rezervor de lichid. Cilindrul hidraulic care acţ ionează talerul de ridicare al sticlelor exercită o forţă care poate fi reglată în funcţie de tipul buteliei (sticlă.7) este o instala ţie de tip carusel destinată umplerii sub vid cu lichide. tanc de alimentare care creează suprapresiunea necesară transportării şi alimentării. 4. plastic etc. 2.sistem de dozare.).taler 22 . 10. o cameră de transfer a aerului – vidului de către pompa de vid.2.7. 8.conductă de alimentare cu lichid. 5.butelie.arbore de antrenare a caruselului. Instalaţie de dozare – umplere lichide de tip carusel MAJESTIC 1.rezervor tampon de aer. capete de umplere astfel construite încât să permită ieşirea aerului şi admisia lichidului în butelie.7 este prezentată o instalaţie de dozare – umplere a lichidelor de tip carusel.cilindru hidraulic de ridicare. precum şi de înălţimea acesteia.2. Instalaţia de dozare Majestic (fig.plutitor. Instalaţia are în componenţă: o pompă de vid pentru extragerea aerului din butelii pentru a permite intrarea lichidului în acestea. metal. 11. 7. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor În fig. inclusiv cu conţinut scăzut de alcool). 9. 3.2.

P r o i e c t a r e a u n u i s t a n d p e n tr u s t u d i u l d o .

robinet cu 3 căi.gură de alimentare recipient. numai pentru dozarea lichidelor. în timp ce principiul dozării la volum constant se utilizează pentru dozarea. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor 2.8. Principiul dozării la volum constant 1. precum şi diametrul conductelor. Fig. . produse cosmetice şi farmaceutice etc. dulceţuri. maşini de închidere şi maşini de etichetare.la volum constant – când din rezervorul de lichid se preiau cantităţi de lichid egale în volum cu volumul unui recipient folosit ca ambalaj. 6. maşini de dozare-umplere.recipient (ambalaj). dozarea este operaţia realizată în scopul umplerii recipientelor utilizate ca ambalaj. 5.2. 2. şampon. 2. sau poate avea acelaşi volum cu ambalajul (vas de măsură).sesizor de nivel.). Aparatele de dozare a lichidelor funcţionează. paste de legume şi fructe. în acest caz volumul dozat fiind urmărit printr-o tijă de nivel sau alt procedeu pe vasul de alimentare. 2. În cazul produselor lichide care urmează a fi expediate în recipiente. 3. atât a lichidelor cât şi a produselor vâscoase (gemuri.2.conductă de alimentare rezervor. 24 . îngheţate. care realizează succesiv aceste operaţii.vas de alimentare (măsură). Instalaţii de dozare şi umplere la volum constant Principiul dozării la volum constant constă în preluarea unui anumit volum de lichid (egal cu volumul ambalajului) dintr-un vas de alimentare sau de măsură şi trecerea lui în vasul de ambalaj. Maşini şi instalaţii pentru dozarea şi umplerea cu lichide Lichidele sunt alimentate continuu în interiorul utilajelor sau instalaţiilor prin conducte. dozarea lichidelor se realizează pe linii speciale de îmbuteliere alcătuite din maşini de spălare. determină debitul de dozare. pe două principii: .la nivel constant – când în rezervorul de umplere se asigură realizarea unui nivel constant de lichid pe toată durata procesului de îmbuteliere. Viteza de deplasare a lichidului. Vasul de alimentare poate avea volumul mai mare decât volumul ambalajului. 4. în general. Principiul dozării la nivel constant se foloseşte. În cele mai multe cazuri. în acest caz tot lichidul din vas scurgându-se în ambalaj.1. în general.

în care sunt amplasate câteva recipiente (căniţe) 2 care au un volum egal cu al ambalajului ce urmează să fie umplut.a lichidul din recipientul de umplere are volum egal cu volumul de înălţime h din vasul de alimentare 1. arc. Fig.rezervor de lichid. Dozator volumetric de lichid cu vase de măsură 1. Un dozator de lichid la volum constant utilizat în industria ambalării lichidelor este dozatorul volumetric cu vase de măsură etalon (căniţe) prezentat în fig. 7. Presgarnitura 9 împiedică scurgerea lichidului din vasul 1. recipient. în condiţii identice. placă cu orificii. 9. capătul superior al vasului de măsură 2 trebuie ridicat. Pentru funcţionarea normală a dispozitivului de dozare. cu 15-20 mm deasupra nivelului lichidului din rezervor. 2. platou (taler) cu tijă. care se deplasează în plan vertical. 8. 2. se realizează printr-un limitator care modifică poziţia acestuia la mişcarea pe verticală.conductă de scurgere. poziţia robinetului cu trei căi fiind aceea de umplere a acestui vas dintr-un rezervor de lichid mai mare. 5.robinet rotativ (cana). vasul de măsură 2 coboară sub acţiunea resortului 10. In mişcarea tijei 8 în jos.vas (recipient) de măsură. 4. în timp ce în fig.b volumul ambalajului este egal cu volumul vasului de măsură. 2. 3.9. 25 .9. Acest este dozator format dintr-un rezervor de alimentare 1 plin cu lichid. poziţia robinetului cu trei căi fiind cea de golire a vasului de măsură şi de umplere a ambalajului (recipientul de umplere). Introducerea robinetului 4 din poziţia “deschis” în poziţia “închis” şi invers.presgarnitură. la golire. fiind imersat complet în lichid. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor Cu cât scurgerea lichidului este mai rapidă. In fig. 6. cu atât capacitatea de lucru a maşinii este mai mare. Recipientul 6 este ridicat de talerul 7 cu tija 8.

prevăzută la extremitatea de jos cu supapa 6. 6. 2. In interiorul corpului dozatorului se află o conductă fixă 5 de eliminare a aerului din butelie. gâtul acesteia se sprijină pe centratorul 4. Schema dozatorului la nivel constant cu supapă 1. La ridicarea sticlei. care se menţine închisă datorită resortului 7 ce presează manşonul 3.Instalaţii de dozare şi umplere la nivel constant Se utilizează.element de centrare din cauciuc. Gâtul buteliei de sticlă se centrează pe un element din cauciuc 4.manşon ghidat. 7.piuliţă.conductă de eliminare a aerului. 5. de obicei. 2.2. Fig. la ridicarea şi coborârea buteliei.resort. Schema constructivă a unui astfel de dozator este prezentată în fig. ridicându-l. Nivelul lichidului din sticlă este dat de capătul inferior al conductei de eliminare a aerului 5. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor 2. În figura următoare este prezentată schema unui dozator la nivel constant cu manşon de cauciuc având rolul de supapă de închidere-deschidere. 4. 3. Supapa 6 se depărtează de scaunul său şi lichidul se scurge din rezervor în butelie. 26 .10.rezervor de lichid.2. prin canalul inelar central.10. la umplerea buteliilor de sticlă pe maşini de îmbuteliere complexe cu carusel (rezervor şi aparate de umplere cu mişcare de rotaţie).supapă.2.

Proeminenţa 7 de la capătul conductei 6 are rolul de a împiedica spumarea lichidului şi de a asigura o curgere laminară a acestuia pe lângă pereţii buteliei. Rezervorul de lichid are aceeaşi mişcare de rotaţie ca şi masa rotativă. prin ridicarea la maxim a buteliei. 6. iar manşonul din cauciuc 5 se destinde aşezându-se peste proeminenţa 7 a conductei de aer. aşa cum este prezentat în fig. talerul cu butelia coboară. fie hidraulic (de tip piston). există încercări de dozare a lichidelor la masă constantă (gravimetric). 7.butelie.rezervor de lichid. 2. fac legătura între interiorul sticlei şi rezervorul de lichid. Maşinile de dozare la nivel constant sunt alcătuite dintr-o masă rotativă prevăzută cu mai multe suporturi pentru sticle. închizând astfel legătura buteliei cu rezervorul. manşonul 5 se strânge (ridică) şi permite lichidului din rezervor să se prelingă pe lângă conducta 6 în interiorul buteliei. În afară de principiile dozării la nivel constant şi la volum constant. 2. ridicând sticla.manşon din cauciuc. în prima fază a ridicării buteliei de către talerul maşinii de dozat se face legătura între spaţiul de aer din butelie şi cel din rezervor (cu atmosfera).11.Dozator la nivel constant cu supapă – manşon din cauciuc. o perioadă de timp în care pistoanele suport. aerul din aceasta va ieşi prin interiorul conductei 6 în spaţiul de deasupra lichidului din rezervorul 3.taler. 3. Antrenarea lor în mişcare de rotaţie se realizează de la un motor electric montat sub masa cu pistoane. 1. In continuare. prin intermediul unui reductor. In momentul în care nivelul lichidului în butelie atinge buza inferioară a conductei 6 curgerea se opreşte (linia a – a’). care se deplasează pe verticală fie cu ajutorul unor came. 5. 2. Dozarea lichidelor se efectuează prin menţinerea sticlei pe capul de umplere.conductă de legătură cu atmosfera. In acest caz rezervorul de umpere are legătură cu atmosfera. In timp ce lichidul pătrunde în butelie.proeminenţă pentru curgere laminară (antispumare). 4. La acest dozator. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor Fig.12 27 .conductă de legătură.

C. container) din care lichidul este trimis spre capetele de umplere a recipientelor (buteliilor) prin diverse procedee: gravitaţional. Instalaţiile de dozare – umplere au în componenţă un rezervor principal de lichid (tanc.taler de cântar. Principiul dozării lichidelor la greutate constantă A.controlul lichidului. E.3. 2. acesta fiind realizat cu ajutorul unei pompe de vid (aerul din ambalaje este extras vacuumatic. H. Instalaţiile complexe de umplere cu lichid sub vid au în componenţă o pompă centrală de vacuum utilizând trei principii principale de umplere: a) transportul pneumatic al lichidului către capetele de umplere ale instalaţiei. b) transportul combinat al lichidului către capetele de umplere.Instalaţii de dozare – umplere cu lichid a ambalajelor Pentru ca un recipient să poată fi umplut cu lichid dintr-un alt rezervor mai mai mare este necesar ca aerul din recipientul de umplere să fie scos pentru a permite lichidului să-i ia locul.duză antispumare. atât datorită gravitaţiei cât şi pneumatic la fel ca în primul caz.12. 2. Totodată. prin extragerea aerului din recipientul ambalajului se crează posibilitatea transportului pneumatic al lichidului prin conductele de legătură dintre recipiente. c) transportul combinat al lichidului către capetele de umplere sub influenţa gravitaţiei. a presiunii aerului creată de o pompă de vid şi a presiunii lichidului realizată de o pompă de lichid. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor Fig.evacuare pentru fiecare cap de umplere. G.rezervor de nivel constant.valvă pneumatică. Există instalaţii prevăzute cu pompe suplimentare de vacuum sau de lichid pentru crearea centralizată a posibilităţilor de transport al lichidului şi aerului extras din recipiente sau cu pompe cu plunjer şi supape adecvate de admisie . iar lichidul este deplasat atât sub infleunţa depresiunii cât şi a suprapresiunii aerului realizate la cele două racorduri ale pompei.supapă. F.dispozitiv de acţionare pneumatic. 28 . B. pneumatic.senzor de greutate. sub presiune sau combinat. D.

plutitor. Instalaţiile de umplere rotative cu vacuum au în componenţă o pompă de vid 3 care trage aerul din ambalaje (butelii) pentru a permite intrarea lichidului în acestea. 2.butelie de sticlă (recipient). lichidul trecând fie gravitaţional spre capetele de umplere fie sub influenţa suprapresiunii creată de pompa de vid. Alimentarea tancului de lichid se face prin conducta de alimentare 7. 4. pe de o parte ieşirea aerului. 8. 10. În cazul instalaţiilor de umplere care folosesc principiul combinării vacuumului. 6. iar altă parte este preluat de pompă şi transportat prin conducta de aer comprimat 5 în interiorul tancului de alimentare (rezervorul principal) al instalaţiei deasupra lichidului pentru a crea suprapresiunea necesară transportului şi alimentării capetelor de umplere prin conducta de lichid 9. iar aceasta îl trimite cu presiune prin conducte către capetele de umplere.pompă de vid.conductă alimentare lichid. de aici. însă.conductă de scurgere. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor Fiecare dintre principiile de umplere amintite depinde în particular de proprietăţile lichidului de umplere.3’. de asemenea. 12. acestea mai au în componenţă. 13.11.conducte de eliminare aer. 29 . Totodată. La instalaţiile de umplere rotative care utilizează principiul combinat de transport şi alimentare “gravitaţional-vacuum” a recipientelor ambalaj. Fig.rezervoare de lichid. aerul trimis cu suprapresiune de pompa de vid în tancul de alimentare ajută lichidul să circule mai repede spre capetele de umplere şi spre butelii. 5. 3.În caz de necesitate se poate întrerupe alimentarea capetelor de umplere prin închiderea robinetului cu două căi 8 şi golirea tancului de lichid prin deschiderea robinetului de golire 6.taler.placă metalică. aerul comprimat deasupra lichidului din rezervorul principal. iar pe de altă parte admisia lichidului în butelii. 2.inel de centrare. capetele de umplere 1 fiind astfel construite încât să permită. Aerul extras de pompă din ambalaje trece printr-o cameră de transfer 4 de unde o parte este evacuat în atmosferă. al suprapresiunii şi gravitaţiei. Lichidul ajunge gravitaţional la pompa de lichid. 9. 1.garnituri din cauciuc.13. atât gravitaţional cât şi datorită suprapresiunii aerului transmis de pompă. de tipul recipientelor utilizate şi de posibilităţile disponibile implicate. In unele cazuri pompa de lichid poate fi scurtcircuitată prin conducta de ocolire.conducte de aer. pompa de vid introduce. 7. lichidul poate ieşi pe la partea de jos a acestuia. Schema unei instalaţii de dozare–umplere cu lichid sub vid. pe lângă poma de vid şi o pompă de lichid amplasată sub rezervorul principal al instalaţiei.

2.Instalaţie de îmbuteliere la cald a sucurilor de fructe 1. 5. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor 2. răcirea buteliilor are loc în trei trepte progresive (75 oC. 8. Este necesară aplicarea cu regularitate a dezinfectării şi sterilizării recipientelor de depozitare.flotor. 9.tunel de răcire.maşină de închidere prin capsulare. 2.pompă.aparat de încălzire a apei prin circulaţia vaporilor în contracurent. încărcătura chimică. La această instalaţie.14.maşină de îmbuteliere.schimbător de căldură (preîncălzirea sucului – răcirea apei). o 35 C) prin stropire cu apă caldă din abundenţă câte 15 minute. Se recomandă reducerea suprafeţei lichidului în contact cu aerul sau folosirea în locul aerului a dioxidului de carbon la îmbuteliere. Este cunoscut faptul că buteliile din sticlă nu trebuie să fie supuse brusc unor diferenţe de temperatură mai mari de 30-35oC deoarece ele se pot sparge. Este important să se aplice răcirea buteliilor imediat după umplere. 55oC.14 prezentată o schemă de îmbuteliere la cald a sucurilor de fructe. absorbţia de oxigen. 4.rezervor cu suc de fructe. În fig. în fiecare zonă. a utilajelor şi buteliilor. 6. 7. în general a acidului ascorbic. 2.4. 30 . 3. dezvoltarea mucegaiurilor şi a microbilor. Încărcătura termică a sucului trebuie să fie ridicată atunci când sucul conţine microorganisme rezistente la temperatură şi un număr mare de germeni.Îmbutelierea la cald a sucurilor de fructe Pentru îmbutelierea sucurilor de fructe se practică metoda la cald deoarece astfel se împiedică fermentarea. Fig. trebuie să se evite spaţiul liber în gâtul buteliei.11.10. De asemenea. Apa caldă recuperată serveşte la preîncălzirea sucului de fructe cu ajutorul unui schimbător de căldură în trei compartimente. Contactul cu aerul în timpul îmbutelierii provoacă oxidarea componentelor sucurilor de fructe. Sunt totuşi cazuri în care au loc alterări microbiologice şi chimice în buteliile cu suc umplute la cald.pompe de apă caldă. astfel încât temperatura lor să ajungă la 35oC deoarece prezenţa în continuare a căldurii poate duce la alterări microbiologice şi chimice. datorită existenţei a trei factori: condiţii microbiologice.

La început. butelii. împreună cu capetele de umplere şi ambalajele se rotesc în jurul axei rezervorului.15. Deosebirea constă în faptul că rezervorul 1. Ciclul realizării şi dozării produsului se desfăşoară ca şi în cazul descris anterior. Dozator rotativ cu vase etalon O variantă a dozării lichidelor cu vase etalon este dozarea cu vas etalon reglabil. însă. sunt sterili şi pot fi umpluţi printr-un dispozitiv special brevetat. vine în contact cu acesta. acesta împreună cu ambalajul coboară. Refrigerarea este scumpă. Dacă este necesar. Capul de umplere 4 este fixat de vasul etalon 2. Pentru ambalarea în vrac a sucurilor juice-fruit. în condiţiile în care aceste sunt transportate pe distanţe mari şi foarte mari. se utilizează cel mai adesea butoaie de 200 l sau tancuri de transport. realizându-se operaţia de umplere. Fig. Această instalaţie utilizează saci din material plastic laminaţi special care conţin între 20 – 1000 litri fiecare. Prin deschiderea supapei lichidul curge din vasul etalon în ambalaj. ambalajul 5 pătrunde sub capul de umplere 4. In timpul transportului concentratele sunt menţinute refrigerate la –10 … –20oC pentru citrice şi +5 … +10oC pentru mere şi graipfruit. După golirea vasului etalon. doze. ambalajele pentru consum pot fi confecţionate din diverse materiale şi pot avea diverse forme constructive (cutii din carton. În momentul în care gura de umplere a vasului etalon a ajuns mai sus de nivelul lichidului din rezervor. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor In cazul sucurilor de fructe de tip juice-fruit. Această metodă se foloseşte la dozarea produselor lichide unde îmbutelierea nu cere o productivitate 31 . pentru cea mai mare parte a sucurilor exotice tropicale deoarece nu pot fi concentrate în aceeaşi măsură ca şi citricele. în timp ce altele pot fi umplute la rece în condiţii aseptice. sacii se pun în butoaie sau cutii din carton.). se deschide supapa 3 prin comprimarea arcului 7 de către opritorul 6. Sacii se umplu astfel încât să nu existe nici un spaţiu liber în care aerul ar putea înrăutăţi calitatea produsului. Echipamentul de umplere este sterilizat cu abur atât înainte de umplere cât şi în timpul acesteia. Dintre toate acestea cartonul joacă un rol important pentru ambalarea sucurilor de fructe. Productivitatea acestor instalaţii de dozare este foarte bună şi depinde de numărul capetelor de dozare. pungi. Ambalajul umplut coboară de pe capul de umplere şi pleacă mai departe la operaţia de închidere şi sigilare. Instalaţia este bună chiar şi pentru transportul în ţara de consum pentr ambalaje de aprovizionare – desfacere. In stare semiconcentrată şi după pasteurizare ele pot fi ambalate aseptic în vrac pe o instalaţie specială. se închide supapa 3 şi se face o nouă dozare. după care se ridică împreună în timpul rotirii. etc. Unele dintre acestea nu sunt sterile pentru umplere la cald sau cu sucuri preparate cu conservanţi chimici. 2.

pistonul se ridică şi se deschide ventilul electromagnetic 4.înălţimea vasului etalon. costului scăzut. iar d şi h reprezintă diametrul. 3. lichidul din rezervorul 1 este trecut în vasul etalon 6. Fig. ventilul 4 se închide şi va începe o nouă dozare. înălţimea reglabilă a vasului etalon.Dozator rotativ cu vase etalon cu volum reglabil 1. 2.d2x h) 4 Unde: V. După umplerea vasului etalon reglabil. respectiv.17. 6. dar cu o frecvenţă mare şi variată a seriilor de fabricaţie. Valoarea volumului se poate determina cu relaţia:  V= ( D2 x H .rezervor. metoda îşi găseşte aplicabilitate în cadrul producţiei în serii mici. D.ambalaj. şi lichidul va curge gravitaţional în ambalajul 5.diametrul vasului etalon.volumul vasului etalon reglabil.plunjer. ce va duce la scăderea sau respectiv mărirea volumului dozat.16. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor ridicată şi unde gama de volume care se dozează este mare şi cu schimbare frecventă. O altă variantă a dozării cu vas etalon reglabil este prezentată în figura 2. Prin coborârea pistonului 2.vas etalon.ventil electromagnetic. a dozării precise şi a abaterilor constante de la valoarea volumului dozat. 5. H.piston. 4. Datorită simplităţii. Principiul metodei este foarte simplu şi este prezentat în figura 2.16. 32 . După golirea vasului etalon 6. 2. Volumul vasului etalon se reglează prin coborârea sau urcarea plunjerului 3.

).5. Reglarea volumului vasului etalon 3 se face prin deplasarea pe verticală în sus sau jos a supapei flotor 1 împreună cu contactele 2. margarină. creme. când va începe o nouă dozare. Dozare cu volum reglabil În prima fază. După golirea vasului etalon 3. 33 . Aceste dozatoare se utilizează şi la transportul produselor la aparatele de umplere a tuburilor cu paste. gemuri. Dozatorul cu plunjer este tot un dozator cu piston orizontal care deplasează un volum de material în corpul cilindrului de dozare egal ca mărime cu volumul recipientului de evacuare (ambalajului). unt. pastă de tomate. Maşini şi instalaţii pentru dozarea produselor vâscoase Maşinile de dozat produse vâscoase se utilizează în cadrul liniilor de dozare şi ambalare a produselor sub formă de pastă care au o vâscozitate relativ ridicată (paste de fructe şi legume. care realizează timpii de funcţionare ai unei pompe volumice cu piston. întrerupând alimentarea cu rezervorul 5 şi făcând legătura cu ambalajul 6. Precizia dozării este bună şi soluţia se recomandă acolo unde nu se cere o productivitate mare a îmbutelierii. dar se îmbuteliază capacităţi diferite în serii mici. dulceaţă. cepul distribuitorului revine în poziţia iniţială. Tipuri constructive de dozatoare pentru produse vâscoase Dozatorul cu piston orizontal AF-100 (200) este un dozator care lucrează pe principii volumetrice fiind alcătuit dintr-un cilindru de dozare orizontal 3 prevăzut cu piston de aspiraţie şi refulare 4 şi un robinet rotativ (cu două căi) 2. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor Fig. lichidul din rezervorul tampon 5 curge liber prin distribuitorul rotativ 4 în vasul etalon reglabil 3 până când se închide contactul electric 2. Prin închiderea contactului se acţionează un motor electric sau un electromagnet care va roti cepul distribuitorului rotativ 4. 2.17. margarină. făcând legătura succesiv între cilindrul de dozare şi recipientul de alimentare 1 (faza de admisie) şi între cilindrul de dozare şi ambalaj (faza de evacuare) prin intermediul conductei de evacuare 5. pastă de carne etc. brânzeturi topite. 2.

cilindru de dozare.ambalarea produselor păstoase (unt. etc. dulciuri. 2. diverse sisteme şi metode.ambalarea produselor solide sub formă de bucăţi (ţigări. se disting: . .împachetare cu lipire (cu adeziv lichid – clei. în practică. în funcţie de starea fizică a produselor care se ambalează.piston orizontal (plunjer). indiferent de starea fizică şi destinaţia acestora. din folie poate fi un ambalaj flexibil sau sub formă de caserole termoformate.recipient de alimentare.6. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor Fig. făină. . material plastic. 5. 2. etc. la care ambalajul se decupează pe loc din folie (hârtie. cereale.18. Dozatoare cu piston orizontal: 1. caracterizate specifice pentru un anumit produs sau pentru o anumită gamă de produse.). marmeladă. 34 . Ambalarea prin împachetare este un procedeu foarte răspândit.robinet rotativ.). combinat). În sistemul formare – umplere – închidere se ambalează atât produse solide în stare granulară. pentru cea mai mare parte a produselor (alimentare şi nealimentare de larg consum). pentru o gam ă variată de produse se utilizeaz ă metode şi sisteme de ambalare prin împachetare. etc. Dozatoare pentru produse solide Ambalarea produselor cunoaşte. 2.). 3. format. 4. .împachetare simplă. păstoase sau produse solide sub formă de bucăţi. biscuiţi. prin termosudare. cosmetice.conductă de evacuare Dozatorul cu pistoane verticale este un dozator care se utilizează la maşinile de dozare şi umplere rotative cu rezervor de alimentare central şi mai multe capete de umplere (aparate de dozare). Astfel. material complex) şi înveleşte pe toate feţele produsul sub formă de bucată. După modul cum se realizează închiderea ambalajului. cafea. ambalajul final. margarină. Astfel. se disting următoarele situaţii: . cât şi produse lichide. de asemenea. sare.ambalarea produselor solide în stare granulară şi pulverulentă (zahăr.

hârtia cerată şi celofanul. în funcţie de forma şi dimensiunile produsului dar. Sigilarea se realizează prin termosudare sau lipire cu adeziv sau etichete. b.b). principial.2. Ordinea de executare a pliurilor de la capete este cea prezentată în figură. celofanul.20 sunt prezentate câteva modalităţi şi principii de ambalare a produselor prin împachetare: a. La această metodă. La produsele subţiri şi plate (sau pe suport plat.4) este îndoit sub pachet. ele sunt asemănătoare In fig. peste produs.19. Maşinile care lucrează pe acest principiu de ambalare pot să împacheteze diverse produse cu mici variaţii în grosime. etc. lăsând suprafaţa de sus a pachetului liberă.2. capetele pliurilor pot fi răsfrânte şi în acelaşi sens. În cazul împachetării cu pliu final dedesubt (tip caramea) (fig.19. marginile laterale ale acestuia petrecându-se la partea de jos. Ambalarea prin împachetare sau învelire (wrapping) constă în înfăşurarea foliei peste produs sau o matriţă care să dea forma produsului. foiţa de staniol. produsele sunt uşor de împachetat şi despachetat. Împachetarea se poate realiza manual sau mecanic cu ajutorul maşinilor automate de ambalare. c. Sigilarea pachetului format se face prin termosudare sau cu etichete de capăt peste pliurile suprapuse. sub ambalaj. folii şi filme din material plastic. după care se pliaz ă partea din spate 1 în lateral. Pot fi obţinute diferite tipodimensiuni cu minimum de schimbări de echipament. ambalajul se înfăşoară sub formă de tub în jurul produsului (fig. Cele mai utilizate materiale de ambalaj sunt hârtia. împăturirea capetelor şi lipirea sau sudarea acestora. Există diverse variaţii ale acestui principiu în care pliurile executate se suprapun parţial. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor Ca materiale de ambalaj pentru împachetare se pot utiliza: hârtia de ambalaj. nr.a). ordinea de pliere a marginilor de capăt ale ambalajului (foii) fiind cele din figură. Prin această metodă poate fi ambalată toată gama de pachete cu formă pătrată sau dreptunghiulară. tipărit sau netipărit).2. iar apoi pe marginile 3 şi 4 (în sens opus). Ca material de ambalaj se foloseşte hârtie sau folie transparentă din material plastic.2. Pachetele formate pot rămâne nesigilate sau pot fi sigilate prin termosudare.19. La împachetarea prin plierea capetelor în două părţi (fig. tubul format prin înfăşurare este îmbinat prin suprapunerea celor două margini laterale. – fig.c). Există mai multe variante de realizare a înfăşurării. Ultimul pliu (cel de jos. 35 . tubul format şi îmbinat prin înfăşurarea foii în jurul produsului se pliază mai întâi pe marginile opuse 1 şi 2.19. echipamentele de lucru putând fi utilizate pentru mai multe tipodimensiuni. La împachetarea prin pliere progresivă cu un capăt blocat.2.

5.b). Pot fi împachetate şi produse de formă cilindrică.a). sub produs. Ambalajul se îndoaie în form ă de U întors peste produs. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor Fig.2.2. Principii de împachetare a produselor sub formă de bucăţi a. după care pliurile rezultate sunt îndoite pe muchiile verticale din faţă (ordinea 5 şi 6). Colţul 1 se pliază în jos. Matriţa este similară cu cea de la ambalarea prin împachetare în două 36 . Împachetarea cu pliere în matriţă sub produs (controlată sau modificată) (fig. e. prima pliere 1 făcându-se în partea superioară. iar apoi 6 şi 7 cu suprapunere. La ambalarea controlată. După aceasta se pliază marginile 4 şi 5. Ultimele pliuri sunt îndoite după muchiile orizontale din faţă (7 şi 8). foaia se pliază după cele patru feţe laterale. aşa cum este indicat în figură. în ordinea din figură (3 şi 4). Sigilarea ambalajului se poate face prin termosudare sau prin etichete de capăt. c. d.împachetare prin plierea capetelor în două părţi. urmând apoi părţile opuse 2 şi 3 care se împăturesc şi se suprapun acoperind capetele produsului. Matriţa de împachetare modificată se utilizează în cazul foliei de plastic pentru că aceasta nu poate fi controlată ca celofanul. Colţurile pliurilor sunt îndoite apoi pe feţele opuse 1 şi 2. prin împingerea produsului către foaie şi intrarea împreună în matriţă. după care închiderea completă se face prin îndoirea pliurilor 4 şi 5. ambalajul împreună cu produsul se introduc în matriţă pentru a se o realiza îndoirile de la ambele capete ale pachetului realizate la un unghi de 45 .împachetare cu pliu final dedesubt (tip caramea).19. Forma tubului este dată prin îndoirea marginilor 2 şi 3 în jurul produsului. La împachetarea cu pliere laterală în matriţă (tip zar) (fig.2.împachetare prin pliere progresivă cu un capăt blocat. b.20.

V. margarină. Principii de împachetare a produselor sub formă de bucăţi (continuare) a.împachetare tip pachet de ţigarete f. La împachetarea tip pachet de ţigarete (fig. Procesul de lucru al maşinilor cu flux liniar (fig. La acest procedeu de ambalare. folie din plastic.2. Există variante la care marginile laterale sunt mai întâi suprapuse şi apoi are loc îndoirea sub form ă de triunghi la ambele capete.VI. bomboane. etc.B.III. 2 şi 3.VII).20. dup ă care se fac împăturirile 4 şi 5.. Produsele sub formă de past ă (unt. prin unirea mai multor repere la un loc. c.împachetare cu pliere în matriţă sub produs.IV). închiderea ambalajului (poziţiile IV. dozarea (poziţiile (I. Pot fi ambalate astfel.C. b.21) are următoarele operaţii de bază: formarea şi pregătirea ambalajului (A. precum şi în funcţie de construcţia maşinii.) pot fi ambalate prin împachetare în matriţă pe maşini cu flux liniar sau de tip carusel (cu mişcare de rotaţie).c).D). există controlul deplin al foii sau foliei în timpul împachet ării.II. urmate de 6 şi 7 pe faţa laterală liberă. Hârtia de ambalaj se derulează de pe bobina 15 prin 37 . în funcţie de tipul şi forma produsului de ambalat.20. produsul se împinge central pe foaia de ambalaj formând un U orizontal.2. Fig. Pentru ambalare se folosesc: hârtie termosudabilă. celofan. Se pliază mai întâi capetele r ămase în afară în ordinea 1. produse farmaceutice. viteza de lucru a maşinii este relativ mare. care se pot termosuda sau lipi cu adeziv. hârtie cerată. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor părţi dar are toate dispozitivele de sudare prin încălzire la partea inferioară creând posibilitatea de vizualizare a produsului pe la partea superioar ă şi prin părţile laterale. iar contorizarea se realizează uşor. Există şi alte sisteme de ambalare prin împachetare. pachete de ţigări. etc.2. zahăr candel.împachetare cu pliere laterală în matriţă (tip zar). Produsele astfel ambalate pot rămâne nesigilate sau se pot sigila prin termosudare.

38 .22 este prezentată schema unei instalaţii de ambalare cu flux vertical de formare – umplere –închidere a lichidelor alimentare. materialul de ambalaj prezentându-se iniţia ca un material flexibil termosudabil (folie de material plastic. material complex. In poziţiile VI şi VII pachetul este uşor tasat astfel încât să capete o formă estetică adecvată comercializării. Sub ac ţiunea coordonată a rolelor 23 şi 17 are loc inscripţionarea datelor de pe ambalaj. şi sistemului de pârghii 21-22 folia de ambalaj trece apoi în poziţia IV în vederea formării pachetului. care se poate face prin tip ărire sau înţepare cu un set de ace. Instalaţiile cu flux vertical se utilizează atât la ambalarea produselor lichide. după care urmează formarea şi închiderea complet ă a pachetului cu ajutorul unui sistem de pârghii cu acţ iune sincronă (poziţia V). pistonul 12 preia doza de material şi o împinge în camera 6 de formare a pachetului. Cantitatea de past ă ce urmeaz ă a fi împachetată ajunge în poziţia IV. În fig. chiar şi sub formă de bucăţi mici (mai multe în pachet). II. Prin rotirea sa.21. etc. Ambalarea în sistemul formare – umplere – închidere se poate realiza atât pe instalaţii cu flux vertical cât şi cu flux orizontal. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor intermediul frânei 14.2. este transportat (periodic sau continuu) în buncărul de alimentare 2 de unde prin rotirea melcului 3 este introdus în camera specială de dozare practicată în placa rotitoare 5.). De aici. placa 5 transferă doza de material în poziţia II de unde pistonul 4 o transferă mecanismului 11 (pozi ţia III). hârtia de ambalaj 13 este antrenată odată cu doza de material. Maşină automată cu flux liniar de împachetare a produselor păstoase 2. Datorită rolei 20. Produsul sub formă de pastă. III.7. fiind acţionată de roţ ile 18 şi 24 până la poziţia D. unde cu ajutorul cuţitelor 19 şi 23 are loc tăierea unor bucăţi de hârtie necesară formării unui pachet. parcurgând etapele intermediare I.2. Fig. La cursa de ridicare a pistonului. materialul ajungând apoi în poziţia IV. cât şi a celor solide (granulare sau pulverulente). provenit din fluxul tehnologic de fabricaţie. hârtie termosudabilă. având în componenţă aparate de dozare corespunzătoare. a rolei 26 şi reazemului 16.

02 – 0. viteza de antrenare (tragere) a foliei (care depinde de productivitatea impusă a maşinii).piesă formare tub. materiale complexe. Antrenarea tubului se poate face fie cu ajutorul unor benzi 14 ce sunt cuplate intermitent (la formarea continuă a ambalajelor).cap de sudare longitudinală.1 mm. grosimea şi proprietăţile fizico-mecanice ale foliei).bandă de evacuare ambalaje pline. BOPP.rolă cu folie (film). cu grosimea de 0. 14.indicator de nivel. 39 . Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor Fig.conductă de umplere ambalaj. volumul de lichid dozat. Se pot utiliza materiale plastice de tip PEJD. 11.2. Sudarea longitudinală a tubului se realizează cu ajutorul capului de sudare 10 prin termopresare. Mişcările alternative ale capetelor de sudare transversale sau longitudinale sunt realizate pneumatic. 10. 5. timpul şi temperatura de sudare a foliei (care depind de natura foliei. 3.tub format. Parametrii regimului de lucru al unei astfel de instalaţii sunt: dimensiunile pungii care se formează. 13. 7. rezervorul este prevăzut cu o supapă (ventil) 3 comandată de capetele de sudare transversală 11. Schema unei instalaţii cu flux vertical de formare – umplere – închidere în pungi din materiale flexibile termosudabile 1. acesta fiind de tip bară sau de tip role. Separarea ambalajelor pline închise de cele care urmează a fi umplute se face cu o lamă tăietoare sau cu fir cald. folie de aluminiu. La evacuarea (descărcarea) lichidului din rezervor în pungă. viteza (timpul) de apropiere şi depărtare a capetelor de sudare.pungă cu lichid ambalat. 2.bandă de frânare. pe lângă mişcarea de apropiere şi o mişcare pe verticală de sus în jos. 8. 9. PCV.capete de sudare transversală. 12. hidraulic sau chiar mecanic. fie chiar de capetele de sudare transversală (la formarea intermitentă) care au în acest caz. 4.22. Transformarea foliei 7 din film în tub se realizează cu ajutorul unei piese speciale 8 peste care trece filmul din material plastic.folie din material flexibil termosudabil.rezervor de lichid. 6.supapă electrocomandată.benzi antrenare folie Rezervorul de lichid 1 poate fi prevăzut cu plutitor de nivel şi ventil sau cu două traductoare de nivel (pentru nivelul inferior şi superior).

5. Alimentarea cu produse a maşinii se poate realiza pe direcţia fluxului de formare şi sudare sau pe o direcţie perpendicular ă pe aceasta. urmând ca sudarea longitudinală să aibă loc după ce produsul se află deja în tub.produsul ambalat. 4. 3. Cu ajutorul unei piese de formare se realizează un tub care se închide longitudinal în jurul produsului. Formarea orizontală a pachetelor asigură un bun raport între volumul produsului de ambalat şi mărimea ambalajului.rolă de film. de către racletele transportorului de alimentare sau cu ajutorul unui piston pneumatic. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor Ambalarea pe maşini de formare – umplere – închidere cu flux orizontal.32). numai că tragerea foliei se face într-un plan orizontal.produsele de ambalat.23. maşinile cu flux orizontal realizând aceleaşi operaţii ca maşinile cu flux vertical: formarea ambalajului. cu ajutorul a două fălci de sudare cu mişcare de rotaţie. în special. fie dedesubt (fig.dispozitiv de tăiere. de obicei. pentru ambalarea produselor sub formă de bucăţi mai mari şi mai puţin pentru produse granulare sau pulverulente.role de tragere. umplerea cu produs.2. Închiderea transversală a pachetelor (pungilor) se efectuează. dar poate fi realizată şi cu capete de sudare de tip bară cu mişcare alternativă (du-te – vino) care realizează şi tragerea foliei peste piesa de formare a tubului. cât şi materiale complexe sau 40 .2. Împingerea produsului în tubul format se efectuează chiar la formarea acestuia. 6.închidere. dispozitiv de încălzire a marginilor foliei şi role de presare în vederea sudării. închiderea şi separarea transversală a produselor ambalate. Unitatea de închidere longitudinală este alcătuită din: role de tragere. Materialul de ambalare. 2.bandă transportoare În acest caz. cu ajutorul unui transportor cu raclete. Fig. iar materialul de ambalaj poate fi atât folie din material plastic. încălzire şi presare. sub form ă de folie. maşinile prezentând o construcţie relativ simplă. cu ajutorul unei piese de formă specială se formează un tub cu secţiune rectangular ă prin împăturirea foliei pe lungime. Maşină de ambalat în ambalaje flexibile BMF 100 1. se derulează de pe o bobină (rolă) aşezată fie deasupra planului de formare – umplere . se utilizează. închiderea longitudinală a ambalajului.

şi sunt caracterizate printr-o precizie şi sensibilitate înaltă. electronice sau mixte. Dozarea automat ă este un proces prin care se elimină intervenţia factorului uman din operaţ ia propriu – zisă de dozare cât şi simplificarea operaţiilor ulterioare de prelucrare. 2. Putem distinge următoarele tipuri de celule de cântărire: --celule de cântărire pentru măsurători foarte precise. Dozarea gravimetrică automată presupune existenţa unor dispozitive speciale. Caracteristicile maşinilor de dozat gravimetric (prin cântărire) sunt determinate în principal de tipul şi caracteristicile dispozitivelor de cântărire. cât şi din electronică. S-au conceput astfel diverse elemente de cântărire care să poată transforma for ţa de greutate a masei materialului dozat într-un semnal electric proporţional cu masa materialului.8. Dozatoare gravimetrice. sunt mai complicate din punct de vedere constructiv decât dozatoarele volumetrice. dar şi uşurarea şi calitatea ambalării.1. Utilizarea metodelor şi tehnologiilor de dozare automată aduce cu sine o cre ştere a eficienţei economice şi are un impact imediat asupra evidenţei materialelor livrate. cu timp de reacţie foarte scurt şi cu o precizie peste 10-5 (industria farmaceutică). afişare şi finalizare a rezultatelor obţinute prin dozare. Principalele sisteme de cântărire sunt prezentate în fig. înregistrate şi corectate prin bucla de reacţie inversă a sistemului. Sisteme de cântărire mecanice de pe liniile de sortat şi ambalat legume . În cadrul procesului de dozare. însă. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor hârtie înnobilată termosudabilă. -celule de cântărire pentru măsurători în industrie sau în comerţ. Aceste semnale sunt preluate de sistemul de asistare a funcţiilor dozatorului şi. 41 . operaţia principală o constituie cântărirea. Sistemele mecanice de cântărire sunt mai ieftine şi se utilizează în cazul capacităţilor reduse de lucru.3. creşterea cantităţii şi calităţii produselor.fructe Pregătirea produselor şi materialelor pentru desfacerea pe piaţă sau pentru livrare ca materie primă în alte industrii prelucr ătoare presupune efectuarea unor operaţii de dozare şi ambalare a acestora. Dozatoarele gravimetrice asigură o precizie relativ ridicată (eroare 1-5%). dacă este nevoie sunt afişate. Productivitatea unei maşini poate varia între 40–600 pachete/min. monitorizarea procesului de dozare şi asigurarea unei precizii ridicate dată de domeniul în care funcţionează dozatorul. Dispozitivele de dozare automată sunt soluţii tehnice ingenioase ce cuprind domenii. modificarea dimensiunilor ambalajului făcându-se cu uşurinţă. atât din mecanică. indiferent de gradul de omogenitate al produsului. Dozatoarele gravimetrice pot fi cu funcţionare discontinuă (cântărind porţiile de material livrat) şi cu funcţionare continuă (măsurând debitul masic al fluxului de material livrat). a căror calibrare este verificată la intervale de 2–3 ani şi care asigură abateri maxime de 10-3 – 10-4. care sunt definite de precizia cerută şi de condiţiile de folosire. Ele pot fi mecanice. atunci când este nevoie de un singur cântar.

d – dispozitiv de cântărire pneumatic sau hidraulic(1.aparat manometric de afişare) G – greutatea măsurată.25.3. 3. Fig. etc.bobină). Dozatoarele gravimetrice cu funcţionare continuă sunt impuse de procesele tehnologice moderne care necesită elemente de măsură şi control precise. pulverulente) sunt prezentate schematizat în fig.procesator de semnal electronic şi afişare). Acestea combină procesul de extragere a materialului şi transferul acestuia într-un alimentator etanş de formă simplă. Alte metode de măsurare a greutăţii se bazează pe influenţele aduse de aceasta asupra unor efecte electrice sau neelectrice.celulă electronică de cântărire. 2.mecanism de suspendare. electronic (b). 3. Sisteme de cântărire: mecanic (a). 5. 2. 42 .celulă electronică de cântarire.platforma de încărcare pneumatică sau hidraulică.buncar (pâlnie).transmisie şi afişare mecanică). Metodele de baz ă de dozare gravimetrică discontinuă a materialelor în vrac (granulare.celulă de cântărire. numite doze sau porţii.platformă mecanică . cum ar fi: metode capacitive. înregistrare si reglare Sunt cunoscute diferite metode de convertire a deplasării şi deformaţiei într-o mărime electrică proporţională.aparatura de afişare.2.24. A – semnal de ieşire afişat (valoarea greutăţii) Dozatoarele discontinue de tip gravimetric realizează por ţionarea materialelor sau produselor în cantităţi de greutăţi stabilite. 3.doze tensometrice.regulator de presiune. 4.platformă mecanică. 2. b– dispozitiv de cântărire electromecanic (1. 2.2 sunt prezentate schemele de principiu utilizate la dispozitivele de cântărire obişnuite. 3. pneumatică sau hidraulică.26. 2. cum sunt cele giroscopice sau electromagnetice.2. combinat (c) 1. 4.cantar. Scheme de principiu ale unor dispozitive de cântărire a – dispozitiv de cântărire mecanic (1. c – dispozitiv de cântărire electronic (1. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor Fig. inductive. În fig. Aceste sisteme funcţionează în flux cu echipamente de alimentare cu material şi echipamente de preluare a materialului dozat în vederea ambalării.generator de câmp magnetic. rezistive.2.

melc transportor al dozei de material. Melcul este acţionat de un motor electric M2 conectat la sistemul de reglare automată a dozării.celulă de cântărire. 2.2. 2. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor Fig.27) dozează materialul din buncărul de alimentare prin intermediul unui traductor de greutate montat pe buncăr. 4.dispozitiv de golirea dozei de material.dispozitiv de deschidere şi închidere a alimentării cu material în vederea dozării).buncăr pentru material. precum şi asigurarea unei curgeri de mas ă a materialului in interiorul buncărului astfel că acesta trebuie s ă fie prevăzut cu agitator acţionat de un motor electric M1 ce uşurează umplerea melcului cu material. b – cu sustragere de material (1. 3. 4.26.motor de antrenare al melcului transportor) Dozatorul gravimetric cu melc (fig. Sisteme de dozare gravimetrică discontinuă a materialelor în vrac a – cu adăugare (introducere) de material (1.2. Pentru a realiza o dozare uniformă prin asigurarea unei curgeri cu debit cât mai uniform. Turaţia motorului electric M 2 este reglată în funcţie de valoarea dozei de referinţă pentru sistemul de reglare automată.celul ă de cântărire. 43 .buncă r pentru material. este necesară evitarea compactării materialului şi formării bolţilor statice la orificiul de evacuare. 3.

11. D – sistem pentru acţionarea dozatorului. acestea fiind prevăzute cu legături flexibile în zonele de evacuare respectiv de intrare a materialului.buncăr de alimentare. cu sustragere de material (a) şi a unui dozator cu placă deflectoare (b) A – dispozitiv de dozare. 8.motor electric de antrenare a melcului.organ (clapet ă) de închidere.traductor pentru măsurarea turaţiilor 44 .2. 10.28. 6. 12. 7. C – sistem de control al dozării. 2.dispozitiv de stabilire a valorii de intrare (referinţă). 3.2.a) extrage materialul de dozat din buncărul de alimentare 2 cu transportorul cu melc 1.sistem de control al dozatorului. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor Fig. 1. Fig. Schema funcţională a dozatoarelor gravimetrice cu melc (a) şi cu bandă (b) Pentru fiecare doză se stabileşte astfel un număr de turaţii necesar pentru obţinerea ei. 9.sistem de reglare a motorului electric.dispozitiv de reumplere a buncărului.sistem de cântărire. indicat fie de un senzor de nivel electronic sau optic fie estimat pe baza senzorului de cântărire a buncărului.28. Buncărul se află suspendat pe sistemul de cântărire 3. 5.dispozitiv de dozare. Celula de cântărire 6 m ăsoară greutatea buncărului 2 cu un interval de eşantionare de ordinul fracţiunilor de secundă ş i comandă corespunzător elementele de execuţie reprezentate de motoarele electrice ale transportoarelor elicoidale de la baza buncărelor. B – dispozitiv de cântărire.celulă de cântărire. Alimentarea cu material în buncăr este discontinuă şi se realizează la depăşirea unui nivel minim în buncăr. asigurând dozarea dorită a materialului. Dozatorul cu funcţionare continuă cu extragere de material (fig. Schema unei instalaţii de automatizare a unui dozator continuu cu melc.27. Dispozitivul de reumplere 4 este prevăzut cu o clapetă de închidere 5 care asigură umplerea buncărului 2 până la un nivel maxim de greutate Gmax. 4.dispozitiv de calcul (diferenţiere) al semnalului de scădere a greutăţii buncărului.2.

Acesta sesizează greutatea fluxului de material deviat de placa deflectoare. aşa încât debitul de dozare stabilit să fie menţinut cât mai aproape (cu o eroare acceptabilă) de valoarea impusă la referinţă prin 9. Dozatorul cu placă deflectoare (fig. De regulă.27. Dozatorul rotativ cu evacuare centrifugală (fig.a).2. func ţionează similar cu dozatorul cu placă deflectoare alimentarea materialului realizându-se prin intermediul unei ecluze acţionată de un motor electric cu turaţie reglabilă în funcţie de greutatea dorită care este măsurată cu traductorul de greutate montat pe o tijă care susţine prin intermediul unui rulment rotorul centrifugal de evacuare a materialului 45 . mărind sau micşorând viteza melcului. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor Când dispozitivul de reumplere 4 este oprit şi se închide supapa 5. se pot efectua 10–20 reumpleri pe oră. pentru reglarea turaţiei necesare. iar sistemul de control reglează valorile în funcţie de semnalul primit.b) alimentează materialul cu ajutorul unui melc transportor şi direcţionează curgerea materialului pe o placă de deviere pe care este montat un traductor de greutate. Prin compararea valorii date de sistemul de control al dozatorului 8 cu valoarea stabilită ca referinţă (introdusă de utilizator) prin intermediul interfeţei utilizator 9. stabileşte debitul de material.2. Traductorul de turaţie 12 transmite un semnal sistemului de reglare 10 al motorului electric 11.b) realizează alimentarea cu material discontinuu similar cu alimentarea dozatorului cu melc sau continuu dacă materialul ajunge pe banda de transport direct din buncărul de depozitare.2. Frecvenţa reumplerilor afectează uşor precizia globală a sistemului.29. dispozitivul de calcul (prin diferenţiere) 7. Dozatorul cu bandă (fig. În timpul reumplerii se calculează cantitatea totală a debitului de dozare. După stabilizarea sistemului de cântărire 3 se reîncepe dozarea gravimetrică. sistemul de reglare 10 va regla sistemul de antrenare 11.28. iar timpul de reumplere nu trebuie să depăşească mai mult de 20% din timpul total de dozare. Controlul dozatorului se realizează cu un traductor de greutate poziţionat pe rolele de susţinere a benzii şi un traductor de măsurare a vitezei de transport a benzii. La atingerea nivelului minim în buncăr Gmin dozatorul 4 este acţionat cu o turaţie constantă şi se reumple buncărul 2 până la obţinerea nivelului maxim Gmax. iar sistemul va transmite o turaţie conformă motorului electric M pentru antrenarea benzii. Valoarea greutăţii G este transmisă de către senzorul de cântărire şi indicată conform cu debitul de material dorit.

La începutul umplerii. Schema funcţională a acestui dozator este prezentată în fig.. industria materialelor de construcţii.29. Schema funcţională a dozatorului cu evacuare centrifugală (a) şi a unei instalaţii de însăcuire cu doze tensometrice (b) Dozarea automată masică realizează dozarea şi pentru materiale deosebit de corozive cu diferite caracteristici reologice. de fapt. 6.10. 3.mecanism şurub-piuliţă de reglare. industria cimentului. asigurând o precizie bună chiar şi pentru debite mici de câteva grame până la 30 kg/h şi având o durată mare de funcţionare bună. tensiunea resortului 5 (reglată pentru greutatea maximă a unei lădiţe prin mecanismul şurub-piuliţă 6) este depăşită şi mecanismul paralelogram 3 se deformează făcând ca pârghia de comandă 7 să apese asupra pârghiei contactului electric 8. 5.2. 2. Cântărirea se realizează pe 3 celule de sarcină.pârghie de comandă.30.4’. 7.contact electric. Pentru păstrarea paralelogramului deformabil în limitele greutăţ ii unei lădiţe pline şi pentru a micşora solicitarea resortului 5. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor Fig. a materialelor granulare sau pulverulente. greutatea minimă a unui fruct). Acţionarea este pneumatică.29. Se utilizează în domenii. Schema constructivă şi funcţională a cântarului pentru lădiţe 1. Dozarea se realizează în pâlnia de cântărire prin intermediul unui şnec cu viteza reglabilă şi a unei clapete. Instalaţia de însăcuire prezentată în fig. Se poate lucra în regim local sau la distanţă. In cazul întreruperilor accidentale ale tensiunii de alimentare. industria alimentară.resort de reglare a greutăţii lădiţei. pârghia 8 a contactului electric menţine becul 9 (de culoare verde) aprins datorită tensiunii din arcul 5 care păstrează şi contactul pârghiei inferioare a paralelogramului deformabil cu opritorul superior 4.b se poate utiliza in orice domeniu unde este necesară însăcuirea în saci de 25. Fig. 46 . Cântarul pentru lădiţe face parte din categoria sistemelor de cântărire şi este utilizat pe liniile tehnologice de sortare şi ambalare a legumelor şi fructelor în stare proaspătă.paralelogram deformabil. pe suportul cântarului este prevăzut opritorul inferior 4’.2. Principiul de funcţionare este următorul: operatorii de pe linia tehnologică de ambalare în lădiţe. La umplerea definitivă a lădiţei (cu o abatere de câteva grame constituind. stingând becul 9 de culoare verde şi închizând circuitul becului 10 (de culoare roşie) care se va aprinde. 9.. datele se salveaz ă şi se memorează.suport vertical. 4. etc.placă de aşezare a lădiţei.2.30.becuri de culori diferite pentru sesizarea umplerii lădiţei. echipamentul mecanic se poate construi din inox alimentar. La cerere.opritoare.2. cum ar fi: industria chimică. aşează o lădiţă pe placa orizontală a cântarului şi încep umplerea acesteia cu fructe sau legume (bucată cu bucată). 8.70 kg. Echipamentul are unitate centrală cu microprocesor.

Fig. 3.contragreutăţile cupei.mecanism de tip paralelogram deformabil. contragreutatea 4 a mecanismului de cântărire. 12. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor Pe liniile tehnologice de sortare şi ambalare a fructelor şi legumelor se utilizează sisteme de cântărire – dozare din cele mai diverse. suportul fix 8 al opritorului 9 de comandă a descărcării cupei. este prezentat schematic în fig. arcul elicoidal 6 de revenire în poziţia inţială a tijei de comandă.31.amortizor hidraulic Sortarea fructelor şi legumelor după masa individuală a acestora se realizează pe principiul cântăririi individuale a fiecărui element din mulţimea considerată şi descărcarea sistemului de cântărire care este ataşat unui sistem de transport. atunci când masa din cup ă corespunde fracţiei respective.suport fix.contragreutate. mecanismul de zăvorâre 5 al descărcării cupei. Vătămările mecanice ale fructelor şi legumelor în timpul sortării pe maşini care au în componenţă sisteme de sortare dup ă masa individuală a fructelor şi legumelor sunt mult mai reduse comparativ cu cele de pe maşinile de sortare după dimensiuni. Sortarea după masa individuală se efectuează pe maşini speciale care au o mare diversitate constructivă. 9.31.arc elicoidal. pe care se montează articulat cupa 3 pentru aşezarea legumei sau fructului. 5.opritor de comandă a descărcării cupei. 14. 4’. atât din punct de vedere constructiv cât şi din punct de vedere funcţional. 6. 47 . 2.cupă suport pentru fructe sau legume.limitator de poziţie a contragreutăţ ii.mecanism de zăvorâre. 4.lanţ. 13.suport. 7.2. 5’.tijă de comandă. amortizorul hidraulic 14 al oscilaţ iilor sistemului de alimentare a produselor şi un limitator de poziţie 4’ a contragreutăţii 4.2.11. de unde aceste fracţii se colectează în vederea ambalării. care se foloseşte pentru sortarea castraveţilor de seră. 8.căi de rulare. Sistemul de cântărire MOBA este alcătuit dintr-un mecanism paralelogram deformabil 2. dar a căror parte principală o reprezintă sistemul de cântărire care realizează separarea produselor pe principiul cântăririi individuale a acestora. în zonele corespunzătoare fracţiilor considerate. 10. Schema constructivă şi funcţională a sistemului de sortare cu cântar mobil de tip MOBA 1.role de sprijin. Sistemul de sortare cu cântar mobil de tip MOBA de fabricaţie olandeză.

Înălţimea H1 a opritorilor corespunde limitei inferioare a masei fracţiei respective. viteza de deplasare a elementelor de cântărire în timpul lucrului maşinii.2. respective de comparare.1) de unde rezultă că forţa F aplicată sistemului este: (2. Parametrii funcţionali principali ai sistemului de cântărire sunt: înălţimea H1 de montare a opritorilor.2. – lungimea de calcul a pârghiilor sistemului de suspendare. Timpul de cântărire tc este durata din momentul aliment ării cupei cu produsul de cântărit. Sensibilitatea şi precizia de cântărire se pot determina experimental. până în momentul stabilizării poziţiei tijei 5’ de comandă a descărcării cupei. timpul de cântărire. . . dintr-un recipient suspendat pe cuţite de cântar şi pârghii. care se poate echilibra cu ajutorul unui sistem de comparaţie (cu braţ variabil sau cu unghi variabil). cu braţ variabil (a) şi cu unghi variabil (b) Notaţiile utilizate în fig. – greutatea sistemului de comparare. .2) 48 . Fig.32. rolele de sprijin 13 şi căile de rulare 10 şi 11. Dozatoarele gravimetrice cu sistem de cântărire mecanic (fig. Urmărind figura. G – greutatea materialului din recipient. iar grosimea h a opritorilor corespunde domeniului de variaţie m a masei produselor fracţiei.32) se compun. Sisteme de cântărire mecanice. sensibilitatea de cântărire şi precizia de cântărire.2. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor Aceste componente se află montate pe un suport 1 prin care se fixează elementul de cântărire pe sistemul de transport al maşinii format din lanţul 12. în general. folosind o trusă de greutăţi cu greutăţi cunoscute.32 reprezintă: – greutatea recipientului de material. se poate scrie că momentul de comparare este egal cu: (2. grosimea h a opritorilor. timpul de amortizare.

prevăzut cu sisteme de amplificare a unghiului α. deci. dar 49 . care poate fi citit în gradaţii proporţionale pe un cadran circular. alimentat pe la partea superioară cu ajutorul unui transportor elicoidal 10.2.cu: (2. L3 = constant.6) de unde rezultă greutatea materialului G care trebuie dozată: (2. Dozatorul este format dintr-un recipient de dozare 1. momentul indicat este egal cu: (2. rezultă la echilibru.3) Forţa F preluată de sistemul de cântărire. direct în unităţi de masă. prevăzut cu sistem de comparare cu unghi variabil.7) În acest caz.Sibiu. greutatea materialului din buncăr este dată de valoarea unghiului α pe care-l face braţul sistemului de comparare cu orizontala. Acest braţ este legat rigid cu axul de rotaţie al sistemului care se roteşte diferit în funcţie de greutatea materialului din buncăr: G = f(α). este egală. în acest caz . Pentru sistemul de comparaţie cu unghi variabil. În fig. care este pus în func ţiune la comanda operatorului. pentru diverse greutăţi ale materialului din buncăr se obţin (se citesc) lungimi diferite ale braţului greutăţii sistemului de comparare . L2. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor Conform aceleiaşi scheme.33 este prezentat schematic dozatorul model Independenţa . greutatea materialului care trebuie dozat: (2. Majoritatea dozatoarelor cu sisteme de cântărire mecanice au astăzi sistem de comparaţie cu unghi variabil. din cele două relaţii. momentul indicat de sistemul de comparare Mi poate fi calculat cu relaţia: (2.5) de unde se obţine că: deoarece L1.4) Egalând expresiile forţei F.

la partea superioară a acestuia se formează o depresiune. 3. Prin aceasta se împiedică prăfuirea mediului înconjur ător.pârghiile sistemului de dozare. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor se opreşte automat atunci când sistemul de comparaţie este echilibrat de greutatea materialului din recipient.tub flexibil de legătură (ciorap).clapeta de evacuare. O golire sigură a recipientului se asigură atunci când aparatul este dotat cu un sistem de vibrare a tremiei de evacuare.cuplaj de legătură.puncte de sprijin ale recipientului 50 . 5. 6. aparatul se dotează cu două traductoare de poziţie şi două butoane de comand ă. 9. 11. pentru dozarea cantităţii de făină pe fluxurile tehnologice de panificaţie.conducta de legătură. Pentru dozarea alternativă a două cantităţi de materiale diferite.sistem de comparaţie.recipient de dozare. de la partea de jos a recipientului. În momentul evacuării materialului prin deschiderea clapetei 7.4.Sibiu 1. 10. Fig. care antreneaz ă prin conducta de legătură 8. formată prin dublarea tubului de evacuare. în principal.secţiune inelară.33.2. 2.extractor de celulă.8. aerul din secţiunea inelară 9. Dozatorul se utilizează. Schema constructivă a dozatorului Independenţa . 7.

51 . STAND PENTRU DETERMINAREA TIMPULUI DE CURGERE A LICHIDELOR Lucrarea de laborator presupunea urmatoarele scheme de standurii. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor Capitolul III.

camă. palpator. În fig. următoarele caracteristic tehnice: capacitatea de lucru (recipiente/h). se deschide supapa din vârful conductei de golire şi se iniţiază scurgerea lichidului din rezervor în butelie. puterea motorului electric de acţionare (kW). Tija împingător a talerului este prevăzută în zona de contact a acesteia cu cama de comandă. pârghia acţionată prin mânerul (5) este readusă la poziţia iniţială. Pârghia de comandă a umplerii (4) este acţionată cu manual prin pârghia (5). ventilul de umplere la nivel constant. aceasta se roteşte faţă de articulaţia (6). iar prin intermediul camei (7). pârghie. presiunea nominală în rezervorul (tancul de lichid) de alimentare (N/m2). în general. 12. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor Fig. 11. Pentru maşinile de dozare-umplere cu lichid. 10. 7.3. 6. bara împingător. cu un palpator (11). pârghie. pârghia de comandă a umplerii. În acest moment. 2. La acţionarea manuală a pârghiei. numărul capetelor de umplere. Prin împingere se realizează etanşarea gurii buteliei pe un element din cauciuc. se mişcă în sus spre ventilul de umplere fiind centrată pe acesta prin intermediului unui inel de centrare. ghidaje.2 este prezentată schema funcţională a sistemului hidraulic cu două recipiente utilizat în cadrul lucrării de laborator. butelia aşezată cu baza pe taler. se comandă mişcarea de translaţie a talerului (8). taler. 52 . 5. iar datorită mişcării descendente a buteliei. ajutând astfel la transmiterea uşoară a mişcării de la camă la tijă. După trecerea unui anumit interval de timp.1 Schema standului de laborator cu cap de umplere la nivel constant 1. în exploatare se urmăresc. rezervor de lichid. aflată la capătul pârghiei. La angajarea mişcării în sensul umplerii recipientului. capacitatea buteliilor (l). care permite mişcarea de rotaţie în jurul propriei axe centrale (paralelă cu baza standului). care este încastrat în bara împingător (9) şi susţinut centrat pe ventilul de umplere prin intermediul ghidajelor (10). operaţia de dozare –umplere se consideră încheiată. se obţine umplerea buteliei. 3. 4.3. 8. ţeavă de umplere Standul este alcătuit dintr-un cadru de susţinere (1) pe care se află amplasat un rezervor de lichid (2) prevăzut cu ventilul de umplere la nivel constant (3) care este piesa mobilă principală care asigură pătrunderea lichidului în butelie. ventilul se închide sub influenţa resortului de revenire şi alimentarea cu lichid încetează. După umplere. cadru de susţinere. masa (kg) şi dimensiunile de gabarit ale maşinii. în care lichidul se scurge din rezervor prin ţeava de umplere (12) către ventil. tipul procesului de dozare (la nivel constant sau la volum constant). 9.

Presiunea hidrostatică la fundul rezervorului . Ieşirea din rezervorul cu diametrul este . în care se află un nivel de lichid . Lângă rezervoare se află indicatoarele de nivel de lichid. stabil. Presiunea hidrostatică la fundul rezervorului . Robinetele reprezintă rezistenţe hidraulice şi pot fi înlocuite cu duze de evacuare calibrate. prevăzute cu riglă gradată pentru citirea acestuia. montat pe conducta de intrare în care presiunea de alimentare este . se realizează prin utilizarea unui rezervor tampon superior în care există un anumit nivel de lichid cu rolul de a compensa pentru o 53 . prin intermediul robinetului .3. Debitul de ieşire din robinetul este intrarea în rezervorul cu diametrul în care se găseşte apă la nivelul . În rezervor intră debitul prin robinetul . la ieşirea din robinetul din rezervorul inferior. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor Fig. În rezervor intră debitul prin robinetul . iese un debit printr-o conductă în care presiunea este . Din rezervor prin robinetul . de lungimi diferite. Asigurarea unui debit impus .2 Schema funcţională a sistemului hidraulic pentru dozarea lichidelor Acesta este format dintr-un rezervor cu diametrul în care se găseşte apă la nivelul . montat pe conducta de intrare în care presiunea de alimentare este .

Pentru un fluid incompresibil densitatea ρ este constantă. iar V – volumul ocupat de lichid în vas. (3.3) Dacă vom considera o curgere laminară a lichidului. din care se scade rata de evacuare a masei . Variabilele primare pentru sistemele hidraulice sunt: presiunea. se poate scrie: (3. . precum şi diverse lungimi. În descrierea stării de echilibru dinamic al sistemului se utilizează bilanţul de mase. Dacă se cunoaşte debitul masic de intrare Qi (ca funcţie de timp) şi se doreşte estimarea comportării sistemului în funcţie de înălţimea H a lichidului. 54 . masa M de lichid se obţine cu relaţia: (3. acestea înlocuind rezistenţa hidraulică corespunzătoare robinetelor înlocuite. putem exprima debitul masic de ieşire. care este dependent de presiunea hidrostatică de la fundul vasului astfel: (3. Echiparea standului se poate face şi cu duze calibrate sau conducte.6) Se introduce astfel debitul volumic de intrare .1) Masa fluidului este calculată în funcţie de densitate cu relaţia . unde ρ este densitatea lichidului. astfel că: (3. se consideră pe rând fiecare rezervor în parte.5) rezultă (3. masa şi debitul masic. montate pe fundul rezervoarelor care pot avea diverse orificii de evacuare.2) Pentru un vas cu suprafaţa S. Pentru orice vas care conţine o anumită masă de fluid M. Robinetul are rolul de pornire sau întrerupere a alimentării cu lichid. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor variaţie dată a debitului de intrare în rezervorul superior.4) în care R este rezistenţa la curgere a lichidului.. şi/sau . Pentru realizarea modelului sistemului hidraulic. rata de modificare a masei trebuie să fie egală cu rata totală de admisie a masei .

şi – coeficienţi de rezistenţă ai robinetelor şi . – debitul de intrare în rezervor – .10) unde : şi sunt coeficienţii de debit ai robinetelor şi .9) (3.11) 55 . Ecuaţia diferenţială pentru bilanţul de volume este: (3. Aceşti coeficienţi pot fi calculaţi cu relaţiile: (3. Presiunea hidrostatică la fundul rezervorului se poate calcula cu relaţia: [bar] (3.7) din care se explicitează nivelul H al lichidului: ] (3. Variaţia volumului de lichid din rezervor reprezintă diferenţa dintre debitul de intrare şi cel de ieşire . –debitul de ieşire din rezervor . bilanţul de mase se transformă în bilanţ de volume. Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor Dacă se consideră că temperatura şi densitatea lichidului sunt constante.8) unde: S este aria secţiunii rezervorului cilindric – .

Proiectarea unui stand pentru studiul dozării lichidelor Fig.3.bazin 4.3 Schema standului 1.bazin 2.furtun 5. cadru 56 . bazin 3.